actUaLitatea internăCe greşeli impiedică accesarea fondurilor europenesumarDoi factori <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie importanţi din cadrul sistemului bancarromânesc - Radu Graţian Gheţea (preşedintele AsociaţieiRomâne a Băncilor şi al CEC Bank) şi Steven van Groningen(preşedintele Raiffeisen Bank) - sunt <strong>de</strong> părere că instituţiile <strong>de</strong>credit vor pune accentul în acest an pe cofinanţarea proiectelorrealizate <strong>cu</strong> fonduri europene. Cei doi oficiali consi<strong>de</strong>ră căîmprumuturile acordate companiilor care accesează bani <strong>de</strong>la Uniunea Europeană vor constitui produsul ve<strong>de</strong>tă al anului2010. Situaţia este posibilă în condiţiile în care cererea <strong>de</strong> pepiaţa creditelor <strong>de</strong>stinate populaţiei este scăzută. Practic, înacest fel, băncile vor căuta alternative <strong>de</strong> investiţie a banilor,cofinanţarea afacerilor <strong>de</strong>zvoltate <strong>cu</strong> fonduri europene fiindsegmentul cel mai accesibil şi sigur. "Lansarea unor programeguvernamentale (în principal, în domeniul investiţiilor îninfrastructură) pre<strong>cu</strong>m şi acordarea <strong>de</strong> garanţii <strong>pentru</strong>întreprin<strong>de</strong>rile mici şi mijlocii sau <strong>de</strong>zvoltatorii imobiliari arimpulsiona cererea <strong>de</strong> împrumuturi. Cred că cel mai solicitatprodus în acest an ar trebui să fie creditul <strong>de</strong> cofinanţare aproiectelor <strong>de</strong>zvoltate din fonduri europene", a <strong>de</strong>clarat RaduGraţian Gheţea. La rândul său, Steven van Groningen susţineaceeaşi i<strong>de</strong>e, <strong>cu</strong> precizarea că totul <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> implicareaautorităţilor în promovarea programelor UE. Aceste opiniise reflectă în realitatea <strong>de</strong> zi <strong>cu</strong> zi, un<strong>de</strong> se poate observa dinpartea băncilor o atenţie sporită <strong>de</strong>dicată acestei activităţi.ce erori facîntrePrinzătorii roMâniatUnci cânD SoLicităfonDUri eUroPene"fondurile europene se adresează oamenilorcare acceptă să respecte toate regulile.un conducător auto ce traverseazăintersecţia în momentul în care semaforularată <strong>cu</strong>loarea galbenă nu este unposibil beneficiar <strong>de</strong> bani europeni",explică ramona Ivan, directorul exe<strong>cu</strong>tival Direcţiei Instituţii financiare din cadrulbăncii Comerciale române (bCr), referindu-sela profilul întreprinzătoruluicare are cele mai multe şanse <strong>de</strong> a accesafonduri europene. Declaraţia oficialuluibCr - exprimată în mod plastic - se referăla faptul că, <strong>pentru</strong> a transforma o i<strong>de</strong>e<strong>de</strong> afacere într-un proiect eligibil, estenevoie <strong>de</strong> răbdare şi supunere în faţaregulilor impuse <strong>de</strong> uniunea europeanăcaracterizate, nu <strong>de</strong> puţine ori, dreptbirocratice. Întărind parcă această ultimăi<strong>de</strong>e, ramona Ivan spune că "<strong>pentru</strong> unproiect poţi avea şi trei kilograme <strong>de</strong>material <strong>de</strong> analizat". Chiar dacă pare<strong>de</strong>s<strong>cu</strong>rajator, procesul <strong>de</strong> implementarea dosarului <strong>de</strong> solicitare a fonduriloreuropene <strong>cu</strong>prin<strong>de</strong> câteva etapebine <strong>de</strong>finite, care - dacă sunt respectateîntocmai - cresc şansele solicitantului <strong>de</strong>a intra în posesia banilor.reprezentanta celei mai mari