Newsletter nr. 9 - Institutul Social Democrat "Ovidiu Sincai"

Buletin
såptåmânal PSD
Newsletter
Anul II, nr. 9 (148)
27 februarie - 3 martie 2004
Realizat de Institutul Social Democrat „Ovidiu ªincai“
¿i Departamentul Comunicare ¿i Tehnologia Informa¡iei al PSD
Rubrici
Sumar
Rela¡ii
externe
PSD
Sediul central
Palatul
Parlamentului
Palatul
Victoria
Ministere
Curier
jude¡ean
Reuniunea cu consilierii de pre-aderare - Discursul domnului Adrian Nastase,
primul ministru al României, la deschiderea reuniunii (28 februarie 2004, Snagov) .............. 2
Cuvântul de închidere ¿i conferin¡a de preså sus¡inute de primul ministru,
domnul Adrian Nåstase, dupå Reuniunea cu consilierii de pre-aderare (28 februarie 2004) ..... 8
Primiri la Palatul Victoria .............................................................. 11
Din presa interna¡ionalå ...................................................................... 12
Discursul domnului prim-ministru Adrian Nåstase la lansarea “Raportului asupra obiectivelor
de dezvoltare mileniului” – 2003 (Bucure¿ti, Palatul Victoria, 27 februarie 2004) ............... 13
Declara¡ii de preså ale domnului prim-ministru Adrian Nåstase,
cu ocazia sårbåtoririi zilei de na¿tere a pre¿edintelui Ion Iliescu (3 martie 2004) ................ 13
Declara¡ii de preså ale domnilor Quinton Quayle,
ambasadorul Marii Britanii la Bucure¿ti ¿i Thomas Mc Goona, consilier britanic în problematica
våmilor (Palatul Victoria, 27 februarie 2004) ..................................................... 16
Declara¡ii de preså ale domnului prim-ministru Adrian Nåstase dupa prezentarea
mesajului de condolean¡e la Ambasada Macedoniei (1 martie 2004) ............................ 18
Vizita primului ministru al României, dl Adrian Nåstase, în jude¡ul Buzåu -
Declara¡iile domnului prim-ministru Adrian Nåstase, cu ocazia vizitei la Fabrica de Confec¡ii
S.C. Alison Hayes (3 martie 2004, Buzåu) ......................................................... 19
Declara¡ii ale domnului prim-ministru Adrian Nåstase, la întâlnirea cu autoritå¡ile locale ale
comunelor de la ie¿irea din Bucure¿ti spre Buzåu (3 martie 2004) ............................... 19
Alocu¡iunea domnului Adrian Nåstase, primul ministru al României, cu ocazia vizitårii
S.C. DUCTIL S.A, din Buzåu (3 martie 2004) ....................................................... 20
Intâlnirea domnului prim-ministru Adrian Nåstase cu locuitorii comunei Smeeni, jude¡ul
Buzåu (3 martie 2004, Smeeni) .................................................................... 21
Alocu¡iunea domnului prim-ministru Adrian Nåstase ¿i conferin¡a de preså a domniei sale,
cu ocazia vizitei efectuate în jude¡ul Buzåu (3 martie 2004) ...................................... 21
Interven¡ia domnului prim-ministru Adrian Nåstase în cadrul conferin¡ei “Reconstruc¡ia
Irakului – oportunitå¡i de afaceri pentru firmele române¿ti” (Palatul Victoria, 3 martie 2004) ... 25
Conferin¡a de preså sus¡inutå de primul ministru, domnul Adrian Nåstase ¿i de adjunctul
secretarului pentru comer¡ SUA, domnul William Lash (4 martie 2004, Palatul Victoria) ......... 27
Mesajul domnului Adrian Nåstase, prim-ministru al României, adresat Excelen¡ei Sale
domnul Wen Jiabao, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze ............... 29
Discu¡ii la Institutul Social Democrat .......................................................... 30
Delega¡ia Permanentå a PSD - Conferin¡a de preså sus¡inutå de domnul Ioan Mircea Pa¿cu,
vicepre¿edinte al partidului, ministru al Apårårii Na¡ionale, dupå ¿edin¡a Delega¡iei Permanente
(26 februarie 2004) ................................................................................. 31
Declara¡ia Delega¡iei Permanente a PSD în legåturå cu votarea Legii pentru aderarea
României la Tratatul Atlanticului de Nord .......................................................... 31
Campanie electoralå murdarå a PD ¿i a alia¡ilor såi politici ................................. 32
Cine este tractorul ¿i care sunt remorcile .................................................... 33
Conferin¡a de preså sus¡inutå de domnii Sorin Oprescu, vicepre¿edinte al partidului,
copre¿edinte al Departamentului pentru politici sanitare, Dan Matei-Agathon,
secretar general al partidului, ¿i Ovidiu Brînzan, copre¿edinte al Departamentului pentru
politici sanitare, ministru al Sånåtå¡ii (29 februarie 2004) ......................................... 35
Briefing de preså sus¡inut de dl. Dan Matei Agathon,
secretar general al Partidului Social Democrat (1 martie) ......................................... 41
Comunicat de preså ........................................................................... 42
Declara¡ii de preså ale domnilor Adrian Nåstase, pre¿edintele Partidului Social Democrat
¿i Ion Popescu, pre¿edintele Confedera¡iei Sindicale Na¡ionale Meridian, cu ocazia semnårii
Acordului de colaborare ¿i parteneriat dintre PSD ¿i Confedera¡ia Sindicalå Na¡ionalå Meridian
(2 martie 2004) ..................................................................................... 43
Declara¡ie de preså a pre¿edintelui PSD, domnul Adrian Nåstase, la semnarea Acordului
de colaborare între Partidului Social Democrat ¿i Federa¡ia Na¡ionalå a Sindicatelor Pensionarilor
din România (2 martie 2004) ....................................................................... 43
Conferin¡a de preså sus¡inutå de domnii Viorel Hrebenciuc, vicepre¿edinte al partidului,
¿i Dan Matei-Agathon, secretar general al partidului (2 martie 2004) ............................ 44
Declara¡ie ..................................................................................... 49
Comunicate de preså ......................................................................... 49
Mesajul presedintelui PSD, domnul Adrian Nastase, pre¿edintele PSD,
adresat domnului Hu Jintao, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez
pre¿edintele Republicii Populare Chineze (Bucuresti, martie 2004) ............................... 49
Program de pregåtire pentru candidatele la alegerile locale ................................ 51
De la purtåtorul de cuvânt al Guvernului .................................................... 52
ªedin¡a de Guvern din 26 februarie 2004 ................................................... 53
Lucrårile Comitetului Executiv de Integrare Europeanå ...................................... 54
Declara¡ia doamnei Susane Kastner .......................................................... 55
ªedin¡a de Guvern din 4 martie 2004 ....................................................... 56
Videoconferin¡a cu jude¡ele ¿i municipiul Bucure¿ti (27 februarie 2004) ..................... 63
Ministere ...................................................................................... 72
Curier jude¡ean ........................................................................ 97
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 1

Eveniment
Reuniunea cu consilierii de pre-aderare
Discursul domnului Adrian Nastase, primul
ministru al României, la deschiderea reuniunii
(28 februarie 2004, Snagov)
Doamnelor ¿i domnilor,
Stima¡i colegi,
Dragi prieteni,
Speråm de mai mult timp så organizåm aceastå întâlnire
cu dumneavoastrå ¿i må bucur så constat cå reprezentåm,
împreunå, o echipå mixtå, extrem de puternicå, ¿i care, fårå
îndoialå, poate så beneficieze de poten¡ialul de experien¡å ¿i
în acela¿i timp, de voin¡a de a accelera måsurile de reformå
în domeniile multiple în care România trebuie så facå progrese.
Sunte¡i aici, dumneavoastrå, cei care reprezenta¡i consilierii
de pre-aderare pe lângå institu¡iile române¿ti ¿i avem,
în sfâr¿it, ocazia de a ne adresa direct dumneavoastrå acum
când România a intrat în linie dreaptå, în ceea ce prive¿te
pregåtirile de aderare pentru Uniunea Europeanå.
Sprijinul ¿i expertiza dumneavoastrå vor fi esen¡iale pentru
a realiza obiectivele noastre. Este un an crucial pentru
România, care va marca evolu¡ia ¿i obiectivele noastre pentru
2007. A¿ vrea ca acest retreat så nu fie un exerci¡iu formal,
va fi important ca noi så identificåm problemele, så
cåutåm împreunå solu¡iile, iar dupå aceea, în mod foarte
serios, så le aducem la îndeplinire. De aceea, a¿teptåm de la
dumneavoastrå, aståzi ¿i în zilele urmåtoare semnalele directe
¿i foarte deschise cu privire la problemele din domeniul
de care vå ocupa¡i ¿i propuneri pentru rezolvarea, pe termen
scurt ¿i pe termen mediu, a problemelor pe care mi le semnala¡i.
Intråm într-o logicå de accelerare a eforturilor noastre
pentru integrarea europeanå ¿i aici misiunea dumneavoastrå
va fi esen¡ialå. De aceea, vreau de asemenea så ¿ti¡i cå ve¡i
avea o linie directå cu cabinetul meu, cu colegii mei, linie de
comunicare, care speråm så fie ¿i mai eficientå decât cea care
a existat pânå acum. Este momentul ca experien¡a dumneavoastrå,
observa¡iile pe care le-a¡i fåcut în ¡arå så se transforme
în sugestii de ac¡iune ¿i mai ales, în decizii. Cunoa¿-
te¡i, desigur, obiectivele noastre pentru acest an ¿i pentru anii
urmåtori. ªti¡i importan¡a deosebitå a respectårii calendarului
de aderare. ªti¡i, de asemenea, importan¡a politicå ¿i psihologicå
a finalizårii negocierilor cu Uniunea Europeanå în
acest an ¿i aici experien¡a dumneavoastrå în administra¡iile
din statele membre va trebui valorificatå într-un mod intens,
concret, în a¿a fel încât så dezvoltåm capacitatea administra¡iei
române¿ti de a func¡iona modern, eficient, în logica ¿i
în perspectiva apropiatå a dobândirii calitå¡ii de membru al
Uniunii Europene. Am dori ca, prin dumneavoastrå, så se
realizeze mai u¿or transferul de cuno¿tin¡e, de experien¡e
între administra¡iile na¡ionale din care proveni¡i ¿i administra¡ia
publicå din România. Este evident, în acela¿i timp, cå
prin expertiza dumneavoastrå reprezenta¡i un factor important
al evaluårii de cåtre statele membre, pentru progresele ¿i
pentru stadiul în care ne aflåm în ceea ce prive¿te diferitele
capitole de negociere. Adeseori, cuvântul dumneavoastrå
atârnå mai greu, trebuie så recunoa¿tem acest lucru, decât
propriile noastre evaluåri. In plus, ¿ti¡i så folosi¡i, så traduce¡i
în limba de la Bruxelles evolu¡iile interne, eventualele progrese,
pentru cå, în mod inevitabil, cunoa¿te¡i ceea ce e sensibil
sau semnificativ. Cunoa¿te¡i felul în care dinamica procesului
poate fi prezentå, ca un aspect pozitiv, prin raportare
la o sumå infinitå de obiective care, în mod evident nu vor
putea fi atinse decât într-o perioadå mai lungå de timp. A¿
vrea så vå spun câteva cuvinte despre contextul post-Bruxelles
al pregåtirilor de aderare. A¿ spune post-Bruxelles din
douå puncte de vedere, pe de o parte ¡inând seama de decizia
Consiliului European de la Bruxelles din decembrie anul trecut
¿i a¿ adåuga aici ¿i întâlnirile pe care le-am avut la
Bruxelles, zilele trecute ¿i care ne reprezintå, într-un fel, din
punctul meu de vedere, efortul pe care îl faci în fa¡a calculatorului
atunci când începe så se piardå semnalul ¿i ape¿i pe
butonul refresh pentru a-l întåri, pentru a-l reconfirma, pentru
a men¡ine legåtura.
Vizita de la Bruxelles, din punctul meu de vedere, a avut
acest rol deosebit de important ¿i må bucur cå apåsarea butonului,
de data asta, a func¡ionat, dar trebuie så fim con-
¿tien¡i cå este ultima datå când putem så apelåm la acest
buton pe calculator pentru a men¡ine o legåturå stabilå ¿i
pentru a fi convingåtori în ac¡iunea noastrå internå. ªti¡i cå
m-am întâlnit cu pre¿edintele Comisiei Europene, cu domnul
Romano Prodi, cu domnul Gunther Verheugen, comisarul
european pentru extindere, precum ¿i cu înal¡i reprezentan¡i
ai Parlamentului European - domnul Pat Cox ¿i domnul
Elmar Brooke, pre¿edintele Comisiei pentru afaceri europene
a Parlamentului European ¿i raportor pentru extindere
al acestui for. Am aråtat foarte clar cu aceasta ocazie cå suntem
hotårâ¡i så sus¡inem, prin rezultate foarte concrete, calendarul
de aderare stabilit de Consiliul European din
decembrie 2003. Am transmis partenerilor no¿tri comunitari
un mesaj politic clar, în sensul cå privim cu cea mai mare
seriozitate semnalul de alarma reprezentat de recentul vot pe
marginea proiectului de raport din Comisia pentru afaceri
externe; în¡elegem sa ac¡ionam în perioada urmåtoare, întrun
mod constructiv, pentru a råspunde acestor preocupåri,
care de altfel reprezintå puncte pe agenda politicå internå,
puncte necesare pentru rezolvarea unor chestiuni care ¡in de
evolu¡ia societå¡ii române¿ti. Am mai spus, cu un alt prilej,
integrarea europeanå nu este un scop în sine, pentru România
¿i pentru Guvernul român reprezintå încå o modalitate
prin care putem så asiguråm mai rapid modernizarea ¡årii,
2
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Eveniment
schimbårile politice, economice, sociale, care så asigure o
trecere efectivå a României din secolul XX în secolul XXI
european, de aceea, este extrem de important så nu pierdem
ritmul ¿i mai ales så nu acceptåm, prin ac¡iunile noastre, o
decuplare de “main stream”, de drumul principal, de ac¡iunea
principalå care se dezvoltå în momentul de fa¡å la nivelul
Uniunii Europene. Aceasta este valoare noastrå ¿i aceasta
este voin¡a noastrå de ac¡iune ¿i aici, sigur, ve¡i spune, bun,
e în ordine, dacå a¿a vre¡i atunci trebuie så ac¡iona¡i. De
acord, deseori inså, descoperim cå numårul de probleme de
rezolvat pe metru påtrat ¿i pe secundå, în România, este mult
mai ridicat decât oriunde, probabil, în Europa. De ce Putem
så discutåm care sunt cauzele, ce s-a întâmplat dupå al doilea
råzboi mondial, de ce România a intrat într-o parantezå de
istorie, putem så discutåm ¿i aceste lucruri, dar nu cred cå ne
folosesc. Ceea ce este important este cå avem o ¿anså extraordinarå
¿i ar fi påcat så o irosim. Si de aceea, pânå la urmå,
trebuie så punem împreunå eforturile, så gåsim solu¡ii ¿i, în
acela¿i timp, så fim convingåtori, pentru cå ceea ce se a¿-
teaptå de la noi nu este, neapårat, un numår fix de probleme
rezolvate ci, mai ales, percep¡ia cå reu¿im så realizåm o maså
criticå de modificåri de schimbåri, care så arate prietenilor
no¿tri cå mergem într-o direc¡ie corectå. In felul acesta am
abordat întâlnirile mele la Bruxelles, dar pentru a fi mai
convingåtori am propus ¿i un numår de ac¡iuni, o listå foarte
preciså de måsuri, a¿a numitul „To do list” în care am
enun¡at prioritå¡ile noastre absolute identificate pe baza recomandårilor
Comisiei ¿i a cåror realizare, pânå în iunie 2004,
va fi urmåritå cu stricte¡e, dar în cooperare cu Comisia ¿i cu
statele membre. Nu trebuie în¡eles, cumva, faptul cå începem
så rezolvåm probleme de aståzi sau de luni, s-au rezolvat
sute, mii probabil de semne de întrebare la care s-au dat råspunsuri
mai mult sau mai pu¡in convingåtoare. Din ceea ce
avem de fåcut în continuare am identificat un numår de elemente
care reprezintå, în momentul de fa¡å, preocupåri principale,
în cadrul unor planuri de ac¡iune, care erau deja fixate.
Avem în vedere aspecte esen¡iale pentru criteriul politic
de aderare – reforma justi¡iei, combaterea corup¡iei, libertatea
presei, reforma administra¡iei publice, continuarea reformelor
economice ¿i întårirea capacitå¡ii României de a
func¡iona ca membru cu drepturi depline în Uniunea Europeanå
iar alcåtuirea acestei liste de prioritåti reprezintå rezultatul
unui proces intens de consultare inter institu¡ionalå internå.
Vreau så må refer, pe scurt, la aceste måsuri care sunt,
de fapt, prioritå¡ile pregåtirii noastre pentru aderare.
Ne vom angaja, cu toatå energia, pentru continuarea
reformei în justi¡ie. Suntem angaja¡i så promovåm legisla¡ia
necesarå în acest domeniu pe baza unui proces de consultare
larg, deschis, astfel încât pachetul legislativ ce va rezulta (¿i
care va cuprinde Legea de organizare judecåtoreascå, Legea
privind statutul magistra¡ilor, Legea privind Consiliul Superior
al Magistraturii) så fie unul coerent, care så reflecte
consensul tuturor factorilor implica¡i – magistra¡i, organiza¡ii
ale societå¡ii civile etc. Fårå îndoialå, acesta este unul
dintre domeniile în care avem foarte mult de fåcut ¿i percep-
¡ia generalå este, în acest sens, o consultare largå, de aceea
va fi foarte importantå ¿i mai ales o consultare a magistra-
¡ilor. Din påcate, reforma in Justi¡ie, în România, dupå 1989
s-a fåcut oarecum din afara magistraturii pentru magistra¡i ¿i
cred cå este momentul så implicåm mai mult magistra¡ii în
propria reformå sau în reforma justi¡iei, în¡eleaså ca act, ca
sumå a actelor de justi¡ie ¿i så în¡elegem cå problema nu este
neapårat a independen¡ei justi¡iei ci mai ales a credibilitå¡ii
actului de justi¡ie. De aceea, continuarea reformelor aici, antrenarea
judecåtorilor ca ei în¿i¿i så punå în func¡iune, cu mai
multå rigoare, codul de conduitå, vor reprezenta elemente
deosebit de importante. Vreau så må refer la toate aceste aspecte,
în mod concret, pentru cå ele vor fi reluate, fårå îndoialå,
¿i în cadrul atelierelor de lucru de aståzi, ¿i, probabil,
în perioada urmåtoare, ne vom concentra foarte mult pe
aceste aspecte. Vom urmåri, de asemenea, ca procesul de
legiferare så fie sus¡inut printr-o reorientare corespunzåtoare
de resurse la nivelul Ministerului Justi¡iei, ca ¿i prin alocarea
de resurse suplimentare, pe termen scurt ¿i mediu, care så
asigure o bazå solidå, durabilå pentru reforma din justi¡ie.
Pe fondul criticilor din ultima perioadå, în sensul cå nu
am fåcut suficient pentru a combate corup¡ia, am enun¡at
angajamentul ferm al Guvernului de a ob¡ine rezultate mai
decise în acest domeniu. Ne vom axa, în perioada urmåtoare,
pe ob¡inerea de rezultate concrete în activitatea tuturor institu¡iilor
na¡ionale care sunt competente så sanc¡ioneze actele
de corup¡ie, indiferent la ce nivel se vor produce acestea. Nimeni
nu se poate ascunde de consecin¡ele legii pentru comiterea
unor astfel de acte ¿i ne vom asigura cå institu¡iile noastre
au capacitatea ¿i resursele ¿i voin¡a de a-¿i îndeplini mandatul
cu fermitate.
Probabil ca a¡i observat, în ultimele zile aceste måsuri au
fost tot mai intense ¿i trebuie så fim con¿tien¡i cu to¡i cå
putem så facem un efort de decantare internå a ceea ce este
legal ¿i ceea ce este ilegal, ceea ce este moral si imoral ¿i så
încercåm så ne schimbåm cu to¡i mentalitatea, så încercåm
så facem în a¿a fel încât compatibilitå¡ile noastre cu evolu¡iile
europene så se realizeze nu doar la nivelul legisla¡iei,
dar ¿i la nivelul abordårilor, la nivelul valorilor, la nivelul
mentalitå¡ii. Vom promova, de asemenea, o mai mare deschidere
spre o platformå comunå de cooperare în acest domeniu
cu institu¡iile interna¡ionale – OECD, Banca Mondialå,
BERD, proiecte comune cu organiza¡iile neguvernamentale
na¡ionale ¿i interna¡ionale (inclusiv Transparency
International), cooperarea cu cetå¡enii în lupta împotriva
corup¡iei ¿i birocra¡iei excesive.
Vom crea un mecanism („linie verde”) care så asigure o
mai bunå legåturå între sesizarea de cåtre cetå¡eni a cazurilor
de corup¡ie ¿i birocra¡ie excesivå, Secretariatul General al
Guvernului ¿i agen¡iile responsabile se vor ocupa de asigurarea
aplicårii legii, inclusiv prin preluarea acestor semnale
¿i transmiterea cåtre institu¡iile în domeniu. Vom lansa o
campanie na¡ionalå de combatere a „micii corup¡ii”, ¿i vom
extinde sistemul de testare a riscului la corup¡ie pentru
func¡ionarii publici.
In domeniul libertå¡ii presei, am aråtat ca sunt total inacceptabile
atacurile din ultima perioadå la adresa jurnali¿tilor.
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 3

Eveniment
Am dat instruc¡iuni directe ministrului de interne pentru
anchetarea fermå a cazurilor de acest gen ¿i am stabilit, în
urma unei discu¡ii, pe care am avut-o ieri, ca pânå la sfâr¿itul
såptåmânii, fie vom avea rezultate în cazurile respective, fie
¿efii de poli¡ie din jude¡ele respective vor trebui så fie demi¿i.
Nu vreau så existe nici o clipå sentimentul cå existå o
complicitate între reprezentan¡ii autoritå¡ii din România ¿i
cei care se implicå, eventual, în astfel de fapte. Putem så
avem diferen¡e de påreri, putem så discutåm despre ele dar
nu von accepta niciodatå argumentul cu bastonul ¿i din acest
motiv, Ministerul de Interne, Poli¡ia vor avea responsabilitatea
de a veghea ca astfel de fapte så nu aibå loc, iar dacå se
întâmplå, cumva, ele så fie pedepsite exemplar.
In plan legislativ, vor fi înlåturate din Codul penal acele
prevederi percepute ca impietând asupra libertå¡ii de expresie
¿i informare (insultå, calomnie, ultraj) ¿i vom lua måsuri
pentru a asigura respectarea strictå a legisla¡iei existente
privind accesul liber la informa¡ii de interes public.
In ceea ce prive¿te sistemul de protec¡ie a copilului ¿i
adop¡ia, am comunicat comisarului Verheugen hotårârea
noastrå de a reglementa pânå la jumåtatea lunii martie, cadrul
legislativ principal în materia adop¡iei, aceasta fiind singura
modalitate prin care vom putea ie¿i din situa¡ia actualå
(reflectatå, de altfel, prin formulårile contradictorii inserate
în proiectul de raport al Parlamentului European), în care
România se afla sub presiune atât din partea „adversarilor”,
cât ¿i suporterilor adop¡iei interna¡ionale. Vom pune în practicå
un sistem clar, func¡ional, transparent în materie, pe baza
recomandårilor Comisiei Europene ¿i ale Grupului de exper¡i
în materie, care a lucrat cu autoritå¡ile române în ultimii
doi ani. A¿ vrea så se în¡eleagå foarte bine, punctul nostru de
vedere referitor la adop¡ii a fost exprimat imediat dupå preluarea
puterii, la sfâr¿itul anului 2000, începutul anului 2001.
Din acel moment am început pregåtirea unui ansamblu legislativ
în legåturå cu protec¡ia copiilor în dificultate. Din
påcate, pentru motive pe care nu vreau så le mai comentez
acum, solu¡iile legislative s-au plimbat într-un ciclu extrem
de complex, între adep¡ii sistemului de adop¡ii interna¡ionale
¿i adversarii såi ¿i în loc så avem un sistem bine fixat, din
punct de vedere legislativ, încå din 2001, iatå în 2004 încå
avem probleme legate de acest pachet legislativ.
Am discutat cu domnul Verheugen ¿i i-am spus, în mod
foarte clar, lucram, daca este nevoie zi ¿i noapte, pânå la
mijlocul lunii martie ca så finalizåm mecanismul primar legislativ.
Unii ar fi dorit så nu trimitem pachetul legislativ la
Parlament decât în momentul în care aveam ¿i legisla¡ia
secundarå pregåtitå ¿i legisla¡ia ter¡iarå ¿i deciziile la nivelul
consiliilor locale. Nu se poate a¿a ceva! Deci, noi vom trimite
la mijlocul lunii martie legisla¡ia primarå ¿i proiectele
de legi la Parlament, este responsabilitatea Parlamentului
României de a adopta o lege clarå în aceste domenii, respectând,
fårå îndoialå, conven¡iile interna¡ionale ¿i ¡inând seama
de interesele copiilor din România, iar pânå la sfâr¿itul lunii
iunie dorim ca acest mecanism legislativ så fie pus în func-
¡iune ¿i în acela¿i timp vom pregåti pânå la momentul respectiv
legisla¡ia secundarå la nivel de Hotårâre de Guvern, în
a¿a fel încât inclusiv mecanismul institu¡ional så fie pus în
aplicare. Dar nu mai putem så ståm între scaune ¿i så a¿teptåm
când unii, când al¡ii så ne spunå când un lucru, când o
formulå, când alta, ori cå mergem pe Conferin¡a de la
Washington, ori cea de la Haga, ori interesul familiei, ori interesul
copilului. Deci aceastå ambiguitate s-a încheiat ¿i
jocurile acestea în materie de adop¡ii interna¡ionale s-au
încheiat.
Am încercat în ace¿ti doi ani ¿i jumåtate så rezolvåm
lucrurile încercând så luåm de la fiecare, så facem un compromis
din aceste zone la nivel extern. Nu s-a putut, vom
merge pe o solu¡ie pe care o punem în mi¿care, sigur, pe baza
discu¡iilor cu exper¡ii cu care am lucrat, de altfel foarte bine,
în ace¿ti doi ani. Este ¿i vina noastrå într-un fel cå nu am fost
mai hotårâ¡i în legåturå cu finalizarea acestor reglementåri.
Dacå aceste reglementåri erau finalizate mai repede ¿i nu
¡ineam seama de toate sfaturile care ni s-au dat, contradictorii
multe dintre ele, nu am mai fi avut problemele referitoare
la moratoriu, la excep¡iile la moratoriu ¿i a¿a mai departe.
De aceea, vrem så încheiem aceastå fazå de ambiguitate
¿i sigur numai în baza noii legisla¡ii se vor mai accepta,
dupå aceea, eventual ¿i în condi¡iile acestei legi adop¡ii interna¡ionale.
Vom trece de altfel ¿i la måsuri de restructurare la
nivelul e¿alonului de lucru din Autoritatea Na¡ionalå pentru
Protec¡ia Copilului. Sunt probabil, în continuare, anumite
presiuni din partea unor organiza¡ii neguvernamentale pentru
o linie sau alta. Aceste aspecte încå se regåsesc în anumite
modalitå¡i de lucru în interiorul acestei autoritå¡i. Faptul
cå anumite documente interne din aceastå autoritate au apårut
public reprezintå încå o dovadå cå din interiorul – nu ¿tiu
dacå ele erau autentice sau nu, dar faptul cå ele au fost invocate,
faptul cå au fost transmise – dovede¿te cå aceastå autoritate
este ea înså¿i marcatå de puncte de vedere divergente
în ceea ce prive¿te ac¡iunea proprie.
Vom ini¡ia ¿i un larg proces de dezbatere publicå, pe marginea
strategiei de reformå a administra¡iei publice, care va
fi finalizat prin adoptarea de cåtre Parlament, pânå în iunie
2004, a unei legi-cadru în materie, la sugestia Comisiei
Europene, de altfel. Iar în cursul såptåmânii viitoare, voi
prezenta Parlamentului propuneri de restructurare a Guvernului,
în sensul prezentårii unei noi structuri a Guvernului,
crearea a trei posturi de mini¿tri de stat, crearea unui
Minister al mediului, dar ¿i o demarcare clarå a competen¡elor
în materie de reformå a administra¡iei, între Cancelarie,
Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Administra¡iei
¿i Internelor. În plus, probabil, cå vom lua decizia
de a uni APAPS-ul cu AVAB-ul, astfel încât problemele
legate de privatizare så se desfå¿oare exclusiv sub aspectul
dimensiunii juridice, a aplicårii legii ¿i a urmåririi procesului
post-privatizare. Au fost destul de multe semne de
întrebare ¿i în legåturå cu unele dintre privatizåri, sigur
interese multiple ¿i din România ¿i din exterior, dar este
foarte important la acest moment så clarificåm lucrurile ¿i
a¿a cum vå aduce¡i aminte, am anun¡at cå mandatul APAPSului
se va încheia, ¿i în felul acesta vom face aceastå unire cu
AVAB-ul ¿i în acest mod sunt convins cå lucrurile vor intra
4
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Eveniment
sub un control ¿i mai strict.
Vreau så profita¡i într-un fel de aceastå reorganizare pentru
a ne semnala unde vede¡i ¿i piedicile sau riscurile råmânerilor
în urmå ¿i de asemenea, dacå existå ceea ce se
nume¿te over letting institu¡ional, dacå sunt suprapuneri în
ceea ce prive¿te structurile pe care le-am creat, fiindcå vå
aduc aminte, dumneavoastrå lucra¡i cu diferite ministere,
avem structuri, unele înfiin¡ate înainte de 1989 ¿i continuå så
func¡ioneze, agen¡ii ¿.a.m.d., altele create pânå în 2000,
altele pe care le-am creat noi dupå 2000 ¿i întotdeauna existå
entuziasm pentru crearea unei noi agen¡ii. Multe dintre aceste
agen¡ii sunt create datoritå nevoii de punere în aplicare a
Acquis-ului comunitar, dar am uitat så desfiin¡åm unele dintre
agen¡ii care, practic nu mai sunt necesare ¿i a¿ vrea så
vedem aceste lucruri acum când facem restructurarea. Vå
rog ca såptåmâna viitoare aceasta så fie o tema pentru noi
to¡i, în a¿a fel încât så simplificåm sistemul administra¡iei
publice, pentru cå am impresia cå în ultima vreme noi l-am
umflat ¿i mai tare datoritå acestor noi agen¡ii, structuri care
sigur sunt necesare, dar în måsura în care nu simplificåm
lucrurile nu trebuie så ne miråm cå birocra¡ia în România în
loc så scadå uneori se amplificå. Am enun¡at de asemenea
obiective precise în materia reformei economice, a stabilitå-
¡ii macro-economice, continuarea procesului de privatizare,
discu¡iile de la Bruxelles. În momentul de fa¡å discutåm cu o
echipå a Fondului Monetar Interna¡ional care este la Bucure¿ti,
în legåturå cu un nou program pe care så-l încheiem,
så-l finalizåm cu Fondul Monetar. N-am så intru în aceste
amånunte acum. De altfel discu¡iile sunt încå în curs.
Sunt evident ¿i unele nemul¡umiri sociale. Asearå, foarte
târziu domnul ministru Dan Ioan Popescu a reu¿it så închidå
un conflict cu una dintre confedera¡iile, de fapt una dintre
federa¡iile sindicale importante din zona mineritului. Aceste
aspecte reflectå pânå la urmå ¿i dimensiunea socialå de care
trebuie så ¡inem seama. Nu putem så ac¡ionåm strict teoretic,
politic reforme economice, modernizåri ¿.a.m.d. fårå så ¡inem
seama de impactul la nivel social ¿i de frustrårile care
existå. De aceea va trebui så fim în continuare foarte hotårâ¡i,
dar în acela¿i timp trebuie så ¿tim så gåsim solu¡ii de
compromis mai ales în anumite zone, în a¿a fel încât så nu
creåm mai multe probleme decât rezolvåm printr-o decizie.
ºinta demersului nostru este så asiguråm o serie de progrese
pe toate aceste planuri, care så poatå fi raportate consiliului
de asociere Uniunea Europeanå-România, din 15
iunie 2004. Deci aceasta este, din punct de vedere tactic
acesta este obiectivul pe care ni l-am fixat. Am primit din
partea oficialilor europeni asigurarea cå este perfect posibilå
respectarea calendarului stabilit de închidere a negocierilor
în 2004, cu condi¡ia så ne facem temele corect, cum se
spune, inclusiv printr-o calitate superioarå a documentelor
de pozi¡ie în procesul de negociere.
ªti¡i la fel de bine ca ¿i mine, România mai are încå de
finalizat 8 capitole de negociere. Datoritå unor ra¡iuni complexe,
în prima parte a anului doar douå capitole vor putea fi
finalizate. Poate, dacå vom face eforturi vom reu¿i så
încheiem componente importante din celelalte capitole sau
în orice caz så ne antamåm într-un mod foarte serios. Este
extrem de important så asiguråm aceastå circula¡ie rapidå a
documentelor, dar care så fie de calitate, între Bucure¿ti-
Bruxelles, Bruxelles-Bucure¿ti. Aceastå navetå de documente
va fi esen¡ialå. Pe de o parte este important cå în echipa de
la Bruxelles, aceastå echipå se va întåri de la 1 martie, dar
este important ca ¿i noi så întårim aceastå echipå pe cât este
posibil. Am så fac ¿i unele recomandåri din acest punct de
vedere în cele ce urmeazå. Am transmis cå dorim så asiguråm
aceste standarde de calitate a documentelor ¿i cå vom
lucra pentru valorificarea sporitå în acest proces a experien¡ei
dumneavoastrå, a consilierilor de preaderare din ministere.
Iatå de ce aceastå întâlnire este nu numai foarte necesarå,
dar ea este bine venitå la acest moment ¿i vreau så vå
mul¡umesc pentru prezen¡a dumneavoastrå aici. Acum am så
må refer mai concret la ceea ce a¿teptåm de la dumneavoastrå
în perioada urmåtoare. Proiectele de twinning, de înfrå-
¡ire, au devenit instrumente extrem de valoroase cu un rol ¿i
un poten¡ial deosebit în întårirea capacitå¡ii noastre administrative.
Existå consilieri de preaderare, dar existå foarte mul¡i
consilieri pe bilateral, ca så spun a¿a, ¿i, practic, numårul
consilierilor, în momentul de fa¡å, este, dacå nu må în¿el, de
vreo trei, patru ori mai mare decât al membrilor Guvernului,
ceea ce este foarte bine, dar da¡i-mi voie så sper cå vom sim¡i
mult mai puternic prezen¡a dumneavoastrå ¿i efortul dumneavoastrå
la ac¡iunile pe care dorim så le facem în perioada
care urmeazå. Succesul nostru în pregåtirile de aderare, în
sectoarele care au beneficiat de proiectele de twinning este,
într-un fel, ¿i succesul administra¡iilor statelor membre pe
care le reprezenta¡i. Participarea dumneavoastrå directå la
construc¡ia legislativå ¿i institu¡ionalå este un factor cheie în
aceastå etapå pentru dezvoltarea capacitå¡ii noastre administrative
¿i pentru buna pregåtire a negocierilor de aderare, în
mod deosebit, a documentelor de pozi¡ie ale României, în
a¿a fel încât, a¿a cum spuneam, så prezentåm documente de
calitate. Eu cred cå pânå acum n-am utilizat suficient experien¡a
dumneavoastrå ¿i este påcat, n-am fost în måsurå så valorificåm
suficient recomandårile pe care le-a¡i formulat.
Existå, înså, ¿i un alt aspect pe care a¿ dori så-l subliniez.
Noi a¿teptåm de la dumneavoastrå recomandåri nu care så
asigure duplicarea, crearea în România a unor institu¡ii care
existå în ¡årile dumneavoastrå. ªi aici avem uneori probleme,
pentru cå, în loc så primim recomandåri care så fie pe linia
ultimelor evolu¡ii de standarde la nivelul Comisiei Europene,
primim ceea ce poate cå, uneori, este mai comod ca ofertå,
formule care så copieze cumva experien¡e sau construc¡ii
institu¡ionale din propriile dumneavoastrå ¡åri. Deci, a¿teptåm
efortul de a evalua ¿i de a propune împreunå solu¡iile
cele mai bune pentru România, ¡inând seama de standardele
europene, dar ¿i de resursele ¿i de experien¡a legislativå,
institu¡ionalå din România. În domeniul juridic, nu trebuie så
vå mai spun cå noi func¡ionåm pe un anumit mecanism în
ceea ce prive¿te sistemul de drept, bazat pe principii ¿i pe un
cadru foarte important pe care noi l-am preluat din sistemul
de drept din Fran¡a. De aceea, a încerca acum, în ceea ce
prive¿te, de exemplu, Consiliul Superior al Magistraturii, så
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 5

Eveniment
creåm un alt mecanism, dincolo de ceea ce este, så spunem,
nivelul european ¿i a¿teptårile fire¿ti de independen¡å a justi¡iei,
transformând complet mecanismul ca atare, ar fi, dupå
pårerea mea, o gre¿ealå. Nu vreau, deocamdatå, så må pronun¡.
ªtiu cå aceastå discu¡ie va continua în perioada urmåtoare.
A¿ vrea så fac ¿i o serie de propuneri cu un caracter
mai general. Este important så vå asiguråm un acces mai bun
la informa¡ii reale. Am impresia, uneori, cå anumi¡i colegi de
ai mei vå ¡in cumva departe de informa¡ii ¿i nu vå implicå
suficient în activitå¡ile curente, astfel încât recomandårile
dumneavoastrå så se facå nu pe chestiuni generale, pe principii,
pe observa¡ii la televizor sau din preså, ci chiar acolo
unde se ridicå semne de întrebare pe temele delicate care
apar în cadrul activitå¡ii din ministere.
De aceea, vreau så-i rog ¿i pe colegii mei så vå implice
mai mult ¿i så vå dea un acces larg la informa¡iile necesare,
pentru evaluåri ¿i apoi pentru recomandåri oficiale. Vå propun,
de asemenea, ca rapoartele dumneavoastrå så fie reprezentate
la reuniunile Comitetului Executiv pentru integrare
europeanå pentru analizarea recomandårilor ¿i pentru stabilirea
unor måsuri de punere a lor în aplicare. Aceasta ar
spori ¿i vizibilitatea activitå¡ii dumneavoastrå ¿i ar da ¿i un
semnal pozitiv privind punerea în aplicare efectivå a unor
måsuri de dezvoltare institu¡ionalå ¿i de cre¿tere a capacitå¡ii
administrative. Este esen¡ial, în acela¿i timp, så putem realiza
un transfer de cuno¿tin¡e de la consilierii de preaderare
cåtre administra¡ia na¡ionalå, prin lucru în echipe cu exper¡i
români. Am avut impresia, uneori, cå existå o camerå specialå
pentru consilierii de preaderare, iar în celelalte camere
sunt speciali¿tii români. Nu existå un lucru în echipå ¿i, de
aceea, uneori primim anumite recomandåri care sunt depå¿ite
sau care sunt în afara unor a¿teptåri care ¡in de un domeniu
sau altul. În acest sens, a doua recomandare ¿i pentru
colegii dumneavoastrå ¿i pentru colegii mei så realizåm
numai lucru în echipå în a¿a fel încât så nu mai existe aceastå
separare în ceea ce prive¿te evaluårile ¿i eventual recomandårile.
De asemenea, consider cå trebuie så ave¡i un rol sporit de
dialog ¿i cooperare cu serviciile tehnice ale comisiei, prin
intermediul delega¡iei Comisiei la Bucure¿ti ¿i a Ministerului
Integrårii Europene, pentru a semnala eforturile pe care
noi le realizåm în vederea aderårii. Deci, cred cå este important
ca rela¡ia dumneavoastrå så se desfå¿oare nu doar cu reprezentan¡ii
sau conducåtorii ministerelor, ci ¿i într-o rela¡ie
directå cu Delega¡ia Uniunii Europene la Bucure¿ti ¿i, de
asemenea, consider cå este foarte important ca dumneavoastrå
så participa¡i în delega¡iile pe care le vom realiza în såptåmânile
viitoare la Bruxelles, så participa¡i la aceste delega¡ii.
Nu avem secrete ¿i colegii mei trebuie så în¡eleagå
acest lucru, nu avem secrete fa¡å de consilierii de preaderare.
Lucråm în echipå pentru cå vrem, pânå la urmå, så facem
parte dintr-o singurå familie ¿i atunci nu våd de ce ar trebui
så existe, de ce ar exista suspiciuni în legåturå cu anumite
aspecte. Vreau så nu ezita¡i så prezenta¡i în mod coerent atât
Comisiei ¿i administra¡iei din statele dumneavoastrå de provenien¡å,
ceea ce încercåm så facem în aceastå perioadå,
adeseori la recomandårile lor, mai ales cu privire la implementarea
Acquis-ului comunitar. Avem nevoie de dumneavoastrå
¿i ca o interfa¡å între Guvern ¿i capitalele ¡årilor
membre. Dumneavoastrå pute¡i så fi¡i mult mai convingåtori
decât ambasadorii no¿tri care merg så prezinte autoritå¡ilor
din în capitalele unde se aflå ce anume facem într-un domeniu
de negociere sau altul. Accesul dumneavoastrå direct la
aceste activitå¡i trebuie så se traducå ¿i printr-o activitate în
sens invers, de transfer, de aprecieri, de evaluåri ¿i de sprijin
în capitalele ¡årilor dumneavoastrå. Cred, de asemenea, cå
pute¡i contribui într-o måsurå mai mare la construirea unor
pun¡i de legåturå între institu¡ii din România, ONG-uri, asocia¡ii
de prietenie, cona¡ionali, responsabili de institu¡ii ¿i reprezentan¡i
ai unor cercuri influente din ¡årile dumneavoastrå
de origine.
Vå rog, de asemenea, ca atunci când în activitatea dumneavoastrå
identifica¡i probleme ¿i aspecte precise care necesitå
remediere sau interven¡ie så ne sprijini¡i în demersurile
noastre de a ob¡ine asisten¡å bilateralå punctualå din partea
¡årilor membre, pe termen scurt. Spre exemplu un expert
pentru 3-4 luni într-un scop precis, cum ar fi definitivarea
unor documente suplimentare în procesul de negociere. Pânå
acum documentele se elaborau într-o formulå, så spunem,
care era caracterizatå de parcurgerea mai multor etape. Se
trimiteau documentele, se corectau, se ob¡ineau diferite
evaluåri, dupå aceea le corectam noi, iar le trimiteam, ¿i tot
a¿a, pânå când ajungeam la, så spunem, transmiterea documentului
oficial. Datoritå faptului cå timpul este foarte scurt,
calitatea documentelor transmise va fi esen¡ialå ¿i aici avem
nevoie nu numai de ajutorul dumneavoastrå, dar, în anumite
cazuri precise, de o asisten¡å pe termen scurt din partea unor
exper¡i în materia respectivå. Pute¡i så ne sprijini¡i efectiv ¿i
în negocierile de aderare pe urmåtoarele direc¡ii, participarea
la pregåtirea activitå¡ii delega¡iilor sectoriale de negociere
precum ¿i la elaborarea documentelor de pozi¡ie ale pår¡ii
române, prezentare de sugestii cu privire la modul de abordare
de cåtre exper¡ii români a negocierilor de aderare la
nivel tehnic, furnizarea unor informa¡ii privind aspectele pe
care le considera¡i esen¡iale, pe baza experien¡ei anterioare a
Uniunii Europene, pentru procesul negocierilor de aderare
pe diverse sectoare, respectiv, elementele sensibile la care
Uniunea Europeanå nu este dispuså så acorde concesii peste
o anumitå limitå ¿i elementele la care Uniunea Europeanå nu
are interese aparte ¿i poate ceda în negocieri mai mult decât
se poate a¿tepta partea românå. Asta poate n-ar trebui så
citesc aici dar este o chestiune importantå pentru noi aceastå
fixare clarå a limitelor de negociere. Ne pute¡i ajuta så în¡elegem
unde nu are rost så insiståm în cåutarea unor perioade
de tranzi¡ie suplimentare. Acesta este, de fapt, sensul acestei
invita¡ii. Pentru a putea participa corespunzåtor la acest
efort, a¿a cum spuneam, este necesarå includerea dumneavoastrå
în delega¡iile care participå la convorbirile oficiale,
acesta este mesajul pentru colegii mei care beneficiazå de
consilieri de preaderare.
Un accent mai mare va trebui pus pe asisten¡a dumneavoastrå
în implementarea Acquis-ului comunitar. În acest
6
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Eveniment
domeniu, cred cå ar trebui så vå concentra¡i activitatea mai
mult pe armonizarea legisla¡iei române¿ti cu Acquis-ul comunitar
¿i nu cu legisla¡iile ¡årilor pe care le reprezenta¡i
de¿i, bineîn¡eles cå ¿i experien¡a acestor legisla¡ii poate så fie
foarte utilå, dar, repet, aici trebuie så dåm deoparte subiectivismul,
uneori inerent în activitatea de consultan¡å ¿i så asiguråm
un sprijin pentru solu¡iile cele mai bune.
A¿teptåm mai multe sugestii ¿i propuneri de la dumneavoastrå
care så ne sprijine în definirea strategiilor ¿i politicilor
române¿ti în contextul pregåtirii ca membru al Uniunii
Europene ¿i ar fi util så ne prezenta¡i, spre exemplu, evaluåri
proprii care så aibå în vedere cåile de rezolvare a problemelor
cu care se confruntå sectorul românesc în care activa¡i,
må refer la sectoarele în care lucra¡i dumneavoastrå cu abordåri
strategice pe termen mediu sau lung, chiar dacå proiectul
de twinning nu prevede explicit acest lucru. De exemplu,
la Ministerul Agriculturii ar fi necesare propuneri concrete
de linii directoare, pentru adoptarea unei politici agricole,
orientate cåtre politica agricolå comunå.
În materia dezvoltårii capacitå¡ii administrative dorim
implicarea dumneavoastrå ¿i propunerile dumneavoastrå în
procesul de luare a deciziilor, în special, în domeniul îmbunåtå¡irii
cadrului institu¡ional, oportunitatea creårii unor noi
structuri în fiecare minister, delimitarea strictå a competen-
¡elor fiecårei institu¡ii, politica de comunicare a unei institu¡ii.
Iatå, la ¿edin¡a anterioarå de guvern am aprobat 2000 de
noi locuri de muncå pentru Ministerul Agriculturii dar, sigur,
avem în vedere ¿i componenta de mediu care, în momentul
de fa¡å, func¡ioneazå la Ministerul Agriculturii. Este un efort
deosebit, dar så facem în a¿a fel, încât acest efort bugetar så
ducå la rezultate concrete în ceea ce prive¿te crearea unor
institu¡ii puternice care så fie legate de procesul de implementare
a Acquis-ului comunitar.
Vå solicitåm de aceea så fi¡i prezen¡i în toate activitå¡ile
legate de integrarea europeanå, în cadrul institu¡iei române
cu care colabora¡i ¿i cu responsabilitatea corelativå a mini¿trilor
de a asigura prezen¡a consilierilor la toate aceste
activitå¡i. A¿teptåm så transfera¡i cuno¿tin¡ele dumneavoastrå
¿i så instrui¡i, så fi¡i flexibili, så dovedi¡i abilitatea de a
aduce îmbunåtå¡iri proiectului de twinning încå de la început.
Dorim så face¡i propuneri pentru alte proiecte de continuare
a celor aflate în derulare, dacå este necesar. Så urmåri¡i,
så sprijini¡i o participare cât mai bunå a exper¡ilor
români la seminariile de instruire, în a¿a fel, încât activitå¡ile,
seminariile pe care le organizåm så aibå loc nu doar în
Bucure¿ti, ci ¿i în alte localitå¡i din ¡arå, în a¿a fel, încât så
pregåtim noua echipå de func¡ionari publici din România la
nivelul a¿teptårilor ¿i la nivel european.
Dorim så stabili¡i vizite ale exper¡ilor din spa¡iul UE pe
perioade mai lungi, mai utile decât vizitele dese, dar scurte,
în care nu existå timp nici pentru strângerea informa¡iilor.
Uneori, avem impresia - spun lucrul acesta cu cea mai mare
prietenie – cå o anumitå formulå în care este organizat twinning-ul
nu este destul de substan¡ialå ¿i prezen¡a în România
a invita¡ilor comunitari nu duce la rezultate concrete. Datoritå
faptului cå prezen¡a în ¡arå este foarte reduså ¿i, în zilele
acelea, datoritå unor deficien¡e de comunicare, practic nu se
pot realiza ni¿te proiecte constructive. Nu intru în amånunte,
dumneavoastrå ¿ti¡i la ce må refer. Dorim, de asemenea, så
intensifica¡i dialogul cu participan¡ii din sectorul financiar,
bånci, societå¡i de valori mobiliare, asiguråri, în vederea
îmbunåtå¡irii colaborårii între ministerele relevante ¿i aceste
institu¡ii. Ar fi multe alte lucruri de spus. Am vorbit deja mai
mult decât aveam inten¡ia. Dar vreau så vå spun cå doream
de foarte multå vreme så organizez aceastå întâlnire cu dumneavoastrå,
pentru cå exista, ¿tiam cå existå, o armatå foarte
puternicå, undeva, la nivelul administra¡iei, o brigadå de
elitå, dar cåreia nu puteam så-i våd, så spunem, înfå¡i¿area în
mod concret ¿i cu care nu puteam så intru direct în legåturå.
Vreau så vå spun cå, de acum, sunte¡i trecu¡i pe un listing
special ¿i la Cabinetul meu ¿i o så încerc så intru ¿i eu în
rela¡ie cu dumneavoastrå pe anumite domenii. E påcat ca
acest poten¡ial enorm så nu-l folosim cum trebuie. Asta este
scopul pentru care dorit aståzi så vå spun mai multe lucruri,
cu atât mai mult cu cât aceastå întâlnire era programatå mai
demult, ea a venit înså foarte bine, dupå semnalele pe care
le-am primit la Bruxelles ¿i dupå angajamentele pe care
le-am luat. De aceea, eu consider cå suntem împreunå o
echipå care are un obiectiv comun ¿i putem så facem eforturi
coerente, så realizåm, cum ar spune un coleg de-al nostru,
sinergia necesarå pentru a ob¡ine rezultatul pe care îl a¿teptåm.
Vreau så vå rog, acum, så accepta¡i så lucråm pe mai
multe ateliere, pe patru ateliere, de fapt, unde vom aborda în
detaliu aspecte privind capacitatea administrativå ¿i dezvoltarea
regionalå - atelierul 1, finan¡ele publice ¿i competi¡ia
- atelierul 2, justi¡ia ¿i afacerile interne - atelierul 3,
agricultura ¿i mediul - atelierul 4. Nu vå mai spun acum care
sunt temele pentru aceste ateliere. Ele vor fi prezentate de
cåtre colegii mei, cei care au responsabilitatea de a coordona,
de a modera dezbaterile în cadrul acestor ateliere.
Eu vreau så vå mul¡umesc, încå o datå, foarte mult pentru
prezen¡a dumneavoastrå aici ¿i så vå spun, încå o datå, cå
a¿teptåm foarte mult de la dumneavoastrå. Sunt convins cå
anul acesta va fi un test ¿i pentru Guvern, ¿i pentru institu¡iile
române¿ti, este, pânå la urmå, ¿i un test al eficien¡ei programelor
de twinning pe care le desfå¿uråm împreunå.
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 7

