actUaLitatea internăDatele statistice confirmă continuarea regresului pieţeisumarSituaţia din domeniul construcţiilor continuă să fie incertă, o revenire peplus a indicatorilor <strong>de</strong> referinţă <strong>pentru</strong> activitatea <strong>de</strong> profil fiind aşteptatăabia <strong>pentru</strong> a doua parte a acestui an. Până atunci însă, datele InstitutuluiNaţional <strong>de</strong> Statistică pun în lumină un tablou <strong>de</strong>zolant, principala imaginefiind reprezentată <strong>de</strong> scă<strong>de</strong>rea abruptă - <strong>cu</strong> peste 30% - a numărului <strong>de</strong>autorizaţii <strong>de</strong> construire. Piaţa s-a contractat în primul trimestru <strong>cu</strong> 55%faţă <strong>de</strong> aceeaşi perioadă a anului prece<strong>de</strong>nt şi este foarte dificil - în condiţiileactuale - <strong>de</strong> estimat evoluţia sectorului <strong>pentru</strong> întregul an, <strong>de</strong>clară LaurenţiuPlosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor din Construcţii."Nu avem încă datele pe primele trei luni, însă în ianuarie piaţa a scăzut <strong>cu</strong>65%, iar din estimările noastre pe primul trimestru contracţia a fost <strong>de</strong> circa55%, <strong>pentru</strong> că nu s-au <strong>de</strong>blocat finanţările <strong>pentru</strong> proiecte şi nici nu a fostfă<strong>cu</strong>tă plata <strong>de</strong> la buget <strong>pentru</strong> lucrările efectuate în 2009", spune Plosceanu.Nici aşteptările <strong>pentru</strong> perioada martie - mai 2010 nu au un caracter optimist,întreprinzătorii din branşă anticipând o continuare a trendului <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>ntconsemnat în primul trimestru a.c. Astfel, indici pre<strong>cu</strong>m volumul producţiei(-11%), sto<strong>cu</strong>l <strong>de</strong> contracte şi comenzi (-11%), numărul <strong>de</strong> salariaţi (-18%) şipreţurile lucrărilor <strong>de</strong> construcţii (-2%) sunt priviţi <strong>de</strong> managerii companiilor<strong>cu</strong> multă reţinere. Nici evi<strong>de</strong>nţele Băncii Naţionale a României privindcreditele acordate populaţiei şi firmelor în ianuarie şi februarie 2010 nu aratăo îmbunătăţire pe piaţa bancară, <strong>de</strong> un<strong>de</strong> sunt aşteaptate practic semnalelepozitive <strong>de</strong> către toţi oamenii <strong>de</strong> afaceri. O notă <strong>de</strong> încre<strong>de</strong>re vine din parteaspecialiştilor Băncii Comerciale Române, care - în raportul trimestrialmacroeconomic „România - între optimism şi pesimism” - susţin că „sectorulconstrucţiilor ar putea reintra pe creştere în semestrul al II-lea din acest an,cele mai multe speranţe îndreptându-se spre guvern atunci când vine vorba<strong>de</strong> relansarea acestui domeniu”.DiMinUare cU 32,7%a nUMărULUi De aUtorizaţiiDe conStrUireConform datelor Institutului Naţional<strong>de</strong> Statistică, în luna februarie a.c. s-aueliberat 2.272 autorizaţii <strong>pentru</strong> construirea<strong>de</strong> clădiri rezi<strong>de</strong>nţiale, din care 66,8%vizează exe<strong>cu</strong>ţia <strong>de</strong> imobile în zona rurală.Distribuţia în profil regional evi<strong>de</strong>nţiazăo creştere a numărului <strong>de</strong> autorizaţii <strong>de</strong>construire acordate <strong>pentru</strong> clădiri rezi<strong>de</strong>nţialeîn aproape toate regiunile <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare. Cele mai importante creşteris-au înregistrat în zonele: Sud - Muntenia(+79 autorizaţii), Vest (+68 autorizaţii),Sud-Vest Oltenia (+65 autorizaţii) şi bu<strong>cu</strong>reşti- Ilfov (+60 autorizaţii). În regiunea<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare Nord-Vest s-a consemnat oscă<strong>de</strong>re a numărului <strong>de</strong> autorizaţii eliberate<strong>pentru</strong> construirea <strong>de</strong> clădiri rezi<strong>de</strong>nţiale(-26 autorizaţii). În intervalul ianuarie- februarie a.c. s-au eliberat 4.176 autorizaţii<strong>de</strong> construire <strong>pentru</strong> clădiri rezi<strong>de</strong>nţiale,în scă<strong>de</strong>re <strong>cu</strong> 32,7% faţă <strong>de</strong> perioadăcorespunzătoare a anului prece<strong>de</strong>nt.Potrivit INS, în primele două luni ale anuluiîn <strong>cu</strong>rs, <strong>pentru</strong> clădiri administrative înmediul urban au fost emise doar 15 autorizaţii<strong>de</strong> construire, în timp ce la nivelulcomunelor nu a fost eliberată nicio autorizaţie<strong>pentru</strong> acest tip <strong>de</strong> imobile. Totodată,în luna februarie a.c. s-au acordat <strong>cu</strong>1.467 mai puţine autorizaţii <strong>de</strong> construire<strong>pentru</strong> clădiri rezi<strong>de</strong>nţiale <strong>de</strong>cât în aceeaşilună a anului prece<strong>de</strong>nt, scă<strong>de</strong>re reflectatăîn toate regiunile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare. Cele maiimportante diminuări au fost în regiunile<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare: Sud - Muntenia (-296 autorizaţii),Nord-est (-262 autorizaţii), Sud-est(-240 autorizaţii) şi bu<strong>cu</strong>reşti - Ilfov (-207autorizaţii).Piaţa aUtohtonăDe conStrUcţii Se afLă,încă, în receSiUnerecent., experţii Institutului Naţional <strong>de</strong>Statistică (INS) au dat publicităţii comunicatulintitulat "Situaţia lucrărilor <strong>de</strong>construcţii în luna februarie 2010". analizânddo<strong>cu</strong>mentul respectiv, se poateobserva faptul că volumul lucrărilor <strong>de</strong>construcţii în intervalul analizat a scăzutfaţă <strong>de</strong> luna anterioară, atât ca seriebrută, cât şi ca serie ajustată (în funcţie <strong>de</strong>numărul <strong>de</strong> zile lucrătoare şi <strong>de</strong> factorulsezonier) <strong>cu</strong> 3,4%, respectiv <strong>cu</strong> 13,8%. Înraport <strong>cu</strong> luna februarie a anului 2009,s-a constatat un regres <strong>de</strong> 27,1% (ca serie2 info-șantiere Nr. 2 - februarIe 2010brută) sau <strong>de</strong> 23,6% (ca serie ajustată),ceea ce înseamnă că sectorul <strong>de</strong> profil seaflă, încă, în plină recesiune. "În februarie2010, volumul lucrărilor <strong>de</strong> construcţii(serie brută) a scăzut faţă <strong>de</strong> luna ianuariea.c. <strong>cu</strong> 3,4%, <strong>de</strong>precierea fiind evi<strong>de</strong>nţiatăla toate elementele <strong>de</strong> structură,astfel: lucrări <strong>de</strong> întreţinere şi reparaţii<strong>cu</strong>rente (-8,6%), lucrări <strong>de</strong> reparaţii capitale(-1,2%) şi lucrări <strong>de</strong> construcţii noi(-1,1%). Luând în consi<strong>de</strong>rare principaleletipuri <strong>de</strong> construcţii, se remarcă diminuărila clădirile rezi<strong>de</strong>nţiale (-8,8%) şi laconstrucţiile inginereşti (-7.8%), în timp cela imobilele nerezi<strong>de</strong>nţiale s-a înregistrat ocreştere <strong>de</strong> 11,4%", se arată în comunicatulINS. Ca serie ajustată, valorile sunt diferite,întrucât reprezintă o estimare a efectuluinumărului <strong>de</strong> zile lucrătoare şi a celuicalendaristic (perioa<strong>de</strong>le <strong>de</strong> sărbători religioasesau naţionale), pre<strong>cu</strong>m şi o corectarea valorilor extreme (schimbări <strong>de</strong> nivelocazionale, tranzitorii sau permanente) şiinterpolarea valorilor lipsă. astfel, în lunafebruarie 2010 (comparativ <strong>cu</strong> ianuariea.c.), s-a înregistrat o scă<strong>de</strong>re <strong>de</strong> 13,8% avolumului lucrărilor <strong>de</strong> construcţii, repartiţiacotelor <strong>de</strong> contracţie pe elemente <strong>de</strong>structură fiind următoarea: proceduri <strong>de</strong>întreţinere şi reparaţii <strong>cu</strong>rente (-17,9%),lucrări <strong>de</strong> reparaţii capitale (-14,8%) şiconstrucţii noi (-12,5%). În funcţie <strong>de</strong> tipologie,volumul lucrărilor <strong>de</strong> construcţii ascăzut <strong>cu</strong> 28,7% la clădirile rezi<strong>de</strong>nţiale,în timp ce la construcţiile inginereşti şi laclădirile nerezi<strong>de</strong>nţiale au fost consemnatediminuări <strong>de</strong> 13%, respectiv <strong>de</strong> 9,7%.Se poate, totuşi, remarca faptul că - înceea ce priveşte sectorul imobilelor <strong>cu</strong>altă <strong>de</strong>stinaţie faţă <strong>de</strong> cea <strong>de</strong> lo<strong>cu</strong>inţă -în luna februarie a avut loc o mo<strong>de</strong>rare atrendului <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nt, sporirea volumului<strong>de</strong> lucrări (analizată ca serie brută) fiind unsemnal (<strong>de</strong>ocamdată, timid) al reînceperiiactivităţii <strong>de</strong> edificare a anumitor obiectiveîn întreaga ţară.LUcrăriLe De întreţinereşi reParaţii cUrenterăMân PrePonDerenteÎn do<strong>cu</strong>mentul INS se mai subliniază faptulcă, în februarie a.c. (faţă <strong>de</strong> luna corespunzătoarea anului prece<strong>de</strong>nt), ca seriebrută, volumul lucrărilor <strong>de</strong> construcţii ascăzut <strong>cu</strong> 27,1%. "Pe elemente <strong>de</strong> structură,s-au consemnat <strong>de</strong>clinuri la lucrările<strong>de</strong> reparaţii capitale (-44,7%) şi la cele<strong>de</strong> construcţii noi (-37,4%), însă proce<strong>de</strong>ele<strong>de</strong> întreţinere şi reparaţii <strong>cu</strong>renteau fost prepon<strong>de</strong>rente, majorându-se, cavolum, <strong>cu</strong> 33,5%. În funcţie <strong>de</strong> tip, volumullucrărilor <strong>de</strong> construcţii a scăzut astfel:clădiri rezi<strong>de</strong>nţiale (-60,9%) şi imobilenerezi<strong>de</strong>nţiale (-36,8%), dar regresul afost compensat parţial <strong>de</strong> o sporire pesegmentul construcţiilor inginereşti(+7%). Luând în consi<strong>de</strong>rare aceeaşi bazăanuală <strong>de</strong> cal<strong>cu</strong>l, dar ca serie ajustată,s-a constatat că în luna februarie 2010volumul lucrărilor <strong>de</strong> construcţii a scăzut<strong>cu</strong> 23,6%. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re structural,un <strong>de</strong>clin semnificativ s-a înregistrat atâtla lucrările <strong>de</strong> reparaţii capitale (-39,7%),cât şi la cele <strong>de</strong> construcţii noi (-35,2%). Înschimb, numărul lucrărilor <strong>de</strong> întreţinereşi reparaţii <strong>cu</strong>rente a cres<strong>cu</strong>t <strong>cu</strong> 32,5%. Petipuri <strong>de</strong> construcţii, indicatorul analizats-a diminuat la clădirile <strong>de</strong> lo<strong>cu</strong>it (-58%) şila cele nerezi<strong>de</strong>nţiale (-33,9%), în vreme ce<strong>pentru</strong> construcţiile inginereşti (inclusivcăi <strong>de</strong> comunicaţii terestre, construcţiihidrotehnice şi subterane, linii <strong>de</strong> transportal energiei electrice etc.) volumullucrărilor a sporit <strong>cu</strong> 9,7%.ScăDere faţă De PriMeLeDoUă LUni Din 2009analizând situaţia