bănci dinromânia s-a referit şi la cel mai <strong>de</strong>s întâlnitemotive <strong>pentru</strong> care multe firmeromâneşti nu reuşesc să acceseze fondurieuropene. ramona Ivan a evi<strong>de</strong>nţiat, înprincipal, slaba informare. "Mulţi întreprinzătorinu citesc <strong>cu</strong> atenţie ghidul<strong>de</strong>dicat fondurilor europene", <strong>de</strong>clarădirectorul exe<strong>cu</strong>tiv al Direcţiei Instituţiifinanciare din cadrul bCr. De asemenea,se evi<strong>de</strong>nţiază şi slaba pregătire a unorconsultanţi, care nu reuşesc să elaborezedosarul <strong>pentru</strong> cererea <strong>de</strong> finanţare aşa<strong>cu</strong>m solicită uniunea europeană. "estebine ca solicitanţii să se informeze bine<strong>de</strong>spre consultantul la care apelează.De asemenea, este important să iniţiezedis<strong>cu</strong>ţii şi <strong>cu</strong> o bancă atunci când <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>să <strong>de</strong>zvolte o afacere <strong>cu</strong> fonduri europene.Pot să vă spun că proiectele <strong>pentru</strong>care beneficiarii au solicitat încă <strong>de</strong> laînceput ajutorul băncii au fost aprobateîntr-o proporţie covârşitoare", subliniazăramona Ivan.Tocmai <strong>de</strong> aceea, bCr a prezentat, <strong>de</strong><strong>cu</strong>rând, Ministerului finanţelor un set<strong>de</strong> propuneri menite să îmbunătăţească4 info-șantiere Nr. 2 - februarIe 2010atât absorbţia fondurilor europene,cât şi rata <strong>de</strong> succes a implementăriiproiectelor. Prima recomandare a fostaceea referitoare la stabilirea unorparteneriate între bănci şi Guvern, înscopul promovării programelor <strong>de</strong>către ambele părţi. "În 2009 am avut unşoc, în special la agri<strong>cu</strong>ltură, un<strong>de</strong> amobservat că foarte multe proiecte aprobate<strong>de</strong> autoritatea <strong>de</strong> management nuputeau fi susţinute <strong>de</strong> bancă <strong>pentru</strong> a fiimplementate. aproape că erau nebancabile,ori<strong>cu</strong>m, au fost supradimensionate.Trebuie să existe un dialog încădin stadiul iniţial al proiectului întreclient, autoritatea <strong>de</strong> management,firma <strong>de</strong> consultanţă şi bancă", explicăramona Ivan. Oficialul bCr a precizatcă un alt motiv <strong>pentru</strong> care unii întreprinzătorinu au accesat fonduri europeneeste generat <strong>de</strong> criza financiară,care a indus un sentiment <strong>de</strong> teamă faţă<strong>de</strong> potenţialul acelor afaceri. "există şiclienţi care au alcătuit întreg dosarul <strong>de</strong>finanţare, însă <strong>de</strong>ocamdată au <strong>de</strong>cis săse mai gân<strong>de</strong>ască, <strong>pentru</strong> că nu mai auaceeaşi încre<strong>de</strong>re în potenţialul acelorafaceri, din cauza crizei financiare",<strong>de</strong>clară ramona Ivan. Pe <strong>de</strong> altă parte,există şi proiecte care se poticnesc lacapitolul "garanţii".4.000 De Proiecte DerULatePrin fonDUri eUroPeneDe 2,5 MiLiarDe eUro,cofinanţate De Bcreu Office bCr, birourile specializate în<strong>de</strong>rularea fondurilor europene, au adusîn portofoliul bCr, în 4 ani <strong>de</strong> activitate,peste 4.000 <strong>de</strong> proiecte <strong>de</strong> finanţare,însumând circa 2,5 miliar<strong>de</strong> euro.aceste proiecte se află în diferite stadii:aprobate, contractate, <strong>de</strong>ja implementate,<strong>de</strong>puse la autorităţile <strong>de</strong> managementale programelor operaţionale sauale diverselor scheme <strong>de</strong> ajutor <strong>de</strong> stat,ori sunt în pregătire. “aproape 45% dinproiectele aprobate la finanţare în cadrulprogramelor operaţionale şi al ProgramuluiNaţional <strong>de</strong> Dezvoltare rurală suntale clienţilor bCr. Pe par<strong>cu</strong>rsul celor 4ani, birourile eu Office bCr i-au ajutatsubstanţial pe numeroşi întreprinzătorisă-şi împlinească aspiraţiile şi să adaugevaloare la PIb”, a <strong>de</strong>clarat ramona Ivan,<strong>cu</strong> ocazia aniversării celor patru ani <strong>de</strong>activitate.bCr pune la dispoziţia clienţilor săiprograme <strong>de</strong> finanţare din multe surse,pre<strong>cu</strong>m beI, berD, IfC, fIDa etc. <strong>pentru</strong>cofinanţarea proiectelor implementatedin fonduri nerambursabile sau finanţărialternative <strong>pentru</strong> proiectele eligibile,dar care nu au obţinut finanţarea nerambursabilădatorită terminării fondurilordisponibile. bCr a administrat, din 1992şi până în prezent, peste 90 <strong>de</strong> programe<strong>de</strong> finanţare naţionale ori regionale, învaloare <strong>de</strong> peste 4,4 miliar<strong>de</strong> euro. Instituţiaa fost prima bancă din românia carea lansat o serie <strong>de</strong> pachete <strong>de</strong> produseşi servicii <strong>de</strong>stinate finanţării şi implementăriiproiectelor <strong>de</strong>rulate <strong>cu</strong> fondurieuropene nerambursabile iniţiate <strong>de</strong>entităţi publice şi/sau private situate peteritoriul ţării noastre.“Pentru a îmbunătăţi accesul beneficiarilor<strong>de</strong> fonduri europene la cofinanţare/prefinanţare, bCr a venit în întâmpinareanevoilor clienţilor <strong>cu</strong> o ofertă completă<strong>de</strong> produse şi servicii marca eu OfficebCr <strong>pentru</strong> fiecare tip <strong>de</strong> investiţie înparte”, a spus ramona Ivan.Cele 5 pachete <strong>de</strong> produse şi servicii<strong>de</strong>dicate sunt:• Pachetul eu agri bCr - <strong>de</strong>stinat finanţăriişi implementării proiectelor <strong>de</strong>rulate<strong>cu</strong> fonduri europene nerambursabile,iniţiate <strong>de</strong> microîntreprin<strong>de</strong>ri,persoane fizice autorizate, asociaţii familiale,asociaţii <strong>de</strong> producători, IMM-uri,întreprin<strong>de</strong>ri mari, autorităţi locale <strong>de</strong>rang comunal, situate pe teritoriul româniei,în cadrul Programului Naţional <strong>de</strong>Dezvoltare rurală;• Pachetul eu Competitiv bCr - <strong>de</strong>stinatfinanţării şi implementării proiectelor<strong>de</strong>rulate <strong>cu</strong> fonduri europene nerambursabile,iniţiate <strong>de</strong> companii mari sauIMM-uri, situate pe teritoriul româniei, încadrul Programului Operaţional <strong>de</strong> Creşterea Competitivităţii economice;• Pachetul eu Infrastructură bCr -<strong>de</strong>stinat finanţării şi implementăriiproiectelor <strong>de</strong>rulate <strong>cu</strong> fonduri europenenerambursabile, iniţiate <strong>de</strong> entităţipublice situate pe teritoriul româniei,în cadrul Programului Operaţional regionalşi Programului Naţional <strong>de</strong> Dezvoltarerurală;• Pachetul eu Turism bCr - <strong>de</strong>stinatfinanţării şi implementării proiectelor<strong>de</strong>rulate <strong>cu</strong> fonduri europene nerambursabile,iniţiate <strong>de</strong> entităţi publice şi/sauprivate situate pe teritoriul româniei,proiecte implementate în cadrul ProgramuluiOperaţional regional şi respectivProgramului Naţional <strong>de</strong> Dezvoltarerurală;• Pachetul eu Pes<strong>cu</strong>it bCr - <strong>de</strong>stinatfinanţării