Eveniment
Cuvântul de închidere ¿i conferin¡a de preså sus¡inute de primul ministru,
domnul Adrian Nåstase, dupå Reuniunea cu consilierii de pre-aderare
(28 februarie 2004)
Dl. Adrian Nåstase: Doamnelor ¿i domniilor, Eu nu
vreau så trag concluzii, am spus câteva lucruri la început.
Vreau så vå rog urmåtorul lucru, pe cei patru pre¿edin¡i de
ateliere, a¿ dori ca luni, la prânz, så am o listå pentru fiecare,
de zece måsuri urgente, care pot fi realizate în urmåtoarele
douå såptåmâni. Deci, så începem cu un prim pas, så vedem
dacå din sugestiile care s-au fåcut, din dezbaterile de aståzi,
în mod opera¡ional, putem så rezolvåm un numår de chestiuni
concrete. Altfel, putem så discutåm foarte mult despre ce
ar trebui så facem, cum ar trebui så facem. Problema, acum,
nu mai este la nivelul filozofiei, ci la nivelul ac¡iunii concrete.
De aceea, a¿tept din partea celor patru så-mi prezinte,
pânå la prânz, luni, o listå cu aceste prime zece ac¡iuni, pe
care så le putem urmåri în urmåtoarele douå såptåmâni ¿i så
le realizåm. Dupå aceea, vom trece mai departe. Cred cå åsta
este modul în care trebuie så ac¡ionåm, foarte concret. Probleme
sunt multe în lume, sunt probleme multe în Europa,
sunt probleme de politicå generalå, probleme strategice, geostrategice,
istorico-strategice, de toate felurile. Noi avem
ni¿te probleme foarte concrete, pe care trebuie så le vedem
cu multå responsabilitate. ªi acesta va fi demersul nostru mai
departe: cum trebuie så fie rela¡ia dintre administra¡ie ¿i
cetå¡ean. Ne intereseazå chestiunile foarte concrete, cum trebuie
så facem ca lucrurile så meargå bine.
Deci, stima¡i colegi, aceasta este concluzia mea foarte
seacå la acest final de întâlnire. Vå promit så vå invit, din
nou, la astfel de dezbateri, care sunt importante, în primul
rând, prin faptul cå ele creeazå o comunicare directå între
conducerea ministerelor ¿i consilierii de pre-aderare. Vreau
så vå mul¡umesc foarte mult ¿i vreau så vå rog så transmite¡i
reprezentan¡ilor guvernelor ¡årilor pe care le reprezenta¡i
mul¡umirile noastre. Este un efort financiar, este vorba de un
efort de muncå ¿i de implicare, pentru care vå suntem extrem
de nerecunoscåtori, dar ne-am sim¡i oarecum jena¡i, dacå
n-am beneficia mult mai mult de prezen¡a dumneavoastrå
aici, de sfaturile pe care ni le da¡i ¿i de felul în care ne putem
ajuta în mod direct, într-o perioadå care este esen¡ialå pentru
noi. De aceea, eu vå mul¡umesc foarte mult pentru prezen¡å
¿i vreau så vå rog så accepta¡i så fi¡i complici la conferin¡a
de preså, care va avea lor, timp de 15 minute, dacå ziari¿tii
au întrebåri, fie pentru noi, fie pentru dumneavoastrå, så
poatå så le formuleze.
Întrebare (Victor Caraculacu, Radio România Actualitå¡i):
- Domnule prim-ministru, a¿ vrea så vå întreb
de ce crede¡i cå nu a func¡ionat la parametrii optimi
comunicarea cu echipa consilierilor stråini pe lângå ministerele
din Guvernul României. ªi o a doua întrebare,
vreau så vå întreb, dacå a¡i discutat, pe parcursul acestor
panel-uri de lucru, asupra motivelor restructurårii
guvernamentale, dacå ne pute¡i da detalii care au fost
aceste ra¡iuni
Dl. Adrian Nåstase: - Avem un farmec extraordinar de
a psihanaliza sau de a examina trecutul. Vreau så vå spun cå,
pe mine, nu må intereseazå elementele legate de trecut, de ce
n-a func¡ionat. Ceea ce må intereseazå este cå, de acum
înainte, aceastå comunicare så fie optimå ¿i så ob¡inem cele
mai mari beneficii. Când o så fim mai în vârstå o så avem
timp mai mult la dispozi¡ie, o så facem cercetåri istorice, de
arhivå ¿i o så tragem unele concluzii, poate, din acest punct
de vedere. Eu, în momentul de fa¡å, nu sunt interesat de o
astfel de analizå. Cred cå este datoria noastrå så punem
împreunå pentru viitor capacitatea pe care o avem, intelectualå,
de experien¡å, de voin¡å ¿i så realizåm ceea ce, pentru
to¡i, ar fi o reu¿itå în acest an: finalizarea negocierilor cu
Uniunea Europeanå. De aceea, trebuie så ne adunåm de câte
ori este posibil, så încercåm så folosim cât mai bine canalele
pe care le avem la dispozi¡ie ¿i, mai ales, så încercåm så
schimbåm lucrurile într-o direc¡ie bunå. În ceea ce prive¿te
motivele restructurårii, nu le-am discutat ca atare, în orice
caz nu în cadrul atelierelor. În mod firesc, de-a lungul unui
ciclu electoral de patru ani, sigur, cei de dinaintea noastrå au
fåcut restructurarea guvernelor schimbând pur ¿i simplu
guvernele. Dar cred cå existå ¿i o altå modalitate de restructurare,
påstrând acela¿i Guvern, dar schimbându-i cumva
structura, acceptând cå este nevoie de o geometrie variabilå,
care este determinatå de apari¡ia unor noi teme, a unor noi
prioritå¡i, de nevoia de a adapta institu¡ional structura executivului
la obiectivele tactice ¿i, în acela¿i timp, la for¡a
umanå pe care o avem la dispozi¡ie. De aceea, aceste corec¡ii,
dupå pårerea mea, sunt absolut necesare. Unele depind
¿i sunt determinate chiar de negocierile cu Uniunea
Europeanå, de faptul cå am tras anumite concluzii, în ultima
vreme, din aceste negocieri. De aceea, sunt convins cå såptåmâna
viitoare, când vom anun¡a aceste modificåri, dupå ce
Legea de organizare ¿i func¡ionare a Guvernului va fi promulgatå,
se va vedea cå, de fapt, nu este vorba doar de chestiuni,
så spunem, mårunte, de chestiuni legate de oameni, ci
este vorba de o adaptare institu¡ionalå importantå la acest
moment, în care am intrat în linie dreaptå ¿i în ceea ce
prive¿te ciclul electoral ¿i în ceea ce prive¿te finalizarea
negocierilor cu Uniunea Europeanå.
Întrebare (Stelian Muscalu, Realitatea TV): - A¿ avea
o întrebare, cu permisiunea dumneavoastrå, ini¡ial,
restructurarea Guvernului viza înfiin¡area a douå posturi
de vicepremieri, mini¿tri de stat. Am în¡eles acum, cå
vor fi trei vicepremieri. ªtiam cå ini¡ial primii doi ar fi
coordonat departamentele sau activitatea economicå, pe
8
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Eveniment
de o parte, socialå pe cealaltå parte. V-a¿ întreba, cel deal
treilea vicepremier ce activitate va coordona ¿i dacå
ace¿ti vicepremieri vor fi mini¿tri cu portofoliu
Dl. Adrian Nåstase: - Poate cå este momentul så spun
câteva cuvinte despre inten¡iile mele în aceastå chestiune,
pentru cå au fost o mul¡ime de idei lansate. Sigur, eu am dorit
ca aceste lucruri så nu le spun decât dupå ce Legea este promulgatå.
Legea, acum, a fost adoptatå de cåtre Parlament. Ea
a råmas doar så fie, eventual, examinatå sub aspectul constitu¡ionalitå¡ii
de cåtre Curtea Constitu¡ionalå, a¿a cå eu cred
cå este momentul så spun câteva chestiuni în aceastå privin¡å.
În primul rând, formula concretå pe care vom merge
va fi aceea cu trei mini¿tri de stat. Voi da mai multe detalii,
probabil, såptåmâna viitoare, dar, în mod fundamental unul
dintre mini¿tri de stat se va ocupa de problemele economice,
un alt ministru de stat se va ocupa de probleme ce ¡in de
aspecte sociale, dar ¿i probleme de administra¡ie. Spun foarte
rapid, pentru cå, de fapt, organigrama va fi mult mai complexå
¿i ea va viza mai multe idei, la care încå mai lucrez. De
asemenea, va fi un al treilea ministru de stat, care se va ocupa
de problemele de integrare europeanå, de justi¡ie, de apårare,
un ministru de stat fårå portofoliu înså. Nu vreau så intru în
foarte multe detalii, dar cred cå am råspuns la unele dintre
întrebårile cumva care generau anumite specula¡ii în ultima
vreme. Iar dacå o så må întreba¡i, probabil cå ar urma så må
întreba¡i dacå domnul Talpe¿ este unul dintre candida¡i,
vreau så vå spun cå da, ¿i vreau så vå spun cå am discutat cu
domnul Ioan Talpe¿ ¿i sunt foarte bucuros cå a acceptat, în
eventualitatea în care vom merge la Parlament cu o astfel de
formulå, så lucreze în cadrul Cabinetului. Cred cå ar fi un
lucru deosebit de bun. O astfel de decizie ar aråta faptul cå
suntem capabili, din toate punctele de vedere, så lucråm
într-o formulå unitarå, într-o formulå unitå ¿i cred cå semnalul
acesta extrem de bun ¿i în plan intern ¿i în plan extern.
Poate cå ar fi la fel de corect så vå spun, dacå tot am vorbit
despre unul dintre mini¿trii de stat, care sunt inten¡iile mele
¿i pentru ceilal¡i. ªi sigur, Parlamentul va fi cel care va
decide, hotårârea Parlamentului va fi importantå ¿i bineîn¡eles,
Curtea Constitu¡ionalå va decide dacå Legea corespunde
Constitu¡iei. Este înså, poate, momentul så vå spun
cå eu am discutat cu domnul ministru Dan Ioan Popescu
pentru zona economicå ¿i cu domnul ministru Ioan Rus pentru
zona administra¡ie-social ¿i a¿a mai departe. Deci, cred cå
nu este cazul så mai aparå foarte multe specula¡ii pe aceste
domenii ¿i sigur, cu rezervele pe care trebuie så le luåm
întotdeauna în ceea ce prive¿te finalizarea unor proiecte,
totu¿i, din punct de vedere politic, acestea sunt inten¡iile. Le
vom discuta ¿i la partid, såptåmâna viitoare, pentru a fi validate.
Sper cå ele vor fi acceptate de cåtre colegii mei, mai
sunt ¿i alte elemente destul de importante, care vor înso¡i
aceastå restructurare de guvern, dar vreau så vedem, în principal,
sau la fel de important va fi så vedem situa¡ia
agen¡iilor, a structurilor, care, într-un sens mai larg,
formeazå Guvernul României.
Întrebare (Dan Tåpålagå, Evenimentul Zilei): - Pute¡i
face un comentariu, domnule premier, legat de o eventualå
cooptare a domnului Talpe¿ în Guvern ¿i dacå nu crede¡i
cå prin cooptarea domniei sale s-ar putea crea imagine
defavorabilå României în plan extern, având în vedere
cå a apårut în contextul discu¡iei despre generalul
Pacepa, de pildå – articole legate de trecutul domnului
Talpe¿, se vorbea chiar de faptul cå domnul Talpe¿ n-ar
mai trebui så ocupe func¡ii executive Asta ar fi o întrebare.
Putem face o legåturå ¿i vå rog, de asemenea, un
comentariu, pe faptul cå Bulgaria a avut, acum o lunå de
zile sau douå luni de zile probleme cu cooptarea unui
vicepremier ¿i a ie¿it un întreg scandal, ¿ti¡i bine lucrul
åsta. ªi al doilea comentariu, dacå pute¡i explica de ce
este nevoie de comasarea AVAB cu APAPS
Dl. Adrian Nåstase: - În ceea ce prive¿te prima întrebare,
eu sunt convins cå aceastå cooptare a domnului Talpe¿
în Guvern va fi foarte bine primitå ¿i în plan intern ¿i în plan
extern. Nu am nici un fel de rezervå din acest punct de vedere.
În ceea ce prive¿te o eventualå paralelå cu ceea ce s-a
întâmplat în Bulgaria, ea nu are nici un fel de fundament. Cel
la care v-a¡i referit ¿i care a creat acolo o problemå era unul
dintre cei care lucraserå în securitatea bulgarå, din câte am
în¡eles, înainte de 1989. Domnul Talpe¿ a lucrat în Serviciul
de Informa¡ii Externe dupå 1989 ¿i, din câte ¿tiu, a avut o
cooperare excelentå cu serviciile de informa¡ii din statele
occidentale, ceea ce cred cå va fi un element pozitiv, sigur,
din punctul de vedere al rela¡iilor personale, inclusiv pentru
dialogul politic pe care-l vom purta mai departe. Deci nu våd
nici un fel de legåturå între cele douå chestiuni. În ceea ce
prive¿te AVAB-ul ¿i APAPS-ul, APAPS-ul, dacå vå duce¡i
aminte, am anun¡at mai de mult, î¿i va încheia mandatul la
sfâr¿itul anului 2003. Au råmas anumite chestiuni reziduale
¿i, practic, APAPS-ul nu mai are ra¡iunea de a exista. ªi
atunci, o parte dintre componentele sale vor merge la
AVAB, poate cå unele dintre ele vor merge pentru zone care
mai sunt încå de privatizat la Ministerul Economiei. În orice
caz, APAPS-ul ca institu¡ie, în mod evident, dupå ce a privatizat
cam 95-97% din ceea ce avea în portofoliu nu mai are
ra¡iune de a exista.
Întrebare (Silviu Alupei, România Liberå): - O întrebare
pentru dumneavoastrå, domnule premier ¿i pentru
doamna ministru Stånoiu referitor la capitolul JAI. Am
discutat foarte rapid, am intervievat mai mul¡i consilieri
de pre-aderare ¿i s-au aråtat foarte pragmatici ¿i au spus
cå merg pânå la capåt în privin¡a problemelor aderårii
ca România så îndeplineascå criteriile. Pe de altå parte,
dumneavoastrå, un premier bine informat, a¡i constatat
acest lucru ¿i a¡i avut, dupå pårerea mea, primul discurs
pragmatic care pune capåt limbajului de lemn ¿i care, în
acela¿i timp, eliminå discursul dublu. Cum ne explica¡i
acest discurs foarte consistent al dumneavoastrå, ca disperarea
unui român care vede cå ¡ara sa poate e¿ua în
integrarea pentru 2007 sau a¡i fåcut-o stresat, realmente
stresat de acest auditoriu, de aceastå participare ¿i de
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 9

Eveniment
presiunile occidentale ¿i a doua întrebare: ca så fie eficient,
pentru doamna ministru Stånoiu, s-au ridicat probleme
foarte subtile ¿i grave în acela¿i timp, så spunem
noi, grave, pentru rapiditatea implementårii proiectului
Legii func¡ionårii Consiliului Superior al Magistraturii.
S-au fåcut promisiuni, s-au fåcut concluzii. Exper¡ii au
prezentat, de asemenea, critici. Dumneaei, ca administrator
al justi¡iei, ce måsuri ferme hotårâte poate lua ca
acest proiect al consiliului, cea mai importantå lege din
pachet, så ajungå la func¡ionare cât mai repede ¿i la standardul
european cerut
Dl. Adrian Nåstase: - Încerc så vå explic, în câteva
cuvinte, faptul cå, dupå ce am realizat foarte multe lucruri la
nivelul Guvernului ¿i la nivelul administra¡iei, descoperim,
din påcate, cå unele dintre lucrurile despre care credeam cå
s-au realizat nu func¡ioneazå. Într-un fel, am spus-o ¿i cu alte
prilejuri, în legåturå cu alte organiza¡ii interna¡ionale, au fost
momente în care am fost mai critici, spre exemplu, în legåturå
cu Fondul Monetar Interna¡ional. Eu cred cå noi am avut
nevoie de acest parteneriat cu Fondul Monetar Interna¡ional
tocmai pentru cå, uneori, existå tenta¡ia la noi de a låsa pentru
mai târziu lucruri care trebuie, oricum, fåcute. De aceea,
eu consider cå întâlnirile de la Bruxelles au fost un du¿ rece,
nu neapårat pentru mine, ci pentru administra¡ia publicå din
România ¿i pentru – nu vreau så spun clasa politicå din
România, pentru cå unii ar avea nevoie de du¿uri sco¡iene,
du¿urile reci nu ar fi suficiente. Dar cred cå este important så
în¡elegem cå noi avem, în primul rând, fa¡å de ¡arå responsabilitatea
de a nu e¿ua. Am reu¿it atunci când ne-am pus o
problemå foarte concretå, aceea a vizelor, så eliminåm obstacolele
¿i, mai ales, så realizåm credibilitatea echipei noastre
în raporturile cu ceilal¡i. Pe de altå parte, am reu¿it så aråtåm
în rela¡ia cu Alian¡a Atlanticå un calendar foarte bine pus la
punct de måsuri, este respectat ¿i acest lucru ne-a dus la succes.
Avem posibilitatea, acum, de a face acela¿i lucru pentru
Uniunea Europeanå. Eu îmi în¡eleg responsabilitatea de ¿ef
de echipå, din acest punct de vedere, ¿i vreau så le transmit
¿i colegilor mei nu doar energia, ci ¿i voin¡a de a reu¿i, mai
ales cå avem aceastå posibilitate, avem aceastå ¿anså. Sentimentul
meu, dupå întâlnirile de la Bruxelles, a fost nu de
disperare, ci din contrå, de optimism moderat, legat de faptul
cå cei de acolo, ¿i Comisia ¿i ¡årile membre, ne vor înåuntru.
Dar, sigur cå nu vor putea face în a¿a fel încât, dacå noi
nu vrem så trecem strada, så ne ajute, så ne împingå, så ne
for¡eze så trecem strada. Aceasta este problema. ªi atunci,
dacå ne mobilizåm, în aceste momente, eu cred cå n-ar trebui
så fie probleme deosebit de dificile. Så nu ne închipuim
cå rezolvåm toate problemele pânå la 15 iunie sau pânå în
decembrie, dar ceea ce este important, este så punem în mi¿-
care mecanismele, institu¡iile, så fim deschi¿i la criticile
care, eventual, apar, så avem hotårârea de a decide pentru cå,
sigur, într-un fel este sistemul juridic în Germania ¿i altfel
este sistemul juridic în Fran¡a. Noi trebuie så hotårâm cum
trebuie så fie sistemul de justi¡ie independentå în România.
Nu ne cheamå nimeni så stabilim cum så fie sistemul de
justi¡ie în Germania sau în Fran¡a, poate mai târziu, ¿tiu eu,
dar, deocamdatå, nu este cazul. ªi atunci, aceste lucruri noi
trebuie så le facem acum, în timp real ¿i cu foarte multå
hotårâre.
D-na Rodica Mihaela Stånoiu: - Unu: luni, la ora 15,00,
la sediul Institutului Na¡ional de Magistraturå va fi o dezbatere
între responsabilii proiectului privind Consiliul Superior
al Magistraturii, delega¡ii Consiliului Superior al Magistraturii
pentru acest proiect, reprezentan¡ii ONG-urilor ¿i
reprezentan¡ii Ministerului Justi¡iei. Doi: în cursul acelea¿i
såptåmâni, va avea loc o reuniune a Consiliului Superior al
Magistraturii, reuniune publicå, cum bine ¿ti¡i, în care vom
dezbate proiectul. În cursul lunii martie ¿i în prima jumåtate
a lunii aprilie, toate cele trei proiecte, într-o formå coerentå,
de aceastå datå, vor fi supuse dezbaterii, în toatå ¡ara – sunt
organizate ¿i prevåzute deja seminarii cu date fixe – le pute¡i
afla. Dezbaterile vor avea loc în diferite ora¿e ale ¡årii, cu
participarea tuturor judecåtorilor, în a¿a fel, încât în a doua
parte a lunii aprilie ¿i în mai, så le putem finaliza ¿i trece prin
Parlament. Acestea sunt måsurile.
Reporter (Adrian Miclozan, B 1 TV): - Domnule
prim-ministru, dacå tot a¡i anun¡at numele viitorilor
mini¿tri de stat, pute¡i så ne spune¡i ¿i numele viitorului
ministru al Mediului ¿i, de asemenea, dacå ne pute¡i preciza,
dacå ave¡i în inten¡ie så renun¡a¡i la colaborarea cu
unul sau unii dintre membrii actualului cabinet cu ocazia
restructurårii
Dl. Adrian Nåstase: - A¡i våzut cå atunci când este
vorba de subiecte delicate, fac singur declara¡iile necesare.
Må cunoa¿te¡i suficient de bine ¿i ¿ti¡i cå ceea ce am vrut så
vå spun în legåturå cu aceastå restructurare am spus din proprie
ini¡iativå. Nu-mi pune¡i alte întrebåri despre acest subiect,
pentru cå, oricum, nu vå råspund.
10
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Delega¡ie perlamentarå italianå
Rela¡ii externe
Primiri la Palatul Victoria
Premierul Adrian Nåstase a primit, în cursul dimine¡ii, de
miercuri, 3 martie 2004, la Palatul Victoria, o delega¡ie parlamentarå
compuså din reprezentan¡i ai Comisiilor pentru
politici ale Uniunii Europene din cadrul Senatului ¿i Camerei
Deputa¡ilor din Italia. În cadrul întrevederii, care s-a
desfå¿urat într-o atmosferå prieteneascå, interlocutorii s-au
referit la rela¡iile bilaterale excelente ¿i contribu¡ia acestora
la parcursul european al României. Întâlnirile bilaterale între
cei doi prim-mini¿trii, cele la nivel de mini¿tri sunt firesc
completate de dialogul la nivelul celor douå parlamente.
Pozi¡ia Italiei, adept recunoscut al integrårii României, a
råmas fermå, au declarat oaspe¡ii. Ace¿tia au reafirmat cå
procesul de aderare a României este ireversibil, cå obiectivul
asumat de Uniune, în formatul de 25 membri, este de a primi
¿i România, cå Pre¿edin¡ia italianå a UE a sus¡inut un anumit
calendar cu date fixe, cå Italia sprijinå România pentru a
ajunge la scaden¡a fixatå ¿i, în primul rând, pentru a finaliza
negocierilor în aces an. „Poporul român este european dintotdeauna
¿i procesul de unificare europeanå nu poate fi pe
deplin încheiat fårå România” a afirmat Giaccomi Stucchi
(pre¿edintele Comisiei din Camera Deputa¡ilor), adåugând
cå, prin pozi¡ia geostrategicå deosebitå, România nu poate fi
excluså din procesul de extindere. „Italia ¿i România reprezintå
un condomeniu” a caracterizat premierul român cooperarea
dintre cele douå ¡åri, argumentând cå în Italia comunitatea
românilor este cea mai mare dintre cele de stråini,
iar în România comunitatea de afaceri cea mai mare este cea
italianå. Schimburile economice bilaterale depå¿esc volumul
de 7 miliarde euro anual, iar dinamica acestora este ascendentå.
Apropierea dintre cetå¡enii celor douå ¡åri este veche,
bazatå pe tradi¡ii culturale ¿i istorice deosebite, iar apartenen¡a
României ¿i Italiei la arhitectura europeanå înseamnå
includerea a douå spa¡ii importante în construc¡ia europeanå.
„Apartenen¡a României este doar o chestiune de timp” a
remarcat premierul Adrian Nåstase, afirmând cå este nevoie
de o strategie bine organizatå ¿i de ac¡iuni concertate riguros,
astfel încât orice întârzieri så fie eliminate. Anul 2004, prin
complexitatea sa interna¡ionalå, dar ¿i internå, prin tensiunile
existente în plan european, prin atmosfera caracteristicå unui
an electoral determinå un climat dificil de negociere.
Primul ministru al României a reafirmat voin¡a politicå a
Guvernului României de a accelera reformele în justi¡ie ¿i
administra¡ie, de a continua reformele economice ¿i de a intensifica
måsurile de combatere a corup¡iei, astfel încât negocierile
så fie finalizate în acest an. Apropiata restructurare
a guvernului va conferi mai mult dinamism ¿i coeren¡å actului
de guvernare ¿i va avea în componen¡å mecanisme mai
eficiente de urmårire ¿i control a implementårii acquis-ului
comunitar. „Anul 2004 este esen¡ial pentru viitorul României”
a declarat ¿eful Executivului, adåugând cå România
conteazå pe sprijinul Italiei, pe contribu¡ia parlamentarilor
italieni în sprijinul unei formule echilibrate a raportului care
va fi prezentat în Parlamentul European. La rândul såu, domnul
Mario Greco, pre¿edintele Comisiei senatoriale pentru
politici UE a Italiei, a declarat cå va sus¡ine în fa¡a colegilor
såi, europarlamentari, cele constatate în România: politica
onestå ¿i corectå în domeniul adop¡iilor interna¡ionale ¿i
decizia guvernului de a trimite legisla¡ia specificå în dezbaterea
Parlamentului României, fermitatea voin¡ei politice a
guvernului de a continua reformele, precum ¿i eforturile ¿i
progresele înregistrate în justi¡ie ¿i administra¡ie ¿i determinarea
autoritå¡ilor de a evolua în acest sens.
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 11

Din presa interna¡ionalå
AFP
Reconstruc¡ia
Irakului: “rol major”
pentru România
(responsabil SUA)
AFP (Fran¡a), 4 martie
2004 - Companiile române
sunt chemate så joace un
“rol major” în reconstruc¡ia
Irakului, a declarat joi, la
Bucure¿ti, secretarul american
adjunct al comer¡ului,
William Lash, care a låudat
participarea României în
råzboiul contra regimului lui
Saddam Hussein.
“România a participat
activ la eliberarea Irakului ¿i
ea este chematå så joace un
rol major în reconstruc¡ia
acestei ¡åri”, a declarat domnul
Lash în fa¡a unui grup de
oameni de afaceri români ¿i
americani.
“Ceea ce este important
este faptul cå unele companii
române au lucrat deja în
Irak, în diverse sectoare ale
economiei ¿i suntem convin¿i
cå vor fi foarte competitive
în calitate de subcontractante”.
Potrivit primului ministru
român, Adrian Nåstase,
aflat alåturi de oaspete, domeniile
vizate de societå¡ile
române sunt “infrastructurile,
construc¡iile, extrac¡ia de
petrol ¿i energia”.
“Când a izbucnit primul
råzboi din Irak, companiile
române erau însårcinate în
aceastå ¡arå cu proiecte de
mai multe sute de milioane
de dolari”, mai ales în dezvoltarea
sistemului de iriga¡ii,
construirea de drumuri
¿i linii electrice”, a informat
domnul Nåstase.
“Dacå ¡inem seama de
experien¡a noastrå în Irak,
am putea avea o contribu¡ie
importantå în procesul de
stabilizare ¿i de reconstruire
a acestei ¡åri”, a adåugat el.
Cei doi responsabili au
mai apårat, pe de altå parte,
în cursul unei conferin¡e de
preså, acordarea, fårå licita-
¡ie, de cåtre Bucure¿ti a unui
contract de autostradå companiei
Bechel.
“Autoritå¡ile române au
ales Bechtel în cadrul unui
proces transparent”, a asigurat
domnul Lash. “Am dorit
så încheiem acest contract
cu cea mai mare companie
din lume specializatå în construirea
de autostråzi”, a declarat,
la rândul såu, domnul
Nåstase.
Bruxelles-ul anun¡ase la
sfâr¿itul lunii ianuarie cå
efectueazå o anchetå în privin¡a
acestui contract cu o
valoare de 2,5 miliarde de
euro pentru a determina dacå
“legisla¡ia românå ¿i aplicarea
ei” sunt “compatibile
cu pia¡a internå” europeanå.
Potrivit grupului american,
construirea autostråzii,
lungå de 450 de km, care
leagå Bra¿ovul de postul de
frontierå româno-ungar
Bor¿, urmeazå så înceapå la
4 iulie ¿i så dureze pânå în
2012.
12
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Declara¡ii, discursuri, mesaje
Discursul domnului prim-ministru Adrian Nåstase la lansarea
“Raportului asupra obiectivelor de dezvoltare mileniului” – 2003
(Bucure¿ti, Palatul Victoria, 27 februarie 2004)
Doamnelor ¿i domnilor,
Doresc så mul¡umesc reprezentan¡ilor institu¡iilor din sistemul
ONU, doamnei Soknan Han Jung, reprezentantul rezident
al Programului Na¡iunilor Unite pentru Dezvoltare, dar
¿i tuturor exper¡ilor români ¿i stråini care au colaborat la
elaborarea acestui raport. Este vorba de un document de
analizå deosebit de valoros pe care, prin eforturi comune,
atât la nivelul Guvernului, cât ¿i la nivelul institu¡iilor interna¡ionale,
am reu¿it så-l finalizåm ¿i, mai ales, reu¿im aståzi
så-l facem public. Raportul evalueazå stadiul îndeplinirii de
cåtre ¡ara noastrå a obiectivelor de dezvoltare ale mileniului
¿i contureazå strategia de dezvoltare na¡ionalå stabilitå în
domenii esen¡iale ale activitå¡ii umane, cum ar fi eradicarea
såråciei, sånåtatea, educa¡ia, mediul înconjuråtor, comunica¡iile
¿i tehnologia informa¡iei.
Dragi colegi,
Dragi prieteni,
Este important så subliniem viziunea propuså pentru
evolu¡ia politicilor sociale în România pe un orizont cuprins
între 5 ¿i 15 ani. Împreunå cu celelalte documente strategice
elaborate de Guvern referitoare la economie, la integrarea
europeanå sau la politica externå ¿i de securitate, Raportul
completeazå liniile directoare ale dezvoltårii României în
urmåtorul deceniu. Valoarea acestui studiu este cu atât mai
importantå, cu cât el este lansat la numai trei zile dupå publicarea,
la Geneva, a Raportului Comisiei Mondiale pentru
dimensiunea socialå a globalizårii. Am identificat cu mult
interes, între temele con¡inute în cele douå rapoarte, similitudini
¿i convergen¡e care ne dau încrederea cå angajarea
României în marile dezbateri ¿i evolu¡ii în plan european ¿i
global reprezintå o realitate, cå suntem pe un drum previzibil,
care poate aduce beneficii reale pentru cetå¡enii României.
Aceastå convergen¡å îmi confirmå ¿i interesul de
care s-au bucurat propunerile pe care le-am prezentat anul
trecut la Londra, în cadrul procesului “Progressive Governance”
ini¡iat de Premierul Tony Blair, împreunå cu un
grup de ¿efi de state ¿i de guverne de orientare social-democratå
¿i progresistå.
Totodatå, remarc compatibilitatea obiectivelor acestui
raport cu liniile directoare proiectate ¿i în cadrul ini¡iativei
Pre¿edintelui Ion Iliescu prin Strategia Na¡ionalå de
Dezvoltare Durabilå în România 2004 - 2025. Raportul confirmå
platforma comunå a celor douå tranzi¡ii pe care
Declara¡ii de preså ale domnului prim-ministru Adrian Nåstase,
cu ocazia sårbåtoririi zilei de na¿tere a pre¿edintelui Ion Iliescu
Întrebare : - Pot så vå întreb ce i-a¡i oferit de data
aceasta ¿i ce i-a¡i spus
(3 martie 2004)
Întrebare: - I-a¡i spus ceva deosebit pre¿edintelui,
aståzi, în plus, cå este ultima aniversare la Cotroceni
Dl. Adrian Nåstase: - De data aceasta, i-am oferit primul
exemplar dintr-un semn foarte special al României,
într-un fel, sunt semnele pe care le cunoa¿tem din Constitu¡ie.
Este vorba de o micå bijuterie care este realizatå în
argint aurit, cu însemnele statului, pe care o vom oferi, de
acum înainte, ¿efilor de stat, premierilor care vor fi în vizitå
în ¡ara noastrå. Prima pieså, primul exemplar am dorit
så-l oferim domnului pre¿edinte cu ocazia zilei sale de
na¿tere.
Întrebare: - Însemnele statului român
Dl. Adrian Nåstase: - Da. Este vorba de însemnele
statului, de stema, ca atare, puså înså într-un cadru filigranat,
foarte frumos, o micå bijuterie, a¿ spune, dar care
este, în acela¿i timp, semnul statului ¿i un semn cultural.
Dl. Adrian Nåstase: - Eu vorbesc cu domnul pre¿edinte
în fiecare zi. Aståzi, i-am spus cå sper så nu discutåm
nimic despre problemele politice ¿i lucrurile care, în mod
obi¿nuit, fac obiectul discu¡iilor noastre. Sper så aibå o zi
lini¿titå ¿i o zi plinå de bucurie. Meritå, dupå eforturi de ani
de zile ¿i cred cå afluen¡a, prezen¡a aici, a foarte multor prieteni
¿i a unor cetå¡eni obi¿nui¡i aratå, încå o datå, pre¡uirea
de care se bucurå pre¿edintele Iliescu.
Întrebare: - Domnule prim-ministru, ce-i ura¡i
domnului pre¿edinte de ziua domniei sale
Dl. Adrian Nåstase: - I-am urat domnului pre¿edinte
aståzi, o zi lini¿titå ¿i, în general, în continuare, multå
bucurie ¿i aceea¿i vitalitate pe care i-o cunoa¿tem, seninåtatea
pe care a dovedit-o, în ace¿ti ani ¿i care înseamnå,
pânå la urmå, în¡elepciune combinatå cu experien¡å.
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 13

Declara¡ii, discursuri, mesaje
România le parcurge în prezent: adaptarea amplå a societå¡ii
române¿ti la proiectul Europei Unite, prin pregåtirea pentru
aderare ¿i cea care prive¿te viitoarea contribu¡ie a ¡årii noastre
la procesul globalizårii. Scopul final este crearea
mijloacelor, resurselor ¿i deschiderilor cele mai folositoare
cetå¡enilor no¿tri, astfel încât chiar ¿i cele mai defavorizate
zone ale ¡årii sau categorii sociale så beneficieze de pe urma
acestor vaste transformåri. Da¡i-mi voie så introduc aici un
concept care mi s-a pårut foarte interesant, lansat de fostul
premier danez, domnul Rasmudsen, ¿i care mi se pare
deosebit de interesant ¿i pentru noi, este vorba de ideea de a
discuta despre problemele actului de guvernare în planuri
coborând de la global la nivelul local. Nu vom avea, probabil,
vreme acum så discutåm mai amplu despre aceste
chestiuni, dar aceste concepte noi care leagå foarte strâns
ceea ce se întâmplå imediat în jurul nostru cu ceea ce se
întâmplå în lumea largå reprezintå o nevoie nu doar a efortului
intelectual, ci, mai ales, o nevoie practicå de racordare
la un mediu interna¡ional ¿i la un mediu na¡ional care se
schimbå foarte rapid. Proiectul prezentat aståzi completeazå
Cadrul ONU de Asisten¡å pentru Dezvoltare pentru
România pe perioada 2005-2009, lansat recent de agen¡iile
ONU cu sediul la Bucure¿ti. Împreunå, constituie o contribu¡ie
importantå la efortul na¡ional general de dezvoltare
sus¡inutå, competitivitate ¿i bunå guvernare.
Punerea în aplicare a acestui cadru de cooperare aduce în
centrul aten¡iei o nouå abordare a parteneriatului dintre
România, ca viitor membru al Uniunii Europene, ¿i agen¡iile
ONU, în contextul îndeplinirii Obiectivelor de Dezvoltare
ale Mileniului. Acest parteneriat se bazeazå atât pe noua viziune
a agen¡ilor ONU îndreptatå spre sus¡inerea României
în procesul de integrare europeanå, cât ¿i pe asumarea de
cåtre ¡ara noastrå, în viitorul apropiat, a statutului de donator
de asisten¡å pentru dezvoltare.
Avem acum o bazå consolidatå pentru ca beneficiile
acestui parteneriat så fie mai bine puse în valoare pentru
pregåtirea aderårii noastre la Uniunea Europeanå. În acest
sens, meritå så subliniem faptul cå recenta Evaluare Comunå
de ¡arå pe anul 2003, realizatå de agen¡iile ONU acreditate în
România, recunoa¿te faptul cå ¡ara noastrå - citez: “a fåcut
progrese rapide în sensul creårii unui sistem economic care
combinå eficien¡a ¿i cre¿terea sus¡inutå cu echitatea ¿i cu un
sistem de guvernare bazat pe o democra¡ie pluralistå”. Evaluarea
remarcå, totodatå - citez din nou: “tendin¡ele pozitive
ale indicatorilor macroeconomici, progresul înregistrat în
procesul de transformare în economie de pia¡å func¡ionalå”.
Acestea confirmå, de fapt, prioritå¡ile de ac¡iune ale Guvernului
pentru aderarea României la Uniunea Europeanå.
Am anun¡at ieri faptul cå, pe baza Planului de måsuri prioritare
pentru integrarea europeanå, Guvernul a stabilit ac¡iunile
din lunile urmåtoare pentru ob¡inerea unor progrese concrete
în domenii–cheie, sensibile, considerate a fi vitale pentru
ca România så finalizeze negocierile in 2004 ¿i så devinå
membru cu drepturi depline al Uniunii Europene în 2007.
A¿a cum am anun¡at, domeniile pe care ne vom concentra
aten¡ia în lunile urmåtoare sunt reforma justi¡iei, lupta
împotriva corup¡iei, protec¡ia copilului, reforma administra-
¡iei publice, concuren¡å, sectorul energie, politica fiscalå ¿i
capacitatea administrativå. Fiecare domeniu este înso¡it de
repere temporare precise, de ac¡iuni ¿i rezultate concrete.
Spre exemplu, ne-am propus concretizarea Strategiei privind
organizarea ¿i func¡ionarea de ansamblu a administra¡iei publice,
prin adoptarea pânå în luna iunie a unei legi-cadru. O
mare parte din måsuri va fi destinatå consolidårii cadrului de
ac¡iune în combaterea corup¡iei, îmbunåtå¡irii mecanismelor
economiei de pia¡å func¡ionale.
Discu¡iile pe care le-am avut miercuri la Bruxelles, dar ¿i
cele anterioare cu Pre¿edin¡ia Uniunii Europene, cu al¡i parteneri
europeni, ne dau încredere cå respectarea calendarului
aderårii este posibil. Este în puterea noastrå så îl îndeplinim.
Cu mai multå energie, cu mai multå hotårâre pe domeniile
critice, cu mai multå sus¡inere politicå din partea for¡elor politice
¿i din partea societå¡ii civile încheierea negocierilor cu
actuala Comisie Europeanå, este posibilå. Acest angajament
este agreat cu reprezentan¡ii Comisiei Europene ¿i contåm pe
interac¡ia continuå cu structurile europene, inclusiv cu Parlamentul
European, contåm pe sprijinul, pe cooperarea lor
pentru îndeplinirea acestui obiectiv.
Prezentarea pachetului financiar de cåtre Comisia Europeanå
pentru România ¿i Bulgaria este o expresie concretå
a voin¡ei Comisiei Europene de a respecta agenda convenitå
în cadrul Consiliului European de la Bruxelles. Va trebui så
gospodårim cu chibzuin¡å resursele de finan¡are pe direc¡ia
investi¡iilor directe cu randament economic ¿i pe domenii
care pot conduce la un standard de via¡å îmbunåtå¡it. Agricultura
româneascå este unul din sectoarele prioritare din
perspectiva restructurårii ¿i investi¡iilor necesare. Aici, ¡intele
noastre includ consolidarea capacitå¡ii administrative,
formarea unor institu¡ii moderne, capabile så gestioneze fondurile
europene, proiecte cu cotå maximå de eficien¡å ¿i calitate
agricolå, dar ¿i dezvoltarea ruralå în ansamblul ei.
Aceste obiective sunt prioritare pe termen mediu, dar buna
lor pregåtire înseamnå un plus de beneficii dupå 2007. Traiectoria
pe care ne-am angajat presupune eliminarea decalajelor
de dezvoltare între regiunile României, condi¡ie necesarå
racordårii economiei noastre la pia¡a comunå. De aceea,
politicile economice trebuie urmate de politici sociale cât
mai eficiente, care så permitå distribuirea beneficiilor dezvoltårii
la nivelul întregii ¡åri. Raportul pe care îl lansåm
aståzi precizeazå cu profesionalism aceste ¡inte pentru urmåtori
cinci sau zece ani: reducerea la jumåtate, în urmåtorii
cinci ani, a popula¡iei sårace, reducerea la jumåtate, în urmåtorii
cinci ani, a deficitului de consum al popula¡iei sårace,
locuri de muncå pentru popula¡ia tânårå, sprijinirea micilor
agricultori, mai multå educa¡ie. îmbunåtå¡irea situa¡iei femeilor
¿i a minoritarilor, îmbunåtå¡irea sånåtå¡ii popula¡iei,
dezvoltarea sectoarelor IT. Toate aceste obiective ale politicilor
sociale trebuie armonizate cu obiectivele ample ale
aderårii la Uniunea Europeanå. Sigur cå ele configureazå o
geometrie variabilå a obiectivelor pe care le vom urmåri. Ele
14
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Declara¡ii, discursuri, mesaje
nu sunt decât repere în cadrul cårora vom încerca så realizåm
ceea ce este de fapt megaobiectivul politic, ¿i anume, modernizarea
societå¡ii române¿ti în urmåtorii ani.
Obiectivele noastre trebuie corelate cu politicile sectoriale,
cu politicile de dezvoltare regionalå, cu politicile de
coeziune economicå ¿i socialå sau cu pregåtirea viitorului
sistem institu¡ional de accesare a Fondurilor Structurale
Europene, în special Fondul Social European.
La începutul acestei luni, am avut o întâlnire cu reprezentan¡ii
sindicali. Ea ne-a permis så ne informåm mai bine
despre problemele care pot constitui teme de abordat în negocierea
unui Pactului de stabilitate socialå, care så consolideze
ac¡iunea de pregåtire pentru aderarea la Uniunea Europeanå.
În curând, vor demara atelierele de lucru ale reprezentan¡ilor
ministerelor cu partenerii sociali pentru a identifica
cele mai potrivite solu¡ii pentru dinamizarea mediului de
afaceri, a pie¡ei for¡ei de muncå, având în vedere consecin-
¡ele pozitive care sunt de a¿teptat în plan economico-social,
o datå cu aderarea la Uniunea Europeanå. Spre exemplu,
problema accesului românilor la pia¡a for¡ei de muncå europeanå,
dar ¿i stimulentele pe care le putem acorda aici în ¡arå
pentru a preveni migra¡ia tinerilor competen¡i, în special pe
domeniile de vârf ale economiei. Sigur cå suntem preocupa¡i
ca nivelul educa¡iei în România så creascå foarte mult, dar
uneori suntem dezorienta¡i de faptul cå cei mai buni absolven¡i
din România, în loc så råmânå în ¡arå pentru a contribui
la modernizarea economicå, adeseori, pleacå pentru a lucra
în domenii de vârf în alte ¡åri. Sigur, acestea sunt, într-un fel,
costurile fire¿ti ale unei deschideri pe care ¡årile din råsårit
au realizat-o în ultima vreme, dar este important, pe de altå
parte, så gåsim solu¡iile prin care så ob¡inem resursele necesare
pentru a fixa cât mai mul¡i dintre ace¿ti tineri valoro¿i în
¡arå, pentru a-i încuraja så råmânå aici. Am angajat în ultima
vreme peste 500 de a¿a-numi¡i euroconsilieri în România, în
condi¡ii mai interesante din punct de vedere al veniturilor,
tocmai în ideea de a fixa, de a stabiliza în România oamenii
care vor fi esen¡iali în ceea ce prive¿te profesionalizarea, în
primul rând, a structurii, a corpului func¡ionarilor publici.
Este vorba, în acela¿i timp, de economie, este vorba de competi¡ie
¿i, în acela¿i timp, este nevoie de oameni care så fie
capabili så scrie proiectele care vor permite accesarea unor
fonduri importante la nivel european ¿i nu numai.
La începutul eforturilor noastre, am crezut cå putem
foarte u¿or så împår¡im lucrurile în bune ¿i rele. Acum, lucrurile
se våd altfel cu experien¡ele ¿i cu lec¡iile pe care leam
învå¡at în ace¿ti ani. Este interesant ¿i faptul cå, din acei
tineri care lucreazå în stråinåtate, mul¡i încep så se întoarcå
¿i acest lucru este probabil ¿i rezultatul unor evolu¡ii interne
¿i, într-un fel, al stabilitå¡ii politice ¿i al macrostabilitå¡ii economice
din ultimii ani, dar observåm în felul acesta cå ei
aduc din ¡årile în care au lucrat sau unde au învå¡at ¿i o experien¡å
nouå, un alt tip de management, care ne sunt extrem
de utile. De aceea, probabil, dacå cineva m-ar întreba care
este cea mai mare realizare din ace¿ti ani a Guvernului nostru,
a¿ spune cå am reu¿it så determinåm eliminarea vizelor
pentru români de a circula în spa¡iul Schengen. Este vorba de
un fel de cursuri fårå frecven¡å pe care milioane de români
le-au urmat în ace¿ti ani prin faptul cå au cålåtorit, cå au
muncit, cå au învå¡at o altå filozofie a muncii ¿i un alt mod
de a se raporta la comunitatea localå. Este important pentru
noi, în acest moment, så identificåm în continuare care sunt
problemele care trebuie rezolvate cu prioritate, cu seriozitate,
cu responsabilitate. Reu¿ita aplicårii reformelor dure pe
care le-am parcurs, unele care råmân a fi realizate, nu ar fi,
înså, posibile fårå echilibrul social, fårå lini¿te socialå ¿i fårå
în¡elegerea sindicatelor. Acest aspect este cu atât mai important
acum, în acest an deosebit de intens politic, în care a¿-
teptårile popula¡iei sunt deosebit de mari. ªi aici, unul dintre
obiectivele esen¡iale pentru finalul acesta de tranzi¡ie în România
este modul în care putem så repartizåm mai echitabil
cre¿terea economicå.
Cre¿terea economicå, fårå îndoialå, a existat, 5% în fiecare
an înseamnå miliarde de dolari sau de euro în plus la
Produsul Intern Brut. Ceea ce este acum esen¡ial este så asiguråm
popula¡ia cå suntem în stare så realizåm o reparti¡ie
echitabilå a acestei cre¿teri economice pentru segmente mai
largi de popula¡ie. Existå încå în România cazuri sociale dificile,
în special în zonele defavorizate economic dar ¿i pentru
anumite categorii sociale. Sunt probleme pe care acest raport
le semnaleazå ¿i le-am discutat pe larg la recenta dezbatere a
Strategiei de dezvoltare durabilå a României “Orizont
2025”. Rezolvarea lor nu înseamnå solu¡ii miraculoase ¿i
nici solu¡ii de circumstan¡å. Så nu uitåm cå, datoritå regresului
economic de pânå în anul 2000, fondurile bugetare au
scåzut destul de mult, nivelul de trai deteriorându-se în mod
dramatic. Eforturile depuse în 2001, 2002, 2003 au condus
la o cre¿tere economicå progresivå, au creat o bazå îmbunåtå¡itå
pentru aplicarea unor politici sociale coerente ¿i o direc¡ionare
mai eficientå de resurse cåtre grupurile defavorizate,
cåtre sectoarele de ocrotire a sånåtå¡i sau institu¡iile de
ocrotire a copiilor. În continuare, promovarea unor måsuri
active de ocupare a for¡ei de muncå reprezintå cea mai importantå
modalitate de combatere a såråciei ¿i de cre¿tere a
nivelului de trai. Cre¿terea economicå sus¡inutå, combinatå
cu o utilizare mai bunå a for¡ei de muncå, sunt decisive pentru
majorarea veniturilor popula¡iei ¿i restrângerea categoriilor
defavorizate.
În ace¿ti trei ani au fost încadrate în muncå aproximativ
1,5 milioane persoane, din care peste jumåtate sunt tineri,
femei, ¿omeri, persoane cu handicap, absolven¡i cu vârsta de
peste 18 ani proveni¡i din institu¡iile de ocrotire socialå. A¿
men¡iona aici o problemå socialå care a devenit un subiect
european, ¿i anume popula¡ia de etnie roma. Sunt ¡åri care au
reu¿it så gåseascå solu¡ii mai bune, alte ¡åri care încå au re-
¡ineri în a accepta gåsirea unor solu¡ii europene, bazate pe
solidaritate ¿i implicare.
În ceea ce ne prive¿te, am adoptat încå din 2001 o Strategie
pe zece ani pentru îmbunåtå¡irea situa¡iei popula¡iei de
etnie romå, cu prioritate ¿i de fapt proiecte care sunt aplicate
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 15

