Suport de curs - apubb.ro

More documents

Recommendations

Info

Percepţia problemelor <strong>de</strong>către indivizi-cheiePlan comun <strong>de</strong>acţiuneNoua cale <strong>de</strong>acţiuneConsultarea cu experţiiColectarea <strong>de</strong> date şidiagnoza preliminarăexecutată <strong>de</strong> către expertAcţiuneColectarea <strong>de</strong> datedupă acţiuneO nouă colectare<strong>de</strong> date carezultat alacţiuniiFeedback (pentru clienţiisau grupurile cheie)Feedback (pentru clienţiisau grupurile cheie)RediagnosticareEtc.Diagnoza comună aproblemelorRediagnosticare şiplanificare (client şiconsultant)FIGURA 1. 13. MODELUL ACŢIUNE/CERCETARE (Coch şi French, 1948, p. 22)Problema <strong>de</strong> bază în cadrul schimbării organizaţionale este existenţa prea multor mo<strong>de</strong>le, care nusunt, <strong>de</strong> fapt, <strong>de</strong>cât variaţii pe aceeaşi temă. În contextul inexistenţei unui cadru teoretic suficient <strong>de</strong> unitar,preferinţele specialiştilor în DO au dus la o proliferare a mo<strong>de</strong>lelor, în funcţie <strong>de</strong> pregătirea şi experienţapersonală.
1. 4. REZISTENŢA LA SCHIMBARE“Bolnavii care suferă <strong>de</strong> sindromul Down nu pot învăţa să scrie sau să citească. Niciodată”. Toatălumea cre<strong>de</strong> (mai bine spus, cre<strong>de</strong>a) că această afirmaţie este un a<strong>de</strong>văr indiscutabil. Până când unul dintrepersoanele suferind <strong>de</strong> acest sindrom, neştiind că ceea ce face este <strong>de</strong> neconceput, a învăţat să citească şi săscrie. De unul singur. Şi a făcut-o atât <strong>de</strong> bine, încât a scris o carte. Când cartea a apărut pe piaţă, carecre<strong>de</strong>ţi că a fost reacţia „comunităţii medicale”?” Nu este a<strong>de</strong>vărat, totul este o farsă, o înşelătorie. Toatălumea ştie că bolnavii cu sindrom Down nu pot să scrie. Deci cartea nu a fost scrisă <strong>de</strong> dl. X pentru că elsuferă <strong>de</strong> acest sindrom. Totul este o minciună!”… Pare incredibil, nu? Însă ceea ce am povestit aici este oîntâmplare reală.Giordano Bruno a trecut prin beciurile Inchiziţiei pentru că a îndrăznit să susţină un lucrunemaiauzit, că Pământul se mişcă în jurul Soarelui şi nu invers. Ori toată lumea ştia că asta este ominciună! “De ce să ne complicăm noi viaţa cu toate consecinţele afirmaţiei nebunului <strong>de</strong> italian? Pânăacum am dus-o bine, nu există nici un motiv să acceptăm schimbarea doar pentru cuvintele unui visător!”.Dl. Travis, fost artist <strong>de</strong> circ, actualmente onorabil pensionar într-un orăşel britanic, este unpasionat al electronicii. Într-o zi a văzut la televizor un reportaj <strong>de</strong>spre Africa şi SIDA în care se spunea căeste extrem <strong>de</strong> greu, dacă nu imposibil, să se facă educaţie sanitară majorităţii populaţiei africane pentru cănu există nici un mijloc mass-media prin care informaţiile să fie transmise (acest caz este preluat dinemisiunea postului TV BBC 2, 21 Noiembrie 1996). Nu este vorba doar <strong>de</strong> SIDA, ci <strong>de</strong> orice fel <strong>de</strong> bolicontagioase sau situaţii <strong>de</strong> criză care se întâlnesc cu duiumul pe continentul negru. Mijlocul cel mai potrivit<strong>de</strong> a comunica rapid şi precis informaţiile ar fi prin radio. Dar există două mari impedimente: mai întâi, omare parte a populaţiei nu dispune <strong>de</strong> curent electric; apoi, bateriile nu ţin mult şi sunt foarte scumpe, fiind- cel mai a<strong>de</strong>sea - produse <strong>de</strong> import. În acest moment, dl. Travis a avut o sclipire, un moment <strong>de</strong> inspiraţie.S-a repezit în atelierul său improvizat şi, într-o oră <strong>de</strong> muncă, a reuşit să ataşeze unui radio portabil un micgenerator care putea fi pus in funcţiune printr-un sistem cu arc, aidoma celui care <strong>de</strong>serveşte un ceasmecanic (este vorba, în mare, <strong>de</strong> acelaşi principiu care stă la baza generatorului care alimentează farurile <strong>de</strong>la bicicletă, <strong>de</strong> exemplu). Şi-a încercat invenţia şi... mergea! Radioul funcţiona, fără baterii şi fără a ficuplat la reţeaua <strong>de</strong> curent electric. Se părea ca problema comunicaţiei în Africa fusese rezolvată în modulcel mai simplu. Se născuse un nou hibrid tehnologic, „the clock-work radio”, radioul-cu-arc-<strong>de</strong>-ceas.Următoarea mişcare a fost, evi<strong>de</strong>nt, contactarea principalelor firme din domeniu (domeniul radiourilor, nual ceasurilor…). Răspunsurile veneau unul după altul: „Ne pare rău, dar nu suntem interesaţi <strong>de</strong> invenţiadumneavoastră.” De ce? Simplu: <strong>de</strong> ce să ne facem probleme? Dacă am lua în serios ceea ce ne spuneţidumneavoastră, ar trebui sa schimbăm o mulţime <strong>de</strong> lucruri, noi linii <strong>de</strong> asamblare, noi cercetări <strong>de</strong>marketing, noi puncte şi contracte <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfacere, etc. Apoi, i<strong>de</strong>ea este prea nouă, nu ne este familiară, <strong>de</strong>cine <strong>de</strong>ranjează. Există o oarecare asemănare cu reacţia contemporanilor lui Giordano Bruno, nu găsiţi? 11 După trei ani <strong>de</strong> zile <strong>de</strong> insistenţe, i<strong>de</strong>ea d-lui Travis a fost aplicată în practică şi acum există mai multesute <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> exemplare <strong>de</strong> radio-cu-arc-<strong>de</strong>-ceas in Africa, la un preţ foarte scăzut (pentru ca nu sunt greu<strong>de</strong> fabricat), aparate ce constituie, <strong>de</strong> extrem <strong>de</strong> multe ori, singura legătură dintre o comunitate izolată şi
Page 1 and 2: DEZVOLTARE ORGANIZAȚIONALĂȘI MĂ
Page 3 and 4: Ciprian TriponMarius DoduHoria Rabo
Page 5 and 6: Cap. 1. DESPRE SCHIMBAREA ORGANIZA
Page 7 and 8: afirmă chiar Salminen, problema ca
Page 9 and 10: Gersick, 1991 Schimbare graduală
Page 11 and 12: ce schimbarea planificată este for
Page 13 and 14: Modelul evolutiv a
Page 15 and 16: 3. Re-îngheţarea. Această etapă
Page 17 and 18: Cel de-al doilea t
Page 19 and 20: 7. Soluţiile şi de</stron
