12.07.2015 Views

Litera C, Bibliografie - Facultatea de Matematică-Informatică ...

Litera C, Bibliografie - Facultatea de Matematică-Informatică ...

Litera C, Bibliografie - Facultatea de Matematică-Informatică ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUIŢesătoria Română, zona Piteşti – Sud, capitalbelgian. Colaborări cu: Van Titelboorn (arhitect);Van<strong>de</strong> Voor<strong>de</strong> (specialist în turnarea betoanelor),originar din Gand (Belgia); Dimitrie Dima (v.).Acţiune prelungită până spre finalul anului 1909.Diverse iniţiative comunitare. Aprecieri publice.(S.P.).CHEILE MARI ALE DÂMBOVIŢEIZonă montană tradiţională a Muscelului, aflată laieşirea râului Dâmboviţa din <strong>de</strong>presiunea PoduDâmboviţei, spre Rucăr, cinci km. lungime.Adiacenţe: Cheile Ghimbavului, înălţimile Cheiţa,Dealul Crucii, ultima prelungire a Munţilor PiatraCraiului. Trasee turistice greu <strong>de</strong> străbătut.Consemnări cartografice, evocări folclorice.(I.S.B.).CHEILE RÂULUI ARGEŞ Renumităzonă montană nordică a Argeşului, doi km.lungime, <strong>de</strong> la Barajul lacului Vidraru şi statuiaEnergia, până la Căpăţâneni, Arefu. Abruptputernic, adâncime maximă 300 m., între MunteleCăprişoara (vest), un<strong>de</strong> se află Cetatea Poenari şiMuntele Albina (est), 25 m. lărgimea albiei. Loc <strong>de</strong>adunare a <strong>de</strong>bitului apelor din Valea lui Stan,obârşie în Culmea Haţegului. Versantul dreptamenajat rutier (1960 – 1966), şosea mo<strong>de</strong>rnă,înălţime maximă, 165 m. (coronamentul barajului),tunele, viaducte, galerie <strong>de</strong> aducţiune, integrateSistemului Hidroenergetic Argeşul Mare.Străbătute, anterior, <strong>de</strong> linia ferată îngustăCăpăţâneni – Cumpăna. Bazin forestier, traseeturistice pe Drumul Naţional Transfăgărăşan,legen<strong>de</strong>, consemnări geografice şi literare. (I.S.B.).CHELARU, Eugen V. (n. Bucureşti, 14iulie 1955). Magistrat, avocat, profesor universitar.Stabilit la Piteşti din 1979. Liceul Teoretic,Corabia, Olt (1974). <strong>Facultatea</strong> <strong>de</strong> Drept, Bucureşti(1979). Doctorat, ştiinţe juridice, Bucureşti (1999).Stagii în state ale Uniunii Europene. Magistrat:instutuţii specializate din ju<strong>de</strong>ţul Argeş (1979 –1990); şef, Direcţia Juridică a GuvernuluiRomâniei, Bucureşti (1990 – 1991); preşedinte,Tribunalul Argeş (1991 – 1994). Avocat, BaroulArgeş (1994 ~). Activitate didactică, Universitateadin Piteşti (1995 ~), <strong>de</strong>can, <strong>Facultatea</strong> <strong>de</strong> ŞtiinţeJuridice şi Administrative, Piteşti (2008 ~). Volumeimportante: Circulaţia juridică a terenurilor(1999); Drept civil. Parte generală (2003); Dreptcivil. Persoanele (2003); Administrareadomeniului public şi a domeniului privat (2005),Drept civil. Drepturile reale principale (2006).Studii şi articole publicate în reviste <strong>de</strong> specialitate.Membru, importante asociaţii profesionalenaţionale şi internaţionale. Contribuţii la<strong>de</strong>zvoltarea specializărilor juridice, Universitateadin Piteşti. Diverse aprecieri publice. (M.C.S.).CHELCEA, Ion (Boteni, Argeş, 5februarie 1902 – Bucureşti, 9 septembrie 1991).Cercetător ştiinţific, etnosociolog, folclorist. LiceulAndrei Şaguna, Braşov (1920), <strong>Facultatea</strong> <strong>de</strong>Istorie-Geografie, Cluj (1934). Doctorat, sociologieBucureşti (1939). Stagiu în Austria(1934).Învăţător, sate din Transilvania (1920 – 1929),muzeograf fondator, Muzeul Etnografic, Cluj (1929– 1934). Activitate didactică, universităţile:Ferdinand I, Cluj (1934 – 1940); Alexandru IoanCuza, Iaşi (1943). Cercetător, institute specializatedin Capitală (1940 – 1943), Muzeul Satului,Bucureşti (1952 – 1968). Scrieri importante:<strong>Litera</strong>tura populară română contra dominaţiuniimaghiare în Ar<strong>de</strong>al (1935, în colaborare);Preliminarii la o cercetare sociologică. ComunaBoteni (1975); Semnificaţii sociologice <strong>de</strong>spreNegru-Vodă. Creaţie muscelean - argeşeană,pentru spiritualitatea românească (1989);Meşteşugul fierăritului(2001, postum) Privirecătre noi înşine ca popor (2002, postum).Numeroase studii, articole, comentarii, reuniuni <strong>de</strong>specialitate, documentări naţionale şi internaţionale.Membru, prestigioase asociaţii în domeniileetnografiei şi sociologiei, alte aprecieri publice.(O.M.S.).CHELCEA, Septimiu I. (n. Bucureşti, 13iunie 1941). Cercetător ştiinţific, profesoruniversitar, sociolog. Domiciliul tradiţional,Boteni, Argeş. Fiul lui Ion C. (v.). Liceul NicolaeBălcescu, Bucureşti (1959), <strong>Facultatea</strong> <strong>de</strong> Filosofie,Bucureşti (1967). Doctorat, sociologie, Bucureşti(1974). Specilizare, Köln, Germania (1970).Cercetător ştiinţific, Institutul <strong>de</strong> Psihologie alAca<strong>de</strong>miei Române, Bucureşti (1967 – 1969; 1989– 1992). Activitate didactică: <strong>Facultatea</strong> <strong>de</strong>Filosofie, Universitatea Bucureşti (1969 – 1975);Aca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> Studii Social – Politice, Bucureşti(1975 – 1989); profesor, <strong>Facultatea</strong> <strong>de</strong> Psihologie,Uiversitatea Bucureşti (1992 ~). Rector, InstitutulNaţional <strong>de</strong> Informaţii (1994 – 1999). Volume,studii, articole, reuniuni naţionale şi internaţionale.Membru, importante asociaţii profesionale îndomeniu. Premiul Petre S. Aurelian al Aca<strong>de</strong>mieiRomâne (1980), alte aprecieri publice. (O.M.S.).187

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!