din intervalul ianuariefebruariea.c. în comparaţie <strong>cu</strong> primeledouă luni din 2009, experţii INS auconstatat faptul că volumul lucrărilor <strong>de</strong>construcţii, serie brută, a scăzut <strong>cu</strong> 19,5%."Pe elemente <strong>de</strong> structură s-au înregistratscă<strong>de</strong>ri la lucrările <strong>de</strong> reparaţii capitale(-37,8%) şi la lucrările <strong>de</strong> construcţiinoi (-32,5%). În schimb, la lucrările <strong>de</strong>întreţinere şi reparaţii <strong>cu</strong>rente, acest indicatora cres<strong>cu</strong>t <strong>cu</strong> 55,8%. În funcţie <strong>de</strong> tip,volumul lucrărilor <strong>de</strong> construcţii s-a diminuatla clădirile rezi<strong>de</strong>nţiale <strong>cu</strong> 53,1% şila clădirile nerezi<strong>de</strong>nţiale <strong>cu</strong> 32,7%. Laconstrucţiile inginereşti, volumul lucrărilor<strong>de</strong> construcţii s-a majorat <strong>cu</strong> 13,5%.Ca serie ajustată, s-a consemnat o <strong>de</strong>preciere<strong>de</strong> 18,3%, scă<strong>de</strong>rea fiind evi<strong>de</strong>nţiatădin punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re structural la lucrările<strong>de</strong> reparaţii capitale (-34,6%) şi la cele<strong>de</strong> construcţii noi (-33,1%). S-a înregistrato creştere <strong>de</strong> 53,4% la lucrările <strong>de</strong> întreţinereşi reparaţii <strong>cu</strong>rente. Pe tipuri <strong>de</strong>construcţii au fost consemnate scă<strong>de</strong>ri laclădirile rezi<strong>de</strong>nţiale (-51%) şi la imobilelenerezi<strong>de</strong>nţiale (-31,3%), în vreme cela construcţiile inginereşti s-a înregistrat ocreştere <strong>de</strong> 13,5%.PreţUri în UşoarăScăDere şi regreSaL activităţii în DoMeniULa finele lunii martie a.c., experţii InstitutuluiNaţional <strong>de</strong> Statistică au <strong>de</strong>finitivatdo<strong>cu</strong>mentul intitulat "Tendinţe în evoluţiaactivităţii economice în perioada martiemai2010", care inclu<strong>de</strong> estimări enunţate<strong>de</strong> 2.070 <strong>de</strong> societăţi (din care 1.258 <strong>de</strong>manageri ai celor mai importante firme <strong>de</strong>construcţii). Potrivit acestora, în intervalulanalizat va fi consemnată o scă<strong>de</strong>re mo<strong>de</strong>ratăa activităţii în raport <strong>cu</strong> cele trei lunianterioare. "Diminuarea va fi vizibilă atâtîn ceea ce priveşte indicatorul <strong>de</strong> volumal producţiei (sold conjunctural -11%),cât şi al sto<strong>cu</strong>lui <strong>de</strong> contracte şi comenzi(acelaşi sold conjunctural), însă - dacă seiau în cal<strong>cu</strong>l datele anunţate în studiul<strong>de</strong> conjunctură anterior - poate fi remarcatăo temperare a <strong>de</strong>clinului, întrucâtindicii respectivi se situau la -22%. Înschimb, factorii <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie ai companiilordin branşă previzionează încă o scă<strong>de</strong>rea numărului <strong>de</strong> salariaţi atât pe total(sold conjunctural -18%, cât şi pe grupe<strong>de</strong> mărime a întreprin<strong>de</strong>rilor. În ceea cepriveşte preţurile lucrărilor <strong>de</strong> construcţii,se preconizează o relativă stabilitate aacestora (sold conjunctural -2%)", precizeazăoficialii INS. În acest context, sepoate observa că, pe termen s<strong>cu</strong>rt,respectiv până în luna mai a.c., trendul<strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nt pe care s-a înscris piaţa naţională<strong>de</strong> construcţii şi domeniile conexe arputea fi mai puţin accentuat, ca urmare afinalizării sezonului rece. Cu toate