Afişeaz? documentul PDF

Curs de folclor muzical modul frigic -,,gama natural de pe mi’’ - frigianul modul eolic -,,gama natural de pe mi’’ - frigianul modul locric - ,,gama natural de pe si’’ – locrianulN.B. + Modurile – ca ,,melodie’’ au unele sunete mai ciudate – le-am marcat cu 1-2-3,, puncte’’ dup ,,sonoritate’’ ; „sgeile” indic scderea înlimii sunetelorcorespunztor notei; auzite cu muzicalitate, se disting. Desigur c ,,turnùrile’’melodice specifice modurilor n-au o reet anume. Totui, conform ,,teoriei modurilormedievale’’ (occidentale – culte) unele ,,trepte-note’’ îndeplinesc funcii: ,,notafinal’’ (vox finalis ) i ,,coarda de recitare’’ ( ,,tenor’’ sau ,,repercussa’’) la care sepot aduga ,,subtonul’’ i notele (treptele) de ,,opriri intermediare’’ (cezuri, -cadene)din parcursul cântecului.Tot dup sistemul medieval sunt dou grupe de moduri : moduri autentice imoduri plagale – aflate la interval de cvart descendent () .Trebuie menionat c exis i o teorie a modurilor antice – greceti – bazate pe,,tetracorduri’’.Noi preferm s le numim ,,scri’’ ( scrie, scri, -defective [cu trepte (note)lips- toniile ]iincomplete – [cu trepte consecutive dar cu pân la6 note – ( bicordii – tricordii – tetracordii – pentacordii -hexacordii )] - apoi –modurile - heptacordice – la care se adaug ,,octava’’ notei f i n a l i s.Opiunea noastr se bazeaz pe rezultatul extragerii ,,notelor’’ din cântrilecert autohtone de obârie strveche (bocete-colinde-. a.) – materialul sonor seaeaz în ,,structuri sonore’’( scri) descendente –93