Declara¡ii, discursuri, mesaje
acum la nivel central ¿i local, în parteneriat cu comunitå¡ile
locale, cu organiza¡ii neguvernamentale, cum ar fi Proiectul
organiza¡iei Romani Criss, ¿i avem rezultate care încep så se
vadå. Reu¿ita proiectelor cu impact social va depinde de un
nou tip de solidaritate bazatå pe parteneriat cu mediul privat,
cu societatea civilå. Este esen¡ialå aceastå nouå culturå a solidaritå¡ii
în ¡ara noastrå, în care trebuie så devenim mai
responsabili, mai angaja¡i în gåsirea unor solu¡ii ce pot aduce
un mai bine în via¡a comunitå¡ilor, în via¡a celor defavoriza¡i.
Din aceastå perspectivå, ne preocupå în cel mai
înalt grad ob¡inerea unor efecte calitative concrete ale integrårii
europene pentru ridicarea nivelului de trai al românilor,
pentru conectarea eficientå a societå¡ii noastre la ritmul
de dezvoltare europeanå ¿i globalå. Vorbim tot mai des în
reuniunile europene de asumarea criteriilor Agendei Lisabona,
care presupun atingerea competitivitå¡ii europene, raportatå
la nivel global. Ar fi complet nerealist så credem cå,
aderând la Uniunea Europeanå am putea deveni perfect compatibili
în toate domeniile cu ¡årile europene avansate. Nu
este cazul ¿i nici nu cred cå aceastå cale ar fi posibilå. Am,
înså, convingerea cå pot fi identificate domenii de excelen¡å
în care România î¿i poate dovedi competitivitatea europeanå.
Da¡i-mi voie så fac o parantezå, så vå spun cå am uneori
impresia cå sunt în România ¿i, probabil, cå ¿i în alte ¡åri,
grupuri de interese care doresc ca intrarea României în Uniunea
Europeanå sau a altor ¡åri în Uniunea Europeanå så
întârzie, cel pu¡in o vreme, pentru cå în felul acesta regulile
gri ale economiei de tranzi¡ie ar fi aplicate în continuare. Din
Declara¡ii de preså ale domnilor Quinton Quayle,
ambasadorul Marii Britanii la Bucure¿ti ¿i Thomas Mc Goona,
consilier britanic în problematica våmilor
(Palatul Victoria, 27 februarie 2004)
Dl. Quinton Quayle: Mul¡umesc ca a¡i venit aståzi
aici. Am avut o întâlnire de 30 de minute cu domnul
primul ministru si am avut douå mesaje din partea Guvernului
britanic:
In primul rând, în ciuda tuturor controverselor recente,
politica britanicå nu s-a schimbat deloc, în ceea ce prive¿te
agenda europeanå, adicå Guvernul Britanic sprijinå întotdeauna
aderarea României la Uniunea Europeanå în 2007
¿i încheierea negocierilor în acest an.
În al doilea rând, am discutat cu dl. Adrian Nåstase
despre problema corup¡iei. Corup¡ia råmâne o problemå
importantå în România ¿i dupå pårerea mea, acum ac¡iunea
este urgentå, deci ca partener al României aståzi, Marea
Britanie a oferit un nou expert britanic, pe domnul
McGoona. Dânsul este expert vamal britanic, va lucra în
calitate de consilier special al primului ministru ¿i va
prezenta un raport direct premierului despre problema
corup¡iei în våmile române¿ti.
Întrebare: Care sunt competen¡ele dumneavoastrå
în acest domeniu
Dl. Tom McGoona: Am lucrat în domeniul vamal, iar
în ultimii trei ani ¿i jumåtate m-am ocupat de chestiuni
anticorup¡ie.
Întrebare: Ce ve¡i face în România
Dl. Tom McGoona: Sunt aici în calitate de consilier
care va oferi asisten¡å Guvernului României.
Dl. Quinton Quayle: Ve¡i lucra strâns atât cu våmile române¿ti
cât ¿i cu primul ministru, ve¡i avea douå misiuni de fapt.
Întrebare: Crede¡i cå vå ve¡i reu¿i în misiunea pe
care o ve¡i desfå¿ura în România, cunoa¿te¡i adevåratele
probleme ale ¡årii
Dl. Tom McGoona: Tot ce pot întreprinde este så ofer
beneficiile experien¡ei mele pentru a ajuta la dezvoltarea ¿i
implementarea unei strategii anticorup¡ie.
Întrebare: Vå rog så ne spune¡i care este primul pas
al planului dumneavoastrå
Dl. Tom McGoona: Primul pas constå în revizuirea
strategiei anticorup¡ie curente ¿i în dezvoltarea strategiei
noastre.
Întrebare: Un scurt comentariu pentru presa. Întrun
stil foarte scurt
Dl. Quinton Quayle: I-am spus domnului prim-ministru
Adrian Nåstase cå este foarte important ca rapoartele
sale (ale domnului Mc. Goona) så nu fie lungi ci axate pe
ac¡iuni care pot fi îndeplinite în curând. Este foarte important
så existå follow up la aceste recomandåri, de aceea el
va prezenta un raport Primului ministru ¿i voi discuta cu
domnul Mc Goona ¿i cu primul ministru pentru a vedea în
ce constå acest follow-up.
Întrebare: Ve¡i prezenta domnului primului ministru
un raport regulat
Dl. Tom McGoona: Da, va exista un raport regulat. Va
fi prezentat direct premierului.
16
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Declara¡ii, discursuri, mesaje
punctul meu de vedere, integrarea României în Uniunea Europeanå
cât mai rapid ne va ajuta så trecem de la condusul
avionului cu pilot, deci într-o formå manualå, la pilotul automat,
bazat pe standarde clare europene. Acesta este de fapt
obiectivul major, integrarea într-un sistem cu reguli foarte
fixe, care så limiteze la maximum aceste grade de ,,libertate”
pe care zone remanente din economia centralizatå ¿i grupuri
care ¿i-au fåcut un fel de reconversie într-o economie ambiguå,
bazatå uneori, în mare måsurå, pe economie subteranå,
au promovat-o în ace¿ti ani. De aceea, nu pot så accept
în nici un fel argumentele celor care considerå cå România
trebuie så mai stea o vreme, så mai a¿tepte, så mai vadå. Nu,
nu vom intra în Uniunea Europeanå în momentul când vom
fi perfect pregåti¡i, în momentul în care vom fi rezolvat toate
problemele. Vom face aceste lucruri ¿i le facem de pe acum
împreunå cu partenerii no¿tri europeni, a¿a cum s-a întâmplat
¿i în cazul Greciei, cum s-a întâmplat în cazul Spaniei,
al Portugaliei. Procesul de modernizare nu poate fi considerat
cå trebuie încheiat pânå la momentul în care România
intrå în Uniunea Europeanå. Acest proces va continua, dar el
se va desfå¿ura mult mai sigur, mai performant în momentul
în care vom fi în interiorul structurilor europene. Acesta este
punctul de vedere al Guvernului ¿i am dorit så-l exprim întrun
mod categoric. Noi credem cå factorul crucial pentru o
cre¿tere economicå durabilå ¿i convergen¡å europeanå este
nivelul de dezvoltare a capitalului uman. Am remarcat cu
satisfac¡ie cå aceastå direc¡ie strategicå este subliniatå cu
deosebire în raportul prezentat aståzi. Capitalul uman românesc
calificat, cu un nivel înalt de educa¡ie primarå ¿i secundarå
este un avantaj, cu condi¡ia de a fi valorificat prin sisteme
de profesionalizare pe domenii de excelen¡å, prin politici
na¡ionale coerente ¿i vizionare.
Da¡i-mi voie så vå reamintesc una dintre gre¿elile fundamentale
pe care noi le-am fåcut în primii ani dupå revolu¡ie.
Copii superdota¡i, campioni, premian¡i, olimpici ¿i a¿a mai
departe, la matematicå, la fizicå, pentru cå puteau pleca în
stråinåtate pe o burså de la Conservator, plecau pe aceastå
zonå ¿i, în felul acesta, se iroseau ni¿te poten¡ialitå¡i de pregåtire
¿i de talent. Sigur, eu am exagerat pu¡in, dar faptul cå
nu am reu¿it så canalizåm, så oferim burse în func¡ie de poten¡ialul
copiilor, ci am trimis copiii dupå bursele care erau
ob¡inute într-un mod sau altul acest lucru se repercuteazå
cumva aståzi asupra ansamblului de resurse umane pe care
noi le avem la dispozi¡ie pentru a înnoi echipele din Administra¡ie.
Noi ne-am propus ca prioritå¡ile na¡ionale så se
concentreze pe investi¡ia în capitalul uman (inova¡ie, cercetare
¿i dezvoltare, educa¡ie), pe lângå investi¡ia în capital
fizic. Este motivul pentru care insiståm în rela¡ia cu partenerii
europeni ca fondurile Uniunii Europene destinate convergen¡ei
så ac¡ioneze în calitate de catalizatori pentru ambele
tipuri de investi¡ii. Un domeniu în care am constatat cu to¡ii
cå putem face fa¡å competi¡iei globale este, fårå îndoialå,
informatica, domeniul tehnologiei informa¡iei.
Da¡i-mi voie så fac ¿i aici o parantezå. Am våzut, spre
exemplu, cå, în momentul în care domnul primar general Båsescu
a vrut så opreascå un anumit proiect în Bucure¿ti, a
recurs la un fel de referendum electronic - sigur, se pare cu
unele imperfec¡iuni - dar chiar ¿i acest lucru ne aratå cât de
interesante devin modalitå¡ile de legare a cetå¡enilor cu
structurile de decizie prin mediul informatic.
Progresul economic ¿i social impune responsabilitate,
viziune, cooperare ¿i parteneriat ¿i, de aceea, Guvernul considerå
cå obiectivele agendei globale de dezvoltare vor putea
fi îndeplinite mai amplu la nivelul ¡årii prin intermediul unor
parteneriate robuste între sectoarele public-privat-societate
civilå ¿i printr-o accesare ¿i gestionare cât mai eficientå a
fondurilor europene pentru aderare ¿i a altor programe de finan¡are
interna¡ionalå pentru dezvoltare.
Doamnelor ¿i domnilor,
Stima¡i prieteni,
Îmi exprim convingerea cå sprijinul, serviciile de consultan¡å
¿i asisten¡a tehnicå oferite de agen¡iile ONU pentru ¡ara
noastrå vor constitui în continuare un suport valoros pentru
ca România så progreseze mai accelerat în domeniul social
¿i economic ¿i, mai cu seamå, så-¿i mobilizeze cu mai mare
eficien¡å resursele în beneficiul celor mai defavorizate regiuni
¿i grupuri sociale. Doresc så exprim, în încheiere, încå o
datå, aprecierea Guvernului României pentru rezultatele
acestui raport, pentru buna cooperare între reprezentan¡ii
Guvernului ¿i exper¡ii din institu¡iile partenere care au contribuit
la elaborarea sa.
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 17

Declara¡ii, discursuri, mesaje
Declara¡ii de preså ale domnului prim-ministru Adrian Nåstase
dupa prezentarea mesajului de condolean¡e la Ambasada Macedoniei
(1 martie 2004)
Este un moment trist în urma unui eveniment tragic,
moartea unui pre¿edinte brav care ¿i-a ajutat ¡ara intr-o perioadå
extrem de complicatå ¿i care a reu¿it cu eforturi extraordinare
så asigure stabilitatea politicå într-un spa¡iu multietnic,
deosebit de tensionat. De aceea, moartea pre¿edintelui
Trajkosvki va fi resim¡itå ca o mare pierdere nu doar pentru
poporul macedonean dar ¿i pentru prietenii din zonå, din
regiunea noastrå. Boris Trajkosvki a vizitat România în mai
multe rânduri, eu l-am întâlnit de nenumårate ori, avea proiecte
importante pentru viitor nu doar în plan intern dar ¿i în
planul rela¡iilor cu Alian¡a Nord - Atlanticå.
Moartea lui laså un gol imens în ceea ce prive¿te leadership-ul
din Macedonia, sigur sunt mul¡i oameni valoro¿i care
probabil vor prelua aceastå ¿tafetå dar aceastå pierdere va însemna
foarte mult din punctul de vedere al timpului care nu
iartå într-o zonå care este ¿i a¿a foarte fierbinte ¿i pa¿ii foarte
rapizi pe care începuse så îi facå Macedonia sub conducerea
pre¿edintelui Trajkosvki vor trebui så fie men¡inu¡i într-un
ritm alert printr-un efort intern în aceastå ¡arå.
Noi suntem alåturi de poporul macedonean ¿i am venit la
Ambasada Macedoniei pentru a exprima compasiunea noastrå,
condolean¡e ¿i în acela¿i timp convingerea cå rela¡iile
noastre se vor dezvolta în continuare. De altfel, în lunile urmåtoare
avem planificatå o deplasare în Macedonia. Agenda
de rela¡ii bilaterale trebuie så continue ¿i ¿tim cu to¡ii via¡a
merge înainte în ciuda unor accidente tragice de genul celor
care s-au întâmplat recent.
Repet pierderea suferitå de poporul macedonean este
imenså dar ¿i prietenii Macedoniei, românii, vå sunt alåturi
în acest moment dificil.
18
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Declara¡ii, discursuri, mesaje
Vizita primului ministru al României, dl Adrian Nåstase, în jude¡ul Buzåu
Declara¡iile domnului prim-ministru Adrian Nåstase,
cu ocazia vizitei la Fabrica de Confec¡ii S.C. Alison Hayes
(3 martie 2004, Buzåu)
Doamnelor ¿i domnilor,
Sunt bucuros så fiu aici, împreunå cu dumneavoastrå, la
acest început de primåvarå, care ar trebui så ne dea mai multå
speran¡å. Nu este foarte u¿or la ie¿irea din iarnå, atunci când
încerci så umpli, din nou, bateriile ¿i så începi din nou så
cau¡i solu¡ii, så construie¿ti. Må bucur så vizitez astfel de
locuri ¿i societå¡i cum sunt cele de aici, de pe platforma
industrialå din Buzåu. Må bucur, mai ales, comparând cu trecutul,
am mai fost prin aceste locuri ¿i må bucur så våd felul
în care aratå halele industriale de aici, aståzi. Må bucur så
våd, pentru cå nu cred cå se discutå despre eventuale reduceri
de locuri de muncå, ci despre posibilitatea de a mai
aduce încå 200 de locuri de muncå în aceastå fabricå.
A¿ vrea så vå vorbesc în englezå din partea patronilor ¿i
så vå spun cå vor cre¿te ¿i salariile, dar, deocamdatå, nu pot
så vå vorbesc decât în numele Guvernului ¿i så vå asigur cå
vom face tot ceea ce putem, pentru a realiza condi¡iile care
så permitå cre¿terea salariilor. Ceea ce este important pen-
Declara¡ii ale domnului prim-ministru Adrian Nåstase, la întâlnirea
cu autoritå¡ile locale ale comunelor de la ie¿irea din Bucure¿ti spre Buzåu
(3 martie 2004)
Am fost ¿i sunt extrem de surprins de imaginea deosebit
de neplåcutå, ¿i este pu¡in spus, a gunoaielor, a lipsei
unui minim spirit gospodåresc al locuitorilor din aceastå
zonå.
Nu se poate a¿a ceva. Primarii, ¿tiu câ¡i bani se dau
pentru venitul minim garantat. Existå obliga¡ia de a se
presta ni¿te ore de muncå pentru comunitate. Cine så-i
scoatå, trebuie så vin eu så-i scot pe oamenii ace¿tia så facå
curå¡enie Cum så încheiem capitolul de negocieri privind
mediul, cu o ¡arå care aratå în felul acesta Este absolut
ru¿inos ce se întâmplå. Deci eu vå spun, încå o datå, ave¡i
un ultimatum din partea mea. Såptåmâna viitoare vin din
nou så våd cum este ie¿irea din Bucure¿ti. Nu se poate a¿a
ceva. Am spus o datå, de douå ori, cred cå ajunge.
Ave¡i posibilitatea de a controla banii cåtre primari. Nu
le mai da¡i banii dacå nu-¿i fac datoria ¿i nu curå¡å cum trebuie.
Am stabilit de atâtea ori, am anun¡at måsurile acestea
la videoconferin¡e, am vorbit prin intermediul prefec¡ilor,
dar aici este cea mai urâtå ¿i cea mai murdarå ie¿ire din
Bucure¿ti pe care am våzut-o.
Deci, încå o datå, nu avem ce så discutåm aståzi. Eu
v-am chemat aici pentru un ultimatum. Dacå såptåmâna
viitoare, când vin så våd cum aratå ie¿irea asta din ora¿, nu
este totul rezolvat, zbura¡i cu to¡ii. Deci, încå o datå, så fie
foarte clar. Asta este tot ce-am vrut så vå spun. Mi-a fost
jenå, mi-a fost ru¿ine våzând cum aratå zona asta de aici,
pe unde trec o mul¡ime de oameni. Sigur cå sunt ¿i cei care
aruncå din ma¿ini. Trebuie så-i ajutåm så în¡eleagå, så-i
amendåm foarte dur, dar toatå mizeria asta de aici care
s-a adunat, lipsa asta de grijå, ¿i nu numai aici, toate ie¿irile
din Bucure¿ti aratå, probabil, la fel.
Deci, vå rog foarte mult så rezolva¡i chestiunea asta
pânå såptåmâna viitoare, este o problemå care ¡ine de fiecare
comunitate localå. Fiecare comunitate localå trebuie
så ia måsuri. Cine så vinå Aducem americani så cure¡e
aici
Se plåtesc o mul¡ime de bani pentru venitul minim
garantat, sunt oameni care primesc banii ace¿tia, înså se
dau cu foarte multå larghe¡e certificate medicale, cå n-au
voie så munceascå ¿i, în loc så fie antrena¡i în acest tip de
activitå¡i, pentru cå acesta a fost sensul legii, nu facem
decât så ocolim legea prin tot felul de combina¡ii la nivel
local. Primarii care nu-¿i rezolvå problemele în felul acesta
trebuie amenda¡i ¿i så nu mai primeascå banii de la
Consiliul jude¡ean ¿i atunci vor ¿ti så rezolve aceste lucruri.
Deci, de asta sunt absolut ¿ocat de cea ce am våzut aståzi.
Reporter: - Dar este prima oarå când vede¡i a¿a
ceva
Dl. Adrian Nåstase: - Nu este prima datå, dar
niciodatå nu m-am întâlnit cu lucruri atât de grave ca acesta,
la ie¿irea din Bucure¿ti. Niciodatå n-a fost a¿a ceva.
Probabil cå s-au strâns datoritå ¿i iernii, a fost zåpadå pe
deasupra, nu s-a våzut foarte clar, iar acum lucrurile acestea
se våd mult mai puternic. Ceea ce este esen¡ial, este så
luåm decizii foarte puternice. Nu este posibil. Discutåm
despre capitolul de negociere cu Uniunea Europeanå privind
mediul. Nu vorbesc de tot ce înseamnå proiectele
mari, în siderurgie ¿i alte chestii, poluare ¿.a.m.d., dar nici
lucrurile acestea mårunte så nu ¿tim så le facem
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 19

Declara¡ii, discursuri, mesaje
tru noi este så asiguråm condi¡ii cât mai bune pentru exportul
produselor care se realizeazå aici, este important ca aceste
produse så se vândå cât mai bine, firmele din domeniul
textilelor, al confec¡iilor så aibå profit ¿i så facå într-adevår,
så creascå salariul.
Sunte¡i o familie, pânå la urmå, ¿i ¿ti¡i cå, în definitiv,
salariile nu pot så respecte decât eficien¡a activitå¡ilor de produc¡ie.
De aceea, este important ca noi så ajutåm, la nivelul
Guvernului, în sensul facilitårii condi¡iilor pentru investi¡ii ¿i
pentru crearea de locuri de muncå, reducerea gradualå a taxelor,
privind, în special, for¡a de muncå, în a¿a fel încât ceea
ce ve¡i primi efectiv, salariul, veniturile ca atare, så fie ceva
mai ridicate.
V-a¿ ruga, totu¿i, så re¡ine¡i cå nu v-a¿ dori så fi¡i în locul
meu la Guvern, nici måcar o singurå zi, så cåuta¡i solu¡ii ¿i
pentru pensionari ¿i pentru agriculturå ¿i pentru începerea
campaniei, acum, în agriculturå ¿i în ceea ce prive¿te mineritul
¿i în ceea ce prive¿te energia ¿i negocierile cu Uniunea
Europeanå ¿i, în plus vor fi ¿i alegeri.
Este, deci, o perioadå complicatå, dar noi românii întotdeauna
am ¿tiut så trecem peste perioadele grele ¿i iatå, dupå
14-15 ani de tranzi¡ie, începem så vedem cå lucrurile aratå
altfel. Sunt încå nemul¡umiri, multe lucruri de fåcut, dar eu
sunt absolut sigur cå vom reu¿i så depå¿im, în continuare,
obstacolele, cå vom reu¿i så facem în a¿a fel încât România
så fie ¡arå puternicå, în care så fie locuri de muncå pentru cât
mai mul¡i ¿i care så fie cât mai bine plåtite.
Eu må bucur så fiu aici cu dumneavoastrå. Vå doresc:
„La mul¡i ani!” Se apropie ¿i ziua de 8 Martie, iar aståzi este
o zi importantå, ziua de 3 martie a intrat deja în calendarul
politic, este aniversarea zilei de na¿tere a domnului pre-
¿edinte Ion Iliescu. Datoria noastrå a celor care, în momentul
de fa¡å, suntem în Guvern este de a ajuta ca lucrurile så
meargå mai bine. Vreau så ave¡i convingerea cå facem toate
eforturile în acest sens, iar, pe de altå parte, este important ca
noi så în¡elegem de la dumneavoastrå care sunt lucrurile cele
mai importante de fåcut în perioada care urmeazå, perioadå
care va fi complicatå, dar eu am încredere cå vom reu¿i så
facem ca lucrurile så meargå mai bine.
Vå doresc succes, så fie un an bun ¿i så avem pace, lini¿te
¿i, eventual, veniturile så poatå så creascå, pe baza unor eforturi
pe care cu to¡ii le realizåm în acest timp.
Încå o datå, toate cele bune ¿i succes!
Alocu¡iunea domnului Adrian Nåstase, primul ministru al României,
cu ocazia vizitårii S.C. DUCTIL S.A, din Buzåu
(3 martie 2004)
Doamnelor ¿i domnilor,
Sunt foarte bucuros så våd cå aceastå platformå industrialå,
aici, la Buzåu, se modernizeazå ¿i începe så arate tot mai
bine. În urmå cu mai mul¡i ani, am fost pe aici ¿i erau locuri,
clådiri care låsau impresia cå totul este în paraginå. Sigur, cå
mai este încå foarte mult de fåcut, dar iatå, ¿ti¡i mai bine
decât mine cå cifra de afaceri a crescut foarte mult, locurile
de muncå s-au consolidat, salariile pot så mai creascå. Înså,
toate acestea depind de felul în care vom putea så facem mai
multe exporturi, de felul în care se va dezvolta ¿i economia
româneascå, în a¿a fel încât så aibå nevoie de electrozii pe
care îi produce¡i aici. Practic, aceasta este cea mai mare fabricå
de electrozi din Europa ¿i este important ca ea så continue
så func¡ioneze ¿i så-¿i dezvolte produc¡ia. Este important
ca ea så continue så func¡ioneze ¿i så realizeze ¿i alte
produse. În ceea ce ne prive¿te, noi vom încerca så oferim
condi¡iile cele mai bune investitorilor care vor dori så vinå ¿i
så porneascå afaceri, în a¿a fel încât så avem locuri de
muncå. Acesta este, de fapt, obiectivul nostru: så reducem
taxele, impozitele, dar, în acela¿i timp, så avem grijå så fie
destui bani ¿i pentru pensii ¿i pentru învå¡åmânt ¿i pentru
sånåtate.
Guvernul întotdeauna se gåse¿te, cumva, la mijloc, pentru
cå, pe de o parte, trebuie så stabileascå impozite pentru
plata de la buget a acestor cheltuieli necesare. Pe de altå
parte, dacå impozitele sunt prea mari nu mai vin investitorii
¿i nu se mai creeazå locuri de muncå ¿i de aceea, de fiecare
datå, încercåm så gåsim un echilibru. Ceea ce este important
este cå, de¿i sunt încå foarte multe lucruri de fåcut, am
început så vedem cå apar unele rezultate. S-au întâmplat
destul de multe lucruri, care, într-un fel, ne-au întristat dar
sunt ¿i foarte multe lucruri care acum care ne bucurå, pentru
încep så se vadå roadele eforturilor noastre.
Doresc så ¿ti¡i cå am plecat de la Bucure¿ti direct de la
Cotroceni, unde Pre¿edintele Iliescu î¿i sårbåtore¿te ziua de
na¿tere, spunându-i cå voi veni direct aici, la Buzåu. Sper ca,
într-un fel, så reu¿im în aceastå zi, care este ¿i un început de
primåvarå, så ne gândim cu to¡ii la ce este de fåcut mai
departe, pentru ne reuni eforturile în a¿a fel încât så încercåm
ca lucrurile så meargå mai bine.
Eu am venit pentru a vå încuraja ¿i pentru a vå asigura de
sprijinul nostru ¿i vreau så încercåm împreunå så ob¡inem
rezultate ¿i mai bune. Este dorin¡a noastrå, este într-un fel
textul pe care cu to¡ii trebuie så-l câ¿tigåm. Trebuie så
depå¿im obstacolele care apar unul dupå altul, ca în pove¿tile
acelea pe care le ascultam uneori, copii fiind, fårå så
în¡elegem de ce nu reu¿e¿te eroul pozitiv så ajungå la capåtul
drumului. Probabil cå România este o ¡arå care, întotdeauna,
a complicat via¡a în zona aceasta a Europei, fiind
mereu la råscruce de imperii, având întotdeauna dificultå¡i
pe care a trebuit så le depå¿im. Cele mai multe dificultå¡i
sunt, înså, legate, cred eu, de noi în¿ine, de faptul cå trebuie
20
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Declara¡ii, discursuri, mesaje
så acceptåm, trebuie så ne adaptåm mai rapid la schimbårile
din jurul nostru ¿i aceasta este, de fapt, marea noastrå încercare
pentru anii care vin.
Încå o datå, vå asigur de sprijinul nostru ¿i de dorin¡a
Guvernului de a face în a¿a fel încât locurile dumneavoastrå
de muncå så fie sigure, salariile så poatå fi mårite ¿i, în
acela¿i timp, så avem bani ¿i pentru pårin¡ii dumneavoastrå,
spre a putea så le dåm pensii mai convenabile, så nu trebuiascå
så vinå, de fiecare datå, la dumneavoastrå så vå
cearå bani pentru a completa necesarul de medicamente sau
pentru mâncare.
Este o încercare pentru noi to¡i ¿i trebuie så facem, în
continuare, eforturi deosebite. Eu må bucur cå v-am întâlnit
¿i vå doresc succes în continuare.
Intâlnirea domnului prim-ministru Adrian Nåstase
cu locuitorii comunei Smeeni, jude¡ul Buzåu
(3 martie 2004, Smeeni)
Dragi prieteni, dragi locuitori din comuna Smeeni, må
bucur foarte mult så må aflu aici împreunå cu mul¡i dintre
colegii mei, care au fost alåturi de mine în eforturile mari de
realizare a unor proiecte care så vå ajute, så fie în sprijinul
locuitorilor din aceastå frumoaså comunå. Må bucur så våd
aceastå salå, care a råsårit ca din påmânt ¿i care, acum, poate
så ajute tinerii de aici din comunå ¿i din împrejurimi så
creascå sånåto¿i, så nu mai stea pe uli¡e, så batå mingea cine
¿tie pe unde, în noroi, ci så aibå condi¡ii pentru performan¡å,
så înve¡e nu numai carte, ci så înve¡e så joace în echipå, så
înve¡e ce înseamnå spiritul sportiv, så înve¡e în acela¿i timp
ce înseamnå competi¡ia. Må bucur, de asemenea, cå unele
dintre ac¡iunile pe care le-am început încep så dea roade.
Sigur, în anul 2000, dupå alegeri, am avut un început
greu. Problemele pe care le-am avut în vedere s-au realizat.
Sunt ani dificili, dar împreunå am finalizat foarte multe eforturi.
Må bucur cå am reu¿it så luåm câteva decizii care så ajute
via¡a celor care lucreazå aici påmântul, pentru cå mul¡i dintre
cei pe care îi ¿ti¡i asigurå pâinea de fiecare zi.
Må bucur cå am reu¿it så dublåm pensiile pentru pensionarii
agricoli ¿i cå am gåsit resursele financiare pentru a
sprijini reînfiin¡area culturilor agricole. Sigur cå banii nu
sunt suficien¡i, dar acestea sunt resursele pe care, aståzi, ¡ara
le are.
Trebuie så muncim mai mult, trebuie så în¡elegem cå
avem încå foarte multe lucruri de realizat.
Venind din Bucure¿ti cu ma¿ina, am putut så fac diferen¡a
între cei care sunt gospodari ¿i cei care, poate, a¿teaptå
så importåm americani sau nem¡i ca så le facå curå¡enie la
poartå, så le cure¡e påmânturile ¿i så le strângå gunoiul. Mia
fost ru¿ine de ce am våzut în unele zone la ie¿irea din
Bucure¿ti.
,,România Curatå” nu înseamnå cå vor veni al¡ii så ne
facå curå¡enie în România. Noi trebuie så facem curå¡enie,
fiecare la el în curte, fiecare partid la el în grådinå ¿i noi to¡i,
în ¡ara aceasta, care vrem så fie mai bogatå ¿i mai curatå.
De aceea este nevoie så muncim cu to¡ii Curå¡enia de
primåvarå nu este doar pentru sårbåtoarea Pa¿telui, este
nevoia noastrå de a în¡elege cå avem nevoie så strângem
împreunå, cu for¡å, cu energie, toate resursele pe care le
avem, pentru a ne manifesta demn ¿i pentru a tråi demn. De
aceea, vå spun cå aceastå vizitå må bucurå. Ea are loc ¿i într-o
zi cu totul specialå, este ziua de na¿tere a domnului pre-
¿edinte Ion Iliescu, cåruia så-i spunem împreunå „La mul¡i
ani!”, så-i dorim sånåtate, putere de muncå, pentru cå a asigurat
în ¡ara noastrå stabilitatea politicå ¿i a fåcut în a¿a fel
încât oamenii så poatå ¿i så cålåtoreascå dar ¿i tråiascå în
lini¿te ¿i pace în ¡ara lor.
Vå doresc succese mai departe ¿i vå asigur de sprijinul
Guvernului ¿i de dorin¡a noastrå de a face în continuare
lucruri bune. Så fie într-un ceas bun, astfel încât proiectele pe
care le ave¡i în vedere, în continuare, så poatå beneficia ¿i de
acest sprijin, care, sunt sigur, ve¡i ¿ti så-l pre¡ui¡i a¿a cum trebuie.
Încå o datå, felicitåri ¿i succese!
Alocu¡iunea domnului prim-ministru Adrian Nåstase ¿i conferin¡a de preså
a domniei sale, cu ocazia vizitei efectuate în jude¡ul Buzåu
(3 martie 2004)
Dl. Ion Vasile: În primul rând, vå mul¡umim foarte mult
pentru prezen¡å. A¿ dori så spun cå sunt ¿i emo¡ionat, sunt ¿i
onorat, sunt ¿i mândru, dacå vre¡i, de aceastå prezen¡å a
domnului Prim-ministru al Guvernului României, domnul
Adrian Nåstase, precum ¿i a colegilor de Cabinet ai domniei
sale, domnul ministru Eugen Bejinariu, domnul ministru
Gabriel Oprea. Aceastå vizitå, pe care noi o a¿teptam, se
materializeazå prin inaugurarea unor obiective importante
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 21

Declara¡ii, discursuri, mesaje
din programul de guvernare al Cabinetului Adrian Nåstase,
sunt lucruri reale, concrete, pe care noi ni le-am propus ¿i
iatå le-am ¿i reu¿it. Încå o datå, doresc så mul¡umesc în mod
deosebit pre¿edintelui partidului nostru, domnul Adrian
Nåstase, ¿i îl invit så ne spunå câteva cuvinte despre aceastå
vizitå. Vå mul¡umesc foarte mult.
Dl. Adrian Nåstase: Mul¡umesc foarte mult colegului
Ion Vasile, pe care-l ¿tim de atâ¡ia ani, pe care l-am întâlnit
în sala asta de nenumårate ori, în momente mai bune sau mai
grele ale partidului ¿i vå rog så må crede¡i cå sunt bucuros så
fiu din nou aici, împreunå cu dumneavoastrå ¿i cu colegii
mei din jude¡ så facem o recapitulare, înainte de alegerile
locale, så vedem cum ståm, så vedem care sunt problemele,
så vedem ce trebuie fåcut în continuare, pentru cå suntem la
sfâr¿itul ciclului electoral. Am promis anumite lucruri ¿i trebuie
så vedem acum, în ultima parte a ciclului electoral, care
anume dintre promisiunile noastre s-au realizat, cât anume
am parcurs din drumul ini¡ial pe care am pornit, ce s-a împlinit
¿i, de asemenea, ce putem så facem în perioada care
urmeazå pentru oameni, pentru cei care a¿teaptå de la noi
reac¡ii inteligente, ac¡iuni concrete. Ei bine, må bucur så constat
cå, din programul foarte ambi¡ios pe care l-am lansat, de
exemplu, de construire a 400 de såli de sport, am inaugurat
aståzi în comuna Smeieni o primå salå de sport într-o comunå
¿i a¿tept ca primåvara aceasta så fie foarte generoaså
din punctul de vedere al acestui program la care eu ¡in foarte
mult, pe care-l consider foarte important, pentru cå el
înseamnå investi¡ie în viitor, investi¡ie în sånåtatea copiilor,
investi¡ie în performan¡å ¿i, în acela¿i timp, înseamnå, întrun
fel, încurajarea spiritului de competi¡ie în domeniul
sportiv. Copiii care, altfel, s-ar juca pe stråzi, pe uli¡e pline
de noroi, pot, în felul acesta, prin programul de såli de sport
så încerce så-¿i încerce ¿ansele de a reu¿i nu doar din punctul
de vedere al utilizårii computerelor ci ¿i din punctul de
vedere al sånåtå¡ii lor. Avem datoria, în perioada care urmeazå,
pornind de la ceea ce am fåcut, dar ¡inând seama ¿i
de ceea ce n-am reu¿it så facem în aceastå perioadå, så relansåm
activitå¡ile noastre în general, iar la nivelul Guvernului,
precum ¿i al partidului, pornind de la unele observa¡ii pe care
le-am fåcut noi în¿ine, dar ¿i de la unele constatåri pe care leau
fåcut al¡ii, trebuie så vedem ce anume este de fåcut în
perioada care urmeazå. Pe 28 martie voi lansa, împreunå cu
colegii mei de partid, un amplu program care så marcheze
puternic efortul accelerat de modernizare la care aspiråm.
Este o încercare, dar sunt sigur cå vom reu¿i så proiectåm cu
mai multå vigoare speran¡a într-un spa¡iu al certitudinilor.
N-am så vorbesc acum despre aceste lucruri pentru cå ne
vom reîntâlni pentru a examina împreunå aceste proiecte, dar
må bucur så constat aici, la Buzåu, faptul cå o parte dintre
lucrurile pe care le-am promis, o parte dintre proiectele în
care ne-am angajat se împlinesc. Acela¿i sentiment l-am avut
¿i vizitând platforma industrialå. Îmi aduc aminte, am fost
aici în urmå cu mai mul¡i ani, pot så fac diferen¡a, pot så
compar cu ceea ce a fost atunci. Ceea ce-am våzut aståzi
m-a impresionat ¿i m-am bucurat så våd cå existå reu¿ite pe
drumul acesta al tranzi¡iei despre care vorbim ¿i care se
apropie de sfâr¿it. Aici, spre exemplu, în Buzåu în mod categoric,
putem så vorbim despre acest lucru, pentru cå iatå nu
mai este nici o mare întreprindere de privatizat; dacå privatizarea
reprezintå unul dintre indicatorii tranzi¡iei economice,
iatå, din acest punct de vedere, cel pu¡in, aici putem
vorbi despre final, o perioadå de final a perioadei de tranzi¡ie.
Cele trei privatizåri de succes, fabricile pe care le-am
vizitat aståzi, în special SC DUCTIL SA, au aråtat cå este
nevoie, pânå la urmå, de eforturi inteligente care så asigure
nu doar schimbarea societå¡ii, ci ¿i un management de suflet,
un management care så asigure viabilizarea unor spa¡ii industriale
¿i, în acela¿i timp, consolidarea unor locuri de
muncå. Eu i-am asigurat pe cei de la Ductil cå-i voi sprijini
în ceea ce prive¿te proiectul ,,O¡elul Ro¿u”. Ei doresc så
realizeze tablå în România. Acum, a¿a cum ¿ti¡i, noi o
importåm în mare måsurå ¿i acest lucru este destul de ciudat.
Exportåm ¿i, dupå aceea, importåm tablå ¿i ¡inem închis
,,O¡elul Ro¿u,, datoritå unei privatizåri mai pu¡in inspirate,
ca så nu spun altfel, ¿i avem de gând så redemaråm proiectul
acesta de privatizare sau de schimbare de proprietar, pânå
la urmå, în a¿a fel încât så se poatå dezvolta ¿i Ductil în continuare
¿i, în acela¿i timp, la ,,O¡elul Ro¿u” så gåsim o solu¡ie
pentru viabilizarea fabricii. Am vizitat, de asemenea, întreprinderea,
Societatea Alison Hayes, un producåtor de confec¡ii
care se bazeazå foarte mult pe export. De fapt, întreaga
produc¡ie merge la export, asigurând 700 de locuri de
muncå, posibilitatea ca numårul acestor locuri de muncå
chiar så fie mårit. Este un loc de muncå civilizat, în care, în
primul, rând constatåm cå au fost create locuri de muncå
deosebite ¿i foarte importante, în special cu popula¡ia femininå
din zonå. M-am bucurat så întâlnesc foarte mul¡i oameni
tineri, m-am bucurat så constat o atmosferå mai curând
bunå. Cred cå pot simt, am flerul necesar pentru a ¿ti cå
lucrurile se desfå¿oarå mai bine. M-a impresionat foarte mult
primirea celor care lucreazå la Alison Hayes. Am discutat
aici, au dorit, într-un fel, så exprime anumite gânduri, så-mi
spunå anumite îngrijoråri sau anumite lucruri pe care le-au
constatat. Au fost foarte multe persoane care au încercat såmi
spunå gândurile lor ¿i mi-a fåcut mare plåcere så discut
cu unele dintre cele care erau prezente acolo. În mod deosebit,
m-a impresionat ce mi-a spus una femeile care lucreazå
acolo, o femeie distinså, care mi s-a pårut, într-un fel,
preocupatå nu atât de salariul pe care-l are în momentul de
fa¡å, de venituri, ci, mai ales, de posibilitatea ca fabrica så
continue så producå, sau så-¿i poatå desface produsele, så le
vândå în Marea Britanie. Cred cå trebuie så încercåm så
aflåm mai direct de la cei cu care ne întâlnim, nu vorbesc
doar de mine, vorbesc de to¡i colegii mei, så în¡elegem care
sunt problemele oamenilor, ce solu¡ii a¿teaptå de la noi, ceea
ce reprezintå principala noastrå preocupare în perioada care
urmeazå. Suntem, poate, prea adesea guverna¡i de problemele
lumii globale, de globalizare în general, de Uniunea
Europeanå, dacå va fi sau nu va fi Constitu¡ie europeanå,
22
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Declara¡ii, discursuri, mesaje
când se vor face lucrurile acestea, dacå se întâlnesc francezii
cu nem¡ii ¿i, eventual, vin ¿i britanicii la întâlnirile acestea.
Pânå la urmå, înså, noi trebuie så fim mult mai aten¡i la aceste
probleme concrete ¿i care, nu întotdeauna, necesitå legi
organice pentru rezolvare sau modificåri de Constitu¡ie. Este
nevoie doar så deblocåm anumite chestiuni care sunt mai
simple. Så în¡elegem cå este nevoie de un spa¡iu suplimentar
pentru dezvoltare în jurul Buzåului, pentru cå, altfel, nu se
vor putea face investi¡ii mai multe. Så în¡elegem cå, de fapt,
în Buzåu sunt mai pu¡ine probleme, poate, decât în alte pår¡i,
pentru cå privatizårile de succes au fåcut ca firmele de aici
så-¿i plåteascå taxele ¿i impozitele locale, så-¿i plåteascå
impozitele pe venit ¿i, în felul acesta, sunt mai mul¡i bani
pentru rezolvarea unor probleme locale. Aceste lucruri trebuie
så le vedem cu aten¡ie ¿i trebuie så în¡elegem din ele ce
avem de fåcut mai departe. Un proiect care, de asemenea,
m-a impresionat este noua Pia¡å Centralå din ora¿, modernå,
cu specific agroalimentar, dar ¿i industrial. Este o investi¡ie
extrem de importantå pentru locuitorii ora¿ului, dar este
importantå ¿i pentru locurile de muncå, pânå la urmå. Vor fi
câteva sute de locuri de muncå ¿i va exista o ambian¡å civilizatå
¿i, în plus, un anumit control al pre¡urilor care, în mod
evident vor fi importante pentru cetå¡enii din jude¡ ¿i din
municipiu. Ca o impresie generalå este faptul cå m-am bucurat
så constat cå Buzåu reprezintå o zonå de progres, de dinamism
¿i, în acela¿i timp, am observat o preocupare pentru
curå¡enie, pentru îngrijirea spa¡iilor în care locuitorii de aici
tråiesc. Acest lucru m-a impresionat cu atât mai mult cu cât,
plecând din Bucure¿ti, am våzut mizeria care existå la ie¿irea
din ora¿. Este de necrezut faptul cå edilii locali, ca ¿i cetå-
¡enii din Bucure¿ti, pot tråi într-o asemenea mizerie. Am
decis o analizå la fa¡a locului ¿i, plecând de aici må voi opri
în zonele respective, am convocat ¿i Garda de Mediu ¿i prefectul
¿i autoritå¡ile locale. Este absolut inadmisibil ce se întâmplå.
Nu putem så vorbim despre negocierile noastre pe
capitolul de mediu cu Uniunea Europeanå, de la cei care vor
veni så negocieze cu noi, så treacå pe aceste ¿osele ¿i så vadå
ceea ce am våzut ¿i eu. Sigur, este vina celor care nu respectå,
de fapt, spa¡iul comun, spa¡iul public, dar este ¿i vina autoritå¡ilor
locale. A¿ vrea så spun cå aståzi, pentru noi, este o
zi cu totul deosebitå pentru cå 3 martie a fost întotdeauna o
zi cumva specialå pentru calendarul partidului. De fiecare
datå, am sårbåtorit ziua de na¿tere a Pre¿edintelui Ion Iliescu
¿i, la fel ca în fiecare an, am fost ¿i i-am adresat salutårile
noastre, gândurile noastre bune, i-am dorit o aniversare fericitå
¿i, în acela¿i timp, am dorit subliniez faptul cå Pre¿edintele
Iliescu a marcat istoria României dupå Revolu¡ie datoritå
efortului såu în¡elept de a asigura coeziunea, soliditatea
¿i solidaritatea vie¡ii publice, stabilitatea politicå fiind, pânå
la urmå, fundamentul pentru orice construc¡ie economicå, de
investi¡ii sau de progres. Dacå ne uitåm în jurul nostru, vom
vedea cå multe dintre state au avut probleme, inclusiv de teritorii,
multe dintre state s-au dezmembrat, vedem cå adeseori
au apårut probleme tocmai datoritå unor tensiuni interne
care nu au putut fi guvernate, moderate într-un mod în¡elept.
De aceea, cred cå este o bucurie pentru noi så constatåm cå,
de¿i am trecut împreunå prin momente grele în ace¿ti 15 ani,
practic, am reu¿it împreunå så creåm ¿anse deosebite pentru
români, care s-au våzut nu numai în marile proiecte interna¡ionale,
dar ¿i în ceea ce prive¿te via¡a de zi cu zi. Este o
zi de primåvarå frumoaså. Nu vreau så vå re¡in foarte mult
cu comentariile mele aståzi. Sim¡im cu to¡ii ie¿irea din iarnå
ca fiind o nevoie de a încålzi, de a ne bucura de ceea ce se
întâmplå în jurul nostru. Dar pentru asta avem nevoie de solidaritate
¿i de în¡elepciune. De aceea, eu sper ca aceastå vizitå
îi va întåri în eforturile lor pe colegii din jude¡ ¿i vom
reu¿i, mai departe, så identificåm proiectele care au nevoie
de sprijin din partea Guvernului ¿i, în acela¿i timp, vom reu¿i
så identificåm marile proiecte politice în care este nevoie de
consens na¡ional.
Întrebare: - Am în¡eles, ¿i vreau så-mi confirma¡i sau
infirma¡i, cå a fost o întâlnire a PSD unde s-a discutat
noua schemå de reorganizare a Guvernului. Ce ne pute¡i
spune despre remanierea privind e¿alonul doi
Dl. Adrian Nåstase: - Informa¡ia este par¡ial corectå, în
sensul, cå ieri am avut, într-adevår, loc o întâlnire la partid,
deci pot så confirm acest lucru, am avut o întâlnire foarte
interesantå, dar obiectul acelei întâlniri a fost legat de campania
electoralå, în general. Nu am discutat despre restructurarea
Guvernului. Deci, sub al doilea aspect, trebuie så
infirm ceea ce a¡i aflat, dar prima parte a întrebårii este
corectå, adicå aspectul pe care l-a¡i subliniat, a avut loc o
întâlnire la partid, este adevårat.
Întrebare: - Este adevårat cå a¡i discutat ¿i despre
remanierea e¿alonului doi
Dl. Adrian Nåstase: - Nu, n-am discutat lucrurile acestea,
dar dacå må întreba¡i în general, independent de întâlnirea
care n-a avut ca scop aceastå chestiune, pot så vå spun
cå, într-adevår, discutåm în mod foarte activ, în aceste zile,
despre anumite modificåri, pe care så le facem ¿i la e¿alonul
doi. N-a¿ vrea så råspund înainte så mi se punå întrebarea.
Deci, într-adevår, dorim så luåm astfel de måsuri.
Întrebare: - A¿ vrea så vå întreb când ve¡i anun¡a
schimbårile pe care le ave¡i în vedere la nivelul Guvernului
Dl. Adrian Nåstase: - Legea, din câte am în¡eles, contesta¡ia
privind neconstitu¡ionalitatea Legii a fost respinså la
Curtea Constitu¡ionalå, ceea ce înseamnå cå, în urmåtoarele
trei zile, Legea ar putea så fie promulgatå ¿i så intre în vigoare.
Deci, pânå sâmbåtå, acest lucru nu va fi posibil. De
aceea, probabil cå sâmbåtå, sau mai probabil luni, vom face
o discu¡ie la partid, în legåturå cu acest subiect, voi avea o
consultare ¿i cu domnul Pre¿edinte Iliescu ¿i, pe baza acestor
douå momente de analizå ¿i de consultare, voi trimite la
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 23