Page 21 and 22: să obţină maximum de</st
Page 23 and 24: organizaţionale. Ca şi în cazul
Page 25 and 26: MediulViziuneaAranjamenteorganizaţ
Page 27 and 28: DO, important, dar nu unic) şi <st
Page 29 and 30: eacţii negative este mic. Sistemul
Page 31: Recunoaşterea(Agentul schimbării
Page 35 and 36: Teoria lor îşi are începutul în
Page 37 and 38: Starea dorită de
Page 39 and 40: încât tendinţa angajaţilor este
Page 41 and 42: să stabilim un cadru de</s
Page 43 and 44: (c) Factorii organizaţionali sunt
Page 45 and 46: acesteia; evident,
Page 47 and 48: - Leigh,1997). Rino Patti consi<str
Page 49 and 50: atingerea oricăror obiective (…)
Page 51 and 52: putem denumi “cu
Page 53 and 54: “Ce face fiecare domeniu pentru o
Page 55 and 56: 2. Contracting (în original) - Con
Page 57 and 58: Un alt exemplu se referă la faptul
Page 59 and 60: Ţinte diagnosticeOrganizaţia tota
Page 61 and 62: IndiviziiRolurilede</strong
Page 63 and 64: Managementul şirezolvarea conflict
Page 65 and 66: 2.2. Evidenţierea
Page 67 and 68: Componente (corespunzătoare nivelu
Page 69 and 70: Această relaţie este foarte impor
Page 71 and 72: Kurt Lewin ne propune o metodă spe
Page 73 and 74: FIGURA 3. 3. ARBORELE CONEXIUNILOR
Page 75 and 76: 1985, p. 77)FIGURA 3. 4. EFECTE POS
Page 77 and 78: Cap. 4. INTERVENŢIILE ÎN PROGRAME
Page 79 and 80: 5. Educare (în sensul său larg, <
Page 81 and 82: II.3. Organizaţia colaterală. Ace
Page 83 and 84:
Cap. 5. DEFINIŢII CONCEPTUALE ALE
Page 85 and 86:
Caracterul abstract nu este specifi
Page 87 and 88:
FIGURA 5. 1. REPREZENTAREA GRAFICĂ
Page 89 and 90:
măsurătoare folosită pentru a ev
Page 91 and 92:
FIGURA 5. 2. COMPLEXITATEA RELAŢIE
Page 93 and 94:
Începutul anilor 1990, perioada ce
Page 95 and 96:
Totodată, din punctul nostru <stro
Page 97 and 98:
Astfel, paradoxal, în multe instit
Page 99 and 100:
10. Îmbunătăţirea comunicării
Page 101 and 102:
simplu, în sensul că prin lege fi
Page 103 and 104:
ezultatele măsurării performanţe
Page 105 and 106:
Referitor la model
Page 107 and 108:
10. Kennerly şi Neely (2000) - pri
Page 109 and 110:
TABELUL 7. 3. DIMENSIUNILE MĂSURĂ
Page 111 and 112:
2. măsurări de p
Page 113 and 114:
De exemplu, pentru nivelul doi, uni
Page 115 and 116:
FIGURA 7. 6. MODELUL STRUCTURAL AL
Page 117 and 118:
FIGURA 7. 7. REPREZENTAREA GRAFICĂ
Page 119 and 120:
asemenea, această perspectivă rep
Page 121 and 122:
şi care propun de
Page 123 and 124:
Cap 8. CLASIFICAREA SISTEMELOR DE M
Page 125 and 126:
FIGURA 8. 2. CLASIFICAREA SISTEMELO
Page 127 and 128:
superioareConduc la frustrări din
Page 129 and 130:
Astfel, două dintre modalităţile
Page 131 and 132:
Ca urmare, atunci când se compară
Page 133 and 134:
înţeleg conceptul “valoarea în
Page 135 and 136:
TSR reflectă doar valoarea organiz
Page 137 and 138:
FIGURA 8. 4. IERARHIZAREA IMPORTAN
Page 139 and 140:
BIBLIOGRAFIEAmal, A. Said, Hassan R
Page 141 and 142:
Eccles, R., G., ‘The performance
Page 143 and 144:
Kaplan, R., S. şi Norton, D., P.,
Page 145:
Newcomer, K., E., Using Performance
show all

Suport de curs - apubb.ro

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?