şi implementării proiectelor<strong>de</strong>rulate <strong>cu</strong> fonduri europene nerambursabile,iniţiate <strong>de</strong> microîntreprin<strong>de</strong>ri,persoane fizice autorizate, asociaţii familiale,asociaţii <strong>de</strong> producători, IMM-uri,întreprin<strong>de</strong>ri mari, autorităţi locale<strong>de</strong> rang comunal, situate pe teritoriulromâniei, în cadrul Programului Operaţional<strong>pentru</strong> Pes<strong>cu</strong>it.Banca tranSiLvaniaa SiMPLificat acceSareafonDUriLor eUroPeneneraMBUrSaBiLeÎn ultimii trei ani, ţara noastră a reuşit săabsoarbă doar 10% din fondurile puse ladispoziţie <strong>de</strong> uniunea europeană, esteconcluzia exprimată <strong>de</strong> oficialii bănciiTransilvania. având în ve<strong>de</strong>re acestcontext, banca <strong>de</strong> la Cluj a <strong>de</strong>zvoltat“Platforma <strong>de</strong> soluţii <strong>de</strong>stinate beneficiarilor<strong>de</strong> fonduri europene”, prin care toţiclienţii săi să aibă acces simplu şi rapid laacestea. „Cred că misiunea băncii Transilvania,ca instituţie financiară locală, esteaceea <strong>de</strong> a avea ca prioritate astfel <strong>de</strong>programe, <strong>de</strong>stinate accesării fondurilornerambursabile. Cu atât mai mult, avândîn ve<strong>de</strong>re actualul context economic”,a <strong>de</strong>clarat Horia Ciorcilă, preşedinteleConsiliului <strong>de</strong> administraţie al bănciiTransilvania, <strong>cu</strong> ocazia lansării noului<strong>de</strong>partament.adresat <strong>cu</strong> precă<strong>de</strong>re companiilor <strong>de</strong>orice dimensiune, pre<strong>cu</strong>m şi instituţiilor<strong>de</strong> învăţământ, setul <strong>de</strong> soluţiivizează proiecte din sectorul productiv,<strong>de</strong> cercetare sau cele <strong>de</strong>stinate infrastructurii.Sub această platformă <strong>de</strong>lucru, bT a reunit soluţii <strong>de</strong> consultanţăşi <strong>de</strong> finanţare care permit beneficiarilorfondurilor nerambursabile săpoată în<strong>de</strong>plini <strong>cu</strong> mai mare uşurinţăcondiţiile <strong>de</strong> aprobare cerute <strong>de</strong> autorităţi.Soluţiile financiare aduse <strong>de</strong> bTrezolvă problemele întreprinzătorilorîncă din momentul intenţiei <strong>de</strong> accesarea fondurilor nerambursabile, asigurândastfel un grad ridicat <strong>de</strong> predictibilitatea proiectului. acestea suntlegate <strong>de</strong> lipsa cofinanţărilor, respectiv<strong>de</strong> creditele-punte necesare implementăriiproiectelor <strong>de</strong> accesare a fonduriloreuropene. banca Transilvania asigură,astfel, o întreagă plaftormă <strong>de</strong> soluţii- <strong>de</strong> la consultanţa din faza <strong>de</strong> i<strong>de</strong>e aunui proiect, până la suportul financiarpropriu-zis, susţin reprezentanţii băncii.
sumaractUaLitatea internăSimplificarea procesului poate fi <strong>cu</strong>antificatăşi prin obiectivul pe care Departamentul<strong>de</strong> Programe europene dincadrul instituţiei <strong>de</strong> credit şi l-a propus:un răspuns rapid la solicitările <strong>de</strong> finanţare,în 10 zile <strong>de</strong> la aplicaţie. DepartamentulbT gestionează parteneriatul <strong>cu</strong>clienţii, firmele <strong>de</strong> consultanţă şi autorităţile<strong>de</strong> management şi va simplificarelaţia dintre clienţi şi partenerii proiectului,folosind reţeaua <strong>de</strong> peste 500 <strong>de</strong>unităţi ale băncii. “În această platformă<strong>de</strong> soluţii, banca