Declara¡ii, discursuri, mesaje
Parlament solicitarea pentru o dezbatere în cadrul Parlamentului
în vederea adoptårii unei Hotårâri de guvern, care
så cuprindå punctele respective, inclusiv, dacå va fi nevoie,
¿i cred cå va fi nevoie, de anumite audieri în cadrul comisiilor
de specialitate, pentru cei care sunt propu¿i ca mini¿tri
de stat. Vor mai fi ¿i alte schimbåri, despre care am vorbit
mai pu¡in. Una dintre ele, ¿i pe care vreau så v-o anun¡, este
stabilirea în conexiune cu Cancelaria Primului-ministru, a
unui ministru delegat, care så se ocupe de punerea în aplicare
a acquis-ului comunitar ¿i care så urmåreascå foarte serios
angajamentele pe care le realizåm. ªi, m-am gândit så-l propun
pentru aceastå func¡ie pe Victor Ponta. Deci, aceasta
este una dintre propuneri. Sigur, voi verifica împreunå cu
colegii de la partid, dar nu cred cå vor fi probleme, Victor
Ponta fiind ¿i pre¿edintele Organiza¡iei PSD de Tineret.
Cred, înså, cå este foarte important så promovåm cât mai
mul¡i oameni tineri în echipa guvernamentalå. O altå problemå
pe care o avem de rezolvat este la Ministerul Mediului.
Sunt mai multe variante posibile, dar, pânå la urmå,
probabil, cå va fi o triadå, va fi o echipå care så se ocupe de
problemele legate de mediu, dar ¿i de ape, ministerul se va
numi Ministerul Mediului ¿i Gospodåririi Apelor ¿i cåutåm
så formåm o echipå cât mai bunå pentru acest domeniu. M-
am sfåtuit ¿i cu domnul Pre¿edinte Iliescu, dânsul cunoscând
foarte bine acest domeniu ¿i, sigur, pårerea domniei sale sa
va conta foarte mult în ceea ce prive¿te numirile pentru acest
domeniu.
Întrebare: Domnule prim-ministru a¡i vorbit despre
domnul Victor Ponta, a¡i spus cå domnul Victor Ponta va
lucra în conexiune cu Cancelaria…
Dl. Adrian Nåstase: - Victor Ponta va fi ministru delegat
pentru aspectele care ¡in de implementarea acquis-ului
comunitar, dar nu numai. Deci, el va avea rolul de a urmåri
punerea în aplicare a deciziilor, a hotårârilor, a legisla¡iei în
general ¿i, bineîn¡eles, sau în mod deosebit, ¿i cele care ¡in
de acquis-ul comunitar. Deci, este nevoie de o echipå care,
practic, så fie foarte fermå, fostul Corp de Control al Primului
ministru va face aceastå opera¡iune. Victor Ponta singur,
evident, cå n-ar putea så facå acest lucru, dar Corpul de
Control va intra în Cancelaria Primului-ministru ¿i, atunci,
Victor Ponta, ca ministru delegat, va coordona toatå aceastå
echipå care se ocupå de folow-up ¿i implementare, o så
vorbesc, folosind codul de la Bruxelles. Aceasta este una
dintre modificårile pe care le voi propune.
Întrebare: - Domnule prim-ministru a¡i vizitat Pia¡a
Centralå. A¡i vrea så ne ajuta¡i cu o informa¡ie, cât a
costat investi¡ia finalå, întrucât ea, ini¡ial, a fost estimatå
la 17 miliarde, în mapa noastrå de preså costå 25 de miliarde,
iar în realitate se pare cå ar fi vorba de mai mult
Dl. Adrian Nåstase: - Am så încerc. Da. alte întrebåri
Întrebare (Televiziunea Românå): - Ce ne pute¡i
spune despre programul din 28 martie 2004
Dl. Adrian Nåstase: - Este vorba de un program pe carel
voi anun¡a pe 28 martie 2004.
Întrebare (Antena 1): - Vor avea loc schimbåri ¿i
printre mini¿trii existen¡i în Cabinet
Dl. Adrian Nåstase: - Nu ¿tiu cum så vå råspund la
întrebare. S-ar putea.
Întrebare: - Spune¡i-ne domeniile în care ave¡i
nemul¡umiri.
Dl. Adrian Nåstase: - Eu vå rog så ave¡i råbdare, pânå
sâmbåtå sau luni. N-a¿ vrea så anun¡ înainte. Am avut
discu¡ii intense cu unii dintre colegi, Så nu în¡elege¡i, cumva,
cå va fi un cataclism la nivel guvernamental, încerc så våd,
împreunå, cu colegii mei, care sunt modalitå¡ile prin care så
facem extrem de eficientå ac¡iunea de guvernare în perioada
urmåtoare.
Întrebare: - Referitor la faptul cå v-a¡i declarat
bucuros de revigorarea zonei industriale la Buzåu, dupå
recenta vizitå în China ¿i dupå o altå vizitå a unei delega¡ii
chineze la Buzåu, crede¡i cå va exista cu siguran¡å
un parc industrial la Buzåu
Dl. Adrian Nåstase: - Foarte interesant a fost la Beijing.
La una dintre întâlnirile mele, solicitatå de cåtre localnici,
s-a prezentat cineva care mi-a spus cå este un fel de cetå¡ean
de onoare de aici, din Buzåu, ¿i cå a fåcut o mul¡ime de
investi¡ii pe aici. Nu ¿tiam nimic despre el ¿i am fost extrem
de surprins. Dar mi-a spus cå are inten¡ii, în continuare, de a
realiza un parc tehnologic. L-am asigurat cå dorim så sprijinim
acest proiect. Mi s-a pårut un om foarte serios. Sigur,
aici ¿ti¡i mai bine decât mine, dacå este adevårat sau nu, el a
afirmat cå va fi vorba de 600 de locuri de muncå. Foarte
bine. Deci, eu i-am spus cå noi îl vom sprijini cu tot ce este
necesar. M-am bucurat, în orice caz, så constat, la Beijing, cå
venea cineva din România care spunea: „Iatå am fåcut o
investi¡ie, de 600 de locuri de muncå, vreau så lucrez mai
departe”. Mi se pare cå este o solu¡ie foarte inteligentå. Iatå,
unul dintre cei care au în¡eles un lucru extrem de simplu: în
2007, indiferent de pårerea unui europarlamentar sau a altuia,
indiferent de discu¡iile care au loc în Europa, în acest
moment, probabil cå România va fi membrå a Uniunii
Europene. Cineva care face investi¡ii în România, acum, în
2007 nu va mai trebui så treacå frontiera vamalå a Uniunii
Europene, pentru cå va fi deja în interiorul Uniunii Europene.
Aceste lucruri trebuie så le explicåm mai bine. Unii
dintre chinezi au început så în¡eleagå lucrurile astea. Sigur,
problema lor este cå, pentru a asigura stabilitatea politicå, ei
au nevoie de un ritm de cre¿tere accelerat, 9 -10%, dar ca så
asigure un astfel de ritm de cre¿tere ei au nevoie de o expan-
24
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Declara¡ii, discursuri, mesaje
siune a exporturilor. La un moment dat, apare un conflict de
interese între zone sindicale din Europa, din Statele Unite ¿i
atunci, singura manierå, pe termen lung, de a asigura aceste
exporturi este prin investi¡ii în zone care så nu fie blocate
prin bariere vamale. Deci, eu cred cå în perioada urmåtoare
România ar putea så fie una dintre zonele de destina¡ie pentru
capitalul disponibil destul de mare. ªti¡i, poate, cå China
a avut anul trecut un excedent de aproape 300 de miliarde de
dolari. ªi ace¿ti bani, sigur, pot fi folosi¡i pentru investi¡ii.
China este interesatå, repet, de România, din punct de vedere
politic, din punct de vedere economic ¿i este important ca noi
så în¡elegem aceste lucruri. ªi am impresia cå ora¿ul care a
în¡eles cel mai bine, pânå acum, cel pu¡in din ce am våzut eu,
este Buzåul.
Întrebare: - Domnule prim-ministru, când a¡i fost
ultima oarå la Buzåu În ce calitate a¡i fost ¿i dacå pute¡i
pune în balan¡å câteva dintre aspectele sesizate ¿i atunci
¿i acum Face¡i o compara¡ie. Dl.
Adrian Nåstase: - Eu am fost de multe ori în Buzåu, dar
este adevårat cå nu am fost în ultimii doi, cred cå n-am mai
fost. Deci, în general, am fost în jude¡ele cu probleme, pentru
cå am mers acolo unde trebuiau puse pansamente, acolo
unde era nevoie de un anumit tip de interven¡ie. Aici, problema
sau ¿ansa a fost cå aici existå foarte multe personalitå¡i
¿i uneori, a trebuit realizatå o anumitå mediere, cumva,
între colegii no¿tri de partid. Iar, din punctul de vedere al
activitå¡ii administrative, s-au reu¿it ni¿te lucruri bune. Pot
så vå dau un exemplu: jude¡ul Buzåu este probabil jude¡ul
unde nu avem nici un fel de probleme în programele
SAPARD. 27 de programe care sunt complet finan¡ate, spre
deosebire de alte jude¡e, care n-au reu¿it så asigure finan¡area
la nivelul comunelor. Vorbim aici despre proiecte la nivelul
consiliilor locale, în special la nivelul satelor ¿i comunelor.
Consiliul jude¡ean a ¿tiut så asigure finan¡area ini¡ialå, care
era determinatå pentru lansarea proiectelor . Acesta este un
singur exemplu. Este adevårat cå au venit ¿i mai mul¡i bani
datoritå unei politici inteligente în ceea ce prive¿te privatizarea.
Deci, taxele ¿i impozitele locale au alimentat conturile
jude¡ene, sprijinind, în avans, unele dintre consiliile locale,
care aveau probleme pentru a debloca multe proiecte. De
aceea, eu sunt foarte mul¡umit de ceea ce am våzut ¿i am
promis colegilor mei sprijinul necesar în continuare.
Interven¡ia domnului prim-ministru Adrian Nåstase în cadrul conferin¡ei
“Reconstruc¡ia Irakului – oportunitå¡i de afaceri pentru firmele române¿ti”
(Palatul Victoria, 3 martie 2004)
Stimate domnule Lash,
Dragi colegi ¿i prieteni,
Este o mare plåcere pentru mine så-l salut pe domnul
William Lash ¿i companiile americane participante la conferin¡a:
“Reconstruc¡ia Irakului – oportunitå¡ile de afaceri
pentru firmele române¿ti”.
Suntem cu to¡ii con¿tien¡i cå procesul de tranzi¡ie din Irak
aduce provocarea legatå de stabilirea unui climat politic stabil
în acela¿i timp în care eforturile umanitare ¿i de reconstruc¡ie
încearcå så transforme stabilitatea economicå într-un
situa¡ie politicå stabilå.
Rolul acestei conferin¡e este så încurajeze participarea
companiilor române¿ti, împreunå cu cele americane, la procesul
de reconstruc¡ie în Irak.
Precum ¿ti¡i deja, Guvernul României s-a alåturat for¡elor
Coali¡iei chiar de la începutul acestui proces prin participarea
cu trupe în timpul, iar dupå råzboi ¿i cu personal calificat
la eforturile Autoritå¡ii Provizorii a Coali¡iei. Vom continua
så încurajåm un sprijin interna¡ional solid pentru reconstruc¡ia
Irakului ¿i vom acorda asisten¡å companiilor române¿ti
care doresc så participe la acest proces.
României i-a fost acordatå statutul de subcontractor ¿i,
astfel, are o importantå ocazie de a participa la licita¡ii pentru
subcontractori. Sunt, de asemenea, oportunitå¡i importante
de a oferi la licita¡ie proiecte coordonate de Banca
Mondialå ¿i de Na¡iunile Unite deschise tuturor membrilor
celor douå organisme interna¡ionale. Principalele sectoare
care asigurå cele mai bune oportunitå¡i pentru companiile
române¿ti sunt infrastructura, construc¡iile civile, industria
extrac¡iei ¿i prelucrårii petrolului ¿i energia. Aståzi, am discutat
cu domnul Lash despre domenii prioritare ¿i cele mai
bune mecanisme prin care companiile române¿ti se pot angaja
în construc¡ia de parteneriate împreunå cu companiile
americane ¿i irakiene pentru a identifica oportunitå¡i de
cooperare. Organizarea de misiuni de afaceri în Irak se va
dovedi cu siguran¡å a fi foarte folositor în acest proces.
Sunt foarte bucuros cå våd printre participan¡i reprezentan¡i
ai celor mai importante companii române¿ti din
domenii precum: petrol ¿i gaze, energie electricå, infrastructurå,
iriga¡ii, ingineria industrialå ¿i civilå, construc¡ia de
ma¿ini ¿i ma¿ini agricole.
Prezen¡a unui mare numår de companii din sectorul IT ¿i
de comunica¡ii este de o importan¡å deosebitå ¿i un semn cå
România prive¿te înainte spre un viitor al stårii de normalitate
al deschiderii ¿i al competitivitå¡ii în Irak.
Dragi prieteni,
A¿ dori så-mi exprim recuno¿tin¡a ¿i mul¡umirile dele-
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 25

Declara¡ii, discursuri, mesaje
ga¡iei americane, domnului Lash pentru eforturile de promovare
a companiilor române¿ti, în a¿a fel încât participarea
la procesul de reconstruc¡ie så devinå mai vizibil. Sunt încrezåtor
cå dumneavoastrå, care sunte¡i interesa¡i în a juca un
rol în acest proces pot dovedi capacitatea ¿i pot utiliza capacitå¡ile
competitive ale companiilor române¿ti care vor fi
prezente în Irak.
Prin participarea alåturi de for¡ele coali¡iei, la procesul de
instaurare a unei adevårate democra¡ii în Irak, precum ¿i prin
lupta împotriva terorismului, am demonstrat responsabilitå-
¡ile importante, pe care ni l-am asumat pe scena interna¡ionalå.
Ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al
Na¡iunilor Unite, ne-am asumat o responsabilitate suplimentarå,
aceea de a promova împreunå cu comunitatea interna-
¡ionalå stabilitatea ¿i democra¡ia în Irak ¿i noi oportunitå¡i
pentru poporul irakian. În abordarea acestei probleme, trebuie
så pornim de la premisa fundamentalå cå responsabilitatea
noastrå fa¡å de poporul irakian nu laså vreo posibilitate
de eroare privind modalitatea prin care vom pregåti tranzi¡ia
¿i vom implementa viziunea democraticå a transformårii, reconstruc¡iei
¿i dezvoltårii.
Am vizitat Irak-ul såptåmâna trecutå ¿i am fost impresionat
de ceea ce am våzut. Am fost impresionat de
bunåvoin¡a tuturor celor prezen¡i acolo de a utiliza prezen¡a
militarå ca ¿i factor de reconstruc¡ie ¿i modernizare, de
democratizare a societå¡ii irakiene. un zbor de ¿ase, ¿apte ore
cu elicopterul foarte aproape de påmânt, mi-a dat posibilitatea
de a vedea situa¡ia foarte precarå a comunitå¡ilor
irakiene. Am avut un sentiment de foarte mare triste¡e la
întoarcere. Noi consideråm situa¡ia noastrå drept dificilå.
Unii dintre noi ar trebui så vadå realitatea unei ¡åri care a fost
scoaså din istorie timp de mul¡i ani de cåtre liderii såi. Ar fi
trebuit så vede¡i partea de sud a Irakului, popula¡ia ¿iitå care
a fost pedepsitå de fo¿tii lideri din Irak, ¿i care tråie¿te în
condi¡ii de necrezut. De aceea cred cå este totodatå o responsabilitate
a tuturor din lumea întreagå, så participe la procesul
de reconstruc¡ie ¿i så în¡elegem totodatå cå Irakul este o
¡arå care poate så reînvie. Pe teritoriul irakian existå o
mul¡ime de resurse. Singura problemå este cå popula¡ia
irakianå trebuie så fie în pace cu ea înså¿i, în primul rând ¿i
så în¡eleagå care sunt prioritå¡ile lor na¡ionale generale. Nu
vreau så intru în detalii ¿i så vå spun care au fost concluziile
mele dupå aceastå cålåtorie, ci faptul cå m-am întors ¿i mai
hotårât så sprijin prezen¡a trupelor noastre acolo, trupe care
au o sarcinå foarte complexå, nu numai militarå, în primul
rând. Cealaltå sarcinå deosebit de complexå, este aceea de a
reda popula¡iei irakiene încrederea în ea înså¿i ¿i în faptul cå
poate traversa o perioadå de tranzi¡ie ¿i cå poate construi o
societate unitare. Avem o anumitå experien¡å în construc¡ia
de noi institu¡ii, din lunga perioadå de tranzi¡ie ¿i totodatå în
proiectarea unei constitu¡ii pe parcursul primilor ani de
tranzi¡ie ¿i sunt mândru så vå spun cå avem un numår de
exper¡i care lucreazå cu for¡ele politice irakiene, pentru a le
transmite acestora experien¡a noastrå de cincisprezece ani de
tranzi¡ie. Luând în considerare experien¡a României din
perioadele de tranzi¡ie, cred cå putem aduce o contribu¡ie
valoroaså acestui important proces care are acum loc în Irak.
Aceastå viziune a schimbårii trebuie så se concretizeze în
politici efective, în concordan¡å cu cadrul constitu¡ional ¿i cu
sprijinul consecvent al comunitå¡ii interna¡ionale, în vederea
creårii unui Irak lini¿tit ¿i prosper, ¿i pentru a asigura stabilitatea
în întreaga regiune. Este evident cå pentru a atinge
acest scop, trebuie så fim pregåti¡i så sprijinim acest proces,
nu numai în domeniul economic, ci ¿i în construc¡ia institu¡iilor.
Doamnelor ¿i domnilor,
Aceasta nu este o conferin¡å accidentalå. Dupå cum ¿ti¡i,
România are o experien¡å bogatå pe pia¡a irakianå. Pânå la
Criza din Golf, din 1990, companiile române¿ti au avut
proiecte de colaborare cu parteneri irakieni, cum ar fi de
pildå, proiectele industriale la cheie, precum ¿i livråri semnificative
de produse, echipamente ¿i asisten¡å tehnicå, programe
de instruire.
Când a început criza din golf, numeroase proiecte erau în
diferite stadii de execu¡ie, cu participarea companiilor române¿ti,
în sectoare precum irigarea ¿i reamenajarea terenurilor,
extrac¡ia petrolului, linii de transmisie de înaltå tensiune,
asisten¡å tehnicå în domeniul petrolului ¿i al electricitå¡ii.
A¿ men¡iona câteva dintre realizårile cele mai semnificative
ale companiilor române¿ti înaintea råzboiului din Irak.
Pe lângå echipamentele de extrac¡ia a petrolului ¿i serviciile
executate de-a lungul anilor , România a executat alte
lucråri complexe precum: fabricile de ciment din Sinjar,
investi¡ie ridicându-se la 248 milioane de dolari SUA ¿i din
Al Qaim, investi¡ie de 145 milioane de dolari SUA, lucråri
care au fost terminate de compania comercialå Uzinexport.
Au fost realizate alte lucråri precum canale de iriga¡ii ¿i lucråri
de hidroameliora¡ii în regiunea Kirkuk, ajungându-se la
cifra de 200 de milioane de dolari SUA ¿i în Hilla Kifi de
250 de milioane de dolari SUA. În sectorul de transporturi,
companiile române¿ti au furnizat locomotive, vagoane de
persoane ¿i de marfå, precum ¿i boghiuri, au terminat câteva
lucråri de reabilitare a stråzilor ¿i au realizat lucråri de modernizare
a drumurilor pe mai mult de 500 km.
În sectorul energetic, lucrårile au variat de la construc¡ia
de linii electrice la reparåri capitale ale centralelor termoelectrice
de la Nassiriah ¿i Najibiah.
Companii precum Arcom, Arcif, Industrialexport, Uzinexport,
Upetrom, Upet, Petrom, Rompetrol, Romelectro,
Romenergo, Electromontaj au înregistrat multe succese.
Energomontaj, ¿i poate altele, sunt foarte bine cunoscute ¿i
recunoscute pe pia¡a irakianå. Unele dintre acestea se luptå
acum så î¿i reînceapå activitå¡ile în Irak.
De ceea ce avem nevoie acum este o platformå consistentå
pentru aceste companii, dar ¿i pentru multe altele care
¿i-au dovedit competen¡a ¿i s-au dovedit, de asemenea,
demne de încredere pentru a lua parte la procesul de reconstruc¡ie.
Pentru toate aceste motive, consider cå aceastå platformå
26
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Declara¡ii, discursuri, mesaje
trebuie så ia în considerare statutul nostru, experien¡a noastrå
în Irak ¿i angajamentul nostru în vederea unei reconstruc¡ii
de succes a Irakului.
O evaluare realistå accentueazå faptul cå stabilizarea ¿i
reconstruc¡ia Irakului nu pot fi atinse fårå resurse financiare
semnificative. Trei mari fonduri au fost stabilite: fondul
administrat de ¡årile donatoare participante la Conferin¡a
Interna¡ionalå de la Madrid, fondul de dezvoltare irakian
administrat de Organiza¡ia Na¡iunilor Unite ¿i fondul alocat
de Congresul Statelor Unite.
Acestea vor furniza resursele necesare pentru acele
proiecte care sunt importante, mai ales în efortul de stabilizare
¿i reconstruc¡ie.
Dragi prieteni,
For¡ele teroriste, ostile construc¡iei unui Irak democratic,
sus¡in persisten¡a unui mediu economic ¿i social dificil.
Misiunea for¡elor Coali¡iei, a membrilor Consiliului de conducere
provizoriu ¿i a tuturor celor care contribuie la procesul
de stabilizare ¿i reconstruc¡ie nu este u¿or, dar este un
efort care meritå realizat.
Sunt încrezåtor cå, împreunå cu poporul irakian, vom
putea så progresåm în procesul mai larg de reconstruc¡ie care
va conduce la un Irak stabil ¿i prosper cu un guvern
reprezentativ. Vå doresc succes ¿i vå mul¡umesc pentru
aten¡ie.
Conferin¡a de preså sus¡inutå de primul ministru, domnul Adrian Nåstase
¿i de adjunctul secretarului pentru comer¡ SUA, domnul William Lash
(4 martie 2004, Palatul Victoria)
Dl. Adrian Nåstase
Întâlnirile pe care le-am avut cu domnul William Lash
reprezintå un prim demers de anvergurå, care încearcå så
conducå la facilitarea participårii României, a firmelor române¿ti,
la reconstruc¡ia Irak-ului.
La Bucure¿ti a venit ¿i o delega¡ie de reprezentan¡i ai
firmelor americane desemnate în urma licita¡iilor organizate,
drept contractori principali pentru reconstruc¡ia Irak-ului.
Este vorba de firmele Bechtel, Kellog Brown & Root, Flour
¿i Parsons. Unul dintre obiectivele majore ale vizitei este reprezentat
de organizarea unor întâlniri bilaterale între firmele
americane din aceastå delega¡ie ¿i firmele române¿ti.
România, în calitatea sa de membru al coali¡iei, se numårå
printre statele cårora SUA le-au acordat statutul de subcontractor.
Ne propunem så participåm atât la licita¡iile pentru
subcontracte, cât ¿i în cadrul proiectelor coordonate de
Banca Mondialå ¿i de Na¡iunile Unite. Domeniile în care
companiile române¿ti inten¡ioneazå så se implice sunt: infrastructurå,
construc¡ii civile, extrac¡ia ¿i exploatarea petrolului
¿i sectorul energetic. Printre firmele române¿ti care ar
putea beneficia, în acest moment, de calitatea de subcontractor,
se numårå: SNP Petrom, Rompetrol, Petrom Service,
Electromontaj Bucure¿ti, Contrasimex, Arcom ¿i Arcif.
Ceea ce este remarcabil, ¿i s-a anun¡at în prima parte a
acestei reuniuni, este cå, pânå la 1 iulie, vor fi încheiate contracte
în valoare de peste 5 miliarde de dolari în Irak, în
cadrul proiectelor care au fost deja aprobate. Sunt identificate,
deja, peste 2000 de proiecte, pentru care procedurile de
licita¡ie, dar ¿i lucrårile de construc¡ii, vor începe în curând.
Må bucur foarte mult så constat cå la reuniunea de aståzi
participå foarte multe firme române¿ti, pentru care ob¡inerea
unor contracte în Irak ar însemna foarte multe locuri de
muncå în România. În ¿edin¡a de Cabinet de aståzi, vom discuta
înfiin¡area unei echipe speciale care så urmåreascå permanent
situa¡ia, evolu¡ia acestor licita¡ii ¿i participarea firmelor
române¿ti.
Sigur, urmårim cu aten¡ie evolu¡iile politice ¿i militare în
Irak, precum ¿i starea de insecuritate internå. Am urmårit, de
asemenea, procesele prin care se asigurå fondurile necesare
pentru reconstruc¡ia Irak-ului. Nu vreau så intru în foarte
multe amånunte, dar ceea ce este important este faptul cå ne
reafirmåm sprijinul pentru lupta împotriva terorismului, dar
¿i dorin¡a de a participa la proiectele de stabilizare politicå,
institu¡ionalå ¿i de reconstruc¡ie economicå în Irak, alåturi de
alia¡ii no¿tri ¿i, în primul rând, alåturi de Statele Unite.
Reafirmåm angajamentul nostru ferm de a sus¡ine for¡ele
Coali¡iei ¿i, de asemenea, de a-i sus¡ine pe alia¡ii no¿tri, în
special, SUA.
Dl. William Lash
Vå mul¡umesc foarte mult, domnule prim-ministru. Este
o onoare så må aflu, aici, în Bucure¿ti.
Vå transmit salutårile Pre¿edintelui Bush care are pentru
dumneavoastrå ¿i echipa dumneavoastrå cea mai înaltå
stimå. De la începuturile eforturilor noastre în Irak a¡i fost un
partener de nådejde pentru ¡ara mea, pentru Statele Unite ¿i
pentru ceea ce am fåcut noi, iar firmele din aceastå ¡arå au un
rol hotårâtor, un rol foarte important pe care urmeazå så-l
joace în reconstruc¡ia unui Irak liber. Må aflu aici, ca urmare
a unei ini¡iative, pe care Pre¿edintele nostru o are, aceea de a
împårtå¿i informa¡iile cu alia¡ii no¿tri din toatå lumea. Seminarii
de acela¿i gen au fost organizate deja în alte pår¡i ale
Europei Centrale ¿i de Est. Dar, ca un semn al aprecierii pe
care o avem, acum, este primul seminar, prima conferin¡å pe
care eu o prezidez personal, din partea echipei mele. Iar ca
semn al angajamentului pe care ni l-am asumat fa¡å de partenerii
din România, vom da toate informa¡iile necesare firmelor
române¿ti. Acelea¿i informa¡ii vor fi disponibile si-
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 27

Declara¡ii, discursuri, mesaje
multan atât în Washington DC, cât ¿i în Bucure¿ti.
În plus, partenerii no¿tri din sectorul privat, care joacå ¿i
urmeazå så joace un rol important, se aflå aici într-un numår
foarte mare. Ei au recunoscut contribu¡ia ¿i sprijinul pe care
l-am ob¡inut din partea României ¿i abilitå¡ile deosebite pe
care aceastå ¡arå le poate oferi pentru reconstruc¡ia Irak-ului.
Câteva dintre aceste companii, cum ar fi Bechtel, Washington
Group sau Parsons sunt deja prezente aici, cu opera¡iuni
în România. Dorin¡a lor de a organiza întâlniri directe
cu companii române¿ti este un alt semn al angajamentului pe
care îl avem, de a lucra împreunå, de a coopera. Administra¡ia
Bush apreciazå vizita pe care a¡i fåcut-o recent în Irak.
Era cu adevårat important pentru ca dumneavoastrå, ca partener
în aceastå coali¡ie så merge¡i la fa¡a locului ¿i så vede¡i
ce se întâmplå acolo.
De asemenea, vå suntem recunoscåtori pentru ini¡iativa
dumneavoastrå de a organiza propriul Taskforce, propriul
grup de monitorizare, ¡inând cont de lucrurile forte importante,
de multele lucruri care trebuie så fie fåcute de Autoritatea
de Administrare Provizorie, ca ¿i de Comunitatea Donatorilor
Interna¡ionali. Decizia pe are a¡i luat-o de a organiza
acest Taskforce, care så urmåreascå ce se întâmplå în
acest proces cu companiile române¿ti, a fost una inteligentå.
¿i administra¡ia Bush este gata så vå acorde asisten¡å în organizarea
acestui Taskforce. Este vorba despre a patra mea vizitå
în România, iar de la vizita pre¿edintelui american, în
aceastå ¡arå, în 2002, rela¡iile noastre au devenit mai puternice.
Pre¿edintele Lincoln, a fost un pre¿edinte foarte popular
al administra¡iei noastre. Pre¿edintele Lincoln ne-a dat urmåtorul
sfat :„stai întotdeauna lângå cel care stå drept” („stand
by anyone who stands right”). Domnule prim-ministru Nåstase,
suntem încânta¡i ¿i onora¡i så ståm alåturi de dumneavoastrå,
în acest efort de reconstruc¡ie a Irakului.
Întrebare (Maria Coman, Antena 1): - Pute¡i så ne
spune¡i cum se va desfå¿ura licita¡iile Firmele române¿ti
vor participa la licita¡iile organizate de firmele care
au câ¿tigat deja contractele, vor participa firmele de subcontractori
¿i dacå existå o estimare a volumului de contracte,
pe care România vrea så le ob¡inå în acest
demers
Dl. William Lash: - Nu, primele contracte nu sunt
atribuite încå, primii contractori nu au fost încå numi¡i, companii
precum Bechtel, Washington Group ¿i Parsons au fost
într-adevår primi contractori, dar într-o fazå mai de dinainte,
într-un prim grup.
Dar aceste companii sunt, de asemenea, candidate så
devinå prim contractori prin aceastå a doua rundå de contracte,
în valoare de18 miliarde de dolari. Peste 5 miliarde
vor merge în domeniul construc¡iilor ¿i încå 5 miliarde în
domenii care nu au legåturå cu construc¡iile iar alte fonduri
vor fi alocate mai târziu.
Lucrul deosebit este cå aceste companii române¿ti au o
tradi¡ie foarte bunå în a lucra în Irak-ul, prin anumite sectoare
ale economiei dumneavoastrå, iar companii cum ar fi
Bechtel, Washington Group ¿i Parsons recunosc acest lucru
¿i, de aceea, organizeazå întâlniri cu posibili subcontractori
români. De¿i nu ¿tim cine vor fi primi contractori încå, noi
credem cå firmele române¿ti vor fi foarte competitive în subcontractare
¿i, bineîn¡eles, majoritatea fondurilor vor merge
cåtre subcontractori. O firmå româneascå Tehnoforest Export
a primit deja un contract în Irak pentru a furniza echipamente
¿colare. Cred cå este un semn foarte bun în legåturå
cu ceea ce se poate face, mai ales dacå vine din partea
administra¡iei.
Întrebare: - Domnule adjunct al secretarului pentru
comer¡, acest contract, pe care Guvernul român l-a acordat
firmei Bechtel a fost parte dintr-o în¡elegere prin
care companiile române¿ti urmau så primeascå contracte
în Irak
Dl. William Lash: - ªtiu cå nu a fost nici o astfel de
în¡elegere ¿i nici nu ar fi putut så fie. ªi, în altå ordine de idei,
colegii no¿tri din România au ales firma Bechtel într-un proces
foarte deschis. Ea are o tradi¡ie bogatå în aceste proiecte
vaste de infrastructurå. Aceastå firmå este singura calificatå,
în måsurå så construiascå aceastå autostradå importantå,
într-un mod eficient ¿i la o calitate bunå. De¿i firma Bechtel
este foarte activå în Irak, încå nu a primit nici un nou contract
în aceastå nouå rundå de licita¡ii. Dacå firma Bechtel
va câ¿tiga alte contracte în aceastå nouå rundå, familiarizarea
ei cu firmele române¿ti va oferi firmelor române¿ti perspicacitate
¿i poate oportunitatea de a lucra cu aceastå firmå în
Irak. Alte firme similare, cum ar fi Washington Group sau
Parsons au întâlniri aståzi cu firme române¿ti, sunt deja
prezente ¿i acestea în România, iar contavtele pe care le au
ele cu firmele române¿ti, poate ajuta România atât aici, cât ¿i
în ob¡inerea de subcontracte în Irak.
Dl. Adrian Nåstase: - Permite¡i-mi så fac un scurt
comentariu asupra acestei chestiuni. Doresc så confirm ceea
ce domnul Lash tocmai a afirmat, nu a existat o altå în¡elegere
cu firma Bechtel, pur ¿i simplu am semnat un contract
cu cea mai mare companie din lume în construc¡ia de autostråzi.
A fost foarte simplu. Dacå vor avea posibilitatea de a
ob¡ine anumite contracte în Irak sau în alte pår¡i ale lumii ¿i
vor fi dornici så ia subcontractori din România, vom fi foarte
bucuro¿i de acest lucru.
Întrebare: - Aceste firme române¿ti vor fi selectate
prin licita¡ii sau echipa specialå înfiin¡atå aståzi de Guvern
va putea så aleagå între firmele române¿ti
Dl. William Lash: - Dupå câte în¡eleg eu din cuvintele
domnului prim-ministru, acest Taskforce urmeazå så ajute
firmele aråtându-le cum så administreze procesul. Este o
arenå foarte complicatå, abordând reconstruc¡ia Irakului, atât
28
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Declara¡ii, discursuri, mesaje
cu Autoritatea Provizorie a Coali¡iei (CPA), cu ministerele
irakiene cât ¿i cu donatorii interna¡ionali.
Ini¡iativa domnului prim-ministru român este similarå
uneia pe care pre¿edintele Bush a avut-o, vom avea taskforces,
eu sunt pre¿edintele uneia similare în SUA pentru a
ne sprijini companiile ¿i partenerii no¿tri în activitatea de
reconstruc¡ie a Irakului. Primii contractori vor selecta subcontractorii,
a¿a se întâmplå în orice proces de achizi¡ii. Vor
lua în considerare pre¡ul, experien¡a, capacitå¡ile ¿i, bineîn¡eles,
familiaritatea cu companiile, prezen¡a acolo va fi, de
asemenea, un factor de luat în calcul.
Întrebare: - Când vor fi cunoscu¡i ace¿ti primi contractori
¿i când ar putea începe acest proces de subcontractare
Dl. William Lash: - Dupå cum a spus colegul meu de la
CPA, primul contract va fi acordat la sfâr¿itul lunii. Scopul
echipei noastre, în Irak, este ca unele dintre proiectele de
reconstruc¡ie så înceapå în aprilie. Într-un fel, întâlnirile care
au avut loc aståzi, organizate de primul ministru ¿i de echipa
sa, împreunå cu ambasada Statelor Unite, între firme române¿ti
¿i firme mari americane, poten¡iali prim-contractori,
urmeazå så pregåteascå terenul pentru o activitate suplimentarå
în curând.
Dar, pe lângå chestiunea subcontractelor, primul ministru
al României a fost în Irak invitând firmele române¿ti så
meargå în Irak ¿i invitând anumi¡i mini¿tri irakieni så vinå în
România, pentru a se întâlni cu contractorii ¿i în România.
Am discutat cu unii dintre mini¿tri irakieni în timpul
ultimei mele vizite la Bagdad, care ¿i-au exprimat sprijinul ¿i
gratitudinea pentru ¡åri cum ar fi România, care au råmas
alåturi de ei în lupta pentru libertate. Iar ceea ce a realizat
domnul prim-ministru în calitate de prieten apropiat ¿i partener
al Statelor Unite ¿i partener al Irak-ului în cadrul opera¡iunii
Iraqi Freedom, nu va fi uitat, cu siguran¡å, de irakieni
¿i nici de administra¡ia americanå.
Mesajul domnului Adrian Nåstase, prim-ministru al României,
adresat Excelen¡ei Sale domnul Wen Jiabao, premierul Consiliului de Stat
al Republicii Populare Chineze
Excelen¡å,
Vå rog så-mi permite¡i så exprim satisfac¡ia fa¡å de calda
primire care ne-a fost acordatå cu ocazia vizitei mele în ¡ara
dumneavoastrå.
Îmi amintesc cu mult interes discu¡iile fructuoase pe care
le-am avut pe o largå gamå de subiecte de actualitate pentru
¡årile noastre ¿i a¿ dori så vå asigur încå o datå de op¡iunea
noastrå politicå pentru întårirea ¿i dezvoltarea rela¡iilor bilaterale,
cu accent pe dimensiunea lor economicå.
Sunt convins cå vizita delega¡iei române a contribuit cu
succes la îmbogå¡irea rela¡iilor noastre politice, economice ¿i
comerciale.
ºinând seama de poten¡ialul ¡årilor noastre, precum ¿i cei
de 55 de ani de experien¡å în cooperare, sunt convins cå, prin
eforturi comune, vom putea gåsi mijloacele pentru sporirea
continuå a dinamicii rela¡iilor româno-chineze.
În cadrul oferit de aniversarea a 55 de ani de la stabilirea
rela¡iilor diplomatice dintre România ¿i Republica Popularå
Chinezå, a¿ dori så exprim speran¡a cå ne vom putea întâlni
în curând la Bucure¿ti.
Vå rog så accepta¡i, Excelen¡å, cele mai bune uråri de
sånåtate ¿i succes, împreunå cu asigurarea înaltei mele considera¡ii.
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 29

Institutul Social Democrat “Ovidiu ªincai”
Discu¡ii la Institutul Social Democrat
Ministrul Delegat, Negociator ¿ef pentru aderarea României
la UE, dl. Vasile Pu¿ca¿, a subliniat importan¡a implicårii
comunitå¡ilor române¿ti atât la nivel decizional, cât ¿i
la nivel de societate civilå, în procesul de cooperare subregionalå
¿i transfrontalierå. Dl. Pu¿ca¿ a participat la dezbaterea
cu tema: “Impactul aderårii României la UE asupra
românilor din afara grani¡elor”, organizatå de Institutul Social-Democrat.
Dl. Vasile Pu¿ca¿ a subliniat cå, din perspectiva viitoarei
integråri a României în Uniunea Europeanå, vecinåtatea cu
statele în care se aflå români va aduce o serie de avantaje, dar
¿i anumite bariere pentru comunitå¡ile române¿ti din ¡årile ce
nu vor face parte din UE în ceea ce prive¿te libera circula¡ie
a cetå¡enilor, a mårfurilor ¿i a capitalului.
Dl. Pu¿ca¿ a aråtat cå Uniunea Europeanå este interesatå
så aibå în preajmå zone stabile, care så func¡ioneze dupå reguli
similare celor din UE. De aceea, Uniunea dezvoltå o
serie de programe destinate vecinåtå¡ii Uniunii Europene, în
special de cooperare transfrontalierå, de care statele vecine
trebuie så profite.
De exemplu, pentru grani¡a dintre România, Bulgaria ¿i
Ungaria existå o serie de programe privind dezvoltarea infrastructurii
de transporturi, protec¡iei împotriva inunda¡iilor,
protec¡iei mediului, dezvoltarea unor proiecte de stimulare a
activitå¡ii economice.
În anul 2003, au fost promovate proiecte de cooperare
transfrontalierå cu Republica Moldova, Serbia ¿i Muntenegru.
Cu Republica Moldova, existå acorduri transfrontaliere
semnate în domeniile ¿tiin¡ei, educa¡iei ¿i culturii, transport
rutier, economic (pentru promovarea reciprocå a investi¡iilor),
fiind necesarå intensificarea cooperårii privind infrastructura,
cooperarea economicå, managementul resurselor
umane, cooperarea privind securizarea frontierelor etc.
30
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Partidul Social Democrat - Sediul Central
Delega¡ia Permanentå a PSD
Conferin¡a de preså sus¡inutå de domnul Ioan Mircea Pa¿cu,
vicepre¿edinte al partidului, ministru al Apårårii Na¡ionale,
dupå ¿edin¡a Delega¡iei Permanente
(26 februarie 2004)
Dl. Ioan Mircea Pa¿cu
Doamnelor ¿i domnilor,
Dupå cum cunoa¿te¡i, evenimentul principal al acestor
zile este votarea Legii de aderare a României la NATO, un
obiectiv primordial legat de asigurarea securitå¡ii ¡årii noastre,
dar, în acela¿i timp, nu putem ignora cå existå tensiuni ¿i
conflicte care pot degenera, în Orientul Mijlociu, Asia Centralå,
Caucaz ¿i a¿a mai departe. ¥n acest context interna¡ional,
intrarea noastrå în NATO, în acest moment, marcheazå
asigurarea securitå¡ii noastre, cum spuneam, împreunå
cu cele mai puternice state din lume.
Este un proces ¿i a fost un proces care a presupus o serie
întreagå de standarde, nu numai sub raport militar. Cele sub
raport militar le cunoa¿te¡i pentru ca dialogul cu noi a fost
constant. Am avut, într-un fel sau altul, aceastå ¿anså care
putea så nu fie o ¿anså, ci så fie, de fapt, o capcanå, dar transformarea
noastrå pentru îndeplinirea criteriilor NATO a
coincis cu începutul transformårii NATO în profunzime: din
alian¡a destinatå opririi atacului sovietic, care a fost timp de
40 ¿i ceva de ani NATO, ea s-a transformat într-o organiza¡ie
de securitate cu întindere dincolo de zona europeanå, euroatlanticå,
må gândesc la Afganistan, de pildå.
Deci, aceastå transformare a noastrå ¿i transformarea
NATO ne-a permis nouå så mergem în direc¡ia în care se
transformå NATO ¿i, în felul acesta, så recuperåm ni¿te
handicapuri ¿i så ardem câteva etape, astfel încât, în momentul
de fa¡å, suntem printre cei care råspundem cel mai bine la
aceste criterii de performan¡å formulate, solicitate de trans-
Declara¡ia Delega¡iei Permanente a PSD în legåturå
cu votarea Legii pentru aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord
Partidul Social Democrat î¿i exprimå satisfac¡ia
deplinå fa¡å de votul unanim acordat, de Parlamentul
României la Legea privind aderarea României la Organiza¡ia
Tratatului Atlanticului de Nord.
Votul de aståzi consfin¡e¿te noua calitate a României în
lume, ca parte integrantå a spa¡iului euro - atlantic de securitate
¿i democra¡ie.
Aderarea României la Organiza¡ia Tratatului
Atlanticului de Nord - care conferå accesul la cea mai
puternicå garan¡ie de securitate din lume - este o reu¿itå
istoricå a României, împlinirea unui proiect politic curajos
decis la Praga în anul 2002. La înfåptuirea acestui proiect
na¡ional au contribuit, dupå 1989, toate for¡ele politice
democratice, întreaga societate româneascå.
Candidatura României la NATO, întocmai ca aderarea
la Uniunea Europeanå, este unul din subiectele care a
întrunit consensul întregii clase politice ¿i a opiniei publice.
Acest consens politic constituie un exemplu puternic,
care trebuie så devinå o constantå a sus¡inerii marilor
teme de politicå externå – integrarea euro-atlanticå ¿i europeanå
– teme direct legate de interesul na¡ional.
Partidul Social Democrat considerå cå adoptarea
Legii privind aderarea României la NATO este o împlinire
meritorie a evolu¡iilor pozitive din ultimii trei
ani, marca¡i de aplicarea riguroaså de cåtre Guvernul României
a reformelor cuprinse în Planurile Na¡ionale Anuale
de aderare, a måsurilor privind cre¿terea economicå continuå
¿i modernizarea de ansamblu a societå¡ii române¿ti.
De asemenea, PSD reafirmå cå succesul aderårii
României la NATO este ¿i un rezultat al seriozitå¡ii reformelor
realizate în plan militar, al contribu¡iilor deosebit
de valoroase, recunoscute în plan interana¡ional, ale
militarilor români la misiunile Alian¡ei ¿i ale participårii
României la importante ac¡iuni pentru consolidarea påcii si
stabilitå¡ii precum ¿i in lupta globalå împotriva terorismului.
Delega¡ia Permanentå a PSD apreciazå sus¡inerea
pe care ¡årile membre ale Alian¡ei au acordat-o constant
aderårii României la NATO, inclusiv prin votul pe
care parlamentele na¡ionale l-au acordat pentru ratificarea
Protocoalelor de aderare a noilor membri.
Legea adoptatå aståzi este de naturå så întåreascå
încrederea cetå¡enilor României în ac¡iunea hotårâtå a Guvernului
pentru încheierea negocierilor de aderare la Uniunea
Europeana în acest an ¿i atingerea obiectivului
aderårii în 2007.
Partidul Social Democrat reafirmå sus¡inerea sa
energicå pentru eforturile Guvernului pentru îndeplinirea
cu succes a måsurilor de reformå ¿i a obiectivelor
stabilite în acest an privind pregåtirea pentru aderare, care
vor consolida noul statut al ¡årii noastre ca membrå
respectatå a familiei europene ¿i euro-atlantice.
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 31

Partidul Social Democrat - Sediul Central
formarea Alian¡ei. Este un lucru foarte important ¿i så ¿tim,
totu¿i, så punem lucrurile într-un anumit echilibru. Intrarea
în NATO presupune ¿i criterii politice ¿i criterii economice
¿i criterii sociale ¿i criterii juridice. Or, evaluarea care este
fåcutå, inclusiv de ¡åri, care, în momentul de fa¡å, sunt membre
¿i ale Uniunii Europene, iar fårå acordul lor nu puteam så
intråm în NATO, presupune o anumitå recunoa¿tere a
lucrurilor bune care s-au înregistrat în România. Farå ele, så
¿ti¡i cå nu primeam aceastå invita¡ie.
Existå, în momentul de fa¡å, tendin¡a fireascå, a¿ spune
eu, ¡inând seama de spectaculozitatea discu¡iilor ¿i ultimelor
dezvoltåri de la Uniunea Europeanå, så ne concentram exclusiv
pe zona Uniunii Europene ¿i mai ales pe nerealizårile
de la zona europeanå.
Lucrurile, înså, trebuie så fie privite într-un echilibru,
într-o perspectivå mai amplå ¿i vizita premierului, ieri, la
Bruxelles, a fost o vizitå extrem de importantå ¿i utilå pentru
cå, pe de o parte, noi am reu¿it så observåm care sunt chestiunile
mari care se a¿teaptå de la noi ¿i am putut så le concretizam
în felul acesta, så ¿tim foarte clar care sunt domeniile
¿i måsurile concrete pe care trebuie så le adoptåm. Pe de
altå parte, ¿i oficialii europeni au putut så ia contact, fårå intermediari,
de informa¡ii din zona noastrå, cu privire la efortul
nostru de îndeplinire a acestor obiective.
Cred cå trebuie så avem cu to¡ii o vedere mai amplå ¿i a¿
spune eu mai pu¡in politizatå, în sensul cå, pânå la urmå,
dacå România intrå sau nu intrå, intrå cu to¡i membrii tuturor
partidelor, cå sunt liberali, cå sunt PSD-i¿ti, cå sunt
¡åråni¿ti, cå sunt UDMR-i¿ti.
Dl. Bogdan Niculescu-Duvåz
Cu to¡i cetå¡enii României.
Dl. Ioan Mircea Pascu
Exact, cu to¡i cetå¡enii României, cu to¡ii intråm sau nu
intråm.
Este un succes pentru noi to¡i sau este un insucces pentru
noi to¡i, dupå cum ¿i problema NATO, trebuie ¿i este tratatå
în felul acesta.
Noi socotim acest efort încununat de succes în ce prive¿te
NATO, ca un efort al tuturor. ªi în aceastå declara¡ie politicå
o så vede¡i lucrurile acestea men¡ionate.
Deci, ar trebui så vedem ¿i så privim lucrurile prin perspectiva
interesului na¡ional, care în orice caz trece dincolo
de interesele de moment ale unora sau altora legate de un an,
am spune noi, inevitabil încins pentru cå este un an electoral.
Nu este un an electoral numai la noi, este un an electoral ¿i
în Uniunea Europeanå, în multe din ¡årile de acolo, inclusiv
pentru Parlamentul European. Existå o serie întreagå de factori
care contribuie la aceastå situa¡ie, în care ne aflam în
momentul de fa¡å. Unii ¡in, ¿i am recunoscut acest lucru, de
realizårile noastre sau, mai degrabå, de faptul cå n-am
ob¡inut rezultatele pe care ni le-am propus exact pânå în
acest moment. Ne propunem så intensificåm efortul pentru a
le atinge, aceste rezultate, a le ob¡ine. Altele ¡in de o conjuncturå
care este dincolo de noi. Så nu uitåm cå, pânå la urmå,
existå un proces de ajustare internå în Uniunea Europeanå la
extinderea cu zece ¡åri. Sunt ¡åri mari între ele, care, dacå
îndeplinesc sau nu îndeplinesc ceea ce au angajat cu Bruxelles-ul
are impact asupra situa¡iei generale a Uniunii
Europene. Existå temeri cå, dacå vin ¿i alte ¡åri mari, cum
este cazul României ¿i nu se întâmpla lucrul acesta, atunci
lucrurile vor fi mai grave. ¥ntr-un fel sau altul este o conjuncturå
de factori care s-a aranjat în acest moment ¿i, dincolo
de a încercå s-o explicåm, trebuie så ¡inem seama de ea
¿i så încercåm så-i gåsim råspunsul la întrebårile principale.
Domeniile vizate au fost: reforma justitiei, lupta împotri-
Campanie electoralå murdarå a PD ¿i a alia¡ilor såi politici
Partidul Social Democrat semnaleazå demararea unei
campanii electorale murdare de cåtre PD ¿i alia¡ii såi politici.
Ultima intoxicare lansatå în cadrul unei conferin¡e de
preså ce prefigureazå anun¡area candidaturii deputatei PD
Paula Ivånescu la func¡ia de primar al municipiului
Ploie¿ti, demonstreazå din plin retorica mincinoaså ¿i tertipurile
jalnice pe baza cårora “speciali¿tii” din acest partid
cred cå au gåsit re¡eta succesului.
Mai precis, deputata PD a prezentat sub o mascå
ingenuå un a¿a zis document intern al PSD Prahova, în
care apårea o caracterizare groteascå a persoanei în cauzå,
menitå chipurile pentru a discredita candidatura acesteia.
Acest lucru este un fals grosolan, de care PSD nu are
cuno¿tin¡å ¿i pe care nu îl aprobå.
Partidul Social Democrat a¿teaptå cu interes urmåtoarele
subiecte de preså prefabricate, pe care PD ¿i alia¡ii
såi din CDR 2004 se pare cå le vor lansa în preajma fiecårei
candidaturi pentru alegerile locale, cu scopul evident
de a cre¿te vizibilitatea candidatului respectiv.
În¡elegem astfel de ce PD ¿i PNL nu au fost de acord cu
adoptarea codului de conduitå electoralå propus de PSD ¿i
continuå så ducå o campanie negativå, într-un spirit lipsit
de fair-play.
Partidul Social Democrat protesteazå fa¡å de aceastå
manierå de a face politicå ¿i fa¡å de încercårile PD de a
manipula presa prin intoxicåri de acest tip ¿i lanseazå un
apel la o campanie electoralå decentå.
În aceste condi¡ii, Partidul Social Democrat va informa
conducerea Interna¡ionalei Socialiste privind maniera de
campanie electoralå pe care Partidul Democrat, a¿a-zis
social democrat, considerå så o desfå¿oare.
Iatå de ce noi consideråm Coali¡ia PNL-PD, o axå a
råului, o axå a minciunii.
32
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Partidul Social Democrat - Sediul Central
va corup¡iei, protec¡ia copilului, reforma administra¡iei publice,
concuren¡a, energie ¿i politicå fiscalå ¿i capacitatea
administrativå.
Deci, observa¡i, sunt lucruri concrete, pe care trebuie så
le abordåm, au fost expuse o serie întreagå de måsuri concrete,
pe care noi ni le-am propus pânå în iunie, în fiecare din
aceste domenii. Ele au fost comunicate acolo.
Acum, så ¿ti¡i, noi tratåm ¿i faptul cå am dedicat o delega¡ie
specialå pentru aceste probleme, nu numai pentru
NATO. Aceastå pozi¡ie reflectå faptul cå privim lucrurile cu
toatå seriozitatea ¿i este nevoie de un efort al tuturor din
acest punct de vedere, dacå vrem så realizåm un obiectiv,
care ne va folosi tuturor românilor.
Deci, din acest punct de vedere cred cå existå anumite
lucruri, pe care putem sa le transferåm pozitiv ¿i så le învå¡åm
de la NATO spre Uniunea Europeanå, în sensul sprijinului
politic al tuturor for¡elor politice, al tuturor sectoarelor
societå¡ii române¿ti.
Au fost momente cheie de-a lungul acestui drum, care nu
a început de ieri de aståzi, este un drum început de când
NATO a deschis por¡ile.
Aståzi, a¡i observat cå au existat unele încercåri de a
spune cå anumite lucruri au fost fåcute numai de unii, ¿i nu
de al¡ii. Nu este adevårat, NATO, pânå în 1993, n-a pus problema
deschiderii por¡ilor sale, iar pânå în 1991 eram membri
ai Tratatului de la Var¿ovia. Deci, dacå începem så criticåm
absen¡a de dorin¡å politicå de a intra în NATO în 1990
¿i 1991, suntem un pic deplasa¡i fa¡å de realitatea respectivå.
Noi vom face anumite precizåri legate de aceste repere.
Vå aduce¡i aminte, poate, unii dintre dumneavoastrå,
Manfred Werner, secretarul general al NATO de atunci, a
venit în România în câteva rânduri. Atunci s-a deschis Casa
NATO. Au fost o serie întreagå de comunicåri, în perioada
aceea. Am fost primii care am semnat Parteneriatul pentru
pace. Prezen¡a noastrå în Balcani nu începe cu Kosovo 1999,
ci începe cu 1995 dupå Dayton, cu for¡ele care au plecat în
Bosnia, ¿i a¿a mai departe.
Deci, acesta este un moment så ne aducem aminte de
toate aceste lucruri ¿i så le punem a¿a cum au fost. Nu trebuie
så ni le însu¿im în exclusivitate. Pânå la urmå, to¡i beneficiem
de ele ¿i åsta e sensul pe care a¿ vrea så-l transmit
¿i pentru efortul în ceea ce prive¿te Uniunea Europeanå.
A fost vizita pe care o cunoa¿te¡i, domnul prim-ministru
a participat la segmentul Irak al acestei vizite, pe care am
fåcut-o cu conducerea Ministerului ¿i comisiilor de apårare
din cele douå Camere, în Bosnia, în Kosovo, în Irak ¿i în
Afganistan. ¥n patru zile, am fåcut acest turneu foarte obositor,
dar un turneu util, pentru cå am vrut, pe de o parte, så
vedem care este situa¡ia realå în fiecare dintre aceste teatre
de opera¡iuni. Sunt opera¡iuni majore în care participam, nu
forma¡iuni mici, ci participåm cu sute de oameni.
ªi, a¿a cum a anun¡at ¿i domnul prim-ministru, care a
putut så vadå personal, aprecierile de care se bucurå militarii
no¿tri sunt foarte bune, la toate nivelurile. Primim aceste
aprecieri ¿i la nivel de mini¿tri ¿i la nivel de comandan¡i militari
¿i în teatru, le primim de la oamenii care sunt acolo.
Am avut o notå, a¿ spune eu, aparte, faptul cå ne-am
întâlnit cu comandantul american al brigåzii de la Kandahar,
care a ¡inut så ne reasigure cå ei continuå så urmåreascå pe
cel care i-a ucis pe osta¿ii no¿tri, în urmå cu câtva timp ¿i ca
aceastå problemå nu este încheiatå pânå când omul acela nu
va fi deferit justi¡iei ¿i se întreprind måsuri în acest sens. Se
¿tie cine este, se ¿tie unde este ¿i a¿a mai departe. Deci, este
o promisiune pe care partea americanå a fåcut-o militarilor
no¿tri atunci ¿i care, iatå, råmâne în continuare valabilå.
Deci, a¿ spune cå în teatrul dislocårii, lucrurile se
desfå¿oarå într-o atmosferå de colaborare foarte bunå ¿i sunt
militari ai multor na¡iuni acolo. Sunt, de pildå, în Afganistan,
Cine este tractorul ¿i care sunt remorcile
Partidul Social Democrat denun¡å demagogia PNL ¿i
PD, care în mod iresponsabil doresc ini¡ierea unei mo¡iuni
de cenzurå cu sprijinul ¿i colaborarea PRM.
Acesta este dovada absolutå a faptului cå reprezentan¡ii
PNL ¿i PD, care pozeazå în apåråtori ai principiilor democratice,
încalcå orice ra¡iune, mergând umår la umår cu un
partid de dreapta, antisemit ¿i radical, a cårui ideologie a
fost ¿i este antina¡ionalå.
Iatå cum axa råului se reîntrege¿te în mod firesc. Liderii
PNL ¿i PD care pânå mai ieri deplângeau imaginea României
în Europa, nu au nici o re¡inere în a se înfrå¡i cu
Corneliu Vadim Tudor, un personaj politic dezavuat în
mod explicit de mediile politice interna¡ionale.
Partidul Social Democrat a avertizat, în repetate rânduri,
cå PNL ¿i PD î¿i vor cåuta un aliat în PRM, având în
vedere buna colaborare din Parlament pe care o au cele trei
partide ¿i mesajul comun, extremist, folosit de liderii acestora.
În aceste condi¡ii atragem aten¡ia reprezentan¡iilor
PNL-PD, care pânå mai ieri aplaudau frenetic unele critici
formulate de UE la adresa României, cå orice colaborare
cu un partid când antisemit, când filosemit, nu va råmâne
nesanc¡ionatå de liderii europeni.
Theodor Stolojan, Traian Båsescu ¿i Corneliu Vadim
Tudor, într-un deplin consens ideatic ¿i de limbaj, fac astfel
dovada de necontestat a duplicitaritå¡ii ¿i a modului iresponsabil
în care în¡eleg så facå politicå în detrimentul
intereselor na¡ionale ale României.
Partidul Social Democrat solicitå un råspuns clar din
partea celor 3 amici politici: „Cine este tractorul ¿i care
sunt remorcile”
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 33

