Traian Basescu, sase luni de mandat prezidential: rezultate si ...

Raport de analizå politicå• Româniaar putea devenidin „stat-punte"„stat-¡intå"pune întrebarea dacå este suficient ca acel pericol så fie posibil oritrebuie ca el så fie ¿i probabil; dacå pericolul trebuie så fie iminentsau el poate fi într-o fazå oarecare de maturizare? ºinând seama desubtilitatea unor atari nuan¡e cui i se poate recunoa¿te dreptul de adistinge decisiv între ele? Sub ce control ¿i cu ce råspundere?Strategia loviturii preventive este legatå de teoria dreptului la interven¡ie.ªi în cazul acesteia se pune problema condi¡iilor care justificåinterven¡ia, modalitå¡ilor de constatare a îndeplinirii condi¡iilor pentruinterven¡ie ¿i de luare a deciziei de a interveni, obliga¡iilor celui ce intervineînaintea, în timpul ¿i dupå interven¡ie, råspunderii în cazul încålcåriirespectivelor obliga¡ii. Recunoa¿terea dreptului la interven-¡ie echivaleazå cu schimbarea întregii vechi ordini interna¡ionalebazate pe principiul non-interven¡iei.Adoptarea doctrinei loviturii preventive este în contradic¡ie cu totceea ce a sus¡inut România în mod tradi¡ional. Existå doar câteva statecare includ în doctrinele lor militare posibilitatea loviturii preventive(anticipative) - Statele Unite, Federa¡ia Ruså, Israel. Aceste state seconfruntå cu probleme regionale sau globale ¿i, totodatå, dispun demijloace pe care România nu le are ¿i de care nu dispune.Adoptarea acestei doctrine în lipsa unor nuan¡åri esen¡iale intrå încontradic¡ie cu principiile defensive ale UE, care statueazå cå recurgereala for¡å este o solu¡ie de ultimå instan¡å sau, dacå aceastå doctrinåse cere adoptatå, ea trebuie aplicatå sub un strict control interna¡ional,ceea ce principalii actori care folosesc doctrina preventivå nu acceptå.De aici, rezultå încå o posibilå surså de contradic¡ie cu UE, care seadaugå celor deja existente.În fine, trecerea la doctrina loviturii preventive contravine principiilorpe care este organizatå structura militarå a ¡årii (pregåtirea trupelor, dispunerealor în teritoriu, utilare, disponibilitatea vectorilor de proiec¡ie afor¡ei militare etc.). O reorientare majorå a doctrinei militare a unui statse produce în condi¡ii excep¡ionale (de exemplu, SUA în 1939-1941).România nu este în aceastå situa¡ie.În condi¡iile în care România î¿i asumå un rol (militar) prea importantpentru capacitå¡ile ¿i interesele sale, se poate transformadintr-un „stat-punte" – termen asiduu utilizat de pre¿edinteleBåsescu – într-un „stat-¡intå".d) De la „Europa Centralå" la „Europa de Est"Definirea României ca stat cu competen¡e speciale în zonå are osemnifica¡ie aparte, dacå o asociem cu pozi¡ionårile anterioare ale20 Bucuresti, iulie 2005