Transilvania vine <strong>cu</strong>o strategie care se mulează perfect peprofilul pieţei europene. este un primpas <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea în timp a parteneriateloreuropene: sector privat -sector bancar - sector public şi suntemmândri <strong>de</strong> pionieratul pe care bancaTransilvania, ca bancă românească, îlface în această direcţie”, a adăugat VasilePuşcaş, senior adviser <strong>pentru</strong> Programeeuropene pe lângă bT.La rândul său, robert rekkers, directorulgeneral al băncii, a precizat: „Dorimsă continuăm abordarea pragmaticăproprie, care ne diferenţiază pe piaţă şine-am propus să creştem mai mult rapiditatea<strong>cu</strong> care tratăm astfel <strong>de</strong> proiecte.am armonizat condiţiile bancare<strong>cu</strong> criteriile autorităţilor, astfel încâtîntregul proces este mult mai accesibil şieficient <strong>pentru</strong> clienţi. Prin această platformăaducem schimbări majore în ceeace priveşte procedura absorbţiei fonduriloreuropene nerambursabile, în sensulsporirii capacităţii beneficiarilor <strong>de</strong> afolosi aceşti bani”. banca Transilvaniaare experienţă în finanţarea proiecteloraccesate din fondurile <strong>de</strong> pre-a<strong>de</strong>rareşi post-a<strong>de</strong>rare, pre<strong>cu</strong>m şi din punctul<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al parteneriatelor soli<strong>de</strong> <strong>cu</strong>firme <strong>de</strong> consultanţă specializate înfonduri europene. Prin Clubul Întreprinzătoruluiromân, care este tot un proiectbT <strong>de</strong>dicat antreprenorilor, instituţia <strong>de</strong>credit organizează frecvent întâlniri <strong>cu</strong>membrii acestuia, unul dintre subiecteleabordate fiind accesarea fonduriloreuropene.reabilitarea drumurilor din ju<strong>de</strong>ţul Sibiu,iar alte patru proiecte sunt în diferiteetape <strong>de</strong> analiză a cererilor <strong>de</strong> finanţare.Ju<strong>de</strong>ţul Sibiu poate pregăti proiecte <strong>de</strong>peste 140 milioane <strong>de</strong> lei <strong>pentru</strong> reabilitareadrumurilor şi a străzilor", a <strong>de</strong>claratSimion Creţu, director general al aDrCentru.exiMBank a LanSat creDitePentrU Proiecte finanţatePrin fonDUri StrUctUraLeeximbank dispune <strong>de</strong> un pachet <strong>de</strong>produse <strong>de</strong> creditare, acordând şi scrisori<strong>de</strong> intenţie neangajante, <strong>pentru</strong> prefinanţareasau cofinanţarea proiectelorcare atrag fonduri structurale. "Prin acestpachet <strong>de</strong> produse încercăm să susţinematragerea <strong>de</strong> fonduri europene şi să facilitămaccesul cât mai multor IMM-uri,companii mari sau administraţii publicela această formă <strong>de</strong> finanţare. eximbankpoate acoperi prin aceste produse pânăla 100% din nevoile <strong>de</strong> finanţare specificeproiectelor <strong>de</strong>rulate <strong>cu</strong> bani europeni",a <strong>de</strong>clarat preşedintele eximbank,Ionuţ Costea. În funcţie <strong>de</strong> tipulproiectului finanţat din fonduri structurale,instituţia <strong>de</strong> credit poate acordamai multe tipuri <strong>de</strong> împrumuturi. Creditele<strong>de</strong> investiţii sunt <strong>de</strong>stinate cofinanţăriicomponentei care reprezintăcontribuţia proprie a firmei la proiectulfinanţat din fonduri structurale. Împrumutulpoate acoperi cheltuielile neeligibileaferente proiectului, suma necesarăconstituirii capitalului <strong>de</strong> lucru sau achităriiTVa aferentă proiectului. Prin