Partidul Social Democrat - Sediul Central
în Isaf, practic, aproape toate ¡årile NATO importante prezente
¿i care conlucreazå foarte bine. Avem, deci, o conlucrare
foarte bunå. Faptul cå am început så conlucram cu ei
înainte de a deveni membri nu face decât så u¿ureze momentul
în care intråm, pentru cå, practic, lucrurile se desfå¿oarå
iner¡ial, nu mai avem obstacole, nu avem momente de oprire,
din acest punct de vedere.
¥n orice caz, a¿ spune cå, în ansamblu, în momentul de
fa¡å, România este într-un moment important al istoriei sale,
atingerea obiectivului NATO, momentul pe care-l traversåm
acum cu privire la Uniunea Europeanå. Vrem så încheiem
aceste negocieri anul acesta, så încheiem tratatul de aderare
în 2005 ¿i vrem så accedem în 2007. ªi cei de la Uniunea
Europeanå sprijinå aceste obiective ¿i avem de lucrat serios
pe domeniile care au fost discutate, inclusiv ieri, pentru a
realiza aceste obiective. Avem aceastå ¿anså ¿i vrem s-o
materializåm.
ªi, de aceea, a¿ spune eu cå este un obiectiv na¡ional, dincolo
de toate lucrurile legate de alegeri nu vreau så intru în
detalii, ¿tiu ¿i eu anumite lucruri, ¿tiu cå a existat o practicå
bine puså la punct, så deschidem mai pu¡ine capitole de
negocieri pentru Uniunea Europeanå, din påcate tactica n-a
fost stabilita. Dar nu vreau så intru în amanunte, pentru cå,
atunci, începem fiecare så aråtåm unul spre altul, aråtând ca
celalalt este de vina, or, problema principalå nu este asta.
Problema principalå este cå to¡i, în momentul de fa¡å, trebuie
så strângem rândurile ¿i så realizåm acest obiectiv, care este
un obiectiv na¡ional.
¥n orice caz, cred, încå o datå ¿i cu asta închei, ca exemplul
NATO este un exemplu pozitiv, pe care putem sa-l
transferåm foarte bine ¿i pentru Uniunea Europeanå.
Dl. Bogdan Niculescu-Duvaz
Noi vå mul¡umim ¿i ar merita, chiar la scurtul istoric pe
care l-a¡i men¡ionat, så mai spunem o datå cå în 1990 în Programul
de guvernare, dacå ne mai amintim, se vorbea pentru
prima datå de integrarea euro-atlanticå a României, deci era
o op¡iune în iunie 1990.
În continuare, domnii Ioan Mircea Pa¿cu ¿i Bogdan
Niculescu-Duvåz au råspuns întrebårilor ridicate de ziari¿ti.
34
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Partidul Social Democrat - Sediul Central
Conferin¡a de preså sus¡inutå de domnii Sorin Oprescu, vicepre¿edinte
al partidului, copre¿edinte al Departamentului pentru politici sanitare,
Dan Matei-Agathon, secretar general al partidului, ¿i Ovidiu Brînzan,
copre¿edinte al Departamentului pentru politici sanitare, ministru al Sånåtå¡ii
(29 februarie 2004)
Dl. Dan Matei-Agathon: Tema principalå a conferin¡ei
de preså o reprezintå continuarea reformei în sistemul sanitar,
måsuri pe termen scurt. Ea va fi prezentatå de cei doi copre¿edin¡i
ai departamentului pentru politici sanitare din
cadrul Partidului Social Democrat.
Dupå aceea, am så vå cer permisiunea så exprim rapid
câteva puncte de vedere ale Partidului Social Democrat fa¡å
de ultimele evenimente ¿i vå vom sta, ca de obicei, la dispozi¡ie
pentru întrebåri.
O så facem un fel de navetå între cei doi co-pre¿edin¡i.
Am så-l rog pe Sorin så înceapå, dupå aceea Ovidiu preia
¿tafeta.
Dl. Sorin Oprescu: Probabil cå dumneavoastrå vå întreba¡i
de ce suntem aståzi aici, de ce am ini¡iat aceastå conferin¡å
de preså. Pentru cå, dupå câte observa¡i ¿i dumneavoastrå,
în ultima perioadå de timp, au continuat, sigur, distorsiunile
din sistemul sanitar, nu la nivelul la care ele s-au
manifestat anii trecu¡i, dar am fi dorit ¿i dorim în continuare,
ca dumneavoastrå så cunoa¿te¡i preocupårile Departamentului,
preocupårile Ministerului Sånåtå¡ii, preocupårile Guvernului
în ceea ce prive¿te asisten¡a sanitarå a popula¡iei.
Nu este un domeniu cu care cineva ar putea så se joace ¿i
pentru ca så intråm în fondul lucrurilor, vå rog så-mi permite¡i
så vå prezint câteva date, dupå care domnul ministru
vå va prezenta måsurile pe termen imediat, urmate de måsurile
economico-financiare ¿i måsurile profesionale, luate în
a¿a fel încât consolidarea reformei în sånåtate så reprezinte,
totu¿i, obiectivele pe care ni le-am propus ¿i pe care dorim så
le atingem.
Sigur, etapizat, nu se pot rezolva lucrurile peste noapte,
chiar ¿i în acest domeniu, dar dupå pårerea noastrå este un
domeniu deosebit de important pentru cå nu pot så te integrezi
în Uniunea Europeanå cu oameni bolnavi. ªi, în al
doilea rând, trebuie så ai mare grijå, pentru cå, cum bine ¿ti¡i,
microbii nu cunosc func¡ii ¿i ei pot lovi în orice situa¡ie.
Popula¡ia României a scåzut de la 23 de milioane de
locuitori la 21 de milioane. Sigur cå deficitul acesta o så-mi
spune¡i cå este reprezentat de cei care au plecat la muncå în
stråinåtate ¿i a¿a mai departe, pu¡in probabil. Mergem mai
departe.
Evolu¡ia principalilor indicatori demografici 2001-2002 -
2003. Speran¡a de via¡å la na¿tere în 2001 era de 70 de ani,
iatå cå speran¡a de via¡å în 2003 a crescut impresionat la 71
de ani. Mergem mai departe.
Indicii de natalitate în 2002, în 2003, la 1000 de locuitori,
minim este în Bucure¿ti 7,6 (din cauza stresului în primul
rând), iar maximum este Vasluiul. Deci, iatå zona care încå
mai face fa¡å cu cinste ¿i produce indici de natalitate ridicat.
Rata natalitå¡ii în unele ¡åri europene, ne situeazå în
aceastå zonå 9,83 fa¡å de albanezi 16,8, ¿i atunci, iatå cå ¿i
Norvegia ¿i celelalte ¡åri de largå respira¡ie democraticå procedeazå
în consecin¡å. Råmâne înså så asiguråm ¿i noi condi¡iile
necesare pentru a putea urca nu spre Albania, ci spre
Uniunea Europeanå.
La sporul natural în 2002-2003 la mia de locuitori, Bucure¿tiul
este pe minus, România este pe -2,2. Minimul în Teleorman
-10,5, maximul la Ia¿i plus 2,4. Deci nu se dezminte
ceea ce vå spuneam înainte. Este, a¿a cum spunea¡i dumneavoastrå,
un fel de viagra a României.
Evolu¡ia indicatorilor de morbiditate. Cazuri noi la 100
de mii de locuitori, iatå ce s-a întâmplat, TBC-ul a crescut în
2002 - 118,9 la suta de mii, TBC-ul la copii a crescut ¿i a
crescut în mod alarmant, de trei ori mai mult. Hepatita viralå
de la 32 la 86,5, bolile cardiovasculare men¡in vârful ridicat
la 3.295 la suta de mii de locuitori, sifilisul de la 56 la 58 în
2002, accidentele au început så scadå de la 3.328 la 1.990.
Mortalitatea generalå a avut un vârf în 2002 în primele 9
luni de zile ale anului 2003 mortalitatea se situeazå la 12%.
Principalele cauze de deces în România: boala aparatului
circulator de departe sunt cele mai pline de risc care duc la
trecerea Stixului, boli ale aparatului digestiv, tumorile, boli
ale aparatului respirator, leziuni traumatice, alte cauze. Din
påcate, nu am gåsit reprezentat pânå acum în nici o statisticå
privind cancerul. Înså vå spun din datele preliminare cå ¿i
cancerul este în cre¿tere.
Mortalitatea în 2002-2003 a crescut între 16-18,2. Dacå
în anii trecu¡i ea s-a men¡inut în ni¿te cifre acceptabile, dacå
poate så fie ceva acceptabil, atunci când se produce acest
fenomen, chiar dacå sigur unii glumeau cu mult cinism ¿i
spuneau cå organismul cel mai stabil este organismul mort.
Totu¿i, este un indice de alarmå pentru ce înseamnå partea
de România.
Mortalitatea generalå standardizatå la 100 de mii de
locuitori: România vine dupå Bulgaria. În Bulgaria se moare
cu multå sus¡inere, nu Ei -1.105. Noi - 1.097, ¡inem ¿i noi
aproape de ei, conform în¡elegerii de a intra împreunå. De a
intra împreunå acolo.
Problema noastrå este cå România a evoluat negativ în
ceea ce prive¿te partea de mortalitate generalå. Deci, se
moare încå foarte mult. ªi så vedem care sunt cauzele, în
afarå de cele prezentate dumneavoastrå. O så vede¡i cå se
moare foarte mult, în special în accidente. Dar o så fie nevoie
¿i o så vå prezinte domnul ministru ¿i måsurile pe care le preconizåm.
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 35

Partidul Social Democrat - Sediul Central
Mortalitatea infantilå – sunt cifre negative, 22,4-25,5. Se
nasc foarte mul¡i prematuri din cauza condi¡iilor generale,
din cauza lipsei de apårare a organismului mamei, din cauza
unor date economico-financiare clare, care fac ca o serie
întreagå de caren¡e så producå mortalitate infantilå, sigur ¿i
na¿teri patologice. Na¿terile patologice dau na¿tere la o mortalitate
infantilå ridicatå. Mergem mai departe.
La rata mortalitå¡ii infantile în unele ¡åri – dupå câte
vede¡i România ocupå primul loc. Se situeazå la distan¡å
între ceea ce înseamnå parte de Uniunea Europeanå. Este,
dupå Albania, dupå Bulgaria. Este exact invers în ceea ce
prive¿te mortalitatea infantilå.
Speran¡a de via¡å – în România speran¡a de via¡å a crescut
în 2003, ea se apropie de 74-75 ani, deci lucrurile încep
så se a¿eze în matca lor normalå. Må refer la ceea ce înseamnå
parte de Europa.
Speran¡a de via¡å la na¿tere în unele ¡åri europene – iatå
cå, de departe, Elve¡ia – pe de o parte, elve¡ienii au în¡eles cå
pot så tråiascå ¿i tråiesc pânå în jurul vârstei de 80 de ani.
România cu 71 de ani, 71,25 media se situeazå pe ultimul
loc.
Programul na¡ional, pentru cå acum de curând putem så
spunem în sfâr¿it, pentru cå eforturile au fost sus¡inute,
putem så spunem cå avem un program bun antisida, pus la
punct, putem spune cå avem un program finan¡at destul de
bine, reglementat de legile în vigoare, estimatul a fost pentru
anul trecut la 1.265 mii lei, a urcat 940 de miliarde. Mergem
mai departe.
Comisia Na¡ionalå Antisida produce urmåtoarele: 8.467
de bolnavi sida, cazuri sida copii 6.710, la adul¡i 1.757,
decese copii prin sida 3.000, decese adul¡i prin sida 572.
Cazuri de HIV din totalul de 5.920, cazurile de HIV la
copii 4.443, la adul¡i 1.477, total decese 3.670. Total pierdu¡i
din eviden¡ele HIV/SIDA 439. Aici trebuie så avem foarte
mare grijå, pentru cå noi nu suntem siguri de aceste date, cå
am reu¿it så depiståm tot. Asta vrem så facem începând de
anul åsta, så lårgim plaja de depistare a celor infesta¡i cu
HIV, fie cå este vorba de purtåtori, fie cå este vorba de HIV
declarat, adicå cu simptomatologie clinicå. Total pacien¡i
7.771 dintre care copii ¿i adul¡i, total afla¡i în tratament cu
medicamente retrovirale, iatå am reu¿it ca pe aceste grupe så
existe o monitorizare medicamentoaså în special pentru purtåtori.
Dl. Ovidiu Brânzan: A¿a cum a¡i våzut, ace¿tia sunt
indicatorii sintetici, care analizeazå starea de sånåtate a
românilor, a na¡iunii, în momentul de fa¡å.
Pentru a modifica ace¿ti indicatori este nevoie de un efort
imens, care se concretizeazå în cifre aparent mici ¿i câteodatå
descurajante pentru cei care sunt în sistem. Am reu¿it så
cre¿tem cu un an speran¡a de via¡å a românilor, mai avem
încå vreo cinci ani ca så ne aliniem la standardul european.
Am fåcut, totu¿i, lucruri bune. De exemplu, în indicatorul
de mortalitate infantilå, unde încå suntem la o cifrå absolut
inacceptabilå, am reu¿it ca în sfâr¿it, anul trecut, så scådem
sub plafonul de 17% pe care România a stat aproape 10 ani.
Este prima oarå când acest procent a scåzut la 16,1%. De
asemenea, în cazul bolnavilor de Sida, dacå în 2000 când am
preluat guvernarea, România era un exemplu negativ pentru
faptul cå nici jumåtate dintre ei nu beneficiau de tratament,
la ora actualå, România a devenit un exemplu, ultima conferin¡å
la care am participat la Dublin a dovedit treaba aceasta,
pentru felul în care a în¡eles necesitatea ca to¡i bolnavii de
Sida så se afle într-un program de tratament ¿i într-un program
de tratament care le oferå protec¡ie.
Deci, s-au fåcut foarte multe lucruri ¿i încep så se vadå
rezultatele. Haide¡i så vedem ce facem în continuare.
În primul rând, facem reforma în continuare, sånåtate
n-are nici o conota¡ie politicå. Este an electoral, nu conteazå,
reforma în sånåtatea merge mai departe.
În primul rând, încercåm så punem accentul ¿i este prima
oarå când la nivel conceptual agreåm cu to¡ii treaba aceasta,
så punem accentul pe medicina primarå, medicina de familie.
Începem acum acest demers, îl vom continua categoric în
anii urmåtori.
De asemenea, bineîn¡eles, accent pe medicamentele
române¿ti ¿i pe tot ce înseamnå servicii de profilaxie.
Care sunt marile prioritå¡i ale anului În primul rând, de
gândire a aspectului componentei sociale a medicinei. Ce
înseamnå treaba aceasta Pânå în 1990 medicina în România
era absolut uniformizatå la un nivel extrem de scåzut, sub
aspectul calitå¡ii, dar era o medicinå socialå, aia primeam cu
to¡ii ¿i mai mult nu primeam.
În ultimii ani, prin achizi¡iile de aparaturå, prin toate
investi¡iile care s-au fåcut ¿i ale cåror rezultate se våd în mod
clar în ultimii trei ani, am ajuns så putem oferi servicii de
vârf, medicale, la nivel comparativ cu orice ¡arå din lume.
Din påcate, am pierdut din vedere, poate aceastå componentå
socialå, pe care acum trebuie s-o redescoperim, este
componenta aceea care supårå cel mai tare omul, faptul cå în
spital n-a fost fa¿å, n-a fost spirt, n-a fost pansament, au lipsit
ni¿te lucruri minore, dar extrem de supåråtoare pentru
pacient ¿i pentru actul medical. Regândim, am în¡eles
aceastå disfunc¡ionalitate ¿i vrem s-o rezolvåm în cursul
acestui an. Cre¿terea accesibilitå¡ii popula¡iei la serviciile
medicale sunt måsurile pe care le ¿ti¡i, scåderea TVA-ului la
medicamente, de asemenea înfiin¡area centrelor de permanen¡å
cu medici de familie ¿i sus¡inerea acestor centre de
sånåtate, inclusiv cu programul pe care l-am lansat ¿i-l vom
pune în aplicare, cel pu¡in 100 de salvåri så stea la aceste
centre ¿i Ministerul Sånåtå¡ii a înfiin¡at un program pentru ca
în comunitå¡ile rurale, mai ales în cele izolate, o salvare så
stea tot timpul la dispozi¡ia bolnavului. Are o problemå, va
fi dus la un spital apropiat. Se poate rezolva acolo, va fi
rezolvatå la fa¡a locului.
ªi continuåm programul de medicamente gratuite pentru
pensionarii cu pensia sub 1.400.000 lei, cele trei medicamente
române¿ti.
Stimularea produc¡iei interne de medicamente este pentru
prima oarå posibilå, fårå så mai fim acuza¡i cå folosim
36
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Partidul Social Democrat - Sediul Central
medicamente inadecvate pentru cå intrând de la 1 ianuarie
standardele de calitate de bunå practicå de produc¡ie, este
clar cå tot ce se produce în momentul de fa¡å în România este
aliniat la standarde europene, nu mai avem absolut nici un
motiv så nu folosim pe scarå largå tot ce se aflå, tot ce se produce
în ¡ara noastrå.
Sistemul nou de finan¡are a spitalelor, face parte, practic,
dintr-o componentå de reformå clarå a spitalelor.
În primul rând, vom plåti spitalele de acu¡i, de cazuri
acute, pe sistemul TRC, sistemul care eviden¡iazå eficien¡a
actului medical. Cei care vor fi eficien¡i, vor merge, se vor
dezvolta. Cei care nu vor fi eficien¡i, adicå, cei care nu oferå
servicii pentru popula¡ie, în mod firesc, încet, încet, î¿i vor
scådea motoarele ¿i se vor transforma în alte structuri, pe
care le pregåtim de asisten¡å medicalå. Spitalele de cronici
vor råmâne pe sistemul actual, care se face prin plata pe zi de
spitlaizare.
O realizare pe care vrem s-o subliniem este faptul cå,
dacå pânå în anii trecu¡i, contractul cadru, contractul de
furnizare de servicii între Casa de Asigurare Na¡ionalå ¿i
furnizori ¿i ulterior bugetul spitalelor se încheia în luna iulie,
a¿a s-a încheiat ¿i anul trecut ¿i a¿a s-a încheiat tot timpul în
ultimii ani, anul acesta, s-a finalizat acest proces la 1 februarie
cu marea majoritate a furnizorilor de servicii medicale.
Iar în anul în curs, pentru anul viitor, inten¡ionåm så finalizåm
procesul pânå la 31 decembrie 2004.
Cre¿terea responsabilitå¡ii factorilor de conducere a
unitå¡ilor medicale este problema aceea despre care v-am
spus ¿i pentru care insist ¿i anume, faptul cå în sånåtate, în
România, avem medici extrem de buni, medici extrem de
competen¡i, avem mul¡i medici foarte buni, în schimb avem
prea pu¡ini gospodari, prea pu¡ini manageri. Legea nouå a
spitalelor clarificå aceste probleme, då atribu¡ii clare de management
directorului de spital ¿i då atribu¡ii de management
printr-un contract suplimentar ¿efilor de sec¡ie care vor fi ¿i
ei implica¡i în buna desfå¿urare a activitå¡ii spitalice¿ti.
Banii pe care-i avem, a¿a cum sunt, mai mul¡i sau mai
pu¡ini, trebuie folosi¡i cu maximå eficien¡å. Este un deziderat,
pe care ni-l propunem, cre¿terea eficien¡ei în folosirea
banilor din spitale.
Måsurile sunt mai multe: o mai bunå planificare a folosirii
acestor bani ¿i mai ales o mai transparentå raportare ¿i
urmårire a folosirii acestor bani. Vom publica, în mod transparent,
tot ce este legat de bugetul spitalelor. Am cerut fiecårui
spital ca, de acum înainte, lunar, så ne raporteze execu¡ia
bugetarå pe luna precedentå, pentru a nu mai avea surprize
la sfâr¿itul anului, cå unele spitale nu s-au încadrat sau au
avut problem ¿i aflåm la jumåtatea anului cå ei au avut probleme
¿i nu ne raporteazå nimic.
De asemenea, tot ce înseamnå activitatea Ministerului
Sånåtå¡ii ¿i tot ce înseamnå probleme care ¡in de sånåtate vor
fi de acum înainte publicate pe site-ul Ministerului Sånåtå¡ii
¿i vom continua dezbaterile publice pentru toate måsurile pe
care le luåm. Vrem så avem consensul ¿i vrem så avem cât
mai multe sfaturi din toate sferele vie¡ii sociale ¿i ale vie¡ii
academice medicale, pentru måsurile pe care urmeazå så le
luåm.
Licita¡iile electronice pe care le generalizåm la toate
capitolele pe achizi¡ii sunt un mijloc de a cre¿te eficien¡a, de
a scådea costurile ¿i de a cre¿te transparen¡a actului de
execu¡ie financiarå ¿i de alocare a banilor.
Acest deziderat referitor la implicarea activå a comunitå¡ilor
locale, de¿i pare extrem de teoretic, în principiu, este
practic o problemå pe care trebuie så insiståm ¿i pe care trebuie
s-o rezolvåm în cursul acestui an.
Am transferat spitalele cåtre comunitå¡ile locale, am înfiin¡at
multe centre medico-sociale, care sunt în patrimoniul,
în raza de influen¡å de responsabilitate a unor primårii. Problema
este cå cei de acolo încå nu au în¡eles cå descentralizare
înseamnå ¿i responsabilitå¡i. Procesul bineîn¡eles cå se
va dezvolta pe viitor, înså comunitatea localå, pe de o parte,
administra¡ia publicå localå, reprezentan¡ii no¿tri în teritoriu,
pe de altå parte, trebuie så în¡eleagå cå descentralizare înseamnå
asumarea de responsabilitå¡i multe referitoare la
actul medical. Este un mesaj pe care am început så-l transmitem.
Ne bucuråm foarte mult cå foarte mul¡i prefec¡i din
jude¡e au în¡eles acest lucru ¿i au început så ia måsuri pentru
corelarea, coordonarea ¿i eficientizarea localå a actului medical.
Avem o implicare bunå din partea unor consilii jude¡ene,
avem o implicare bunå din partea unor primari. Din påcate
nu to¡i cei implica¡i în acest proces au în¡eles acest lucru ¿i
va trebui så le explicåm cå sånåtatea este un bun al tuturor ¿i
cå este nevoie de implicarea tuturor celor care pot rezolva
problemele din sånåtate.
Stimularea dezvoltårii asisten¡ei medicale din sånåtate
este un deziderat care continuå politica noastrå. Aici, legea
asigurårilor medicale private de sånåtate este în fazå
avansatå. Vom externaliza cu în¡elepciune unele servicii
medicale, acolo unde putem ob¡ine pe aceia¿i bani servicii
mai bune sau pe bani mai pu¡ini servicii echivalente. Acolo
unde am externalizat servicii de hranå, de exemplu, alimenta¡ia
în spitale, dacå pânå acum ni se spunea cå pe bugetul
care este… cå este prea mic bugetul pentru mâncare ¿i de aia
nu putem hråni bolnavii bine, în toate spitalele unde am fost
¿i unde s-a externalizat acest serviciu ¿i s-a externalizat bine
¿i a fost bine urmåri, pe bugetul alocat, bolnavii primesc întradevår
o hranå mai bunå, de care suntem ¿i noi mul¡umi¡i ¿i
direc¡iunea spitalului ¿i bolnavii.
Deci se pot face lucruri mai bune, dacå avem în¡elepciunea
necesarå så ¿tim cum så le tratåm.
Pentru medicii de familie, elaboråm de urgen¡å cadrul
medical pentru concesionarea cabinetelor, o måsurå pe care
am întârziat-o, asta a fost întârziatå.
Informatizarea sistemului de sånåtate este absolut evidentå,
am insistat, dacå vrem så cheltuim eficient banii, trebuie
så avem o raportare ¿i o urmårire absolut la minut, absolut
obiectivå a lor.
ªi, ultimul punct este reforma, strategia na¡ionalå, pe care
trebuie s-o facem, v-am spus ce vom face anul acesta, înså
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 37

Partidul Social Democrat - Sediul Central
va trebui så elaboråm o strategie pe termen, fiindcå repet ¿i
insist, sånåtatea are o prea micå conota¡ie politicå, este un
bun comun ¿i trebuie så-l tratåm în viziunea anilor urmåtori
indiferent de politicå ¿i de ce va urma în alegerile urmåtoare
¿i în alegerile de peste patru ani.
Cam acestea au fost principalele - ¿i mai sunt încå multe
– elemente de strategie pentru anul în curs.
Dl. Sorin Oprescu: Cauzele disfunc¡ionalitå¡ii actuale:
încå se manifestå disfunc¡ionalit¡i la nivelul procurårii de
medicamente, la nivelul medicilor de familie pentru bolile
intercurente ¿i supravegherea gravidelor; introducerea terapiei
retrovirale, de care v-am vorbit pentru ultimii pacien¡i
prin¿i în statisticile Sida, riscul de transmitere a infec¡iei pe
care sexualå la tinerii sub 18 ani, pentru care pårin¡ii nu au
fost de acord cu dezvåluirea diagnosticului.
Aici, este o problemå foarte importantå, pentru cå, ¿i
dumneavoastråcunoa¿te¡i cå este o problemå de adaptare ¿i
la locul de muncå al copilului. Locul de muncå al copilului
sub 18 ani nu poate fi decât ¿coala. În momentul când vom
depå¿i ¿i noi barierele mentale, este greu de depå¿it aceste
bariere, în special de cåtre unele cadre didactice; unii au
reu¿it så treacå peste acest lucru, nu controleazå înså foarte
bine rela¡ia copil-copil infectat cu Sida. La sfâr¿itul lui 2003,
toate lucrurile astea le vede¡i pe acest ecran tocmai pentru a
reu¿i så în¡elegem cu to¡ii o chestiune foarte importantå pentru
poporul åsta de a nu ne låsa, totu¿i, într-o totalå neglijen¡å
acest capitol, care mai târziu poate så devinå o bombå biologicå
pentru ceea ce înseamnå via¡a poporului åsta. Vå da¡i
seama ce se întâmplå în Africa sau în acolo unde cantitå¡ile
acestor bolnavi au întrecut orice fel de închipuire.
Adevårul este cå în anii care au trecut, ¿i nu numai în cei
trei ani de zile, ci în cei opt ani de zile, de când au apårut
asigurårile de sånåtate reforma nu a fost coerentå ¿i sistematicå.
Lipsa mecanismelor de comunicare ¿i de coordonare
între ceea ce a însemnat Ministerul Sånåtå¡ii, Colegiul Medicilor
¿i Casa Na¡ionalå de Asiguråri au existat inechitå¡i în
distribuirea resurselor materiale ¿i s-a diluat asisten¡ei primare.
Dacå la început, în anii 1998, o datå cu apari¡ia caselor de
asiguråri de sånåtate gândeam cå rolul medicului de familie
est acela de a fi un apåråtor, împreunå cu ceea ce înseamnå
ambulatoriu de spital sau ambulatoriile de specialitate, de a
¡ine bolnavii în tratament ¿i în urmårire generalå ¿i de a trimite
cåtre spitale numai cazurile care impuneau acest lucru,
mecanismele ¿i financiare, dar ¿i profesionale au fost de a¿a
naturå încât acest lucru nu s-a putut realiza.
A nu recunoa¿te lucrul acesta ar fi o poveste ¿i o mare
gogonatå. Calitatea este destul de modestå a serviciilor din o
mul¡ime de cauze.
La nivel ter¡ial, la nivel de spitale, a fost singurul loc
unde pacientul a beneficiat de asisten¡å conform celor mai
înalte standarde, dar numai acolo unde a fost posibil. Må
refer la o serie întreagå de opera¡ii de înaltå tehnicitate, dacå
vre¡i, de la transplant pânå la interven¡ii cardiovasculare ¿i
a¿a mai departe.
Nu am ajuns la în¡elepciunea de a ne hotårî, de a ne a¿eza
pe scaune, nu am ajuns, åsta este adevårul, de a ne a¿eza pe
scaun ¿i a hotårî. A¿ vrea så n-o lua¡i în sens cinic. Ce este
mai corect, så se execute 100-200 de transplante sau este mai
corect ca sumele acordate pentru acestea så fie acordate unei
asisten¡e de bazå Må refer la asisten¡a spitaliceascå. Nu mai
avem timp, trebuie så provocåm aceastå discu¡ie. Poporul
åsta are dreptul så ¿tie cât putem så alocåm pentru el, pentru
cå este vorba de el, este vorba de pårin¡ii lui, este vorba de
copiii lui ¿i a¿a mai departe.
Spitalul, din påcate, este un consumator de resurse financiare.
Rezolvå problemele sociale la ora actualå, din 109
centre sociale, componenta socialå de care discuta ministrul,
rezolvå, dar, din påcate, lucrurile nu au început så se mi¿te
a¿a cum am dori noi. 40 din centrele medico-sociale func¡ioneazå.
Func¡ioneazå ¿i astea cu distorsiuni, peste pu¡in din
109. Vrem så le facem så func¡ioneze pe toate.
Dezechilibre între capacitå¡ile destinate, bolnavii cronici
alåturi de bolnavii acu¡i ¿i cei pentru îngrijiri medico-sociale
n-au fåcut altceva decât så sufoce numårul de paturi de spitale.
Nu existå încå un plan na¡ional de asigurare cu paturi. La
preluarea mandatului, ministrul a în¡eles necesitatea, ¿i cei
din Minister, necesitatea alcåtuirii unui plan na¡ional de asigurare
cu paturi. Problema este cå åsta nu se poate face peste
noapte, nu se poate face mâine, nu se poate face poimâine,
dar o datå trebuie så se facå. Deci, este important de ¿tiut cå,
atunci când vine cineva ¿i spune: „domnule, credem cå sunt
foarte multe paturi pe spitale”. Nu, de acum, înainte, prin
aplicarea Legii spitalului, pe paturile pe care dumneavoastrå
le-a¡i våzut în începutul expunerii, pe lucruri concrete, pe
baza morbiditå¡ii, deci a bolilor, se stabile¿te anual planul
na¡ional de paturi, de câte paturi avem nevoie pentru bolnavii
no¿tri.
Serviciile de urgen¡å prespitaliceascå reprezintå altå
urgen¡å a noastrå, pe care dorim s-o creåm, dorim s-o facem
så func¡ioneze. V-a vorbit domnul ministru despre cele 100
de salvåri. Dorim så vå vorbim pentru lunile viitoare de un
sistem public privat de asisten¡å de urgen¡å acolo la locul
accidentului. Sincer, ¿i deschis vorbind, bolnavul moare ori
cu doctor, ori fårå doctor, dacå este så moarå. Problema
noastrå este de a nu-l låsa så moarå ¿i de a fi acolo lângå el,
în câteva minute. Astea sunt echipaje independente, echipaje
care intervin de tipul echipajelor Delta medicale din
Belgia, din Fran¡a, Samur-ul ¿i a¿a mai departe, care intervin,
acolo, la locul faptei, acolo unde s-a întâmplat accidentul.
La fel pe ¿oselele scumpei noastre patrii, în a¿a fel încât
cetå¡enii så simtå cå într-adevår au un serviciu medical de
urgen¡å.
A doua componentå a Serviciului de urgen¡å este din
cauza educa¡iei noastre, din cauza educa¡iei medicale. Cetå¡eanul,
poporul åsta a fost învå¡at, mai ales dupå 1990, a
avut tot timpul o preocupare constantå, frumoaså, så munceascå,
så munceascå în orice condi¡ii, så munceascå, så facå
bani, så munceascå så tråiascå mai bine, så munceascå, så
munceascå. Nu vorbesc de cei care muncesc, ca så ne
38
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Partidul Social Democrat - Sediul Central
în¡elegem, nu vorbesc de restul care au învå¡at ¿i alte lucruri.
Ideea principalå este cå el s-a neglijat. Românul spune în
felul urmåtor: „laså, domnule cå nu mi se întâmplå mie chestia
asta”. Dar lui i se întâmplå chestia asta. ªi atunci, el
ajunge la spital în complica¡ia bolii cronice, ceea ce presupune
¿i spitalizare îndelungatå ¿i posibilitå¡i mai reduse de
a-l pune pe picioare, de a-l reinsera social. Råmâne una dintre
preocupårile noastre principale.
Sånåtatea publicå – fra¡ilor au dispårut doctorii åia, medicii
din institu¡ii, cum le spuneam noi, medicul ¿colar, medicul
de întreprindere. Noi trebuie så controlåm acest sistem,
så-l reformulåm ¿i så-l aducem acolo, pentru cå ei reprezintå
primii pioni, care au grijå de sånåtatea publicå. Altfel,
restul, totul råmâne vorbe, facem, dregem ¿i a¿a mai departe.
Asisten¡a cu medicamente – då-mi ¿i graficul acela încoace,
ca så må întrebe domnul Braia cine a adus a¿a de
pu¡in consumul, dar probabil cå o så-i råspund eu de ce.
Consumul de medicamente din România pe cap de locuitor
este de ¿ase ori mai mic decât în Uniunea Europeanå.
Partea plinå a paharului este cå, probabil, nu suntem atât de
bolnavi ca åia din Uniunea Europeanå. A fost o glumå, nici
måcar o glumå, o încercare de glumå.
În orice caz, medicamentele alocate pe cap de locuitor
sunt în numår foarte mic, pe cap de locuitor bolnav bineîn¡eles.
Asigurarea cu medici – uita¡i ce se întâmplå în rural. 58
de medici la 100 de mii de locuitori, aceastå chestiune trebuie
s-o rezolvåm anul åsta.
Avem ¿i idei, ¿tim cum putem s-o facem, pentru cå, 58 de
medici înseamnå aproape fårå asisten¡å medicalå.
Finan¡area – procentul mic din PIB, cheltuielile statului
cu sistemul sanitar sunt mici fa¡å de ceea ce se întâmplå în
sistemul european. Finan¡area ¿i rambursarea discontinuå ¿i
nu s-au luat în considerare consecin¡ele economice ale tehnologiilor
noi. Prin creditul din 1999 s-au dus o serie întreagå
de aparate, banii pentru ele n-au fost niciodatå, aici au
ie¿it o serie întreagå de discu¡ii ¿i a¿a mai departe. Care sunt
direc¡iile principale Îmbunåtå¡irea stårii de sånåtate, este
foarte clar ¿i vå spunem cum o facem, V-a spus-o ¿i domnul
ministru acolo, nu Ameliorarea din mediul rural, de care
v-am vorbit, ac¡iunea preventivå, medicul de medicinå
socialå, organizarea activitå¡ii în ambulatoriu.
Legea spitalelor este func¡ionabilå dupå 1 martie 2004,
mai urmeazå câteva cosmetizåri pe cuvinte ¿i a¿a mai departe.
Legea sånåtå¡ii publice, care intrå în Parlament. Legea
asigurårilor de sånåtate vizavi de Ordonan¡a 150, care guverneazå
acum sistemul sanitar, Legea asigurårilor private a
trecut de Camerå, vine la Senat, se terminå ¿i cu acest lucru.
Încercåm Legea asigurårilor mutuale, din dorin¡a de a cåuta
resurse, resurse financiare pentru a putea så facem så func-
¡ioneze sistemul. O så-mi spune¡i: cât domnule Oprescu
Påi, vå spun eu, 10%, 10% ¿i cu 3%, mai decompresionåm
pu¡in bugetul, care este a¿a cum este ¿i nu mai are sens så
discutåm foarte mult pe tema asta.
Organizarea categoriilor profesionale – ne-o cere Uniunea
Europeanå pentru libera circula¡ie ¿i recunoa¿terea
diplomelor.
Dl. Dan Matei-Agathon: Stima¡i colegi, avem douå variante
¿i vå consult spre care putem så intråm imediat în întrebåri
referitoare la subiectul principal al conferin¡ei de
preså de aståzi, iar apoi så vå prezint eu câteva flash-uri privind
pozi¡ia partidului fa¡å de ultimele evenimente sau acum
så vi le prezint ¿i så intråm în întrebåri a¿a. În¡eleg foarte
mult, eu sunt convins cå sunte¡i extrem de interesa¡i de ce se
întâmplå în domeniul sanitar, dar am sentimentul acut cå
sunte¡i mai interesa¡i de ce se întâmplå în sceptrul politic,
pentru cå vede¡i cå evenimentele se succed dintr-o zi în alta.
Am så vå prezint foarte, foarte pe scurt câteva din pozi-
¡iile Partidului Social Democrat în primul rând fa¡å de ofensiva
extraordinarå a Partidului Na¡ional Liberal, care ¿i-a
fåcut un obicei din a cere în fiecare zi, în fiecare orå, în fiecare
minut demisia sau demiterea Guvernului Adrian Nåstase,
perseverând pânå le-o spunem noi, în a se face de râs pe
scena politicå româneascå.
Reamintim opiniei publice cå numai amatorismul guvernårii
CDR, din care a fåcut parte cu brio ¿i PNL, a determinat
ca România så nu adere la NATO, la momentul istoric
Madrid ¿i se pare cå liberalii au uitat mult prea repede acest
grav e¿ec, astfel nu se explicå faptul cå în ziua în care Parlamentul
în unanimitate a votat proiectul legislativ privind
aderarea noastrå la acest Tratat a reu¿it så se lanseze ¿i întrun
atac virulent la adresa Guvernului ¿i Partidului Social Democrat.
Cine sunt cei care încearcå så ne dea lec¡ii despre
cum se guverneazå Nu sunt oare tot aceia¿i care au fåcut ca
¡ara noastrå så sufere un handicap serios, nefåcând parte din
grupul celor zece ¡åri ¿i cred cå ¿i melodia de acolo ne
demonstreazå cå acest atac furibund al PNL-ului este o simplå
strategie politicå ¿i nu reprezintå sub nici o formå o alternativå.
Så fie vorba tot despre fo¿tii guvernan¡i, care au încheiat
pe perioada mandatului lor doar ¿ase capitole, iar
acele ¿ase capitole erau simple declara¡ii de inten¡ii, o paginå,
douå, hârtie fårå acquis-ul comunitar, pe când noi am
reu¿it så închidem 16 capitole ¿i ne pregåtim så terminåm, în
acest an ¿i restul de opt capitole, atât de importante pentru
procesul negocierii noastre ¿i respectårii foii de parcurs cu 1
ianuarie 2007.
Oare nu este ridicol ca tocmai ace¿ti oameni politici
compromi¿i prin ineficien¡a lor så vinå ¿i så ne dea acum
lec¡ii Este oare cu adevårat PNL-ul îngrijorat de situa¡ia libertå¡ii
presei în România, în momentul în care criticå reportajele
televiziunii publice realizate în Bulgaria ¿i se gråbe¿te
så aplaude precipitat declara¡iile liderului liberal european
Graham Watson, care sugera separarea tandemului România-Bulgaria
Este normal asemenea atitudine Este interesul
na¡ional Evident cå nu.
Este oare PNL îngrijorat de situa¡ia adop¡iilor interna¡ionale
de copii Så-l consulte pe domnul Valeriu Stoica, så-l
întrebe ce s-a întâmplat cu miile de adop¡ii interna¡ionale în
perioada 1997-200, så-l întrebe cum au dispårut sute de dosare
din arhivele tribunalelor bucure¿tene privind aceste
adop¡ii.
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 39

