Curs de folclor muzicalMelodica – Cântecele copiilor au material sonor redus – apropiat vorbirii( parlato), - scrie muzicale cu note puine - melodii simple, silabice,evoluând pe trepte apropiate ( 2 d , 3 m) - rar salturi de 4 t p mai rar8 ava sau 5 t . O ,,dezvoltare’’ a ,,scrii sonore’’ poate s arate astfel:De altfel pentru depistarea ,,strii vocale’’ i pentru dezvoltarea calitilorvocale ordinea de exersare se face respectând ,,ordinea dezvoltriimelodice a scrielor’’.Sau, schematizând - ,,ordinea apariiei notelor în dezvoltarea melodic acântecelor’’Iat i …,,cântecèle’’ de-ale copiilor.Forma arhitectonic. Spre deosebire de cânteculadulilor ,, forma’’productelor muzicale ale copiilor ne este dat de ,,rândul melodic’’ ( i159
Corneliu Bogariufragmentarea lui sau ,,picioare’’) ci de m o t i v ce are o durat constant –seriile de -imi [note/(cu)/pauze] ,,grupate câte dou’’ dar ce pot avea,,structuri evoluate’’sau chiar anacruza ( vezi, ante : coco, bengo…..)Cântecul de leagnParticularitatea limbajului muzical vocal de a fi supus unei evoluii mailente decât limbajul verbal cât i de a se putea manifesta independent deacesta – doar prin fredonare sau diferite silabe lipsite de îneles ,,noional’’,repetate uniform , i-a creat , în decursul timpului, o existen diferit decea a textului.Întâlnim în cântecele de leagn sunete de structur premuzical ( sunete,,optite’’, ,,alunecri’’- glissando-uri, . a.) a cror execuie nu estecontientizat ca ,,muzic’’ iar emiterea lor este cu totul neîngrditintonaional - liber (spontan ) ce printr-un contur oscilant urmresc fidelinflexiunile - ,,modulrile’’- afective ale vorbirii; i de asemenea seconstat lipsa unui sunet ,,central’’, polarizator – ca în cazul scrielorprepentatoniceÎn cântecul de leagn se manifest tendina preferenial pentruformarea unor intervale de 3 m descendent ( , rar ascendent [ 3 m()] –în ,,încheiere’’, 3 M(); 4 t p() –dar în final (); Mai puin 5 ta p – doar lasfârit de rând melodic.Sistemele sonore. [,,scrie’’( cu sunete-note puine), scri, moduri, -,,game’’].Structurile sonore sunt de la cele premodale pân cele pentatonicepentacordicei moduri hepta/octo - cordice. De regul scrile sunt diatonice160