octombrie 2006 - Dacia.org

DACIA magazin nr. 37 octombrie 2006ceea ce le fãcea permanent locuibileºi inexpugnabile. La una din cetãþi sevãd cu ochiul liber urmele conductelorcare aduceau apa din vârf cãtrelocuinþele din vale. Se întâlnesc deasemenea ºi sisteme de drenare aapelor meteorice, prin canale sãpateîn piatrã. Numeroase sunt vestigiile deaici, care aºteaptã a fi descoperite. Dinpãcate, interese strãine de interesulnaþional, determinã atât investigareaarheologicã total neconformãnormelor instituite, cât ºi distrugeriledeliberate provocate de cãutãtorii deaur.Arheologi strãini au vizitat deseorizona ºi au prelevat fraudulos dinsitul dacic pietre inscripþionate,cum a fost dispariþia a circa 80 de T-uri din marmorã, inscriptionate, ceerau montate în rotonda mare acalendarului dacic, aºa cum le descrieacademicianul C. Daicoviciu, cu doar30 de ani în urmã. Dupã cunoºtinþeleunui specialist în patrimoniu, valoareaunei astfel de pietre inscripþionate seridicã la costul unui tanc. Pânã ºi dinMuzeul Arheologic din Deva, ultimeleastfel de piese au dispãrut în modmiraculos, rãmânând, se pare, unsingur martor, spre a se puteaconfirma totuºi scrierile înaintaºilor.Dupã aprecierile unui arheolog, aici,în zona noastrã de obârºie, în MunþiiOrãºtiei, toþi au furat, inclusiv noine-am furat trecutul istoric,datoritã unor indivizi avari, fãrã moralãsi fãrã niciun Dumnezeu. În afaracãutãtorilor de aur, arheologii audistrus ºi ei prin faptul cã nu auacoperit la loc gropile de sãpãturiarheologice, spre a proteja vestigiile...chipurile, din lipsã de bani. Nu poþiavea respect ºi consideraþie pentru uncercetãtor care sapã, face descãrcareaarheologicã, dupã care lasã vestigiilesã se distrugã. Zona cercetatã deproiectanþii angrenaþi la studiulmenþionat nu a fost din pãcateniciodatã cercetatã într-o manierãglobalã, interdisciplinarã, de cãtre22echipe mixte, conduse de cãtre ungeneralist, care sã facã sintezacercetãrilor, pentru a fi în sfârºit scrisãadevãrata istorie a timpurilor dacice.Doar Maria Gimbutas a fãcut câtevaaprecieri globale, interesante, în carteasa “Civilizaþie ºi culturã”, apãrutã întraducere ºi la noi, în anul 1989.3. Planul de amenajare ateritoriului zonal aferent cetãþilordacice din Munþii Orãºtiei ºi planulurbanistic zonal al cetãþilorSarmisegetusa - Regia, Costeºti ºiBlidaru.Studiul Prodomus a fost analizatºi avizat de organele locale alejudeþului Hunedoara ºi a primit în finalavizul tehnic (cu condiþii) al ConsiliuluiJudeþean, la 11 februarie 1998. Pentrua se putea valorifica rezultatelestudiului realizat, care a perimetrat cuaproximaþie aria de protecþie afiecãreia din cele trei cetãþi, pe bazapoziþionãrii vestigiilor descoperite, amsolicitat Consiliului JudeþeanHunedoara sã se implice direct,asigurând finanþarea elaborãrii unorplanuri urbanistice zonale aferentecetãþilor. Aceste planuri au fostpreluate de cãtre Institutul Naþional deCercetare-Proiectare pentru Urbanismºi Amenajarea TeritoriuluiURBANPROIECT. Elaborat peparcursul anului 1999, studiul aobþinut în anul 2000, toate avizeleinstituþiilor locale: Oficiul de ProtecþiaPatrimoniului, Muzeul Deva, ComisiaJudeþeanã de Amenajarea Teritoriuluiºi Urbanism etc. ºi, ulterior, aorganismelor centrale, terminând cuavizul Ministerului Culturii ºi alMinisterului Lucrãrilor Publice ºiAmenajãrii Teritoriului.Pe aceastã bazã ºi în conformitatecu legea, prin Hotãrârea nr. 11/ 2001,Consiliul Judeþean Hunedoara, peteritoriul cãruia se aflã vestigiilecetãþilor dacice, a aprobat PlanulUrbanistic Zonal pentru CetãþileDacice Costeºti (Cetãþuia), Blidaru ºiSarmisegetusa-Regia (GrãdiºteaMuncelului), precum ºi regulamentulde gestiune cu toate regulile necesarepentru protecþia ºi conservareapatrimoniului, asigurându-se totodataºi menþinerea acestuia în circuitulpublic de valori. În paralel cu acesta,în colaborare cu Consiliul JudeþeanHunedoara s-a solicitat ºi s-a obþinutprin minister un fond de investiþiipentru modernizarea drumului deacces la Sarmisegetusa-Regia, aflatîntr-o stare precarã ºi greu accesibil,de regulã doar în câteva luni de varã.Drumul nu a fost încã terminat, darregulamentul urbanistic a intrat învigoare. Ca o exemplificare aRegulamentului, precizãm cãdelimitarea în planuri a zonelorprotejate s-a efectuat pe grade deprotectie, de la 0 la 3, rezultândurmãtoarele suprafeþe totale alezonelor protejate:- Cetãþuia Costeºti - 116,46 ha.,- Blidaru - 127,11 ha.,- Sarmisegetusa - Regia (Grãdiºteade Munte) 322,95 ha.De remarcat este faptul cã mareamajoritate a ariilor protejate suntacoperite cu pãduri, fiind înadministrarea autoritãþilor silvice.Limitele zonelor protejate au foststabilite prin raportarea la elementelepeisajului geografic din zonã, deexemplu valea unor pârâuri, cum ar ficursul apei Grãdiºtea, culmile ºi ºeiledin apropiere etc., dupã cum se poatevedea din planurile zonelor protejateale celor trei cetãþi. Desigur, înperimetrul zonelor protejate esteinterzisã construirea oricãrorobiective, cu excepþia consolidãrilorºi restaurãrilor necesare pentruprotecþia patrimoniului propriu-zis,precum ºi pentru consolidarea albiilorapelor curgãtoare prin lucrãrihidrotehnice specifice. De remarcatcã toate cetãþile dacice din MunþiiOrãºtiei sunt cuprinse în cadrulParcului Natural GrãdiºteaMuncelului-Cioclovina, care are 10000 de hectare ºi reprezintã o zonã