Partidul Social Democrat - Sediul Central
Este oare îngrijorat PNL-ul de corup¡ie Så-l întrebe pe
domnul Cålin Popescu Tåriceanu ce s-a întâmplat în mandatul
såu de ministru ¿i cum altå realizare importantå n-a
avut decât importul unor autoturisme în institu¡iile publice ¿i
care, nu întâmplåtor, au legåturå cu o marcå bine cunoscutå
de cåtre domnul Cålin Popescu-Tåriceanu.
Iatå de ce noi consideråm coali¡ia PNL-PD, alåturi de
PRM ca o axå a råului, ca o axå a minciunii. Ne îndreptåm
aten¡ia, acum, asupra mo¡iunii de cenzurå, care se pare cå va
fi depuså, dacå se va reu¿i strângerea semnåturilor necesare.
Partidul Social Democrat denun¡å demagogia PNL ¿i PD,
care în mod iresponsabil dore¿te ini¡ierea unei mo¡iuni de
centurå, cu sprijinul ¿i colaborarea PRM. Aceasta este dovada
absolutå a faptului cå reprezentan¡ii coali¡iei care pozeazå
în apåråtori ai principiilor democratice încalcå orice ra¡iune,
mergând umår la umår cu un partid de dreapta, antisemit,
radical, a cårui ideologice a fost ¿i este antina¡ionalå.
Iatå cum axa råului se reîntrege¿te în mod firesc. Liderii
PNL ¿i PD care pânå mai ieri deplângeau imaginea României
în Europa n-au nici o re¡inere în a se înfrå¡i cu Corneliu
Vadim Tudor, un personaj politic dezavuat în mod explicit
de mediile politice interna¡ionale.
În aceste condi¡ii, atragem aten¡ia reprezentan¡ilor PNL-
PD, care pânå mai ieri aplaudau frenetic unele critici formulate,
în bunå parte meritate de cåtre Uniunea Europeanå la
adresa României, cå orice colaborare cu un partid când antisemit,
când filosemit nu va råmâne nesanc¡ionatå de liderii
europeni. Theodor Stolojan, Traian Båsescu ¿i Corneliu
Vadim Tudor într-un deplin consens ideatic ¿i de limbaj fac
astfel dovada de necontestat a duplicitå¡ii ¿i a modului iresponsabil
în care în¡eleg cå facå politicå în detrimentul
intereselor na¡ionale ale României.
Solicitåm råspuns clar din partea celor trei amici politic,
cine este tractorul ¿i care sunt remorcile
Biroul de preså al Partidului Social Democrat este împuternicit
så aducå precizårile ce se impun fa¡å de denigrårile
pe care un cotidian central le adreseazå în mod constant
pre¿edintelui executiv Octav Cozmâncå ¿i am så vå prezint,
pe scurt, declara¡ia domnului pre¿edinte executiv Octav Cozmâncå.
,,Ultima perioadå demonstreazå fårå dubiu faptul cå s-a
declan¿at o campanie murdarå menitå så compromitå cu
orice pre¡ ¿i fårå discernåmânt reprezentan¡ii partidului de
guvernåmânt. Prin ac¡iuni de intoxicare, gåzduite insistent
de un cotidian central, care, fårå documentare jurnalisticå
profesionalå, îmi atribuie diverse proprietå¡i care s-ar afla
în posesia mea, ob¡inute prin diverse cåi ilegale. Mai mult,
valoarea acestora – men¡ioneazå sursa în cauzå – se ridicå
la cifre fabuloase de ordinul milioanelor de euro. Sunt prezentate
fotografii ¿i scenarii fanteziste, dar lipse¿te un lucru
esen¡ial, actul, actele care så ateste proprietarul sau proprietarii
acestor imobile. Am afirmat råspicat în repetat rânduri,
cå singurele mele proprietå¡i sunt cele trecute în declara¡ia
de avere, atât ¿i nimic mai mult. Declar public cå nu
am intervenit în favoarea nici unui agent sau societatea
comercialå pentru câ¿tigarea licita¡iei, nu am deturnat bani
publici sau fonduri PHARE. Acuza¡iile mincinoase precum
aceastå deturnare de fonduri se înscriu în tiparul strategiei
de campanie murdarå, pe care PNL ¿i PD în¡eleg s-o desfå¿oare.
Este ru¿inos faptul cå opozi¡ia, în goana dupå putere,
abandoneazå orice principii ¿i orice valori morale.
Solicit imperativ celor care se lanseazå voit sau nu, în
adresa acuza¡ii de acest tip, så facå dovada celor afirmate.
Studiez ¿i posibilitatea de a ac¡iona autorii ¿i conducerea
ziarului în instan¡å pentru calomnie, solicitând 5 miliarde de
lei despågubiri, care vor fi donate la cinci cåmine de båtrâni
¿i de copii”.
ªi ultimul lucru pe care am så vi-l pun la dispozi¡ie, imediat
dupå conferin¡a de preså, iatå cå dupå evenimentul extraordinar
cu bomba lansatå de la Ploie¿ti de doamna deputat
Paula Ivånescu ¿i domnul Cålin Popescu Tåriceanu gåse¿te
o altå bombå ¿i anume, un incendiu într-o comunå, Bude¿ti,
în Vâlcea, care, conform declara¡iilor distinsului lider
liberal, ar fi fost puså la cale de cåtre partidul Social Democrat.
Avem aici documenta¡ia necesarå, prin care demonstråm
cå acest nefericit incident este transformat politic într-o
mizerie de neconceput într-o campanie electoralå normalå.
(În continuare, cei trei demnitari au råspuns la întrebårile
ziari¿tilor.)
40
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Partidul Social Democrat - Sediul Central
Briefing de preså sus¡inut de dl. Dan Matei Agathon,
secretar general al Partidului Social Democrat
(1 martie)
O så facem un succint briefing privind Delega¡ia permanentå
de aståzi, dupå care vå voi sta la dispozi¡ie, ca întotdeauna,
cu plåcere. Depinde de întrebårile dumneavoastrå.
Am avut foarte multe puncte la ordinea de zi. Este
motivul pentru care ne vom concentra asupra celor pe care
noi le credem importante.
Delega¡ia permanentå a început cu o analizå efectuatå
asupra recentului sondaj IMAS, o fotografie a realitå¡ii politice
care va constitui, fårå discu¡ie, un instrument de lucru
pentru staff-ul de campanie electoralå al Partidului Social
Democrat. Sunt lucruri extrem de interesante, ca, de exemplu,
evolu¡ia Partidului România Mare, determinatå, probabil,
de schimbarea recentå de mesaj dar ¿i de apari¡ia unui
nou competitor pe acela¿i, så spunem, bazin electoral. Constatåm
cå atacurile recente privind negocierile cu Uniunea
Europeanå au fost exagerate ¿i - noi spunem - ¿i incorecte iar
reflexul lor în inten¡ia de vot a electoratului nu a modificat
substan¡ial ceea ce am våzut de foarte mult timp în urmå,
când, indiferent de cine fåcea sondajul, PSD se afla în fruntea
acestor clasamente.
Pânå la urmå, ca o concluzie generalå, analizând acest
sondaj noi spunem cå ie¿im din iarnå cu o stare de spirit a
popula¡iei care nu este foarte, foarte rea ¿i care credem cå va
reprezenta un imbold pentru ceea ce încercåm så facem - ¿i
anume så organizåm ¿i så mobilizåm activi¿tii, militan¡ii,
membrii no¿tri de partid pentru cele trei mari campanii electorale
din acest an.
Primul punct al ordinii de zi a fost o informare referitoare
la stadiul pregåtirilor privind modificarea ¿i completarea
Legii nr. 90/2000 pentru organizarea ¿i func¡ionarea Guvernului
României ¿i administrarea lui. Noi speråm ca, miercuri,
Curtea Constitu¡ionalå så se pronun¡e la solicitarea pe
care au fåcut-o partidele de opozi¡ie privind neconstitu¡ionalitatea
proiectului de lege care a fost înaintat ¿i trecut prin
Camera Deputa¡ilor ¿i prin Senat, astfel încât imediat dupå
aceea så pregåtim proiectul de hotårâre al Parlamentului
privind structura Guvernului Adrian Nåstase, a ministerelor
de stat, a celorlalte institu¡ii guvernamentale. Vom avea în
aceastå såptåmânå o reuniune extraordinarå a Delega¡iei permanente
a partidului, în care vom evalua ¿i – desigur - cred
cå vom ¿i aproba, vom valida, mai bine spus, propunerile
premierului Adrian Nåstase privind noua structurå guvernamentalå.
N-am stabilit încå ziua, cu precizie. Depinde, în mod cert,
¿i de modul în care legea va fi trecutå la Curtea Constitu¡ionalå.
Noi speråm cå vom ob¡ine un aviz de constitu¡ionalitate,
întrucât nu sunt elemente extrem de importante, care ar
putea så ducå la alte decizii. Desigur este rolul Cur¡ii ¿i
judecåtorii de acolo vor analiza ¿i se vor exprima; atât timp
cât aceastå pozi¡ie de ministru de stat a mai fost ¿i în alte
guverne, nu vedem de ce ar fi aståzi neconstitu¡ionalå, pentru
cå a fost foarte constitu¡ionalå din timpul regimului Emil
Contantinescu, de exemplu. Apoi, Viorel Hrebenciuc a prezentat
o informare referitoare la stadiul proiectelor de legi
electorale, mai multe amånunte despre modul în care lucreazå
comisia, asupra modului în care sunt pregåtite cele
trei mari proiecte legislative privind alegerile autoritå¡ilor
administra¡iei locale, alegerile parlamentare ¿i alegerile preziden¡iale.
Vi le va prezenta vicepre¿edintele partidului,
mâine, la ora 13,00, într-o conferin¡å de preså; nu putem din
påcate så modificåm ora, este legatå de un program care
existå la Camera Deputa¡ilor.
Data trecutå, vå reamintesc, am fost ¿i eu în Parlament,
era un pachet le legi dintre care unele extrem de importante
- exact legea privind organizarea ¿i func¡ionarea Guvernului
- ¿i acela a fost motivul principal pentru care Viorel Hrebenciuc
nu a putut så vinå la conferin¡a de preså, care a fost
sus¡inutå, atunci, de purtåtorul de cuvânt Bogdan Niculescu
Duvåz.
Mâine, la ora 13,00, Viorel Hrebenciuc va fi aici, råspund
în fa¡a dumneavoastrå de acest lucru. Sunt extrem de emo-
¡ionat cå-l felicita¡i cu atâta cåldurå ¿i am så-i transmit imediat
cå, dacå nu vine, îmi creazå mari probleme, în primul
rând mie dar, de fapt, în primul rând dumneavoastrå.
În orice caz, proiectul legislativ privind alegerile parlamentare,
såptåmâna aceasta, va pleca la Senat; asupra proiectului
privind alegerile preziden¡iale, probabil cå joi vor
începe dezbaterile, tot la Senat iar Legea privind alegerile, så
le spunem locale, în douå såptåmâni consideråm cå va fi promulgatå
de pre¿edintele Ion Iliescu, urmând så parcurgå
toate stadiile pe care le ¿ti¡i.
Al treilea punct a fost informare privind situa¡ia din
domeniul sånåtå¡ii. Ea a reprezentat ceea ce mul¡i dintre
dumneavoastrå au ¿tiut înaintea Delega¡iei permanente, pentru
cå am avut conferin¡a de preså cu cei doi copre¿edin¡i al
Departamentului privind ocrotirea sånåtå¡ii, Ovidiu Brânzan
¿i Sorin Oprescu. S-a fåcut o prezentare exact de tipul celei
de ieri, în timpul conferin¡ei de preså, privind necesitatea
continuårii reformei în sistemul sanitar ¿i måsurile pe termen
scurt pe care ni le propunem pentru a îmbunåtå¡i situa¡ia în
acest domeniu atât de sensibil pentru noi to¡i.
Apoi, doamna Elena Dumitru a prezentat o informare
referitoare la modul cum au fost aplicate prevederile Legii
416 privind veniturile minim garantat, în perioada 2002-
2003, ¿i câteva sugestii, propuneri vizând îmbunåtå¡irea
acordårii acestei forme extrem de importante pentru cei afla¡i
la limita såråciei sau a såråciei extreme. Pre¿edintele Adrian
Nåstase a solicitat departamentului de resort, Departamentul
de politici sociale så facå imediat o evaluare asupra acestor
propuneri, urmând ca, dupå aceea, så fie discutate în ¿edin¡a
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 41

Partidul Social Democrat - Sediul Central
de Guvern. Din punct de vedere politic, noi am stabilit care
sunt ¡intele pe care le urmårim în anul 2004 ¿i, mai departe,
vizând îmbunåtå¡irea sistemului în care se acordå aceste ajutoare.
Sunt câteva elemente – ca, de exemplu, numårul de
ore pe care este obligatå o persoanå asistatå social så lucreze
în folosul comunitå¡ii så fie urmårite mult mai bine, så se
intervinå în celebrele certificate medicale, prin care au fost
scuti¡i foarte mul¡i de muncå; sigur cå este mult mai comod
så stai acaså, så a¿tep¡i un ajutor decât participi printr-un
efort minim la ceea ce înseamnå îmbunåtå¡irea mediului din
comunitatea localå în care tråie¿ti. Iatå câteva elemente de
acest tip. Ele se aflå în studiu, a¿a cum am spus, la departament,
urmând så creioneze un proiect legislativ pentru
perioada imediat urmåtoare.
Au fost informårile clasice, obi¿nuite privind activitatea
Camerei Deputa¡ilor, a Senatului, a Guvernului. O så ne
oprim doar foarte pu¡in la Mo¡iunea simplå de aståzi, de la
ora 18,00, din Camera Deputa¡ilor. A fost prezentat råspunsul
Guvernului privind aceastå Mo¡iune simplå, ini¡iatå de
72 de deputa¡i ai grupului parlamentar România Mare ¿i
speråm ca, în Camera Deputa¡ilor, Mo¡iunea så nu întruneascå
numårul de voturi necesar pentru a fi aprobatå. Eu
m-am uitat - probabil cå ¿i dumneavoastrå - pe aceastå Mo-
¡iune. Credem cå nu este nimic altceva decât o în¿iruire a
unor critici populiste, a unor semnalåri preluate din preså, în
special din revista România Mare. Am pregåtit acest råspuns.
Elena Dumitru se va întâlni, la ora 14,30 cu grupul parlamentar
al PSD ¿i va face o prezentare detaliatå a råspunsului
guvernamental privind mo¡iunea simplå.
S-a mai prezentat o informare privind concluziile rezultate
din întâlnirea cu reprezentan¡ii Asocia¡iei Na¡ionale a
Veteranilor de Råzboi ¿i reprezentan¡ii Uniunii Na¡ionale a
Cadrelor Militare în Rezervå ¿i în Retragere. Se prefigureazå
posibilitatea semnårii unui protocol de colaborare ¿i de parteneriat
cu aceste importante reprezentante ale unui segment
cu un cuvânt greu de spus în ceea ce înseamnå climatul politic
în care se desfå¿oarå evenimentele acestei perioade.
Mâine, vom semna douå protocoale de colaborare ¿i parteneriat
între Partidul Social Democrat ¿i Confedera¡ia Na¡ionalå
Meridian, pe de o parte, ¿i apoi între Partidul Social Democrat
¿i Federa¡ia Na¡ionalå a Sindicatelor Pensionarilor din
România. Protocolul va fi semnat de pre¿edintele partidului
Adrian Nåstase ¿i de pre¿edin¡ii celor douå structuri sindicale.
Vå vom anun¡a ¿i, dacå ve¡i dori så participa¡i la acest
eveniment pentru noi, ve¡i putea så o face¡i, urmând ca întrebårile
referitoare la structura protocoalelor, la ceea ce a¿teptåm
de la acest sistem de parteneriat så le adresa¡i mâine, în
cadrul conferin¡ei de preså.
Victor Ponta ne-a prezentat o informare privind organizarea
¿i desfå¿urarea proiectului ,,Primåvara social-democratå”,
urmând så aibå loc o întâlnire a Delega¡iei permanente
a Partidului Social Democrat cu mii de tineri care
lucreazå, aståzi, în administra¡ia publicå centralå ¿i localå;
s-a stabilit ca acest eveniment så fie organizat undeva la
sfâr¿itul lunii martie.
În sfâr¿it, au fost aprobate memorandumuri privind vizita
în România a doamnei Gu Xiuliang, pre¿edintele Federa¡iei
Na¡ionale a Femeilor din întreaga Chinå ¿i vicepre¿edintele
Adunårii Na¡ionale a Reprezentan¡ilor Populari din întreaga
Chinå, vizitå care va avea loc în perioada 25-31 martie. Nu
vreau så vå spun ce înseamnå pre¿edinta unei federa¡ii a femeilor
din China; dacå ne gândim cå în China sunt un miliard
¿i 300 de milioane de locuitori, îmi pun problema fireascå
ce s-o fi întâmplat cu industria mår¡i¿oarelor din aceastå
¡arå. În orice caz, este o ini¡iativå a Organiza¡iei de Femei
PSD, în ideea de a consolida rela¡ii cu organiza¡ii similare
din ¡åri cu un cuvânt important de spus în politica mondialå.
Probabil cå ne vom concentra mai mult pe aceastå ini¡iativå
¡inând cont cå, de 1 martie, a fost aprobat un memorandum
privind desfå¿urarea reuniunii regionale a femeilor social
democrate pentru alegerile locale, în perioada 13-14 martie
la Palatul Parlamentului.
În sfâr¿it, au fost diferite note, informåri, materiale documentare
care reprezintå calendarul manifesta¡iilor importante
la nivel na¡ional ¿i jude¡ean, programul deplasårilor în
teritoriu a membrilor Delega¡iei permanente, a secretarilor
de stat. Am considerat necesar ca, ¿i în zona guvernamentalå,
sistemul acesta de deplasåri în teritoriu såptåmânale så
Comunicat de preså
În legåturå cu declara¡iile de preså din ultima perioadå
ale domnului senator Antonie Iorgovan, Biroul de Preså al
Partidului Social Democrat este împuternicit så dea publicitå¡ii
urmåtoarea declara¡ie:
“Afirma¡iile senatorului Antonie Iorgovan nu reprezintå
sub nici o formå pozi¡ia conducerii Partidului Social
Democrat, fiind puncte de vedere personale.
De¿i conducerea partidului a atras aten¡ia în repetate
rânduri asupra faptului cå toate problemele trebuie dezbåtute
în cadrul structurilor interne de partid, domnul senator
Antonie Iorgovan î¿i permite în continuare så aducå critici
nejustificate, prin intermediul presei, la adresa unor colegi
de partid. În acest fel, domnia sa încalcå normele interne
ale partidului, având un comportament necorespunzåtor,
lipsit de colegialitate.
Problemele interne, inclusiv eventualele critici la
adresa activitå¡ii unor colegi care de¡in demnitå¡i publice,
se impun a fi analizate în cadrul structurilor partidului.
Conducerea Partidului Social Democrat îl aten¡ioneazå
pentru ultima datå pe domnul senator Antonie Iorgovan så
respecte statutul partidului ¿i så se ab¡inå de a mai face
comentarii nejustificate la adresa colegilor.”
42
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Partidul Social Democrat - Sediul Central
reprezintå mai curând segmentele mai în vârstå ale popula¡iei.
Cred cå este normal så explicåm ¿i public cå avem o
responsabilitate politicå fa¡å de cei care o via¡å întreagå au
muncit ¿i care a¿teaptå din partea Guvernului, din partea partidelor
o atitudine responsabilå pentru rezolvarea problefie
extins, pentru cå este important ca secretarii de stat så
cunoascå ceea ce se întâmplå în teritoriu ¿i så råspundå la
întrebårile pe care le pun oamenii cu prilejul diferitelor întâlniri.
Am mai analizat o solicitare a Organiza¡iei jude¡ene Suceava
a Partidului Social Democrat, urmare a celor întâmplate
¿i semnalate de preså privind accesarea unor fonduri
europene prin intermediul Agen¡iei SAPARD, ¿i s-a hotårât
aprobarea demisiei din func¡ia de vicepre¿edinte al Consiliului
jude¡ean dar ¿i din cea de consilier jude¡ean a domnului
Petre ¿tirbu. De asemenea, s-a aprobat suspendarea din
func¡ie a domnilor Radu Veleanu, director general, ¿i Nicolae
Dobre Aclimec, director general adjunct al direc¡iei
generale tehnice, pânå la primirea raportului final al colectivelor
de control.
În situa¡ia în care în acest Raport de control existå o
vinovå¡ie a celor doi directori, ei vor fi elibera¡i din func¡ie a
doua zi dupå ce raportul va fi fåcut public.
Declara¡ii de preså ale domnilor Adrian Nåstase, pre¿edintele Partidului
Social Democrat ¿i Ion Popescu, pre¿edintele Confedera¡iei Sindicale Na¡ionale
Meridian, cu ocazia semnårii Acordului de colaborare ¿i parteneriat dintre
PSD ¿i Confedera¡ia Sindicalå Na¡ionalå Meridian
Dl. Adrian Nåstase: Dragi colegi, dragi parteneri, må
bucur foarte mult så semnåm acest document care
consfin¡e¿te, de fapt, o rela¡ie de lucru, o rela¡ie de sprijin, o
rela¡ie de consultare permanentå, pe care am avut-o ¿i pânå
acum. Må bucur så constat cå suntem în måsurå så tratåm
problemele pe care le-am re¡inut în modul cel mai în¡elept ¿i
så institu¡ionalizåm o legåturå care func¡iona, uneori, poate
mai pu¡in eficient.
La nivel de partid ne dorim foarte mult aceastå legåturå
directå cu dumneavoastrå, vrem så aflåm din partea sindicatelor,
a dumneavoastrå în mod deosebit, cum putem så
gåsim solu¡ii împreunå la problemele foarte grele pe care le
avem de rezolvat.
Nu cred cå cineva ¿i-a propus så rezolve toate greutå¡ile
pe care le are România într-un timp foarte scurt. Voi fi realist.
Am avut o discu¡ie, pânå acum câteva minute, cu echipa
Fondului Monetar Interna¡ional. Sunt ¿i lucruri bune sunt ¿i
alte lucruri, pe care trebuie så le avem în vedere mai departe,
inclusiv în zonele pe care dumneavoastrå le ¿ti¡i foarte bine,
zonele legate de sectorul energetic ¿i de cel minier. De aceea,
(2 martie 2004)
ar trebui så vedem împreunå care sunt cele mai bune solu¡ii
¿i din punct de vedere economic ¿i din punct de vedere
social. Ne intereseazå ¿i o consultare politicå pe teme care ¡in
de opinia publicå, în special a acestui (…)
Eu må bucur foarte mult cå am semnat acest document
împreunå cu dumneavoastrå ¿i vå mul¡umesc în numele
colegilor mei pentru în¡elegere ¿i pentru colaborare.
Dl. Ion Popescu: Eu sunt membru al PSD, al PDSR din
februarie 1997, când toatå lumea se depårta de acest partid.
Momentul de aståzi îl consider unul deosebit de important.
Constituie, de fapt, o oportunitate a activitå¡ii noastre ¿i nu
este prima semnåturå pe care am dat-o pentru sus¡inerea de
partener politic al PSD - am dat-o ¿i în 1997, ¿ti¡i, era¡i de
fa¡å în Sala Parlamentului. Am fost singurii care am semnat
acest acord politic. Nimeni nu m-a împins, nimeni nu m-a
obligat, ci eu am solicitat så facem acord politic cu PSD ¿i de
ce Aici se ¿tie foarte multå carte.
Declara¡ie de preså a pre¿edintelui PSD, domnul Adrian Nåstase,
la semnarea Acordului de colaborare între Partidului Social Democrat
¿i Federa¡ia Na¡ionalå a Sindicatelor Pensionarilor din România
(2 martie 2004)
Dl. Adrian Nåstase: Aceastå semnåturå aranjeazå, de
fapt ratificå o rela¡ie extrem de amicalå pe care, de-a lungul
anilor, am desfå¿urat-o încercând så gåsim împreunå solu¡ii,
o rela¡ie de asemenea responsabilå.
Adeseori s-a spus despre PDSR ¿i apoi despre PSD cå
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 43

Partidul Social Democrat - Sediul Central
melor lor.
Sunt multe aspecte concrete pe care, de-a lungul timpului,
am reu¿it så le rezolvåm datoritå unor consultåri care au
avut întotdeauna limite rezonabile. Aici este, probabil, aspectul
cel mai important pe care a¿ vrea så-l subliniez - în
toatå societatea româneascå, probabil cei mai atin¿i de
schimbårile care au avut loc în ultimii 15 ani au fost pensionarii
¿i, în acela¿i timp, ei au fost cei care au sprijinit cel
mai puternic continuarea schimbårilor în a¿a fel, încât genera¡iile
care vor veni så poatå beneficia de eforturile pe care
le facem în aceastå perioadå.
Uneori am reu¿it så gåsim solu¡iile propice, alteori poate
rezolvårile pe care le-am cåutat împreunå n-au fost suficient
de accelerate iar nivelul de cre¿tere pentru pensii, modul de
rezolvare a unor probleme sociale n-au fost întotdeauna la
cea mai amplå dimensiune.
Ne-am propus ¿i am început så regândim felul în care trebuie
restructurat sistemul de pensii; vrem så ne consultåm cu
dumneavoastrå, spre a gåsi, împreunå, cele mai bune solu¡ii.
Vrem så vedem care sunt problemele pe care, uneori, rezolvarea
unei dificultå¡i le determinå în alte zone. Am så fiu
mai explicit. Ne ocupåm de 15 ani så rezolvåm problemele
de proprietate. De 15 ani încercåm så rezolvåm problemele
trecutului, restituiri de proprietå¡i ¿.a.m.d. dar uitåm så tråim
în prezent ¿i så generåm mai multå proprietate prin muncå,
încurajând tot mai mult eforturile prin muncå.
De aceea, într-un fel, este foarte important ¿i mesajul
pre¿edintelui Iliescu în a sublinia suficient aceastå chestiune.
Nu putem så ne gândim doar la proprietari ¿i la restituirile de
case. Trebuie så avem solu¡ii ¿i pentru chiria¿ii din anumite
case care vor trebui restituite.
La nivelul Guvernului, de altfel, am început în urmå cu
câteva såptåmâni o analizå în legåturå cu aceste aspecte ¿i
vom rediscuta un plan de ac¡iuni ¿i anumite måsuri semnificative
la urmåtoarea ¿edin¡å de guvern.
Vreau så vå asigur, stima¡i parteneri, stima¡i reprezentan¡i
ai unei echipe care a fost întotdeauna alåturi de noi, så
vå asigur de dorin¡a noastrå de a lucra împreunå pentru a
rezolva, în continuare, problemele dificile cu care România
se confruntå.
Conferin¡a de preså sus¡inutå de domnii Viorel Hrebenciuc, vicepre¿edinte
al partidului, ¿i Dan Matei-Agathon, secretar general al partidului
(2 martie 2004)
Dl. Viorel Hrebenciuc: Doamnelor ¿i domnilor,
Câteva cuvinte despre recentul sondaj.
Dupå alegeri, vorbind de cele din 1996, ¿ti¡i foarte bine
cå partidul care câ¿tigå alegerile, în primele 6 luni de zile se
bucurå de o încredere mult mai mare din partea popula¡iei
decât în ziua alegerilor ¿i este cazul CDR-ului în iarna anului
1997 ¿i al nostru, al PSD-ului în februarie-martie 2001,
deci la trei luni de zile dupå alegeri. Înså, în anul doi, trei de
guvernare, så ie¿i din iarnå pe plus, în compara¡ie cu luna
noiembrie sau luna decembrie a anului precedent, aceasta
într-adevår constituie o premierå în contextul în care iarna la
români are problemele pe care le ¿ti¡i.
Trebuie så mai marcåm în sondaje scåderea PRM-ului
care, dacå va fi confirmatå în lunile urmåtoare, ¿i speråm så
se întâmple acest lucru ¿i în lunile urmåtoare, va demonstra
faptul cå atunci când PSD este la guvernare PRM este foarte
mic în op¡iunile electoratului. ¡in så vå reamintesc, cu acest
prilej, faptul cå în 1992 PRM a avut 3,16 la sutå la alegeri,
în 1996 dupå 4 ani de guvernare a fostului PDSR a avut 4,17
sau 18 la alegeri ¿i abia dupå guvernarea CDR-ului în 2000
a crescut la 22 la sutå. Dacå vom reu¿i så-l ducem sub 10
procente aceasta va confirma, într-un fel, faptul cå putem
controla acest fenomen astfel încât popula¡ia ¿i electoratul så
în¡eleagå adevåratul pericol pe care-l reprezintå PRM pentru
via¡a politicå a ¡årii.
Sondajele acestea sunt, ¿i de aceastå datå, un instrument
foarte bun de lucru sugerând încå o datå, eu ¿tiu, cåile de atac
în perioada urmåtoare ¿i strategiile care trebuie så le adoptåm
în lunile care urmeazå. SOCIAL-a discutat foarte mult
în jurul faptului cå domnul Alin Teodorescu este viitorul
cancelar al Guvernului Nåstase ¿i, în acela¿i timp, este cel
care conduce IMAS. Eu ¿tiu cå domnul Alin Teodorescu a
demisionat din Consiliul de administra¡ie al IMAS-ului. În
acela¿i timp ¿tiu cå ¿i el a verificat de multe ori datele care
le-a prezentat duminicå dupå-amiazå, pentru cå era sigur cå
se vor îndrepta critici asupra domniei sale în urma rezultatului
acestui sondaj.
Op¡iunile de vot de care ne bucuråm în sondajul acesta nu
înseamnå pentru noi, eu ¿tiu, „campania s-a terminat în
momentul de fa¡å”, ci dimpotrivå înseamnå un început ¿i o
continuare a ofensivei de care spunem noi cå am încercat s-
o declan¿åm începând din 5 ianuarie ¿i mai demonstreazå
faptul cå fiind ataca¡i într-un punct foarte tare al PSD-ului ca
¿i a celorlalte partide, punct foarte tare care înseamnå
op¡iunile electoratului, eu ¿tiu toatå activitatea care s-a
desfå¿urat pentru integrarea europeanå ¿i pentru NATO, faptul
cå atunci când ataci un adversar în punctul lui cel mai tare
nu vei câ¿tiga întotdeauna ¿i acest lucru s-a dovedit acum.
Faptul cå am fost ataca¡i extrem de vehement, în preså, ca så
spun a¿a, så nu må refer la alte mijloace mass-media, a avut
câteodatå ¿i are de foarte multe ori efectul de bumerang ¿i
dacå o så fi¡i curio¿i o så vå dau ¿i alte amånunte.
Aceasta mai relevå un lucru: faptul cå Traian Båsescu
este politicianul care a scåzut cel mai mult în credibilitate
44
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Partidul Social Democrat - Sediul Central
vizavi de electorat. El vine de la 50 ¿i ceva la sutå ¿i a ajuns
la 34 la sutå dupå doi ani de zile, ceea ce înseamnå cå, totu¿i,
eu ¿tiu, limbajul autoeletist pe care domnia sa îl are, ca så
nu-i dau alte atribu¡ii acestui limbaj, pe termen lung nu este
cel care så ducå la succes în electorat.
În ceea ce prive¿te de pachetul de legi electorale, pot så
vå spun cå pragul electoral al alegerilor locale va fi de 5 la
sutå. Toatå aceastå discu¡ie care s-a nåscut în urma amendamentelor
pe care unii dintre colegii mei le-au propus pentru
3 la sutå ne-au relevat faptul cå, în general, curentul de
opinie este favorabil pentru 5 la sutå ¿i societatea civilå a
remarcat acest lucru ¿i, deci, vom sus¡ine pragul de 5 la sutå.
De asemenea, discu¡iile care au fost între Consiliul Na-
¡ional al Audiovizualului ¿i unii membri ai comisiei electorale
ne vor duce la faptul cå vom interzice publicitatea de
clipuri electorale dupå o anumitå orå. O så vedem în lucrårile
Comisiei care va fi aceastå orå pentru televiziuni ¿i faptul cå
se va face campania electoralå doar în emisiunile strict electorale
¿i nu în clipul de publicitate comercialå.
În privin¡a de protocoalelor pe care le-am semnat aståzi,
în buna tradi¡ie a partidului nostru de esen¡å social-democraticå,
de a avea rela¡ii foarte bune cu sindicatele în primul
rând, aståzi am semnat un protocol cu Federa¡ia Na¡ionalå a
Sindicatelor Pensionarilor din România ¿i, de asemenea, cu
Federa¡ia Sindicalå Na¡ionalå Meridian. Nu vå ascund faptul
cå noi colaboråm cu cele douå confedera¡ii de foarte mul¡i
ani de zile, iar acum am considerat cå este momentul så semnåm
aceste protocoale, pentru cå suntem într-un an electoral
în primul rând ¿i pentru cå unele dintre ideile pe care domniile
lor le au, programele lor platformå, pot fi prinse ¿i în
programul electoral al PSD din acest an. Eu må opresc aici
¿i a¿tept cu curiozitate ¿i interes întrebårile dumneavoastrå.
Reporter (Elena Vijulie de la BBC): - Domnule Hrebenciuc,
vå rog så ne spune¡i, au existat multe interpretåri care
spun cå numirea domnului Talpe¿ în guvern înseamnå cå
domnul Iliescu a preluat frâiele Guvernului. Cum comenta¡i
ªi mai am o întrebare. Am putea så ne a¿teptåm ¿i la
alte schimbåri în restructurarea Guvernului, având în vedere
cå la Bruxelles s-a sugerat cå anumite demisii vor fi
interpretate ca un gest de luat în seamå.
Dl. Viorel Hrebenciuc: Deci nu vå ascund faptul cå
duminicå seara am vorbit cu domnul prim-ministru Adrian
Nåstase ¿i, într-un fel, am prevåzut reac¡ia dumneavoastrå de
luni ¿i mar¡i în care am spus cå domnul prim-ministru va fi
atacat prin aceastå numire a domnului Talpe¿ ca ministru de
stat pe ideea cå pierde din putere, cå nu mai controleazå
Guvernul, cå domnul Pre¿edinte Iliescu va controla Guvernul.
Eu sunt convins cå semnalul adevårat pe care vrem så-l
dåm este acela cå nu existå disensiuni între cele douå palate.
ªti¡i foarte bine cå, întotdeauna, aceastå chestiune a fost
semnalatå în mass-media în ultimii doi ani de zile ¿i faptul cå
noi suntem o echipå cu cei din Palatul Cotroceni a dovedit
activitatea domnului general Talpe¿.
Pe de altå parte, numirea domnului general Talpe¿ în
aceastå func¡ie eu o consider o chestiune absolut inspiratå,
având în vedere experien¡a domniei sale în rela¡iile interna¡ionale
¿i statutul de care se bucurå în fa¡a occidentalilor.
Sunt convins cå domnul prim-ministru Nåstase a fåcut o
alegere în¡eleaptå.
Reporter: - Am întrebat ¿i dacå mai existå ¿i alte demisii.
Dl. Viorel Hrebenciuc: - Deci nu ¿tiu så existe demisii
în viitoarea restructurare a Guvernului, dar sunt convins cå
va fi ¿i o remaniere. Sincer, aståzi nu pot så vå spun în ce ministere
¿i unde se va întâmpla acest lucru. Este strict problema
domnului prim-ministru Adrian Nåstase, pentru cå domnia
sa lucreazå cu mini¿trii direct ¿i nu noi, cei de la
Parlament.
Reporter (Adevårul): - Domnule Hrebenciuc, pute¡i så
fi¡i mai clar în privin¡a acelei probleme legate de publicitatea
electoralå Deci care va fi textul ¿i dacå v-a¡i gândit la
o orå, a¡i spus cå dupå o anumitå orå. Poate cå v-a¡i gândit
la o orå … ¿i, încå o datå, spune¡i-ne clar, partidele politice
vor intra la un loc cu reclamele comerciale sau se terminå
reclamele ¿i în continuare
Dl. Viorel Hrebenciuc: - Nu, deci în primul rând noi
dorim så interzicem clipurile electorale la televiziuni. Aceste
clipuri electorale vor putea fi date la televiziuni doar în orele
stricte care ¡in de studioul electoral. ¡in minte cå în anul
2000, dacå nu må în¿el, au fost între ora 16,00 ¿i 17,00 dupåamiazå
la televiziunea românå.
Vom propune aceea¿i orå ca så nu se poatå så ni se
repro¿eze cå am schimbat orele ¿.a.m.d. Deci, între 16,00 ¿i
17,00 lumea va putea så-¿i prezinte clipurile electorale strict
în aceastå orå. În rest sunt interzise. Deci nici un fel de
amestec cu nici un fel de publicitate electoralå. A¿a ca ¿i în
2000 de fapt. În orele maxime de audien¡å cu atât mai mult
nu vom da… nu facem decât så repetåm experien¡a bunå din
anul 2000. Nu vom face nimic altceva.
Dl. Dan Matei Agathon: - ¿i în plus, så ¡inem cont ¿i de
reglementårile în Uniunea Europeanå. Numai Grecia este o
¡arå care permite videoclipuri în timpul campaniei electorale.
Celelalte ¡åri au programele electorale de studio ¿i eu cred cå
este foarte bine så intråm în consens cu legisla¡ia europeanå
¿i din acest punct de vedere.
Reporter (Ioana Påtra¿ Radio Star): - Am douå întrebåri,
una pentru domnul Agathon ¿i una pentru domnul Hrebenciuc.
Domnule Agathon, ce urmeazå dupå acest avertisment
foarte serios dat lui Antonie Iorgovan În¡eleg cå este
vorba de un ultimatum ¿i a doua întrebare, domnule Hrebenciuc,
a¿ vrea så da¡i o replicå acelui anun¡ dat de liderul
PRM, Corneliu Vadim Tudor pentru cå a¡i vorbit de sondaje
¿i despre cum se pozi¡ioneazå Partidul România Mare în
sondaje. Corneliu Vadim Tudor a lansat un apel cåtre lucråtorii
nemul¡umi¡i din serviciile de informa¡ii de a se înscrie
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 45

Partidul Social Democrat - Sediul Central
în Partidul România Mare ¿i care este pozi¡ia partidului de
guvernåmânt.
Dl. Dan Matei Agathon: - Da, mul¡umesc foarte mult
cå-mi oferi¡i posibilitatea så må remarc din nou. Este un ultimatum,
ave¡i dreptate.
Nu ¿tiu dacå este 553, dar vå spun cu sinceritate cå în
Delega¡ia permanentå colegii, vicepre¿edin¡i au discutat, am
discutat împreunå, asta este situa¡ia. Este inadmisibil, ca un
membru marcant al partidului så aleagå calea de a-¿i exprima
påreri, nemul¡umiri prin intermediul mediei, când are la
dispozi¡ie structuri de partid.
Vreau så vå anun¡ cå existå sisteme moderne de comunica¡ii
care stau la îndemâna tuturor, inclusiv a ziari¿tilor, prin
care colegi din Delega¡ia permanentå, în cursul zilei de aståzi
au intrat în legåturå cu pre¿edintele executiv Octav Cozmâncå.
Dacå mai dori¡i så ave¡i informa¡ii, ¿i la Senat au avut loc
discu¡ii cu domnul pre¿edinte Nicolae Våcåroiu, cu liderul
grupului senatorial PSD Nicolae Solcanu ¿i am ajuns la
aceea¿i concluzie. În situa¡ia în care va fi repetatå o astfel de
declara¡ie îl vom invita în Delega¡ia permanentå a partidului
så dea explica¡iile necesare.
Dl. Viorel Hrebenciuc: - Referitor la apelurile pe care
le-a fåcut domnul Corneliu Vadim Tudor, cred cå vrea så-¿i
împrospåteze cadrele. În ultimul timp partidul era considerat
plin de securi¿ti în vârstå ca så spun a¿a. Cred cå se face o
modernizare a partidului din acest punct de vedere dar nu
cred cå va avea prea multe ¿anse de izbândå.
Reporter: - Vorbi¡i de o împrospåtare
Dl. Viorel Hrebenciuc: - Påi asta am explicat, cred cå
dore¿te o reîmprospåtare. Vå rog så vå adresa¡i cu încredere
domnului Vadim Tudor så vå explice el ce dore¿te.
Reporter: - Domnule Hrebenciuc care sunt acum, în
acest stadiu, demersurile necesare pentru finalizarea procesului
de reorganizare a Guvernului ca så spun a¿a, mai
exact când î¿i vor putea prelua atribu¡iile mini¿trii de stat,
care ar fi un calendar imediat
Dl. Viorel Hrebenciuc: - Cred cå mar¡ea viitoare dupåamiaza.
Reporter: - Deci, ar fi vorba de un proiect de hotårâre al
Parlamentului
Dl. Viorel Hrebenciuc: - Urmeazå råspunsul Cur¡ii Constitu¡ionale,
promulgarea legii de cåtre pre¿edintele României,
dupå care, propunerea pe care domnul prim-ministru
Nåstase o va înainta Parlamentului. Dupå aceasta, discu¡ia
din birourile reunite ale celor douå camere, prin care vom
stabili cå luni dupå-amiazå dar cred cå mai bine mar¡i
diminea¡a noii nominaliza¡i vor fi discuta¡i în comisiile parlamentare
reunite ale celor dopå camere ¿i cred cå în cursul
zilei de mar¡i dupå-amiaza, sau, cel mai târziu, miercuri vom
asista la votul cu privire la numirile din nou guvern. Noul
Guvern Din Guvernul Nåstase, remaniat, restructurat, cum
vre¡i dumneavoastrå så-I spune¡i. Acesta este programul
care-l våd eu în desfå¿urare.
Reporter (România Liberå, Ada Mese¿an): - Domnule
vicepre¿edinte, a¡i avut o formulare foarte interesantå când
v-a¡i referit la viitorul vicepremier Talpe¿. A¡i spus „statutul
de care se bucurå în ochii occidentalilor”. De ce statut se
bucurå domnul Talpe¿ în ochii occidentalilor ¿i cum a perceput
Uniunea Europeanå care deja numirea Nu ¿tiu dacå
v-a trimis semnale, vå rog så ne spune¡i. Cum a perceput
Uniunea Europeanå numirea încå unui general în administra¡ia
centralå când ea tocmai asta solicita demilitarizarea
¿i a doua întrebare. Nu ¿ti¡i de demisii dar cred cå va fi o
remaniere. Dumneavoastrå vå referi¡i, remaniere înseamnå
schimbare de mini¿tri. Dumneavoastrå vå referi¡i la schimbare
de mini¿tri sau doar la înlocuiri de secretari de stat
Dl. Viorel Hrebenciuc: - Remanierile acelea la ce s-a
referit domnul Dan Matei ieri când a vorbit de remaniere, må
gândeam cå dumnealui ¿tie mai mult decât ¿tiu eu despre
acest subiect.
Referitor la domnul Talpe¿ n-am fåcut decât så preiau
declara¡ia domnului prim-ministru de sâmbåtå, când l-a propus
pentru aceastå func¡ie. Nici nu-mi permit så fac alte
aprecieri vizavi de activitatea domniei sale, dar ¿tiu cå, în
calitatea sa de fost ¿ef al Serviciului de Informa¡ii Externe a
avut rela¡ii foarte bune cu serviciile omoloage din multe ¡åri
din lume inclusiv din Europa. La acest lucru må refeream. ªi
la acest lucru s-a referit ¿i domnul prim-ministru în declara¡ia
domniei sale de sâmbåtå.
Pe de altå parte, nu consider cå domnul general Talpe¿,
ca istoric militar, pensionar în acela¿i timp, nu în armatå, nu
înseamnå militarizarea guvernului ci, dimpotrivå. Având în
vedere capacitatea domniei sale de analist ¿i de strateg în
acela¿i timp cred cå un asemenea epitet nu I se potrive¿te.
Dl. Dan Matei Agathon: - Nu este frumos så må autocitez
dar vå reamintesc ceea ce am spus ieri în timpul conferin¡ei
de preså. Dacå restructurarea va fi înso¡itå sau nu de
o remaniere vom afla împreunå dupå Delega¡ia permanentå
a partidului în aceastå såptåmânå. Dacå cineva a în¡eles
altceva, este problema lui nu problema mea.
Reporter: - Domnule Hrebenciuc, ce în¡elege¡i dumneavoastrå
prin remaniere ca så fiu mai preciså
Dl. Viorel Hrebenciuc: - Schimbare de mini¿tri din fruntea
unui minister.
Reporter: - Deci este vorba de o schimbare de mini¿tri.
Crede¡i cå…
Dl. Viorel Hrebenciuc: - Pot så fie noi ministere create
46
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Partidul Social Democrat - Sediul Central
din ministerele actuale ¿i numirea de noi mini¿tri, acest lucru
l-am în¡eles eu.
Reporter (Antena 1): - Am douå întrebåri. Prima se
referå tot la aceastå publicitate electoralå. Vå gândi¡i la un
proiect de lege, merge¡i pe vechiul proiect de lege. De
asemenea a¡i spus cå în 2000 au fost interzise aceste clipuri.
Probabil cå ¿ti¡i foarte bine cå aceste clipuri puteau fi
difuzate practic la orice orå ¿i a¿a au ¿i fost difuzate.
Dl. Viorel Hrebenciuc: - Nu, atunci a fost un ordin al
CAN-ului prin care în general a fost interzis, a mai prins în
coada emisiunilor de ¿tiri, dacå ¡in eu bine minte cum a fost
în 2000. Noi o så interzicem ¿i acest lucru. Acest lucru va fi
prins în Legea privind alegerile locale ¿i vrem så prindem ¿i
în Legea privind alegerile parlamentare.
Reporter: - ¿i exact în aceea¿i lege ve¡i stabili ¿i emisiunile
Dl. Viorel Hrebenciuc: - Nu, nu. Deci acest lucru va fi
stabilit de o comisie parlamentarå împreunå cu Consiliul
Na¡ional al Audiovizualului, timpii de emisie. Dacå vorbi¡i
de timpii de antenå se discutå separat.
Reporter: - ªi pentru televiziunile private ¿i pentru televiziunea
na¡ionalå
Dl. Viorel Hrerbenciuc: - Pentru televiziunea na¡ionalå,
dar vom da indica¡ii ¿i pentru televiziunile private, inclusiv
pentru Antena 1.
Reporter: - Mul¡umim. ªi a doua întrebare, dacå tot a¡i
afi¿at aceastå siguran¡å cu remanierea dacå ne pute¡i spune,
eventual în Delega¡ie sau în aceste conexiuni rapide pe care
le face¡i cu Delega¡ia permanentå dacå a¡i discutat vreun
domeniu
Dl. Viorel Hrebenciuc: - Nu, domnul Dan Matei a avut
conexiuni rapide cu Delega¡ia.
Dl. Dan Matei Agathon: - N-am discutat în timpul
conexiunilor repetate în cursul zilei de aståzi.
Reporter (Cristi ¿u¡u-Evenimentul Zilei): - Domnul
Hrebeniciuc, am douå întrebåri pentru dumneavoastrå. Una
se referå la situa¡ia de la Bacåu. Acolo au existat la
Referendumul privind noua Constitu¡ie, un caz despre care
s-a vorbit foarte mult în preså ¿i anume folosirea unei
tombole, procedeu interzis în legisla¡ie. Ei bine, zilele trecute
Parchetul a dat sentin¡e penale. Cum comenta¡i dumneavoastrå
în calitate de vicepre¿edinte PSD, de pre¿edinte
PSD Bacåu aceastå stranie întrebare. A doua întrebare.
Dl. Viorel Hrebenciuc: - Da, da¡i-mi voie så vå råspund
¿i vå råspund ¿i la urmåtoarea întrebare. Deci, nu consider o
situa¡ie stranie. În primul rând, tombola nu este interziså de
lege, ca så ne în¡elegem foarte clar. Dacå este un articol de
lege care interzice tombola ståm de vorbå. Tombola am fåcut
din 1992 în 1996 s-a fåcut, poate acum nu atât de aproape de
sec¡ia de vot cum a fost cazul Referendumului. ªi nu pot
comenta, eu ¿tiu, decizia pe care a luat-o Parchetul. Eu consider
cå a respectat legea. Nu våd alt comentariu aici. A doua
întrebare, vå rog.
Dl. Dan Matei Agathon: - Numai pu¡in. Un foarte scurt
comentariu pentru cå eram reprezentantul Partidului Social
Democrat în Biroul Electoral Central, atunci când s-a discutat
acest aspect la solicitarea distin¿ilor colegi din PNL ¿i PD
iar eu am cerut Biroului Electoral Central så sesizåm procuratura
privind ceea ce s-a întâmplat la Bacåu iar urmare
acelei sesizåri am constatat cu interes cå propunerea organizårii
tombolei a venit din partea unui distins consilier liberal,
sus¡inutå cu înflåcårare de distin¿i consilieri democra¡i
ceea ce a demonstrat, din nou, limbajul dublu practicat de
axa råului, axa minciunii între ceea ce se spunea la Bacåu ¿i
ceea ce se afirma råspicat la Bucure¿ti. A fost o idee a
Consiliului local, a Consiliului municipal care este parlamentul
pentru municipiul Bacåu.
Dl. Viorel Hrebenciuc: - Nu puteai så învinovå¡e¿ti o
singur persoanå de aceastå decizie a consiliului local
Reporter (Iorgu Iano¿-Radio Total): - A¡i semnat acest
protocol cu Meridian ¿i cu pensionarii. Vor primi reprezentan¡ii
acestor douå organiza¡ii locuri pe listele PSD la
alegeri
Dl. Viorel Hrebenciuc: - Depinde la care alegeri vå
referi¡i la locale sau la generale
Reporter: - Indiferent de alegeri.
Dl. Viorel Hrebenciuc: - Eu nu am protocolul la mine,
nu ¿tiu dacå s-a negociat un asemenea lucru, dar cred cå este
o idee bunå så punem reprezenta¡i ai lor pe listele de consilieri.
Dl. Dan Matei Agathon: - Imediat dupå conferin¡a de
preså vå punem la dispozi¡ie textul integral al celor douå protocoale.
Reporter: - A¿ vrea ¿i eu så vå întreb dacå inten¡iona¡i så
modifica¡i legile electorale astfel încât votarea så aibå loc,
så se poatå ¡inå în douå zile, dupå modelul de la
Referendum
Dl. Viorel Hrebenciuc: - Nu, nu. O singurå zi ¿i fericitå.
Reporter: - În legåturå cu avertismentul dat domnului
Iorgovan. În momentul în care al¡i colegi din PSD i-au luat
apårarea domnului Brânzan, domnul Tri¡å Fåni¡å a spus cå
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 47