acestea,segmentul <strong>materiale</strong>lor utilizate la edificareaclădirilor continuă să fie grav afectat<strong>de</strong> premisele negative induse <strong>de</strong> recesiune,fiind probabilă o nouă <strong>de</strong>preciere apreţurilor (inclusiv în branşa <strong>de</strong> tâmplărietermoizolantă). este posibil ca situaţia săse stabilizeze în a doua jumătate a anuluiîn <strong>cu</strong>rs, însă - <strong>de</strong>ocamdată - există puţinesemnale care să indice reluarea fluxului <strong>de</strong>contracte şi comenzi.eUroStat: căDere De 6%a Pieţei în ianUarieromânia a înregistrat, în prima lună aacestui an, o scă<strong>de</strong>re <strong>cu</strong> 5,9% a pieţeiconstrucţiilor faţă <strong>de</strong> <strong>de</strong>cembrie 2009,conform datelor institutului european<strong>de</strong> statistica - eurostat. astfel, sectorulspecific îşi menţine trendul <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>ntdin ultimele luni. Cele mai importantescă<strong>de</strong>ri din europa au fost consemnate,însă, în Cehia (-22%), Germania(-14,3%) şi bulgaria şi Spania (ambeleraportând o diminuare <strong>de</strong> -6,1% a activităţiipe şantiere). Ţările care au anunţatrezultate pozitive sunt: Slovenia (+7,1%),Suedia (+2,7%) şi Marea britanie (+0,9%).În medie, sectorul construcţiilor civile dinuniunea europeană a scăzut <strong>cu</strong> 0,6%, iarvolumul lucrărilor inginereşti din comunitate,<strong>cu</strong> -2,3%. În ceea ce priveşte statisticileanuale cal<strong>cu</strong>late <strong>pentru</strong> statele europene,în românia s-a construit, în ianuarie2010, <strong>cu</strong> 12,4% mai puţin <strong>de</strong>cât în aceeaşiperioadă din 2009. Cele mai mari <strong>de</strong>clinuriau fost notate în bulgaria (-30%), Cehia(-24,6%) Germania (-16,5%) şi Spania(-14,6%). Sectorul construcţiilor <strong>de</strong> clădiridin ue s-a diminuat, în intervalul menţionat,<strong>cu</strong> 7,6%, în timp ce volumul lucrărilor<strong>de</strong> inginerie civilă s-a <strong>de</strong>preciat <strong>cu</strong> 2,9%.
sumaractUaLitatea internă(continuare din pagina 1)Den Braven: exPortăMîn 29 De ţăriMo<strong>de</strong>rna fabrică <strong>de</strong> la buftea, singura dinsud-estul europei a Den braven, a permissubsidiarei din românia să intre şi maiputernic pe segmentul <strong>de</strong> export, careasigură în prezent circa 40% din cifra <strong>de</strong>afaceri. exporturile <strong>de</strong> spume poliuretaniceau avansat <strong>cu</strong> 54% în volum şi <strong>cu</strong> 43%ca valoare, până la 10,6 milioane euro, întimp ce vânzările totale din afara graniţelorţării au cres<strong>cu</strong>t <strong>cu</strong> 33%, la 12,1 milioaneeuro. firma a realizat anul tre<strong>cu</strong>t o cifră <strong>de</strong>afaceri <strong>de</strong> 30,8 milioane <strong>de</strong> euro (valoarecare <strong>cu</strong>prin<strong>de</strong> şi subsidiara din republicaMoldova), în scă<strong>de</strong>re <strong>cu</strong> 8% faţă <strong>de</strong> 2008,din cauza întârzierii plăţilor efectuate <strong>de</strong>clienţi. "exporturile reprezintă o componentă<strong>de</strong>terminantă în strategia grupuluiDen braven. anul tre<strong>cu</strong>t am intrat pe altenouă pieţe, exportăm a<strong>cu</strong>m în 29 <strong>de</strong> ţări şivom continua extin<strong>de</strong>rea şi în 2010", susţineadrian State, director general al Den bravenromânia.JUMătate Din ProDUcţiarUUkki Se va Livraîn StrăinătateProducătorul <strong>de</strong> <strong>materiale</strong> <strong>de</strong> construcţiimetalice ruukki românia, su<strong>cu</strong>rsală agrupului finlan<strong>de</strong>z