creditele<strong>de</strong> investiţii <strong>de</strong>stinate cofinanţării, ocompanie care a încheiat un contract <strong>de</strong>finanţare <strong>cu</strong> autoritatea <strong>de</strong> managementpoate obţine 100% din valoarea cheltuieliloreligibile şi neeligibile aferentecontribuţiei proprii. finanţarea se acordăîn lei sau valută pe termen s<strong>cu</strong>rt, mediusau lung, în funcţie <strong>de</strong> tipul proiectului,perioada <strong>de</strong> implementare şi capacitatea<strong>de</strong> rambursare a firmei. Creditele<strong>de</strong>stinate prefinanţării companiilor potacoperi <strong>de</strong>calajul <strong>de</strong> timp care apareîntre momentul plăţilor fă<strong>cu</strong>te <strong>de</strong> furnizoriîn cadrul proiectului şi cel al încasărilor<strong>de</strong> la autoritatea <strong>de</strong> management.Împrumuturile pot asigura pânăla 100% din valoarea finanţării europeneobţinute <strong>de</strong> o societate şi se acordăpe o perioadă <strong>de</strong> maximum doi ani. Deasemenea, prin scrisorile <strong>de</strong> intenţiesau <strong>de</strong> confort neangajante, banca îşiexprimă intenţia <strong>de</strong> a pune la dispoziţiacompaniilor fondurile necesare susţineriiproiectului, <strong>cu</strong> condiţia acceptăriiacestuia <strong>de</strong> către autoritatea <strong>de</strong> managementresponsabilă <strong>cu</strong> gestionarea finanţăriloreuropene.contracte noi PentrUfinantarea infraStrUctUriiUtiLitare Si De tranSPortDin fonDUri eUroPeneDifi<strong>cu</strong>ltăţile înregistrate <strong>de</strong> sectorulconstrucţiilor şi criza financiară internaţionalănu par să afecteze capacităţileromâniei <strong>de</strong> a atrage fonduri europene.Ministerul Dezvoltării, LucrărilorPublice şi Lo<strong>cu</strong>inţelor (MDLPL) a semnat,la finele anului tre<strong>cu</strong>t, noi contracte <strong>de</strong>finanţare a infrastructurii regionale, încadrul axei a doua a Programului Operaţionalregional (POr), obţinând, înacelaşi timp, noi resurse <strong>pentru</strong> extin<strong>de</strong>reasau reabilitarea unor reţele utilitare.Proiectul "reabilitarea şi mo<strong>de</strong>rnizareaDJ 763 Sudrigiu - Pietroasa -Cabana Padiş, km 0+000 - 13+000 şi19+650 - 35+100", semnat la bu<strong>cu</strong>reşti,a fost <strong>de</strong>pus <strong>de</strong> Consiliul Ju<strong>de</strong>ţeanbihor. Contractul presupune reabilitareaa 25,5 km <strong>de</strong> drum ju<strong>de</strong>ţean, capacitateatrafi<strong>cu</strong>lui urmând a fi majorată<strong>cu</strong> peste 40%. Valoarea totală a investiţieieste <strong>de</strong> 76,8 milioane <strong>de</strong> lei. Cel <strong>de</strong>-aldoilea contract a fost încheiat la Sibiu.Proiectul, <strong>de</strong>numit "Mo<strong>de</strong>rnizarea DJ106 Sibiu - Cornatel - altana - barghis -agnita", a fost propus <strong>de</strong> Consiliul Ju<strong>de</strong>ţeanSibiu şi este în valoare <strong>de</strong> 48,69milioane <strong>de</strong> lei. Conform indicatorilor<strong>de</strong> proiect, se preve<strong>de</strong> reabilitarea a 13poduri, mo<strong>de</strong>rnizarea a peste 52 km <strong>de</strong>şosea, amenajarea a şase intersecţii <strong>cu</strong>o nouă structură rutieră şi construirea a2.000 <strong>de</strong> noi parapeţi. Timpul <strong>de</strong> par<strong>cu</strong>rgerea acestui tronson va fi redus, la finalizareaproiectului, <strong>cu</strong> peste 30%. "Deasemenea, avem în etapă precontractualăîncă o solicitare <strong>de</strong> finanţare <strong>pentru</strong>Nr. 2 - februarIe 2010 info-șantiere 5