Partidul Social Democrat - Sediul Central
dacå ne referim astfel la domnul Brânzan pe Ilie Sârbu de la
agriculturå ar trebui så-l împu¿cåm. A¿a a spus domnul
Tri¡å Fåni¡å. Nu crede¡i cå ar trebui så-i atrage¡i aten¡ia ¿i
domnului Tri¡å Fåni¡å dacå pe domnul Iorgovan îl critica¡i
atât
Dl. Viorel Hrebenciuc: - Deci domnul Sârbu a fost
împu¿cat, a¿a cå…
Dl. Dan Matei Agathon: - Dupå cum vå spune Viorel,
problema a fost rezolvatå, iar dacå domnul Tri¡å Fåni¡å a
spus ceva, dumneavoastrå ne pune¡i så comentåm. Sunt
lucruri care, probabil cå le-a¡i auzit, iar eu n-am primit nici
un fel de ¿tire privind asta. Înseamnå cå a avut un moment
de cådere psihicå.
Reporter: - În legåturå cu tombola de la alegeri, existå
în lege un articol, care interzice în mod expres folosirea
oricåror mijloace de ob¡inere a voturilor.
Dl. Viorel Hrebenciuc: - Domnul Cristian ¿u¡u se referea
la tombolå, ¿ti¡i.
Reporter: - Da, dar acesta este un mod de a-I aduce la
vot.
Dl. Viorel Hrebenciuc; - ¿i ce este råu cå-I aduce pe
oameni la vot
Reporter: - ¿i nu crede¡i cå indiferent de cine a fåcut-o,
deci indiferent de cine a fåcut propunerea, indiferent dacå
au fåcut-o liberalii sau al¡ii, nu crede¡i cå este corect ca cei
care fac propuneri ilegale så fie sanc¡iona¡i
Dl. Viorel Hrebenciuc: - Dar Parchetul, dupå cum am
în¡eles s-a exprimat, cå am aflat ¿i eu acum acest lucru cå el
nu s-a numit un fapt ilegal. Dacå ar fi fost ilegal cred cå se
sesiza altfel.
Reporter (Ziarul Cotidianul): - Domnule Hrebenciuc, a¡i
început så strânge¡i fonduri pentru campania electoralå
Dl. Viorel Hrebenciuc: - Dacå…, dar îi strângem de trei
ani de zile.
Reporter: - La cât estima¡i cå va costa campania electoralå
pentru alegerile parlamentare
Dl. Viorel Hrebenciuc: - Dumneavoastrå vre¡i så må
verifica¡i. ªi eu i-am råspuns Adei Mese¿an acum vreo douå
luni de zile. N-am fåcut un calcul exact, dar era atunci, stabilisem
în jur de 7000 de euro de senator nu Nu, deci
n-avem alte calcule.
Dl. Dan Matei Agathon: - Ne putem gândi la un buget
de campanie atâta timp cât: 1, nu avem încå legea promulgatå
de Pre¿edinte, pentru cå depinde de durata campaniei.
Noi avem un proiect legislativ.
Dl. Viorel Hrebenciuc: - Oricum, suma care se vehiculeazå,
pe undeva la 50.000 de euro, toate partidele, mi se
pare enorm. Este o cifrå irealå, absolut.
Dl. Dan Matei Agathon: - 2. Ba ¿ti¡i foarte bine, tarifele
de publicitate n-au fost încå fåcute publice de marile trusturi
de preså din România. Deci de aia n-au fost fåcute publice.
Când vom avea… Nu ¿tim cum va fi exact programul de la
televiziune. Sunt încå proiecte legislative. În momentul când
ele se vor prefigura vom avea o apreciere de buget.
Dl. Viorel Hrebenciuc: - Dan, nu te gråbi, cå pe urmå
în¡eleg cå le configuråm ¿i iar o så fie întrebåri.
Reporter: - A¿ mai avea o întrebare. Cum comenta¡i,
domnule Hrebeniuc, afirma¡iile directorului Imprimeriei
Na¡ionale care sus¡ine cå, într-un an electoral, încasårile pe
tipårituri se dubleazå, ajungând de la 300 de milioane de
euro la 600 de euro.
Dl. Viorel Hrebenciuc: - 300 de milioane de euro, 600
de euro tipårituri în campanie. Este imens, ce spui, domnule.
Reporter: - Deci sunt cifre…
Dl. Vbiorel Hrebenciuc: - Este cifra lui de afaceri. Dacå
a avut 30 de milioane de euro cifrå de afaceri
Reporter: - Dar nu este vorba de cifra de afaceri a
Imprimeriei Na¡ionale ci de tipårituri în toatå ¡ara.
Dl. Viorel Hrebenciuc: - Nu, este imens, nu. Va cre¿te
PIB-ul de nu vå mai spun.
Reporter: - ªi a¿ avea o ultimå întrebare. Având în
vedere ce i s-a întâmplat grupului parlamentar de la Senat
al PD, din cauza migra¡iei politice, ave¡i de gând så interzice¡i
în noua lege electoralå migra¡ia politicå
Dl. Viorel Hrebenciuc: - Nu putem interzice cå nu este
interziså de Constitu¡ie.
Reporter: - La Constitu¡ie când s-a discutat a¡i spus cå
ve¡i discuta aceastå problemå la nivelul legii electorale ¿i nu
pute¡i så prinde¡i problema în…
Dl. Viorel Hrebenciuc: - Nu, dar este prinså în
Constitu¡ie, pentru cå în vechea Constitu¡ie era art. 102, prin
care parlamentarii… mandatul în folosul na¡iunii sau cum
era formularea, este prinså ¿i în Constitu¡ia urmåtoare. Deci
nu vom interzice migra¡iile, clar. Cel pu¡in, acesta este punctul
nostru de vedere.
Reporter: - Nu considera¡i cå este imoralå
Dl. Viorel Hrebenciuc: - Nu consider cå este imoral,
pentru cå fiecare dintre senatorii sau deputa¡ii care migreazå
au propriile lor motive. S-ar putea, de exemplu, cå, eu ¿tiu
48
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Partidul Social Democrat - Sediul Central
PD-ul, cå despre el este vorba så treacå de la social-democra¡ie
la liberalism, chiar asearå l-am auzit pe domnul
Vosganian care sus¡inea unificarea celor douå partide, deci,
atâta timp cât î¿i schimbå op¡iunea pe parcursul exercitårii
mandatului nu våd de ce to¡i ar trebui så fie liberali din
cadrul Partidului Democrat.
Am aflat de comunicatul de preså, scris în stilul infantil,
caracteristic deputatului Eugen Nicolåescu, ¿i nu l-a¿ fi luat
în considerare dacå acesta nu ar fi avut func¡ia de purtåtor de
cuvânt al PNL.
Sunt profund revoltat cå sunt acuzat de “lipså de bunsim¡
¿i ospitalitate tradi¡ionalå româneascå” pe motivul mincinos
cå a¿ fi interzis închirierea cåminelor culturale unde
Theodor Stolojan ar fi vrut så se întâlneascå cu oamenii.
Fa¡å de acestea, declar:
1. PNL Mehedin¡i a avut rezultate foarte proaste la
alegerile trecute, iar singurul mod de a se eviden¡ia este a
poza în victimå.
2. ªi prefectul Dan Trancotå ¿i primarul comunei
Bro¿teni s-au referit la întâlnirile electorale care sunt
interzise în afara perioadei de campanie electoralå.
3. În ceea ce må prive¿te, generos cum sunt, am råspuns
Declara¡ie
la întrebarea unui primar, cu urmåtoarea remarcå ironicå:
„depinde ce se scrie în cererea de închiriere. Dacå sunt a¿a
de pro¿ti så scrie«campanie electoralå» sau «întâlnire electoralå»,
atunci este interziså prin lege o astfel de întâlnire.
Dacå în cerere, la motiva¡ia întâlnirii, se scrie, spre exemplu
«¿edin¡å de spiritism», «circ», «strip-tease», råmâne la latitudinea
factorului local så aprecieze.”
În concluzie, declar cå domnul Nicolåescu este un mincinos,
¿i nu îmi voi retrage aceastå afirma¡ie decât dacå va
prezenta opiniei publice vreo cerere de închiriere, înregistratå
¿i respinså.
Deputat
Eugen Nicolicea
Pre¿edintele Organiza¡iei PSD Mehedin¡i
Comunicate de preså
• Partidul Social Democrat a avertizat în repetate rânduri
asupra haosului ¿i neîn¡elegerilor care domnesc în proaspåta
Coali¡ie PNL-PD-PRM. Iatå cå, prin refuzul de a semna împreunå
mo¡iunea, cele trei partide readuc în memoria opiniei
publice interminabilele certuri pentru putere care au paralizat
¡ara în perioada 1997-2000.
Povestea se repetå, fapt ce demonstreazå imaturitatea
politicå a liderilor axei råului, care nu au învå¡at nimic din
gre¿elile trecutului. În ultimele zile am avut parte de un spectacol
lamentabil, oferit de liderii celor trei partide, care ba se
îmbrå¡i¿au entuaziasma¡i de euforia momentului, ba se
delimitau unii de al¡ii prin declara¡ii ambigue.
Mesajul presedintelui PSD, domnul Adrian Nastase, pre¿edintele PSD,
adresat domnului Hu Jintao, secretar general al Comitetului Central
al Partidului Comunist Chinez pre¿edintele Republicii Populare Chineze
(Bucuresti, martie 2004)
Excelen¡å,
Este pentru mine o plåcere deosebitå så vå exprim
mul¡umirea pentru calda primire care ne-a fost acordatå cu
ocazia vizitei mele în ¡ara dumneavoastrå ¿i så vå transmit
cele mai bune uråri de sånåtate ¿i fericire, precum ¿i de
pace ¿i prosperitate pentru na¡iunea chinezå prietenå.
Sunt convins cå recenta vizitå în ¡ara dumneavoastrå a
delega¡iei Interna¡ionalei Socialiste ¿i schimbul fructuos de
opinii avut cu aceastå ocazie au contribuit la mai buna
în¡elegere ¿i dezvoltare a rela¡iilor între partidele noastre,
în interesul reciproc al ambelor pår¡i.
Sunt bucuros så pot spune cå Republica Popularå Chinezå,
¡arå prietenå, a fost o perioadå îndelungatå ¿i råmâne
un partener important al României în Asia, o regiune cu un
poten¡ial deosebit în aceastå epocå a globalizårii.
A¿ dori så vå asigur de întregul sprijin al Partidului
Social Democrat din România pentru continua dezvoltare
a rela¡iilor noastre tradi¡ionale de prietenie la toate
nivelurile.
Vå rog så accepta¡i, Excelen¡å, asigurarea înaltei mele
considera¡ii.
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 49

Partidul Social Democrat - Sediul Central
Apogeul colaborårii PNL-PD-PRM a fost atins în clipa în
care strategii acestor partide nu au reu¿it så se punå de acord
asupra persoanei ori persoanelor care så citeascå textul mo-
¡iunii în plenul Parlamentului. Dacå nu au reu¿it så se punå
de acord asupra simplei semnåri a unei hârtii, ne putem
închipui cu groazå cum ar gestiona Coali¡ia PNL-PD-PRM
actul de guvernare.
• Partidul Social Democrat este surprins de încercarea
PNL de a politiza pânå ¿i evenimentele tragice ale unora dintre
membrii såi. Astfel purtåtorul de cuvânt al PNL, Eugen
Nicolåescu, se folose¿te de incendiul asupra gospodåriei
viceprimarului liberal Gheorghe Mirea, din comuna Bude¿ti,
¿i a sediului filialei locale PNL, încercând så câ¿tige un vot
în plus.
Partidul Social Democrat a solicitat imediat dupå incident
organelor abilitate solu¡ionarea urgentå a situa¡iei, tocmai
pentru a evita lansarea unor scenarii fantastice, a¿a cum
încearcå domnul Nicolåescu. Prefectul jude¡ului a solicitat
atât Grupului Jude¡ean de Pompieri cât ¿i Inspectoratului
Jude¡ean de Poli¡ie så facå publice cât mai repede rezultatele
anchetelor.
Partidul Social Democrat î¿i exprimå din nou regretul
pentru pierderile materiale suferite de familia Mirea.
Liderii locali ai PSD analizeazå posibilitatea de a ac¡iona
în judecatå organiza¡ia localå a PNL pentru calomniile adresate
partidului. Solicitåm liderilor PNL så se ab¡ine pe viitor
de la a mai face comentarii nefondate, înainte ca organele
abilitate så facå publice rezultatele anchetelor în cauzå.
• Biroul de Preså al Partidului Social Democrat este
împuternicit så dea publicitå¡ii punctul de vedere ¿i måsurile
adoptate de cåtre Organiza¡ia Jude¡eanå a PSD Teleorman,
în urma apari¡iei în cotidianul Evenimentul zilei a unor articole
privind o serie de primari ¿i consilieri din jude¡:
“Fa¡å de afirma¡iile domnului Cornel Nistorescu din cotidianul
Evenimentul zilei nr. 3662/4 martie 2004, conform
cårora PSD nu a întreprins nici o ac¡iune în urma publicårii
såptåmâna trecutå a unui articol în care este incriminat ¿i un
primar PSD din jude¡ul Teleorman pentru luare de mitå, precizåm
cå Delega¡ia Permanentå a Organiza¡iei Jude¡eane a
PSD l-a exclus din partid pe Petre Drågan, primarul comunei
Nanov.
Chiar în ziua publicårii articolului «Cum se mituiesc primarii»,
pre¿edintele Organiza¡iei PSD Teleorman, domnul
Teodor Ni¡ulescu, în calitate de prefect al jude¡ului a emis
ordinul nr. 32/26 februarie 2004, prin care Inspectoratul de
Poli¡ie Teleorman a fost sesizat pentru a desfå¿ura cercetarea
cazului. Ordinul în cauzå se referå la primarii ¿i consilierii
locali din comunele Nanov ¿i Buzescu.
Precizåm cå în ceea ce îl prive¿te pe primarul comunei
Buzescu, Valentin Tråistaru, aflat în acea¿i posturå cu Petre
Drågan, dar membru PNL, pre¿edintele PNL Teleorman ¿ia
declarat în continuare sprijinul politic pentru sus¡inerea
acestuia.
La apari¡ia articolului «Curve pentru primari» din
Evenimentul zilei, domnul Teodor Ni¡ulescu a convocat
pentru vineri 5 martie ¿edin¡a Delega¡iei Permanente a PSD
Teleorman în care inten¡ioneazå så propunå retragerea sprijinului
politic primarilor ¿i consilierilor din comunele
Cålmå¡uiu, Rådoie¿ti ¿i Nanov.
În cazul în care organele de cercetare penalå constatå
comiterea unor infrac¡iuni de cåtre persoanele nominalizate
în articol, cei care sunt membri PSD vor fi exclu¿i din partid.”
50
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Organiza¡ia de Femei a PSD
Program de pregåtire pentru andidatele la alegerile locale
Organiza¡ia de Femei a Partidului Social Democrat, în
parteneriat cu funda¡ia Friedrich Ebert Stiftung, desfå¿oarå
în perioada 1-6 martie un program de pregåtire a candidatelor
social-democrate la alegerile locale din 2004.
Peste 100 de femei membre ale Partidului Social Democrat
din toate jude¡ele ¡årii se perfec¡ioneazå în tehnicile
moderne de campanie electoralå urmând så desfå¿oare pânå
la declanåarea alegerilor, pregåtiri similare pentru candidatele
aflate pe pozi¡ii eligibile în localitå¡ile ¿i jude¡ele din
¡arå.
La seminar sunt prezente doamna Hildegard Puwak,
preåedintele Organiza¡iei de Femei a PSD, doamna Rovana
Plumb, secretar general, doamna deputat Maria Lazår, precum
¿i restul Delega¡iei Permanente a OFPSD.
Referen¡ii invita¡i din Germania, domnul Achim Moeller,
secretar general al “Societå¡ii social-democrate pentru politica
comunalå a landului Hessen” ¿i director al “Academiei
pentru politica comunalå” din Wiesbaden, ¿i doamna Ellen
Ehring, referen¡a pentru politica comunalå al Academiei, au
consiliat pânå în prezent peste 260 primari ¿i au oferit expertizå
pentru candida¡i de-a lungul a 25 de ani de activitate în
politici social democrate.
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 51

Palatul Victoria
De la purtåtorul de cuvânt al Guvernului
Asiståm în aceastå perioadå la o adevåratå infla¡ie de
comunicate lansate de cåtre Opozi¡ie, în special de cåtre
PNL, prin care oameni ¿i partide politice condamnate la
uitare încearcå cu orice pre¡ så producå scandaluri ¿i „evenimente”
prin care så se men¡inå în aten¡ia publicului. Ultimul
comunicat este îndreptat împotriva pre¿edintelui României
¿i, indirect, urmåre¿te calomnierea actualului Guvern.
Acuzele aduse institu¡iei Guvernului sunt grave doar prin
iresponsabilitatea cu care sunt fåcute ¿i nu prin con¡inut, care
nu gåse¿te fundament în realitate. Suntem convin¿i cå acest
pumn de moloz turnat în urechile opiniei publice nu îi va împiedica
pe cei cu discernåmânt så facå diferen¡a între cei care
muncesc zi de zi pentru bine ¡årii ¿i cei care stau pe margine,
fluierå, vocifereazå; în general, pierd timp pe care ar fi putut
så-l utilizeze în folosul binelui public.
Guvernul României a recep¡ionat ¿i a tratat cu toatå seriozitatea
semnalele trasmise recent de oficiali europeni. Nu
le-am minimalizat ¿i nu am încercat så eludåm importan¡a
lor a¿a cum nici nu le-am exagerat. Toate aceste mesaje nu
ne spun lucruri pe care nu le ¿tiam. Ele reafirmå data fixatå
pentru aderarea României la Uniunea Europeanå (1 ianuarie
2007). Elementul comun al acestor mesaje este cå România
trebuie så accelereze procesul de reformå pentru a nu rata
aceastå datå. Con¿tient de importan¡a momentului, premierul
Adrian Nåstase a fåcut recent o vizitå la Bruxelles pentru a
discuta cu pre¿edintele Parlamentului European, domnul Pat
Cox ¿i a prezenta Comisarului European pentru Extindere,
domnul Gunther Verheugen un plan concret de måsuri.
Acest plan con¡ine peste 40 de måsuri necesare pentru îndeplinirea
criteriilor politice ¿i economice de aderare. Dintre
acestea men¡ionåm:
• În domeniul protec¡iei copilului se are în vedere
adoptarea, pînå la mijlocul lunii martie, a pachetului de legi
care va reglementa acest sector, conform recomandårilor formulate
de exper¡ii Comisiei Europene, elaborarea ¿i adoptarea
legisla¡iei secundare pînå la mijlocul lunii iunie ¿i reorganizarea
Agen¡iei pentru Protec¡ia Copilului ¿i evaluarea
performan¡ei individuale în cadrul acesteia;
• Pentru îndeplinirea criteriilor economice de aderare,
Guvernul va aplica måsuri stricte de reducere a infla¡iei, va
îmbunåtå¡i cadrul legislativ ¿i administrativ necesar dezvoltårii
sectorului întreprinderilor mici ¿i mijlocii, va reduce,
gradual, volumul arieratelor din economie cu pînå la 0,5%
din PIB în 2004 ¿i va îmbunåtå¡i capacitatea administrativå
de aplicare a politicilor în domeniul concuren¡ei si al ajutoarelor
de stat;
• Adoptarea pânå în iunie 2004 a pachetului legislativ
pentru reforma justi¡iei (Legea privind Organizarea Judecåtoreascå,
Legea privind Statutul Magistra¡ilor, Legea privind
Consiliul Superior al Magistraturii).
Este regretabil cå, în acest moment în care se impune ca
întreaga claså politicå så ac¡ioneze consensual pentru a mobiliza
energiile necesare transpunerii cât mai rapid în realitate
a reformelor necesare dezvoltårii României, existå for¡e
¿i oameni politici care încearcå så paraziteze activitatea celor
bine inten¡iona¡i ¿i speran¡ele oamenilor.
Lipsa oricårei busole politice ¿i deriva în care se
regåse¿te PNL în ultima perioadå este demonstratå de lipsa
mesajului politic ¿i repetarea pe un ton strident, care
depå¿e¿te limitele civilitå¡ii, a acelora¿i acuze la adresa Guvernului
României. Nu ¿tim dacå acest comportament este
unul asumat de conducerea PNL sau apar¡ine doar purtåtorului
såu de cuvânt, domnul Eugen Nicolåescu. Ambele
situa¡ii sunt regretabile.
Suntem convin¿i cå singura formulå viabilå pentru
Opozi¡ie este formularea de programe ¿i politici alternative
la actualul program de guvernare. Cu siguran¡å, gherila politicå
antiguvernamentalå, fårå orizont ¿i fårå mesaj, duså de
unii lideri ai PNL va îndepårta acest partid de propriul electorat
- ¿i a¿a fragil - ¿i va contribui la cre¿terea dezechilibrului
pe e¿ichierul politic în România.
52
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Palatul Victoria
ªedin¡a de Guvern din 26 februarie 2004
Au mai fost discutate
¿i aprobate urmåtoarele
puncte aflate
pe ordinea de zi:
5. Hotårâre privind acordarea de
cåtre România a unui ajutor umanitar,
cu titlu gratuit, pentru Regatul
Maroc
Guvernul a decis acordarea unui
ajutor umanitar, cu titlu gratuit, pentru
Regatul Maroc. Ajutorul umanitar constå
în produse farmaceutice ¿i parafarmaceutice
în limita sumei de 50.000
euro, respectiv:
• Produse parafarmaceutice: vatå
(1 tonå), comprese tifon (30.000 pachete),
fe¿i tifon (15.000 bucå¡i), seringi
de unicå întrebuin¡are (450.000
bucå¡i), catetere periferice (2.500 bucå¡i)
• Medicamente: ampicilinå (600
cutii), ampicilinå injectabilå (3.000 flacoane),
penicilinå 400.000 UI (18.000
flacoane), Xilinå (5.000 fiole)
• Dezinfectante: Bromocet (5.000
flacoane) Produsele men¡ionate vor fi
scoase din rezervele de stat, în mod
gratuit. Transportul extern va fi asigurat
de Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor,
iar cheltuielile de ambalare, de
transport pe parcurs intern, precum ¿i
alte cheltuieli interne ocazionate de
îndeplinirea acestei ac¡iuni se suportå
de cåtre Administra¡ia Na¡ionalå a
Rezervelor de Stat din venituri proprii.
6. Hotårâre privind accesul navelor
¿i ambarca¡iunilor de pescuit,
care arboreazå pavilionul altor state,
în marea teritorialå ¿i zona economicå
exclusivå a României
Prevederile actului normativ stabilesc
cå accesul navelor de pescuit
stråine se face pe baza acordurilor încheiate
cu statele de pavilion ale respectivelor
nave, cu respectarea practicårii
pescuitului responsabil ¿i a legisla¡iei
statului român. Acordurile de
pescuit vor fi încheiate, ¡inând cont de
resursele acvatice vii exploatabile în
marea teritorialå ¿i în zona economicå
exclusivå a României, precum ¿i de
efortul de pescuit na¡ional. În cadrul
acordurilor încheiate cu alte state vor fi
stabilite condi¡iile financiare privind
activitatea de pescuit a navelor stråine.
Pe baza acestor acorduri, autoritå¡ile
na¡ionale ale statelor semnatare care
råspund de pescuit vor încheia protocoale
în care vor fi prevåzute urmåtoarele
capitole:
- procedura ob¡inerii licen¡ei, autoriza¡iei
de pescuit ¿i formularistica
necesarå;
- valabilitatea licen¡ei ¿i modalitatea
de platå;
- declara¡iile de capturå;
- observatori;
- sistemul de monitorizare a navelor;
- echipaj;
- descårcåri;
- comunica¡ii;
- zone de pescuit;
- folosirea echipamentelor, instala¡iilor
¿i serviciilor portuare;
- sanc¡iuni;
- cazurile în care se procedeazå la
re¡inerea sau sechestrarea nevelor de
pescuit stråine. Navele stråine de pescuit
trebuie så îndeplineascå o serie de
condi¡ii, dupå cum urmeazå:
- så aibå la bord licen¡a ¿i autoriza¡ia
de pescuit;
- så aibå instalat la bord un sistem
func¡ional care så permitå detectarea ¿i
identificarea acestora de la distan¡å;
- comandantul va înregistra ¿i
raporta informa¡iile referitoare la pescuit,
inclusiv descårcårile ¿i transbordårile,
urmând a pune la dispozi¡ia
autoritå¡ilor române copii dupå aceste
înregistråri;
- comandantul va accepta inspectori
piscicoli la bord ¿i va coopera cu
ace¿tia;
- comandantul urmeazå så respecte
condi¡iile ¿i restric¡iile referitoare la
debarcåri, transbordåri, opera¡ii comune
de pescuit, unelte de pescuit, plase
¿i marcarea ¿i identificarea navelor.
Ministerul Agriculturii, Apelor, Pådurilor
¿i Mediului va emite reglementåri
referitoare la activitatea navelor ¿i
ambarca¡iunilor de pescuit.
7 Guvernul a adoptat Hotårârea
privind acordarea titulaturii de
muzeu de importan¡å na¡ionalå Muzeului
Na¡ional Filatelic
Se acordå titulatura de muzeu de
importan¡å na¡ionalå Muzeului Na¡ional
Filatelic, sucursalå fårå personalitate
juridicå a Companiei Na¡ionale
„Po¿ta Românå”. Muzeul are urmåtoarele
atribu¡ii principale: a) de¡inerea
de bunuri de valoare excep¡ionalå,
semnificative în plan na¡ional pentru
filatelie, dar fårå a se limita la acest
domeniu, luând în considerare semnifica¡ia
pe care o au asemenea piese de
muzeu;
b) inventarierea ¿i eviden¡a colec-
¡iilor;
c) cercetarea, în baza unor programe
anuale ¿i de perspectivå, a patrimoniului
pe care îl de¡ine ¿i a contextelor
specifice acestui patrimoniu;
d) documentarea în vederea identificårii
surselor, cunoa¿teri ¿i, dupå caz,
a achizi¡ionårii de obiecte ¿i piese filatelice,
în vederea completårii ¿i îmbogå¡irii
colec¡iilor;
e) conservarea obiectelor de patrimoniu;
f) organizarea de expozi¡ii permanente
¿i temporare al cåror obiect så fie
patrimoniul pe care îl de¡ine sau co-
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 53

Palatul Victoria
registrate, în ultimul interval, în ceea ce
prive¿te Capitolul 6 - Concuren¡a, perspectivele
privind pachetul financiar, în
formula avansatå de Comisia Europeanå,
precum ¿i agenda proximå pentru
Capitolul 24 JAI, precum ¿i stadiul
pregåtirilor pentru negocierea Capitolului
21 - Politici regionale ¿i coordonarea
instrumentelor structurale. Au
fost identificate prioritå¡ile pe care România
trebuie så le îndeplineascå în
cursul urmåtoarelor luni, pentru a perlec¡iile
particulare;
g) punerea în valoare prin expozi¡ii,
publica¡ii ¿i comunicåri a rezultatelor
cercetårilor ¿tiin¡ifice muzeografice; h)
contactul permanent cu publicul de
toate categoriile;
i) contactul permanent cu speciali¿tii
din cadrul Federa¡iei Filatelice
Române;
j) contactul permanent cu mediile
de informare, cu organiza¡ii neguvernamentale,
organisme culturale, institu¡ii
de învå¡åmânt ¿i cercetare, organisme
¿i foruri interna¡ionale;
k) organizarea unui cerc de studii de
istorie po¿talå ¿i filatelic. Muzeul va
avea sediul în imobilul aflat în administrarea
Muzeului Na¡ional de Istorie
a României din municipiul Bucuresti.
Spa¡iul se atribuie în folosin¡å gratuitå,
pe o perioadå de 49 de ani. Predareapreluarea
spa¡iului se va face pe bazå
de protocol, încheiat între Muzeul Na-
¡ional de Istorie a României ¿i Compania
Na¡ionalå „Po¿ta Românå”, în
termen de 30 zile de la intrarea în
vigoare a Hotårârii. De asemenea, în
termen de 30 de zile de la data intrårii
în vigoare a Hotårârii, Compania Na-
¡ionalå „Po¿ta Românå” are obliga¡ia
de a solicita Ministerului Culturii ¿i
Cultelor acreditarea muzeului, în vederea
func¡ionårii acestuia. România va
gåzdui, în acest an, Congresul Uniunii
Po¿tale Universale, la care vor fi
prezen¡i 1.500 de delega¡i din 189 ¡åri.
8. Guvernul a adoptat în ¿edin¡a
de joi, 26 februarie, Hotårârea privind
furnizarea informa¡iilor referitoare
la consumul de carburant ¿i
emisiile de CO2 ale autoturismelor
noi, destinate cumpåråtorilor la comercializare
Actul normativ prevede cå producåtorii
¿i importatorii trebuie så punå la
dispozi¡ia cumpåråtorilor informa¡ii
privind consumul de carburant ¿i emisiile
de CO2 ale autoturismelor noi la
comercializare, respectiv vânzare sau
achizi¡ionare în sistem leasing. Hotårârea
stabile¿te obligativitatea aplicårii
unei etichete care så con¡inå informa¡ii
privind consumul oficial de carburant
¿i emisiile de CO2 pe fiecare model de
autoturism nou. În punctele de vânzare,
aceastå etichetå poate fi aplicatå pe
autoturism sau afi¿atå alåturi într-un
mod vizibil În vederea informårii corecte
¿i complete a cumpåråtorilor, va
fi elaborat un ghid privind consumul
oficial de carburant ¿i emisiile specifice
de CO2, care va fi distribuit gratuit ¿i
la cerere celor interesa¡i, de cåtre distribuitorii
de autoturisme. Ghidul se
elaboreazå cu consultarea producåtorilor
¿i se reactulizeazå cel pu¡in o datå
pe an. De asemenea, este obligatorie
completarea documenta¡iei promo¡ionale
cu date privind consumul oficial
de carburant ¿i emisii specifice oficiale
de CO2 ale modelelor de autoturisme
noi. Este interziså înscrierea pe etichete,
ghiduri, afi¿e sau în documenta¡ie
promo¡ionalå a altor indicatori, simboluri
sau inscrip¡ii privind consumul
de carburant sau emisiile de CO2 care
nu sunt conforme cu cerin¡ele hotårârii,
dacå este de naturå så producå creeze
confuzii poten¡ialilor cumpåråtori.
Nerespectarea prevederilor actului
normativ se sanc¡ioneazå cu amendå de
la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei.
Emisiile de CO2, sunt în mare parte
generate de autoturisme, fapt pentru
care UE a propus o strategie vizând o
reducere a emisiilor de CO2 de la autoturisme
prin îmbunåtå¡irea specifica¡iilor
tehnice ale carburan¡ilor. În ¡årile
UE a fost adoptatå Directiva 1999/947
CE privind informa¡iile asupra consumului
de carburant ¿i emisiilor de
CO2 disponibile pentru cumpåråtori la
comercializarea autoturismelor noi,
amendatå prin Directiva 2003/73/EC.
Conform Directivei, informarea poate
orienta alegerea consumatorilor înspre
autoturisme care consumå mai pu¡in
carburant ¿i care emit în consecin¡å mai
pu¡in CO2, încurajând astfel producåtorii
så ia måsuri în vederea îmbunåtå¡irii
performan¡elor autoturismelor
din acest punct de vedere. România s-a
angajat så reducå emisiile de gaze cu
efect de serå, în perioada 2008-2012,
cu 8% fa¡å de nivelul acestora din
1989, conform Protocolului de la
Kyoto al Conven¡iei-cadru a Na¡iunilor
Unite privind schimbårile climatice,
adoptat la conferin¡a de la Kyoto în
decembrie 1997. Hotårârea adoptatå de
Executiv va intra în vigoare la 1 ianuarie
2005.
Lucrårile Comitetului Executiv de Integrare Europeanå
În cursul dimine¡ii, la Palatul Victoria,
premierul Adrian Nåstase a prezidat
lucrårile Comitetului Executiv de
Integrare Europeanå, reuniune la care
au participat: Ioan Rus, ministrul Administra¡iei
¿i Internelor, Mihai Tånåsescu,
ministrul Finan¡elor Publice, Ilie
Sârbu, ministrul Agriculturii, Elena
Dumitru, ministrul Muncii ¿i Solidaritå¡ii
Sociale, Rodica Stånoiu, ministrul
Justi¡iei, Miron Mitrea, ministrul
Transporturilor, Construc¡iilor ¿i Turismului,
Dan Ioan Popescu, ministrul
Economiei ¿i Comer¡ului, Vasile
Pu¿ca¿, ministru negociator-¿ef cu UE,
Eugen Bejinariu, ministru pentru coordonarea
SGG, Cristian Diaconescu, secretar
de stat MAE, Jonathan Scheele,
¿eful Delega¡iei CE la Bucure¿ti, Lazår
Comånescu, Ambasador - Misiunea
României pe lângå UE.
Referindu-se la stadiul actual al
negocierilor cu Uniunea Europeanå,
Vasile Pu¿ca¿ a prezentat evolu¡iile în-
54
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Palatul Victoria
mite finalizarea negocierilor la acest
capitol: transferarea Autoritå¡ii de Management
a Cadrului de Sprijin Comunitar
de la Ministerul Integrårii Europene
la Ministerul de Finan¡e; crearea
efectivå a structurilor Autoritå¡ilor de
Management pentru Programele Opera¡ionale
Sectoriale ¿i Regional (angajarea
¿i pregåtirea resurselor umane);
elaborarea ¿i demararea unor programe
clare privind pregåtirea resurselor
umane din cadrul Autoritå¡ilor de Management
în domeniul gestionårii
instrumentelor structurale; modificarea
Lgii 151/1998 privind dezvoltarea regionalå.
În plan extern, vizita de lucru a premierului
Adrian Nåstase la Bruxelles,
întâlnirile cu pre¿edintele Comisiei
Europene, Romano Prodi, cu comisarul
european pentru extindere Gunther
Verheugen, cu pre¿edintele Parlamentului
European, Pat Cox ¿i cu pre¿edintele
AFET, Elmar Brok, au permis
transmiterea unui mesaj politic clar, în
sensul cå Guvernul României a
reac¡ionat prompt ¿i eficient pentru a
råspunde preocupårilor formulate de
parlamentarii europeni. La Bruxelles a
fost prezentat un plan de ac¡iune (to do
List), prioritå¡ile absolute ale pregåtirii
interne, a cåror realizare, pânå în iunie
2004, va fi urmåritå cu stricte¡e în cooperare
cu Comisia ¿i statele membre.
“To do List” reprezintå focalizarea pe
måsurile cele mai sensibile ¿i importante
din calendarul pregåtirii interne.
Sunt incluse aspecte esen¡iale pentru
criteriul politic de aderare: reforma
justi¡iei, combaterea corup¡iei, libertatea
presei, reforma administra¡iei
publice, precum ¿i pentru continuarea
reformelor economice ¿i întårirea capacitå¡ii
administrative. Ambasadorul
Lazår Comånescu a afirmat cå planul
de ac¡iuni a fost bine recep¡ionat la
Bruxelles, acesta demonstrând voin¡a
politicå a guvernului de a intensifica
reformele. Referitor la sugestiile formulate
(existen¡a unor termene intermediare
pe parcurs ¿i respectarea trinomului
implementare-resurse-monitorizare),
premierul Adrian Nåstase a
solicitat ca, în termen de o såptåmânå,
så fie elaborat un plan de ac¡iuni revizuit,
care så înglobeze ¿i aceste observa¡ii.
Primul ministru Adrian Nåstase
a cerut Ministerului Integrårii
Europene så se preocupe în mod direct
de monitorizarea îndeplinirii angajamentelor
cuprinse în lista de måsuri
astfel ca, înainte de urmåtoarea reuniune
a Comitetului Executiv, så fie identificate
resursele umane ¿i financiare
pentru urmårirea modului cum aceste
angajamente asumate de România sunt
îndeplinite de institu¡iile responsabile.
Premierul Adrian Nåstase a afirmat
cå, dupå ce legisla¡ia primarå privind
adop¡iile interna¡ionale a fost prezentatå
Cabinetului într-o primå lecturå, la
termenul convenit aceasta va putea fi
trimiså spre dezbatere Parlamentului.
De asemenea, ¿eful Executivului a
reafirmat, cu privire la libertatea presei,
cå, în jude¡ele în care anchetele poli¡iei
privind agresiunile asupra jurnali¿tilor
nu dau rezultate pânå la finele såptåmânii,
vor fi sanc¡iona¡i cei responsabili
de investiga¡iile respective.
Måsurile prezentate de cele patru
ateliere de lucru, urmare a întâlnirii cu
consilierii de pre-aderare de la Snagov,
urmeazå så fie implementate într-un interval
de douå såptåmâni, cu un progress-report
såptåmânal.
Declara¡ia doamnei Susane Kastner
Cu ocazia discu¡iilor purtate cu ministru Afacerilor
Externe al României, d-nul Mircea Geoanå în Parlamentul
Federal German, vicepre¿edinta Bundestagului ¿i Pre¿edinta
grupului parlamentar de prietenie germano-român,
d-na dr. h.c. Susanne Kastner declarå: „România a fåcut în
cei 15 ani, ce au trecut de la revolu¡ie, progrese remarcabile
pe drumul integrårii în Uniunea Europeanå. Aceastå
¡arå a reu¿it så stråbatå cu succes, pânå la capåt anevoiosul
drum de transformare dintr-o dictaturå comunistå, totalitarå
într-un stat de drept ¿i o democra¡ie stabilå. În special
în ultimii patru ani guvernul Nåstase a încercat så
depåseascå stagnarea procesului de reforme ¿i a reluat drumul
integrårii României în structurile NATO ¿i ale UE cu
o intensitate unicå în perioada post-revolu¡ionarå.
Cu siguran¡å existå încå deficite în domeniul combaterii
corup¡iei ¿i a protec¡iei copilului, deficite ce trebuiesc
solu¡ionate. Sunt înså ferm convinså de credibilitatea ¿i
eficien¡a måsurilor întreprinse în aceastå direc¡ie de guvernul
României.
În acest sens este extrem de regretabil cå, în special în
momentul de fa¡å, când existå o datå fermå pentru aderarea
România la Uniunea Europeanå, anumi¡i politicieni din parlamentul
UE încearcå så se profileze pe seama acestei ¡åri.
La fel de regretabilå mi se pare ¿i tentativa unor politicieni
din rândurile opozi¡iei germane, care încearcå prin
atacuri ¿i acuza¡ii false la adresa guvernului, så se amestece
¿i så infulen¡eze negativ campania electoralå din România.”
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 55

Palatul Victoria
ªedin¡a de Guvern din 4 martie 2004
Au fost discutate
¿i aprobate urmåtoarele
puncte aflate
pe ordinea de zi:
1. Guvernul a adoptat proiectul
de Lege privind exercitarea profesiei
de farmacist, organizarea ¿i func-
¡ionarea Colegiului Farmaci¿tilor
din România
Proiectul legislativ ¡ine cont de prevederile
Directivelor sectoriale ale
Consiliului European nr. 85/432 ¿i nr.
85/433, cu modificårile ¿i completårile
ulterioare, conferind exerci¡iului profesiei
de farmacist o nouå dimensiune,
modernå. Proiectul stabile¿te aria persoanelor
care au drept de exerci¡iu al
profesiei de farmacist în România,
transpunând ¿i dispozi¡iile art. 11 al
Regulamentului Consiliului European
nr. 1612/1968 ¿i dispozi¡iilor proiectului
Directivei Consiliului European nr.
74/2001 cu referire la statutul reziden¡ilor
pe termen lung ce urmeazå a
intra în vigoare pânå la finele anului în
curs. Profesia de farmacist este definitå
ca fiind de forma¡ie liberalå ¿i independentå
¿i se exercitå în regim salarial
¿i/sau independent, cu respectarea
legii. În timpul exercitårii profesiei,
farmacistul nu este func¡ionar public.
Controlul ¿i supravegherea exercitårii
profesiei de farmacist se realizeazå de
cåtre Ministerul Sånåtå¡ii ¿i de Colegiul
Farmaci¿tilor din România. Activitå¡ile
pe care farmaci¿tii le pot desfå¿ura
sunt umåtoarele:
• prepararea formelor farmaceutice
ale medicamentelor;
• fabricarea ¿i controlul medicamentelor;
• controlul medicamentelor într-un
laborator pentru controlul medicamentelor;
• depozitarea, conservarea ¿i distribuirea
medicamentelor en gros;
• prepararea, controlul, depozitarea
¿i distribu¡ia medicamentelor în farmacii
deschise publicului;
• prepararea, controlul, depozitarea
¿i eliberarea medicamentelor din farmaciile
de spital;
• acordarea de informa¡ii ¿i consultan¡å
privind medicamentele. Farmacistul,
în conformitate cu pregåtirea sa
universitarå, este competent så exercite
¿i alte activitå¡i profesionale precum:
• colaborare cu medicul pentru stabilirea
¿i urmårirea terapiei pacientului;
• farmacovigilen¡a;
• fabricarea, controlul, depozitarea,
conservarea ¿i distribu¡ia produselor
din plante, suplimentelor nutritive, produselor
igienico-cosmetice, dispozitivelor
medicale, medicamentelor de uz
veterinar, substan¡elor farmaceutice
active ¿i auxiliare;
• analize în laboratoare de biochimie,
toxicologie ¿i igienå a mediului
¿i alimentelor;
• marketing ¿i management farmaceutic;
• activitå¡i didactice sau administra¡ie
sanitarå. În farmaciile de spital,
farmacistul este autorizat så elibereze
medicamente numai pentru sec¡iile spitalului.
Exercitarea profesiei de farmacist
se face pe baza autoriza¡iei de liberå
practicå, care se acordå de Ministerul
Sånåtå¡ii, în baza titlurilor oficiale
de calificare în farmacie, certificatului
de cazier judiciar, certificatului
de sånåtate, avizului Colegiului Farmaci¿tilor
din România. Sunt stabilite, de
asemenea, nedemnitå¡ile ¿i incompatibilitå¡ile
în exercitarea acestei profesii.
Farmaci¿tii care au dreptul la pensie
pentru limitå de vârstå, potrivit legii,
pot fi men¡inu¡i, la cerere, în activitatea
profesionalå, cu avizul anual al Colegiului
Farmaci¿tilor din România ¿i
aprobarea Ministerului Sånåtå¡ii. Proiectul
stabile¿te drepturi ¿i obliga¡ii în
exercitarea profesiei ¿i pentru farmaci¿tii
cetå¡eni ai unui stat membru al
UE, ai unui stat apar¡inând S.E.E. sau
ai Elve¡iei, stabili¡i pe teritoriul României.
Solicitårile pentru accesul în
România la una din activitå¡ile farmaceutice
se solu¡ioneazå de cåtre Ministerul
Sånåtå¡ii, în colaborare cu Colegiul
Farmaci¿tilor din România, în termen
de trei luni de la data depunerii dosarului
complet al celor interesa¡i. Un
alt capitol al proiectului de Lege este
dedicat organizårii ¿i func¡ionårii Colegiului
Farmaci¿tilor din România.
Acesta se organizeazå ¿i func¡ioneazå
ca organiza¡ie profesionalå, de interes
public, apoliticå ¿i fårå scop patrimonial,
având ca principal obiect de activitate
controlul ¿i supravegherea exercitårii
profesiei de farmacist. Colegiul
Farmaci¿tilor din România are autonomie
institu¡ionalå ¿i î¿i exercitå atribu¡iile
fårå posibilitatea vreunei imixtiuni,
se organizeazå ¿i func¡ioneazå pe
criterii teritoriale, la nivel na¡ional ¿i
jude¡ean, respectiv la nivelul Municipiului
Bucure¿ti. Între Colegiul Farmaci¿tilor
din România ¿i colegiile teritoriale
existå raporturi de autonomie
func¡ionalå, organizatoricå ¿i financiarå.
Proiectul de lege stabile¿te atribu-
¡iile Colegiului Farmaci¿tilor din România,
printre care se regåsesc elaborarea
¿i adoptarea Regulamentului de
Organizare ¿i Func¡ionare al Colegiului
Farmaci¿tilor ¿i a Codului Deontologic
al farmacistului. Colegiul colaboreazå
cu Ministerul Sånåtå¡ii la formarea,
specializarea ¿i perfec¡ionarea pregåtirii
profesionale a farmaci¿tilor ¿i sprijinå
activitatea de inspec¡ie organizatå
de minister. Proiectul de act normativ
stabile¿te ¿i drepturile ¿i obliga¡iile
membrilor Colegiului Farmaci¿tilor din
România, organizarea la nivel teritorial
56
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Palatul Victoria
¿i na¡ional precum ¿i procedurile ¿i
sanc¡iunile ce se aplicå farmaci¿tilor în
cazul încålcårii legilor ¿i regulamentelor.
Este stabilit ¿i modul în care
se constituie veniturile Colegiului Farmaci¿tilor
din România – taxe de înscriere,
cotiza¡ii lunare ale membrilor,
contravaloarea serviciilor prestate
membrilor sau persoanelor fizice ¿i juridice,
dona¡ii ¿i sponsorizåri de la persoane
fizice ¿i juridice, legate, drepturi
editoriale, încasåri din vânzarea publica¡iilor
proprii, fonduri rezultate din
manifestårile culturale ¿i ¿tiin¡ifice, alte
surse. În vederea facilitårii accesului la
exerci¡iul profesiei de farmacist pe teritoriul
României, Ministerul Sånåtå¡ii,
în colaborare cu Colegiul Farmaci¿tilor
din România, recunoa¿te automat
diplomele, certificatele ¿i titlurile de
farmacist eliberate, conform normelor
Uniunii Europene, de autoritå¡ile competente
ale unui stat membru al UE, ale
unui stat apar¡inând Spa¡iului Economic
European ¿i ale Elve¡iei, cetå¡enilor
acestora. Dupå adoptare, acest
proiect de lege va înlocui Legea nr.
81/1997 privind exercitarea profesiunii
de farmacist, înfiin¡area, organizarea ¿i
func¡ionarea Colegiului Farmaci¿tilor
din România cu modificårile ¿i completårile
ulterioare.
2. Guvernul a adoptat proiectul
de Lege privind exercitarea profesiei
de medic dentist, înfiin¡area organizarea
¿i func¡ionarea Colegiului
Medicilor Denti¿ti din România
Proiectul transpune prevederile
Directivei Consiliului European nr.
78/686 cu modificårile ¿i completårile
ulterioare. Noutå¡ile legislative constau
în introducerea titlul profesional de
medic dentist, extinderea ariei persoanelor
care pot exercita profesia în România
¿i la cetå¡enii statelor membre
U.E. sau apar¡inând S.E.E. ¿i cei asimila¡i
acestora, conform prevederilor Regulamentului
Consiliului European nr.
1612/1968 ¿i prevederilor proiectului
Directivei Consiliului European nr.
74/2001. Activitå¡ile de medic dentist
sunt definite în concordan¡å cu criteriile
europene ¿i sunt armonizate condi-
¡iile de exercitare a profesiei la cerin¡ele
UE. De asemenea, este reglementatå
înfiin¡area, organizarea ¿i
func¡ionarea Colegiului Medicilor
Denti¿ti din România. Profesia de
medic dentist se exercitå în România
cu titlul profesional corespunzåtor calificårii
profesionale însu¿ite, dupå cum
urmeazå:
• medic dentist cu drept de liberå
practicå;
• medic dentist specialist în una din
specialitå¡ile de medicinå dentarå prevåzute
de Nomenclatorul specialitå¡ilor
medicale, medico-dentare ¿i farmaceutice
din România; Prevederile se aplicå
¿i cetå¡enilor unui stat membru al UE,
ai unui stat apar¡inând Spa¡iului Economic
European sau ai Elve¡iei care
de¡in un titlu oficial de calificare în
medicinå dentarå ¿i care exercitå profesia
de în România.
Exercitarea profesiei de cåtre medicii
denti¿ti se face pe baza autoriza-
¡iei de liberå practicå acordatå de Ministerul
Sånåtå¡ii. Controlul ¿i supravegherea
exercitårii profesiei de medic
dentist se realizeazå de cåtre Ministerul
Sånåtå¡ii ¿i de Colegiul Medicilor
Denti¿ti din România.
Proiectul de Lege enumårå nedemnitå¡ile
¿i incompatibilitå¡ile cu exercitarea
acestei profesii. Astfel, de
exemplu, exercitarea profesiei de medic
dentist este incompatibilå cu:
• calitatea de angajat ori de colaborator
al unitå¡ilor de produc¡ie ori distribu¡ie
de produse farmaceutice, materiale
sanitare sau materiale de tehnicå
dentarå;
• calitatea de comerciant;
• oricare ocupa¡ie de naturå a aduce
atingere demnitå¡ii profesionale de
medic dentist sau bunelor moravuri;
• starea de sånåtate fizicå sau psihicå
necorespunzåtoare pentru exercitarea
acestei profesii, atestatå ca atare
prin certificat medical eliberat de comisia
de expertizå medicalå ¿i recuperare
a capacitå¡ii de muncå;
• folosirea cu bunå ¿tiin¡å a cuno-
¿tin¡elor medico-dentare în defavoarea
sånåtå¡ii pacientului sau în scop criminal.
Medicii denti¿ti au dreptul la pensie
pentru limitå de vârstå la împlinirea
vârstei de 60 de ani femeile ¿i 65 de ani
bårba¡i, cu excep¡ia doctorilor în medicinå,
care pot råmâne în activitate pânå
la vârsta de 65 de ani femeile ¿i 70 de
ani bårba¡ii. Men¡inerea în activitate
peste aceste vârste în unitå¡ile sanitare
publice se face cu avizul Colegiului
Medicilor Denti¿ti din România ¿i cu
aprobarea Ministerului Sånåtå¡ii. Academicienii,
profesorii, conferen¡iarii
universitari ¿i cercetåtorii ¿tiin¡ifici
gradul I ¿i II, cu pregåtire de bazå de
medic dentist, pot continua, la cerere,
activitatea pânå la vârsta de 65 de ani
femeile ¿i 70 de ani bårba¡ii. Exercitarea
profesiei de medic dentist în
unitå¡ile sanitare din sectorul privat
peste limitele de vârstå prevåzute se
face cu reînnoirea anualå a avizului Colegiului
Medicilor Denti¿ti ¿i a certificatului
de sånåtate. Un capitol al proiectului
de Lege este dedicat înfiin¡årii,
organizårii ¿i func¡ionårii Colegiului
Medicilor Denti¿ti din România.
Acesta se înfiin¡eazå, se organizeazå ¿i
func¡ioneazå ca organiza¡ie profesionalå
a medicilor denti¿ti, de interes public,
apoliticå ¿i fårå scop patrimonial,
cu personalitate juridicå având ca principal
obiect de activitate controlul ¿i
supravegherea exercitårii profesiei de
medic dentist. Colegiul Medicilor Denti¿ti
din România are autonomie institu¡ionalå
¿i î¿i exercitå atribu¡iile fårå
posibilitatea vreunei imixtiuni, ac¡ionând
pentru dezvoltarea profesiei ¿i a
prestigiului ei în cadrul vie¡ii sociale.
Colegiul Medicilor Denti¿ti din România
cuprinde to¡i medicii denti¿ti, cetå¡eni
români ¿i cetå¡eni ai unui stat
membru al Uniunii Europene, ai unui
stat apar¡inând Spa¡iului Economic European
sau ai Elve¡iei stabili¡i în România,
care exercitå profesia de medic
dentist în condi¡iile prezentei legi. Proiectul
de lege stabile¿te atribu¡iile Colegiului
Medicilor Denti¿ti din România.
Printre acestea se numårå elaborarea
¿i adoptarea Regulamentului de
Organizare ¿i Func¡ionare al Colegiului
Medicilor Denti¿ti ¿i a Codului Deontologic
al medicului dentist, luând måsurile
necesare pentru respectarea unitarå
a acestora. Colegiul colaboreazå cu
Ministerul Sånåtå¡ii la elaborarea criteriilor
¿i standardelor de dotare a ca-
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 57

