Litera C, Bibliografie - Facultatea de Matematică-Informatică ...

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUIEnescu, Bucureşti (1990), Academia de Muzică,Pedagogie-Muzică religioasă, Bucureşti (1996).Profesor, Scolile: nr.19, nr.13, Piteşti, Liceul deMuzică şi Arte Plastice Dinu Lipatti, Piteşti(1996~). Albume muzicale: Măi Mitica, puişor(1998), Neicuta cu mustacioara (2002), Baiatul,sufletul meu (2007), filmări, spectacole şiconcursuri. Premii pentru interpretare (1990-2009),Diploma de Onoare, Ministerul Culturii (2001) şipremiul Cel mai bun interpret popular pe anul2001, Centrul Creaţiei Populare Judeţean Argeş,alte aprecieri publice.(L.P.).CERNEA, Iulian A. ( n. Recea, Argeş, 7octombrie 1943). Inginer mecanic, profesor gradulI, tehnologie, manager. Liceul Plopeni, Prahova(1965), Institutul Politehnic, Bucureşti (1970).Proiectant, Uzina de Autoturisme Dacia, Colibaşi,Argeş (1970 – 1971). Activitate didactică: grupurileşcolare industriale Colibaşi (1971 – 1974), Dacia,Piteşti (1974 – 1995; 2006 – 2007; director, 1991 –1995 ), Ştefăneşti, Argeş (2001 – 2003, director),Construcţii Nr. 2, Piteşti (2003 – 2006, director);Inspectoratul Şcolar Judeţean Argeş (1995 – 2001).Volum important ( in colaborare ): Sisteme tehnicepentru reducerea emisiunilor poluante laautoturisme (2003). Dotarea laboratoarelor şiatelierelor, reabilitarea şcolilor prin ProgramulPhare, organizarea olimpiadelor pe meserii. Experttehnic auto. Membru, Corala Dumitru Georgescu –Kiriac, Piteşti, turnee externe. Aprecieri publice.(D.I.G.).CERNEA, Petre (n. Ungureni, Dâmboviţa,11 octombrie 1941). Inginer construcţiihidroelectrice, manager. Activitate în Argeş (1965 –1979). Liceul Moreni, Dâmboviţa (1959), Institutulde Construcţii, Bucureşti (1965). Doctorat, ştiinţetehnice, Bucureşti (2005). Inginer, şef lot,amenajările hidroelectrice: Oeşti, Corbeni,Măniceşti, Budeasa, Bascov, integrate SistemuluiNaţional Argeşul Mare (1965 – 1972). Şef lot,Tunelul rutier Capra – Bâlea, Drumul NaţionalTransfăgărăşan (1972 – 1974). Şef şantier barajulPecineagu şi Centrala Clăbucet, Rucăr, bazinulsuperior al râului Dâmboviţa, Argeş. Şef, ŞantierulNr. 2, Ecluza dunăreanu Porţile de Fier II,Mehedinţi (1979 – 1985). Şef departament, S.C.Hidroconstrucţia S.A., Bucureşti (1990 – 1993).Coordonator, lucrări speciale în Iran (1985 – 1990)şi Germania (1993 – 2007). Companie privată înCapitală: autostrăzi, poduri, staţii de epurare, altelucrări în state din Uniunea Europeană (2007 ~).Preocupări ştiinţifice privind comportamentul întimp al marilor obiective executate din beton armat.Membru, important asociaţii profesionale îndomeniu, alte aprecieri publice. (M.B.).CERNESCU, Constantin (Sfârşitulsecolului XIX - Prima jumătate a secolului XX).Mare proprietar funciar din Argeş. Întinse suprafeţede teren în localitatea Merişani, plasa Argeş,expropriate parţial prin Reforma Agrară din 23martie 1945, adoptată de guvernul condus de PetruGroza. (I.I.Ş).CERNESCU, Nicolae (Secolul XX).Inginer, înalt funcţionar public, editor. Primar aloraşului Câmpulung, Muscel (1945). Director,săptămânalul Libertatea Muscelului, tipărit deOrganizaţia Judeţeană a Partidului Social-Democrat(1945). Activitate pentru reabilitarea oraşului dupăfinalizarea celui de Al Doilea Război Mondial.Aprecieri publice. (V.P.).CERNESCU, Nicolae C. (Câmpulung,Muscel, 31 august 1904 - Bucureşti, 26 aprilie1967). Membru corespondent al AcademieiRomâne (2 iulie 1955), membru titular (21 martie1963). Chimist, pedolog, profesor universitar.Liceul Sfântul Sava, Bucureşti (1921), Facultateade Ştiinţe, Bucureşti (1925). Doctorat, chimie,Politehnica Federală, Zürich, Germania (1931):docent, Bucureşti (1935). Fondator studiul ştiinţifical solului în România; Secţia Pedologie, InstitutulGeologic, Bucureşti (1927); Catedra de Pedologie,Institutul Agronomic, Bucureşti (1948-1967).Colaborator, cartografierea solurilor europene.Volume importante: Capacitatea de schimb asolului în raport cu conţinutul de argilă şihumus (1939); Clasificarea solurilor din România(postum, 1971). Preşedinte: SocietateaInternaţională de Ştiinţa Solului (1960-1964);Secţia de Ştiinţe Agricole şi Silvice a AcademieiRomâne (1966-1967). Membru: Academia deŞtiinţe Agricole din Berlin, Comitetul ConsultativONU pentru Aplicarea Ştiinţei şi Tehnicii înDezvoltarea Economică şi Socială. Valoroaserecunoaşteri antume şi postume. Premiile GheorgheDoja şi Emil Racoviţă ale Academiei Române,Bucureşti. Contribuţii speciale privind: inovarea şievoluţia cercetării contemporane în domeniileenunţate, implicarea ştiinţei româneşti în activitateaagricolă mondială, conexiunea dintre teorie şipragmatismul unităţilor productive din Argeş-Muscel. Valoroase aprecieri publice antume şi185