rautaruukki, şi-a extinsîn 2009 activitatea <strong>de</strong> export în fe<strong>de</strong>raţiarusă, bulgaria şi Serbia, ajungândsă livreze în afara ţării 30% din producţie.Pentru anul acesta, compania şi-a propussă intensifice activitatea <strong>de</strong> export, obiectivulfiind ca această activitate să generezejumătate din cifra <strong>de</strong> afaceri. "avem<strong>de</strong>ja preprogramări <strong>pentru</strong> export, maiales din rusia, care se <strong>de</strong>zvoltă puternicîn sectoarele industrial şi în cel <strong>de</strong> retail,iar fabrica ruukki din acea zonă lucreazăla capacitate maximă", susţine MădălinaDumitru, country marketing manager<strong>pentru</strong> românia şi bulgaria al companieiruukki.LaSSeLSBerger vreaSă-şi DUBLeze exPortUriLeSanex Cluj-Napoca şi Cesarom, companiicontrolate <strong>de</strong> producătorul austriac <strong>de</strong>plăci ceramice Lasselsberger, vizează<strong>pentru</strong> 2010 menţinerea vânzărilor consolidatela nivelul din 2008 şi 2009, <strong>de</strong> aproximativ150 <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> lei, prin dublareaexporturilor. “am încheiat anul 2009 laun nivel comparabil <strong>cu</strong> 2008, iar <strong>pentru</strong>2010 estimăm o valoare similară a veniturilor.Pentru intervalul următor, printrepriorităţile noastre se regăsesc: înnoireagamei <strong>de</strong> produse, intensificarea activităţii<strong>de</strong> export şi consolidarea portofoliului<strong>de</strong> clienţi”, precizează eduard Măcăres<strong>cu</strong>,director comercial al companiei. Practic,Lasselsberger are ca obiectiv dublareapon<strong>de</strong>rii exporturilor în totalul afacerilor,<strong>de</strong> la 5% la 10%.teraPLaSt: vreMSă creşteM exPortULPe PieţeLe Din regiUneProducătorul <strong>de</strong> tubulatură şi profile Teraplastbistriţa îşi propune <strong>pentru</strong> acest an ocreştere a cifrei <strong>de</strong> afaceri <strong>cu</strong> 10%, potrivitbugetului <strong>de</strong> venituri şi cheltuieli aprobat <strong>de</strong>consiliul <strong>de</strong> administraţie al companiei, interesulîn acest an fiind focalizat spre lucrările<strong>de</strong> infrastructură finanţate prin fonduri europene,pre<strong>cu</strong>m şi spre majorarea exporturilorpe pieţele din regiune. "Ne propunempe termen s<strong>cu</strong>rt şi mediu creşterea exporturilorpe principalele pieţe din regiune, încondiţiile în care, în 2009, pon<strong>de</strong>rea exporturilorîn cifra <strong>de</strong> afaceri a companiei s-a situatîn jurul valorii <strong>de</strong> 10%", subliniază florin urîte,director general al Teraplast.redacţiaLăcrămioara bOTeZaTuelena ICLeaNuIon-Cosmin DINCuOvidiu-Victor ȘTefĂNeSCurăzvan-eugen POPaCamelia PaNTeLSimona-roxana eNeCristian aPOSTOLinfo-şantiereClaudia VÎrŞaNOana-Irina VÎrŞaNCristina barTICeLMirabela-feby PIeLeaNuLucia IONeSCuGheorghiţă MarINCIuDepartament MarketingHermina MareŞMarius MaNeaDana DIaCONuVasilica VĂDuVa-DuMITruKOVÁCS Mónikaana ŞTefĂNeSCuDtP & Machetareeugen buTuC-CerCHeZDirector exe<strong>cu</strong>tiv:Valeriu MarINCIuDirector economic:ec. Vasile DIaCONuRampa Invest SRLBu<strong>cu</strong>reşti - 040157, sector 4Str. Enăchiţă Văcăres<strong>cu</strong> 17Tel./Fax: 021-336.04.16, 336.04.17Tel./Fax: 031-401.63.88Mobil: 0722-624.098; 0745-089.974e-mail: redactie@agendaconstructiilor.rowww.agendaconstructiilor.roNota redacţiei:Reproducerea integrală sau parţială, peorice cale şi orice mijloace, a conţinutuluieste permisă numai <strong>cu</strong> precizarea sursei.Responsabilitatea privind conţinutultextelor publicate aparţine autorilor.Nr. 2 - februarIe 2010 info-șantiere 3