Palatul Victoria
binetelor de practica medico-dentarå
independentå. De asemenea, reprezintå
medicii denti¿ti cu practica independentå
care desfå¿oarå activitå¡i medico
dentare în cadrul sistemului de asiguråri
de sånåtate ¿i în acest sens va organiza
o comisie care va negocia prevederile
Contractului cadru anual cu
Casa Na¡ionalå de Asiguråri de Sånåtate
¿i Ministerul Sånåtå¡ii. Proiectul
de act normativ stabile¿te ¿i drepturile
¿i obliga¡iile membrilor Colegiului Medicilor
denti¿ti din România, modul de
organizare la nivel teritorial ¿i na¡ional
precum ¿i procedurile ¿i sanc¡iunile ce
se aplicå în cazul încålcårii legilor.
Împotriva sanc¡iunilor aplicate se pot
introduce contesta¡ii. Råspunderea disciplinarå
a membrilor Colegiului Medicilor
Denti¿ti din România, cît ¿i a
medicilor denti¿ti cetå¡eni ai unui stat
membru al UE, ai unui stat apar¡inând
Spa¡iului Economic European sau ai
Elve¡iei care exercitå profesia în România,
potrivit prezentei legi, nu exclude
råspunderea penalå, contraven-
¡ionalå sau patrimonialå, conform prevederilor
legale.
3. Guvernul a adoptat proiectul
de Lege privind exercitarea profesiei
de medic ¿i func¡ionarea Colegiului
Medicilor din România
Dupå adoptare, acest proiect de
Lege va înlocui Legea nr. 74/1995 privind
exercitarea profesiunii de medic,
înfiin¡area, organizarea ¿i func¡ionarea
Colegiului Medicilor din România cu
modificårile ¿i completårile ulterioare.
Proiectul transpune prevederile Directivei
Consiliului European nr.
16/1993, dând o nouå dimensiune exerci¡iului
profesiei de medic, pe teritoriul
României, adaptatå cerin¡elor actuale.
Proiectul de Lege transpune dispozi¡iile
art. 11 al Regulamentului Consiliului
European nr. 1612/1968 privind
libera circula¡ie a muncitorilor în interiorul
Uniunii Europene, precum ¿i dispozi¡iile
proiectului Consiliului European
nr. 74/2001. Proiectul de Lege
este structurat în patru capitole care se
referå la exercitarea profesiei de medic,
la exercitarea profesiei de medic pe teritoriul
României de cåtre medicii cetå¡eni
ai unui stat membru al Uniunii
Europene, ai unui stat apar¡inând Spa-
¡iului Economic European sau ai Elve¡iei,
la organizarea ¿i func¡ionarea
Colegiului Medicilor din România ¿i
dispozi¡ii tranzitorii ¿i finale. Profesia
de medic se exercitå în România cu
titlul profesional corespunzåtor calificårii
profesionale însu¿ite, dupå cum
urmeazå:
a) medic de medicinå generalå;
b) medic specialist medicinå generalå/medicinå
de familie;
c) medic specialist în una din specialitå¡ile
clinice sau paraclinice prevåzute
de Nomenclatorul specialitå¡ilor
medicale, medico-dentare ¿i farmaceutice
din România. Aceste prevederi se
aplicå ¿i cetå¡enilor unui stat membru
al UE, ai unui stat apar¡inând Spa¡iului
Economic European sau ai Elve¡iei
care de¡in titlul oficial de calificare în
medicinå ¿i care exercitå profesia în
România. Proiectul con¡ine ¿i dispozi¡ii
referitoare la nedemnitå¡i ¿i incompatibilitå¡i,
la autorizarea exercitårii profesiei
de medic, dispozi¡ii cu privire la
dreptul de stabilire ¿i libera prestare de
servicii medicale pentru cetå¡enii ¡årilor
membre UE, atribu¡iile Colegiului
Medicilor din România, drepturile ¿i
obliga¡iile membrilor CMR, organizarea
¿i func¡ionarea CMR, råspunderea
disciplinarå. Astfel, se propune, de
exemplu, ca exercitarea profesiei de
medic så fie incompatibilå cu:
• calitatea de angajat ori colaborator
al unitå¡ilor de produc¡ie ori distribu¡ie
de produse farmaceutice sau
materiale sanitare;
• calitatea de comerciant;
• orice ocupa¡ie de naturå a aduce
atingere demnitå¡ii profesionale de
medic sau bunelor moravuri, conform
Codului de Deontologie Medicalå;
• starea de sånåtate fizicå sau psihicå
necorespunzåtoare pentru exercitarea
profesiei medicale. Pe timpul
stårii de incompatibilitate se suspendå
de drept calitatea de membru al Colegiului
Medicilor din România ¿i dreptul
de exerci¡iu al profesiei. Cazurile de
nedemnitate se referå la:
• medicul care a fost condamnat
definitiv pentru såvâr¿irea cu inten¡ie a
unei infrac¡iuni contra umanitå¡ii sau
vie¡ii în împrejuråri legate de exercitarea
profesiei de medic ¿i pentru care nu
a intervenit reabilitarea;
• medicul cåruia i s-a aplicat pedeapsa
interdic¡iei de a exercita profesia,
pe durata stabilitå, prin hotårâre judecåtoreascå
sau disciplinarå. În privin¡a
autorizårii exercitårii profesiei de
medic se precizeazå cå autoriza¡ia de liberå
practicå se acordå de cåtre Ministerul
Sånåtå¡ii. Se mai propune ca limita
de vârstå la care medicii au dreptul la
pensie så fie de 60 de ani pentru femei
¿i 65 de ani pentru bårba¡i, cu excep¡ia
doctorilor în medicinå, care pot råmâne
în activitate pânå la vârsta de 65 de ani
femeile ¿i 70 de ani bårba¡ii. Academicienii,
profesorii, conferen¡iarii universitari
¿i cercetåtorii ¿tiin¡ifici gradul I ¿i
II, care desfå¿oarå activitå¡i medicale,
pot continua, la cerere, activitatea medicalå
pânå la vârsta de 65 de ani femeile
¿i 70 de ani bårba¡ii. Men¡inerea
în activitatea medicalå dupå împlinirea
acestor vârste, se face cu acordul Consiliului
Na¡ional al Colegiului Medicilor
din România ¿i aprobarea Ministerului
Sånåtå¡ii. Medicii care au îndeplinit
vârsta de pensionare – 60 de ani
femeile ¿i 65 de ani bårba¡ii – nu pot
de¡ine func¡ia de director general, director
general adjunct în cadrul Ministerului
Sånåtå¡ii ¿i a ministerelor ¿i
institu¡iilor centrale cu re¡ea sanitarå
proprie, al direc¡iilor de sånåtate publicå
jude¡ene ¿i a Municipiului Bucure¿ti,
în cadrul Casei Na¡ionale de Asiguråri
de Sånåtate ¿i a caselor jude¡ene
de asiguråri de sånåtate, precum ¿i
func¡iile de director general ¿i director
general adjunct de spital, cu excep¡ia
celor de la spitalele clinice ¿i institutele
de cercetare. Pot fi men¡inu¡i în activitatea
profesionalå, la cerere, pânå la
împlinirea vârstei de 65 de ani femeile
¿i 70 de ani bårba¡ii, medicii de¡inu¡i
sau interna¡i din motive politice în perioada
regimului comunist, au fost
deporta¡i în stråinåtate sau au fost prizonieri.
Aceste prevederi se aplicå ¿i
medicilor care, din motive politice, au
fost obliga¡i så î¿i întrerupå studiile o
anumitå perioadå, ob¡inându-¿i licen¡a
cu întârziere, ori celor care au fost
58
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Palatul Victoria
împiedica¡i så î¿i reia activitatea profesionalå.
În privin¡a facilitårii dreptului
de stabilire ¿i a liberei preståri a serviciilor
de naturå medicalå pentru medicii
cetå¡eni ai unui stat membru al
UE, ai unui stat apar¡inând Spa¡iului
Economic European sau ai Elve¡iei,
proiectul prevede cå solicitårile acestora
se solu¡ioneazå de cåtre Ministerul
Sånåtå¡ii, în colaborare cu Colegiul
Medicilor din România, în termen de 3
luni de la data depunerii dosarelor de
cåtre cei interesa¡i. Un capitol al proiectului
de Lege este dedicat organizårii
¿i func¡ionårii Colegiului Medicilor
din România. Acesta se organizeazå
¿i func¡ioneazå ca institu¡ie profesionalå
a corpului medical, de interes public,
apoliticå ¿i fårå scop patrimonial,
având ca principal obiect de activitate
controlul ¿i supravegherea exercitårii
profesiei de medic. Colegiul Medicilor
din România are autonomie institu¡ionalå
¿i î¿i exercitå atribu¡iile fårå posibilitatea
vreunei imixtiuni ¿i se va organiza
¿i va func¡iona pe criterii teritoriale,
la nivel na¡ional ¿i jude¡ean,
respectiv la nivelul municipiului Bucure¿ti.
Proiectul de act normativ stabile¿te
¿i drepturile ¿i obliga¡iile membrilor
Colegiului Medicilor din România,
modul de organizare la nivel teritorial
¿i na¡ional precum ¿i procedurile ¿i
sanc¡iunile ce se aplicå în cazul încålcårii
legilor. Plângerea împotriva unui
medic se depune la colegiul al cårui
membru este acesta. În cazul medicilor
cetå¡eni ai unui stat membru al UE, ai
unui stat apar¡inând SEE sau ai Elve¡iei,
plângerea se depune la colegiul
în raza cåruia medicul î¿i desfå¿oarå
activitatea. La acest nivel se poate decide
respingerea plângerii ca vådit nefondatå,
solicitarea completårii anchetei
disciplinare sau dispunerea trimiterii
dosarului disciplinar la comisia de disciplinå.
4. Guvernul a adoptat proiectul
de Lege privind exercitarea profesiei
de asistent medical ¿i a profesiei de
moa¿å, organizarea ¿i func¡ionarea
Ordinului Asisten¡ilor Medicali ¿i
Moa¿elor din România
Acest proiect de Lege transpune
prevederile Directivei Consiliului Uniunii
Europene nr. 77/452 referitoare la
exerci¡iul profesiei de asistent medical
responsabil de îngrijiri generale, precum
¿i prevederile Directivei Consiliului
Uniunii Europene nr. 80/154 referitoare
la exerci¡iul profesiei de
moa¿å. Proiectul legislativ constituie o
noutate pentru legisla¡ia na¡ionalå din
sectorul de sånåtate prin:
• introducerea titlului profesional
de asistent medical generalist ¿i a titlului
profesional de moa¿å, individualizând
astfel cele douå profesii;
• definirea domeniului de activitate
în concordan¡å cu criteriile europene;
• listarea titlurilor oficiale de calificare
în baza cårora se exercitå cele
douå profesii (asistent medical sau
moa¿å cu studii medii, cu studii postliceale,
cu studii superioare de scurtå
duratå sau de lungå duratå etc);
• formarea în profesia de asistent
medical ¿i în profesia de moa¿å prin
învå¡åmânt universitar, permi¡ând
acestor categorii de speciali¿ti accesul
la studii postuniversitare, la cariera didacticå
universitarå sau în domeniul
cercetårii ¿tiin¡ifice;
• extinderea ariei persoanelor care
pot exercita aceste profesii în România
¿i la alte categorii de cetå¡eni precum
cei ai unui stat membru U.E. sau apar-
¡inând Spa¡iului Economic European ¿i
cei asimila¡i acestora conform prevederilor
Regulamentului Consiliului
Uniunii Europene nr. 1612/1968 ¿i
prevederilor proiectului Directivei
Consiliului Uniunii Europene nr.
74/2001;
• armonizarea condi¡iilor de exercitare
a celor douå profesii la cerin¡ele
Uniunii Europene, stipulând caracterul
liberal al acestora prin asumarea responsabilitå¡ii
actului profesional îndeplinit
ca ¿i posibilitatea de exerci¡iu în
regim salarial sau independent;
• îmbunåtå¡irea organizårii ¿i func-
¡ionårii Ordinului Asisten¡ilor Medicali
¿i Moa¿elor din România, prin completarea
atribu¡iilor acestuia, fapt care
conduce la cre¿terea rolului acestei organiza¡ii
în controlul ¿i supravegherea
profesiilor amintite. Ordinul va fi o institu¡ie
profesionalå a asisten¡ilor ¿i
moa¿elor, nonguvernamentalå, de interes
public, apoliticå, nonprofit, având
ca principal obiect de activitate reglementarea
exercitårii celor douå profesii.
Are autonomie institu¡ionalå ¿i î¿i
exercitå atribu¡iile fårå posibilitatea
vreunei imixtiuni. Printre atribu¡iile
Ordinului sunt enumerate ¿i elaborarea
¿i adoptarea Regulamentului de Organizare
¿i Func¡ionare al Ordinului
Asisten¡ilor Medicali ¿i Moa¿elor din
România ¿i a Codului de Eticå ¿i Deontologie
al asistentului medical ¿i al
moa¿ei din România, precum ¿i luarea
måsurilor pentru respectarea unitarå a
acestora. Autorizarea exercitårii profesiei
de asistent medical ¿i autorizarea
exercitårii profesiei de moa¿å pe teritoriul
României se fac conform reglementårilor
privind înscrierea în Registrul
Unic Na¡ional al Asisten¡ilor Medicali
¿i Moa¿elor din România, elaborate
de Ministerul Sånåtå¡ii în colaborare
cu Ordinul Asisten¡ilor Medicali ¿i
Moa¿elor din România. Exercitarea
profesiei de asistent medical ¿i a profesiei
de moa¿å se face numai de cåtre
posesorii autoriza¡iei de liberå practicå,
acordatå de Ministerul Sånåtå¡ii. În
exercitarea profesiei, asisten¡ii medicali
¿i moa¿ele nu sunt func¡ionari publici.
Angajarea ¿i promovarea profesionalå
sau administrativå a acestora în
sistemul sanitar public ¿i privat se realizeazå
prin concursuri ¿i examene, în
condi¡iile legii. În cazul încålcårii dispozi¡iilor
legale care reglementeazå
cele douå profesii sunt stabilite sanc-
¡iuni ¿i proceduri de aplicare a acestora.
Sanc¡iunile sunt mustrarea, avertismentul,
suspendarea temporarå a calitå¡ii
de membru al ordinului Asisten-
¡ilor Medicali ¿i Moa¿elor din România,
retragerea calitå¡ii de membru al
acestui Ordin ¿i propunerea cåtre Ministerul
Sånåtå¡ii de anulare a autoriza¡iei
de practicå profesionalå pentru o
perioadå limitatå sau definitiv. Sanc¡iunile
aplicate de cåtre Consiliul Na-
¡ional al Ordinului, numai dupå efectuarea
unei expertize, pot fi contestate.
Råspunderea disciplinarå a membrilor
Ordinului nu exclude råspunderea civilå,
materialå, contraven¡ionalå ¿i penalå,
potrivit legii. Controlul ¿i su-
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 59

Palatul Victoria
pravegherea exercitårii profesiei de
asistent medical ¿i a exercitårii profesiei
de moa¿å se realizeazå de cåtre
Ministerul Sånåtå¡ii ¿i de cåtre Ordinul
Asisten¡ilor Medicali ¿i Moa¿elor din
România. Începând cu intrarea în
vigoare a legii, pregåtirea asisten¡ilor
medicali generali¿ti, a moa¿elor ¿i a
asisten¡ilor medicali de alte specialitå¡i
preluate din învå¡åmântul preuniversitar
cu profil medico-farmaceutic uman,
se face exclusiv în institu¡ii de învå-
¡åmânt superior, de scurtå ¿i de lungå
duratå, de stat sau private, acreditate
sau autorizate provizoriu, conform
legii. Procesul de învå¡åmânt pentru
persoanele înscrise la actualele ¿coli
sanitare postliceale se va desfå¿ura prin
urmåtoarele op¡iuni:
a) continuarea pregåtirii în aceste
unitå¡i de învå¡åmânt medical preuniversitar
pânå la absolvire, în condi¡iile
precizate la data admiterii în aceste
¿coli sanitare postliceale;
b) continuarea studiilor în colegii
universitare cu profil medico-farmaceutic
uman, în condi¡iile legii, cu posibilitatea
echivalårii studiilor efectuate
în învå¡åmântul medical preuniversitar,
în condi¡iile stabilite de senatele universitare,
conform reglementårilor în
vigoare privind autonomia universitarå.
Studiile universitare pentru specializårile
de asistent medical licen¡iat
¿i de moa¿å au o duratå de 4 ani. Absolven¡ii
acestei forme de învå¡åmânt
superior de lungå duratå, care promoveazå
examenul de licen¡å, primesc
diplomå de licen¡å ¿i pot urma studii
postuniversitare. ªcolile postliceale sanitare
î¿i pot continua activitatea pânå
la încheierea pregåtirii seriilor aflate în
procesul de învå¡åmânt la data intrårii
în vigoare a legii. Specializårile ¿i cifrele
anuale de ¿colarizare pentru colegiile
universitare cu profil medicofarmaceutic
uman, pentru facilitå¡ile de
asisten¡i medicali licen¡ia¡i ¿i pentru
facultå¡ile de moa¿e, se stabilesc de
cåtre Ministerul Sånåtå¡ii ¿i Ministerul
Educa¡iei, Cercetårii ¿i Tineretului, pe
baza propunerilor senatelor universitare
ale institu¡iilor de învå¡åmânt superior.
Colegiile universitare cu profil
medico-farmaceutic uman, facultå¡ile
de asisten¡i medicali licen¡ia¡i ¿i facultå¡ile
de moa¿e func¡ioneazå în componen¡a
actualelor universitå¡i de medicinå
¿i farmacie acreditate, sau în componen¡a
unei institu¡ii de învå¡åmânt
superior acreditatå, cu respectarea legisla¡iei
în vigoare. Pregåtirea practicå
a studen¡ilor din colegiile universitare
medicale, facultå¡ile de asisten¡i medicali
licen¡ia¡i ¿i facultå¡ile de moa¿e
se desfå¿oarå în unitå¡i sanitare acreditate
de Ministerul Sånåtå¡ii.
Pentru facilitarea accesului la exerci¡iul
acestor profesii pe teritoriul României,
Ministerul Sånåtå¡ii în colaborare
cu Ordinul Asisten¡ilor Medicali ¿i
Moa¿elor din România recunoa¿te automat
diplomele, certificatele ¿i titlurile
de asistent medical generalist ¿i respectiv
de moa¿å eliberate, conform normelor
UE, de autoritå¡ile competente
ale unui stat membru al UE, ale unui
stat apar¡inând Spa¡iului Economic European
¿i ale Elve¡iei, cetå¡enilor acestora.
Acest proiect de lege completeazå
måsurile deja adoptate de Ministerul
Educa¡iei, Cercetårii ¿i Tineretului cu
privire la armonizarea curriculei de
pregåtire în aceste profesii ¿i are ca
scop prioritar îmbunåtå¡irea calitå¡ii
serviciilor de sånåtate oferite popula¡iei.
Elaborarea acestui proiect s-a
realizat în cadrul unui proiect PHARE,
cu participarea unui grup de exper¡i ai
Uniunii Europene ¿i a echipei de speciali¿ti
din ¡ara noastrå reprezentând
Ministerul Educa¡iei Cercetårii ¿i Tineretului,
Ministerul Sånåtå¡ii, universitå-
¡ile de medicinå ¿i farmacie, Ordinul
Asisten¡ilor Medicali din România ¿i
federa¡ia SANITAS din România.
5. Proiectul Legii privind regimul
armelor ¿i muni¡iilor
Guvernul a adoptat proiectul Legii
privind regimul armelor ¿i muni¡iilor.
Proiectul de Lege propune o nouå
defini¡ie pentru arme ¿i o nouå clasificare
a acestora, în conformitate cu prevederile
Directivei nr. 91 a Consiliului
Comunitå¡ii Europene, cu privire la
controlul achizi¡ionårii ¿i de¡inerii de
arme ¿i ale Protocolului împotriva producerii
¿i traficului de arme de foc, a
pår¡ilor ¿i componentelor lor ¿i a muni¡iilor,
suplimentând Conven¡ia Na¡iunilor
Unite împotriva Crimei Organizate
Transna¡ionale. Proiectul prevede
modalitå¡ile prin care o persoanå
fizicå sau juridicå poate achizi¡iona
arme, stabilindu-se ¿i faptul cå agen¡ii
autoriza¡i, denumi¡i armurieri, pot
vinde arme din toate categoriile, cu
obliga¡ia de a comunica unitå¡ii de poli¡ie
competente, lunar, lista persoanelor
care au achizi¡ionat arme ¿i muni¡ii.
Totodatå, se urmåre¿te så se consacre
în plan legislativ o distinc¡ie mai clarå
între dreptul de a de¡ine ¿i dreptul de a
purta ¿i folosi arme de foc ¿i muni¡ii.
Proiectul de Lege propune înfiin¡area
Agen¡iei Române pentru Omologarea
Armelor ¿i Muni¡iilor, ca organ de specialitate
al administra¡iei publice centrale,
cu personalitate juridicå, în subordinea
Guvernului, urmând ca organizarea,
func¡ionarea ¿i atribu¡iile acesteia
så fie stabilite prin hotårâre a Guvernului
dupå 9 luni de la intrarea în
vigoare a legii. În ceea ce prive¿te de-
¡inerea de arme de cåtre persoanele juridice,
este reglementat în mod expres
dreptul acestora de a de¡ine ¿i folosi
arme de foc ¿i muni¡ii, de a vinde, repara
sau efectua opera¡iuni cu acestea,
stabilindu-se totodatå ¿i måsurile ce
vor fi luate pentru asigurarea transportului
armelor de foc ¿i al muni¡iilor.
Uzul de armå de cåtre persoanele fizice
se limiteazå la situa¡ia „legitimei apåråri”
¿i, dupå caz, a „for¡ei majore”, a¿a
cum sunt prevåzute ¿i definite aceste
no¡iuni în legea penalå. De la exigen-
¡ele acestei reguli este propus så fie
exceptat personalul apar¡inând institu-
¡iilor care fac parte din sistemul na-
¡ional de apårare, ordine publicå ¿i siguran¡å
na¡ionalå, în situa¡iile în care
va folosi armele de foc ¿i muni¡ia din
dotare în condi¡iile stabilite de prevederile
legale ce le reglementeazå activitatea.
De asemenea, s-a ¡inut seama
de necesitatea instituirii unui sistem de
control prezentând un grad de severitate
corespunzåtor, impus de circumstan¡ele
interna¡ionale create în urma
producerii evenimentelor din septembrie
2001 de la New York, precum ¿i a
proliferårii fårå precedent a actelor
teroriste la nivel interna¡ional. Actul
60
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Palatul Victoria
normativ define¿te no¡iunile de
„armå”, diversele categorii de arme,
muni¡ia, categoriile de persoane care
opereazå cu ele, precum ¿i actele ce le
înso¡esc. Astfel, „arma” reprezintå
„orice dispozitiv a cårui func¡ionare determinå
aruncarea unuia sau mai multor
proiectile, substan¡e explozive,
aprinse sau luminoase, amestecuri incendiare,
ori împrå¿tierea de gaze nocive,
iritante sau de neutralizare”. „
Muni¡ia” se considerå a fi „ansamblul
format din proiectil ¿i, dupå caz, încårcåtura
de azvârlire, capsa de aprindere,
precum ¿i celelalte elemente de asamblare
care îi asigurå func¡ionarea ¿i realizarea
scopului urmårit.” „Armele letale”
sunt acelea „prin a cåror utilizare
se poate cauza moartea ori rånirea
gravå a persoanelor” iar „armele neletale”,
„armele destinate pentru unui
scop utilitar sau pentru agrement, confec¡ionate
astfel încât, prin utilizarea
lor så nu se cauzeze moartea persoanelor;
sunt asimilate acestei categorii ¿i
armele vechi”. În categoria „armelor de
autoapårare” sunt incluse „armele neletale
scurte, special confec¡ionate pentru
a împrå¿tia gaze nocive, iritante, de
neutralizare ¿i proiectile din cauciuc, în
scop de autoapårare”. În ceea ce prive¿te
categoriile de de¡inåtori de arme,
„colec¡ionarul de arme” este consideratå
„persoana care a dobândit, în condi¡iile
legii, un atestat de colec¡ionar ¿i
care de¡ine ori inten¡ioneazå så de¡inå
arme de colec¡ie”. „Sportivii ¿i antrenorii
de tir” sunt „sportivii ¿i antrenorii
legitima¡i la cluburi sportive care au
dobândit Certificat de Identitate Sportivå,
eliberat de Agen¡ia Na¡ionalå pentru
Sport ¿i sunt afiliate la federa¡iile
sportive na¡ionale de specialitate”.
„Orice persoanå juridicå autorizatå în
condi¡iile legii, så desfå¿oare opera¡iuni
cu arme ¿i muni¡ii” este denumitå
„armurier”. „Permisul de armå” este
considerat a fi „documentul emis, în
condi¡iile legii, de autoritatea competentå,
prin care o persoanå fizicå
dovede¿te dreptul såu de a de¡ine ¿i,
dupå caz, de a purta ¿i folosi arme letale
ale cåror tip ¿i marcå, serie ¿i calibru
sunt înscrise în acest document,
precum ¿i muni¡ia aferentå”. În schimb,
s-a instituit un „pa¿aport european pentru
arme de foc” care este documentul
emis, la cerere, în condi¡iile legii, de
autoritatea competentå, care atestå
dreptul titularului de a cålåtori pe teritoriile
statelor membre ale Uniunii Europene
cu armele de foc ¿i muni¡ia
înscrise în acesta. „Permisul de transfer
al armelor” este „documentul eliberat
de autoritå¡ile române competente prin
care se permite efectuarea unei opera-
¡iuni de transfer de arme ¿i muni¡ii de
pe teritoriul României cåtre un stat
membru al Uniunii Europene”. Pot fi
autorizate, la cerere, så procure arme
letale persoanele fizice de cetå¡enie
românå care:
• au îndeplinit 18 ani, care argumenteazå
necesitatea procurårii armelor,
în func¡ie de destina¡ia acestora,
prin documente justificative,
• care nu au suferit condamnåri
prin hotårâre judecåtoreascå definitivå,
la o pedeapså privativå de libertate mai
mare de 1 an, pentru infrac¡iuni comise
cu inten¡ie,
• care nu au calitatea de învinui¡i
sau inculpa¡i în cauze penale pentru
fapte såvâr¿ite cu inten¡ie, pentru care
legea prevede o pedeapså al cårei maxim
special este mai mare de 1 an,
• sunt ap¡i din punct de vedere psihologic
¿i nu suferå de alte afec¡iuni
stabilite prin ordin al ministrului
sånåtå¡ii,
• care ar putea pune în pericol propria
via¡å sau a altora, dacå ar de¡ine
sau ar folosi arme ¿i muni¡ii,
• nu prezintå pericol pentru ordinea
publicå ¿i siguran¡a na¡ionalå, via¡a ¿i
integritatea corporalå a persoanelor,
conform datelor ¿i informa¡iilor existente
la organele competente,
• care au absolvit un curs de instruire
teoreticå ¿i practicå organizat de o
persoanå juridicå autorizatå pentru
aceastå activitate,
• nu au såvâr¿it vreuna dintre contraven¡iile
pentru care legea prevede
revocarea dreptului de procurare, de-
¡inere sau, dupå caz, port ¿i folosire a
armelor,
• nu au pierdut anterior arme letale
procurate în condi¡iile prezentei legi,
Armele de apårare ¿i pazå pot fi procurate
numai de cåtre urmåtoarele categorii
de persoane:
• demnitarii, magistra¡ii, diploma-
¡ii, militarii ¿i poli¡i¿tii, pe perioada cât
sunt în activitate ¿i dupå pensionare,
trecerea în rezervå sau retragere, cu excep¡ia
situa¡iei în care ace¿tia ¿i-au
pierdut calitatea din motive imputabile
lor;
• personalul gårzii Financiare , personalul
Gårzii Na¡ionale de Mediu,
precum ¿i alte persoane prevåzute de
lege care îndeplinesc o func¡ie ce implicå
exerci¡iul autoritå¡ii publice, pe
perioada în care au aceastå calitate, cu
excep¡ia pesonalului de pazå din cadrul
societå¡ilor specializate de pazå.
• persoanele incluse în programe
de protec¡ie a martorilor, pe perioada în
care au aceastå calitate
• persoanele care argumenteazå la
organele competente necesitatea procurårii,
portului ¿i folosirii armelor,
prin faptul cå sunt expuse unui pericol
iminent constatat de un magistrat, ca
urmare a administrårii probelor într-un
proces în care persoana are calitatea de
parte, pe perioada existen¡ei stårii de
pericol. Armele de vânåtoare pot fi
procurate de cåtre vânåtori ¿i colec¡ionarii
de arme. Armele de tir, pot fi
achizi¡ionate de cåtre sportivii ¿i antrenorii
de tir, precum ¿i de cåtre colec-
¡ionarii de arme, ace¿tia din urmå putând
procura doar arme de tir din categoria
armelor lungi. Armele de colec¡ie
letale, aflate în stare de func¡ionare, pot
fi procurate numai de cåtre colec¡ionarii
de arme. Procurarea se poate face
prin cumpårare, dona¡ie, mo¿tenire, închiriere
sau comodat. Autoriza¡ia de
procurare a armelor are o valabilitate
de 90 de zile, care poate fi prelungitå
pentru motive temeinice, pentru o nouå
perioadå de 90 de zile. În cazul în care
armele sunt procurate din stråinåtate,
ele pot fi introduse în România numai
prin anumite puncte de trecere a frontierei
de stat. Dreptul de de¡inere se
poate acorda pentru mai multe arme de
vânåtoare, de tir sau de colec¡ie. El
poate fi acordat solicitantului pentru 2
arme de apårare ¿i pazå de calibre diferite,
pentru armele de vânåtoare, dintre
care cel mult 2 de acela¿i calibru, ¿i
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 61

Palatul Victoria
pentru cel mult o armå de tir scurtå ¿i o
armå de tir lungå. Permisele de armå
trebuie vizate o datå la 5 ani de cåtre
organul de poli¡ie competent. În cazul
neprezentårii pentru vizare în termenul
prezentat se sanc¡ioneazå 5 pânå la 10
milioane lei. Titularul dreptului de de-
¡inere a armelor letale are obliga¡ia de a
le påstra asigurate, astfel încât så nu
permitå accesul persoanelor neautorizate.
Sanc¡iunea pentru acest caz este
de 20 pânå la 50 de milioane lei ¿i suspendarea
dreptului de de¡inere a armelor
pentru 6 luni. Armele de¡inute
pot fi folosite pentru o perioadå determinatå
de timp într-un poligon special
amenajat ¿i autorizat, cu aprobarea poli¡iei.
Titularul î¿i poate pierde dreptul
de de¡inere a armelor dacå:
• nu mai îndepline¿te condi¡iile mai
sus aråtate
• nu se prezintå, din motive neîntemeiate,
la vizare la 1 an
• a decedat sau a fost declarat dispårut
prin hotårâre judecåtoreascå definitivå
• a såvâr¿it contraven¡ii pentru care
se ridicå acest drept
• prin renun¡are, în caz de folosire
neadecvatå
• a plecat definitiv din ¡arå sau a
pierdut cetå¡enia românå
• a pierdut sau i s-au sustras armele
respective. Autoritatea competentå
care exercitå controlul privind de¡inerea,
portul ¿i folosirea armelor ¿i muni¡iilor,
precum ¿i cu privire la opera-
¡iunile cu arme ¿i muni¡ii este Inspectoratul
General al Poli¡iei Române. În
ceea ce prive¿te de¡inerea armelor, cele
militare pot fi de¡inute ¿i folosite numai
de cåtre structurile specializate care au
competen¡e în domeniul apårårii, ordinii
publice ¿i siguran¡ei personale, armele
letale, de persoanele fizice numai
în baza permisului de armå, iar de cåtre
persoanele juridice, numai în baza autoriza¡iei
eliberate în condi¡iile acestei
legi. Armele neletale pot fi de¡inute ¿i,
dupå caz, purtate ¿i folosite de persoanele
fizice sau juridice, cu condi¡ia
înregistrårii acestora la autoritå¡ile
competente. Eviden¡a acestora se ¡ine
de cåtre inspectoratele jude¡ene de poli-
¡ie ¿i de Direc¡ia Generalå de Poli¡ie a
municipiului Bucure¿ti. Totodatå, persoanele
care de¡in arme sunt obligate
prin lege så asigure securitatea acestora.
Ele pot fi transferate în alt spa¡iu
decât cel men¡ionat în documente,
numai cu acordul scris al poli¡iei. Principalele
obliga¡ii ale de¡inåtorilor de
arme letale sunt acelea de a anun¡a de
îndatå, dar nu mai târziu de 24 de ore,
cel mai apropiat organ de poli¡ie despre
dispari¡ia, pierderea sau furtul acestora.
Nerespectarea acestei obliga¡ii se sanc-
¡ioneazå cu amendå între 1 ¿i 5 milioane
lei. Este interziså înstråinarea de
cåtre titular a autoriza¡iei de procurare
a armei, a certificatului de de¡inåtor ¿i a
permisului de armå cu excep¡ia situa-
¡iei în care documentul este depus la organul
de poli¡ie competent. Amenda în
cazul nerespectårii acestei obliga¡ii este
cuprinså între 5 ¿i 10 milioane lei.
Totodatå, în cazul în care se face uz de
armå, persoana respectivå este obligatå
så ac¡ioneze imediat pentru a se acorda
primul ajutor ¿i asisten¡å medicalå persoanelor
rånite. Persoana care gåse¿te o
armå militarå sau o armå letalå ori
muni¡ii este obligatå så le predea la cel
mai apropiat organ de poli¡ie, de îndatå
ce este posibil, dar nu mai târziu de 24
de ore. Contraven¡ia se pedepse¿te în
acest caz cu amendå între 10 ¿i 20 milioane
lei. Rudele sau persoanele care
locuiesc împreunå cu o persoanå ce de-
¡ine în mod legal arme sau muni¡ii,
obliga¡ia ca, în cazul în care de¡inåtorul
decedeazå sau e declarat dispårut, så
depunå armele ¿i muni¡iile respective
la cel mai apropiat armurier, în termen
de 15 zile de la data decesului sau, dupå
caz, a råmânerii definitive a hotårârii
judecåtore¿ti de declarare a dispari¡iei.
Nerespectarea acestei obliga¡ii se sanc-
¡ioneazå cu amendå de la 10 la 20 de
milioane lei. Dreptul de procurare, de
de¡inere sau port ¿i folosire a armelor
letale, se dobânde¿te de la data emiterii
de cåtre autoritå¡ile competente a autoriza¡iei
de procurare a armei sau a permisului
de armå. Armele neletale pot fi
de¡inute, purtate ¿i folosite numai dupå
ce acestea au fost înregistrate la autoritå¡ile
competente. Cel ce dobânde¿te
o autoriza¡ie de procurare a armelor sau
al permisului de armå este obligat så
anun¡e poli¡ia în termen de 10 zile de la
data cand s-au modificåri. Amenda este
de la 1 la 5 milioane lei pentru nerespectarea
prevederilor legii în acest
sens. Actul normativ interzice ¿i de¡inerea
de muni¡ie expiratå care, prin
påstrare sau folosire, ar putea pune în
pericol via¡a sau integritatea corporalå
a persoanelor. De asemenea, acest
drept de de¡inere poate fi suspendat
dacå e învinuit de o faptå ce se poate
pedepsi cu mai mult de 1 an închisoare,
suferå de afec¡iuni grave ce îi pot afecta
acest drept, dacå a såvâr¿it una sau
mai multe contraven¡ii pentru care
legea prevede sanc¡iunea contraven¡ionalå
complementarå a suspendårii
dreptului de de¡inere a armelor. Reziden¡ii
statelor membre ale UE pot intra
pe teritoriul României, numai cu armele
¿i muni¡iile a cåror procurare ¿i
de¡inere este permiså în România.
Respectivii reziden¡i care intrå cu arme
de foc sunt obliga¡i så de¡inå ¿i pa-
¿aportul european pentru arme de foc
în care sunt înscrise aceste arme. În
ceea ce prive¿te armele neletale, reziden¡ii
statelor membre pot intra pe teritoriul
României numai dacå au împlinit
vârsta de 18 ani ¿i dacå motiveazå
organelor poli¡iei de frontierå, în scris,
necesitatea introducerii armei pe teritoriul
României.
62
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Palatul Victoria
Videoconferin¡a cu jude¡ele ¿i municipiul Bucure¿ti
(27 februarie 2004)
Dl. Eugen Bejenariu:
Stima¡i colegi.
Ca de obicei, ¿i în aceastå videoconferi¡å vom aborda
unele probleme curente din administra¡ia publicå, împreunå
cu domnul ministru Gabriel Oprea ¿i, de asemenea, din
însårcinarea domnului prim-ministru Adrian Nåstase,
aståzi vom aborda în mod interactiv ¿i aspecte punctuale
privind reforma sistemului sanitar românesc. De aceea, la
videoconferin¡a de aståzi participå, alåturi de noi, domnul
ministru Ovidiu Brânzan, ministrul Sånåtå¡ii, ¿i domnul
Cristian Celea, pre¿edintele Casei Na¡ionale de Asiguråri
de Sånåtate. ªi, sunt convins cå la fiecare jude¡ sunt prezen¡i
factorii responsabili din acest domeniu.
Dar, înainte de a da cuvântul colegilor mei, vå voi
re¡ine aten¡ia cu douå probleme. Una dintre acestea de¡ine,
fårå îndoialå, capul de afi¿ al vie¡ii politice, economice ¿i
sociale a ¡årii, având, deopotrivå, ¿i largi ecouri interna-
¡ionale.
Cele douå Camere ale Parlamentului României, reunite
în ¿edin¡å comunå, au votat în unanimitate Legea privind
aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord. Acest
vot consacrå trecerea ¡årii noastre de la statutul de aliat de
fapt, la cel de membru cu drepturi depline al Alian¡ei
Nord-Atlantice.
A¿a cum spunea seara trecutå domnul prim-ministru
Adrian Nåstase, aderarea României la NATO a reprezentat
un obiectiv constant, începând din anul 1990, care a întrunit
permanent adeziunea majoritå¡ii popula¡iei ¡årii ¿i sprijinul
întregului spectru politic românesc. Consensul na-
¡ional fa¡å de integrarea României în NATO a permis abordarea
riguroaså a pregåtirii pentru aderare ¿i o sus¡inere
robustå de cåtre popula¡ia ¡årii a eforturilor de aderare.
Dincolo de rezultatele meritorii pe linie militarå acumulate
în ultimii ani, momentul de ieri este consecin¡a unui proces
de acumulåri ¿i transformåri profunde ale societå¡ii române¿ti.
Este rodul unor ani de eforturi realizate cu tenacitate
¿i råbdare, dublate de reforme interne pe multiple planuri
militar, economic, social, al consolidårii democra¡iei ¿i statului
de drept, al luptei împotriva corup¡iei, birocra¡iei ¿i
mentalitå¡ilor învechite. Este emblema unui efort profund
de schimbare al întregii societå¡i române¿ti, la care Guvernul
nostru s-a angajat curajos în anul 2001 ¿i la care au
fost chemate så contribuie for¡ele democratice ale ¡årii, societatea
civilå, partenerii sociali.
Aceastå reu¿itå demonstreazå, o datå în plus, for¡a consensului
politic pe marile teme de politice - politicå externå
de interes na¡ional, în primul rând, integrarea europeanå ¿i
euro-atlanticå. Aderarea la NATO este un obiectiv realizat,
dar, în acela¿i timp, o etapå decisivå în parcursul nostru de
integrare în Uniunea Europeanå. Ne exprimåm încrederea
cå aceastå reu¿itå ne va încuraja pe to¡i så ne concentråm,
în continuare, pe atingerea cu succes a ¡intelor din parcursul
pentru aderarea la Uniunea Europeanå.
În cele ce urmeazå, må voi referi la una dintre cele mai
importante dimensiuni ale reformei societå¡ii române¿ti,
care a constituit un atu în procesul de aderare la NATO ¿i
va reprezenta, în continuare, o preocupare deosebitå în cadrul
ac¡iunilor noastre, având ca obiectiv integrarea în Uniunea
Europeanå. Este vorba de transparen¡a decizionalå în
activitatea institu¡iilor publice.
S-a spus, adeseori, cå, fårå o schimbare a mentalitå¡ii,
nu vom reu¿i så ducem pânå la capåt procesul de modernizare
a ¡årii ¿i nu ne vom integra pe deplin în Uniunea
Europeanå. Transparen¡a activitå¡ii institu¡iilor publice
constituie ¿i un mijloc de schimbare a mentalitå¡ii, atât a
func¡ionarilor publici, cât ¿i a cetå¡enilor.
Presta¡ia de la ghi¿eu, modul de lucru al func¡ionarilor
publici trebuie så devinå compatibile cu ceea ce se petrece
la ghi¿eul similar din orice ¡arå europeanå.
Trebuie så spunem cå, în ceea ce prive¿te reglementarea
acestui domeniu ståm foarte bine. Legea nr. 52/2003
privind transparen¡a decizionalå în administra¡ia publicå
face parte dintr-un pachet mai larg care cuprinde ¿i Legea
nr. 544/2001 privind liberul acces la informa¡iile de interes
public, Ordonan¡a Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea
activitå¡ii de solu¡ionare a peti¡iilor, Legea nr.
161/2003 privind unele måsuri pentru asigurarea transparen¡ei
în exercitarea demnitå¡ilor publice, a func¡iilor
publice ¿i în mediul de afaceri, prevenirea ¿i sanc¡ionarea
corup¡iei, Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduitå a
func¡ionarilor publici.
Mai greu este cu implementarea måsurilor adoptate.
Recent, a fost dat publicitå¡ii un raport de monitorizare a
modului în care a fost aplicatå Legea nr. 52/2003 în anul
trecut. ªi a¿ putea så vå spun cå au fost adoptate la nivel
na¡ional aproape 48000 de acte normative, din care 2809 în
procedurå de urgen¡å, ceea ce reprezintå 5,8%. Se observå
clar cå ponderea actelor promovate în regim de urgen¡å a
fost reduså strict la cazurile excep¡ionale.
Au fost publicate circa 46500 de anun¡uri publice
privind proiectele de acte normative, din care 11%, pe paginile
de Internet ale institu¡iilor sau autoritå¡ilor publice,
77 %, afi¿ate la sediul propriu ¿i 12 %, prin mass-media.
Au fost transmise, la cerere, spre consultare, 2557 de
proiecte de acte normative, din care 51% au fost trimise
persoanelor fizice, 49% au fost comunicate cåtre asocia-
¡iile oamenilor de afaceri sau alte asocia¡ii legal constituite.
Concluziile monitorizårii aplicårii legii sunt pozitive pe
ansamblu, dar nu sunt în totalitate satisfåcåtoare. Au fost
semnalate caren¡e în aplicarea acestor acte normative, s-a
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 63

Palatul Victoria
manifestat lipså de flexibilitate a unor institu¡ii publice.
Dificultå¡ile unor institu¡ii de a aplica aceste legi au fost
semnalate ¿i în mass-media ¿i de mediul asociativ intern,
dar ¿i de cåtre unii oficiali europeni. Trebuie så ¡inem cont
de aceste semnale ¿i så gåsim mijloace de a optimiza capacitatea
administrativå de a pune în aplicare legile adoptate
de Parlament.
Nu se vor mai tolera excep¡ii sau amânåri de la aplicarea
legii. Dacå un cetå¡ean a cerut o informa¡ie publicå ¿i
nu i s-a dat sau dacå o organiza¡ie neguvernamentalå ar
dori så fie implicatå în procesul de elaborare a unui act normativ
care îi viza ¿i nu li s-a permis, înseamnå cå acolo este
ceva de ascuns, ceva nu func¡ioneazå cum trebuie. Sunt în
continuare situa¡ii în care unele autoritå¡i locale ¿i servicii
descentralizate nu aplicå legea corespunzåtor.
Împreunå cu Ministerul Administra¡iei Publice, cu celelalte
ministere, vom monitoriza strict asemenea situa¡ii
pentru identificarea ¿i eliminarea cauzelor ¿i sanc¡ionarea
celor culpabili. În scurt timp, va intra în vigoare Codul de
conduitå a func¡ionarilor publici, iar în institu¡iile publice
au fost deja constituite comisii de disciplinå. Atrag aten¡ia
asupra necesitå¡ii cå orice încålcare a legii sau nerespectare
a normelor de conduitå trebuie så fie descurajatå sau, dupå
caz, penalizatå conform legii. Dupå cum cunoa¿te¡i, la nivelul
Secretariatului General al Guvernuluni, func¡ioneazå
„Linia verde”, care s-a dovedit deja un mijloc util de informare
pentru cetå¡eni. De¿i „Linia verde” a Secretariatului
General vizeazå activitatea specificå a acestuia, a fost perceputå
de mul¡i cetå¡eni ca o veritabilå „linie verde” a Guvernului.
În consecin¡å, am hotårât så procedåm la solu-
¡ionarea tuturor solicitårilor, inclusiv a celor care nu ne
priveau direct, sesizând ¿i toate institu¡iile abilitate.
Aceste exemple trebuie urmate ¿i de alte institu¡ii, în
special la nivel local, astfel încât så se ofere o posibilitate
în plus pentru persoanele nemul¡umite de func¡ionarea
administra¡iei ¿i care vor så transmitå anumite informa¡ii în
legåturå cu neaplicarea legii. Acum, trebuie så ne concentråm
toate for¡ele pentru îndeplinirea ac¡iunilor prevåzute
în Agenda Prioritå¡ilor Executivului pânå în luna iunie
2004, prezentatå miercuri, la Bruxelles, de cåtre domnul
prim-ministru Adrian Nåstase. În continuare, îl rog pe
domnul ministru Gabriel Oprea så prezinte problemele din
administra¡ie.
Dl. Gabriel Oprea:
Stima¡i colegi,
Pentru început, a¿ vrea så vå prezint câteva aspecte
privind programul de investi¡ii pentru dezvoltarea infrastructurii
locale, pentru cre¿terea calitå¡ii serviciilor publice.
Dupå cum cunoa¿te¡i, serviciile publice au un impact
deosebit asupra vie¡ii ¿i sånåtå¡ii atât la nivelul comunitå¡ii
locale, cât ¿i la nivelul fiecårui cetå¡ean. Dar, ce înseamnå
de fapt servicii publice, ce se ascunde în spatele acestei terminologii
pe care oamenii o tot aud zi de zi la radio sau la
televizor
Serviciile publice reprezintå toate acele utilitå¡i pe care
o comunitate le poate oferi ¿i de care beneficiazå fiecare
membru al såu. Având în vedere aceste elemente, în cadrul
procesului de implementare a Strategiei Guvernului din
sfera serviciilor publice, o aten¡ie deosebitå se acordå continuårii
investi¡iilor în acest domeniu, în conformitate cu
obiectivele prevåzute în Planul de ac¡iuni pe anul 2004 al
Programului de guvernare. În acest scop, în dorin¡a de a
asigura o imagine realå, fidelå, a situa¡iei existente ¿i de a
facilita adoptarea deciziilor optime privind alocarea resurselor,
Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor a constituit o
bazå de date privind situa¡ia investi¡iilor în infrastructura
localå. Analiza realizatå a eviden¡iat unele elemente importante
privind valoarea investi¡iilor efectuate în infrastructura
localå.
Astfel, în perioada 1990-2003, cumulat pe total ¡arå,
investi¡iile s-au ridicat la peste 6 miliarde de dolari. Din
acestea, 34% s-au realizat în perioada 2001-2003, anii actualei
guvernåri, ceea ce a însemnat un ritm de trei ori mai
mare decât în perioada precedentå. Dacå între anii 1990-
2000 investi¡iile din domeniul serviciilor publice de gospodårie
comunalå ¿i locuin¡e reprezentau 50% din totalul
fondurilor disponibile, în intervalul 2001-2003 pentru
aceste investi¡ii s-au alocat 54%. În ceea ce prive¿te structura
investi¡iilor aflate în derulare, în valoare de circa 2,5
miliarde de dolari, 62% sunt în domeniul serviciilor publice
de gospodårie comunalå ¿i locuin¡e, 17%- drumuri ¿i
poduri, 4% învå¡åmânt.
De asemenea, referitor la structura investi¡iilor aflate în
stadiul de proiect, în sumå de circa 3,4 miliarde dolari, vå
pot spune cå 65% sunt în domeniul serviciilor publice de
gospodårie comunalå ¿i locuin¡e, iar 27% în sectorul drumurilor
¿i podurilor. Analiza datelor centralizate relevå cå
la nivelul comunitå¡ilor locale, este necesar så se acorde o
mai mare aten¡ie investi¡iilor aflate în curs de derulare, în
sensul ac¡ionårii pârghiilor necesare finalizårii în bune
condi¡ii a acestora ¿i, mai ales, la termenele stabilite. Nu
putem accepta situa¡ia în care începem un proiect ¿i nu-l
terminåm, asta ¿i datoritå poate faptului cå nu folosim în
mod chibzuit banii sau poate nu avem personal calificat.
Trebuie, în orice situa¡ie, så ducem pânå la capåt, så implementåm
ac este proiecte care sunt vitale, sunt prioritare
pentru comunitatea respectivå.
În acest scop, se impune identificarea tuturor neajunsurilor,
pentru a permite dimensionarea corectå a necesarului
de fonduri ¿i alocarea resurselor cu precådere în
domeniile deficitare. Cred cå trebuie så ne gândim foarte
serios la faptul cå existå multe localitå¡i în care drumurile
sunt impracticabile. Se pot concepe strategii locale, la nivelul
mai multor comune, prin parteneriate, pentru a facilita
rezolvarea unor astfel de probleme. E o bunå imagine så
asfaltåm drumul din centru, dar cred cå este mai important
ca pe acele uli¡e, de care depind sute sau poate mii de oa-
64
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Palatul Victoria
meni într-o comunå, så facem acel drum de care oamenii
depind la modul vital, la modul propriu de acea uli¡å care,
deseori, este plinå de noroi. Necesitatea îmbunåtå¡irii infrastructurii
locale impune atât administra¡iei centrale, cât ¿i
administra¡iei publice locale så acorde o aten¡ie sporitå
modului de implementare a programelor cu finan¡are interna¡ionalå.
Må refer, în principal, la Programul de reabilitare
a infrastructurii de alimentare cu apå în ora¿ele mici ¿i
mijlocii, respectiv, Programul SAMTID, în valoare de 380
milioane dolari, dar ¿i la Programul de Dezvoltare Ruralå
al Båncii Mondiale, în valoare de 100 milioane dolari.
A¿a cum ¿ti¡i, Programul SAMTID vizeazå reabilitarea
infrastructurii de alimentare cu apå în peste 200 localitå¡i
urbane, cu o popula¡ie de peste 6 milioane de locuitori. Finan¡area
acestor investi¡ii este asiguratå de cåtre institu¡iile
financiare interna¡ionale BEI ¿i BERD, în propor¡ie de
50%. Diferen¡a este acoperitå de Guvernul României, precum
¿i prin granturi în cadrul Programului PHARE. În
acest context, doresc så comunic domnilor prefec¡i ¿i pre-
¿edin¡i ai consiliilor jude¡ene din Alba, Arad, Boto¿ani,
Cålåra¿i, Cara¿-Severin, Cluj, Dâmbovi¡a, Harghita, Hunedoara,
Ialomi¡a, Maramure¿, Mure¿, Prahova, Sålaj, Suceava,
Teleorman ¿i Vaslui cå au fost aprobate proiectele
înaintate pentru faza pilot.
Urmeazå ca documenta¡iile tehnico-economice ¿i
studiile de fezabilitate så fie promovate în vederea
aprobårii lor prin hotårâre a Guvernului. Valoarea acestor
proiecte este de peste 125 milioane dolari. Într-o primå
etapå vor fi demarate proiectele, ini¡iate de asocia¡iile
ora¿elor din jude¡ele Sålaj, Cluj, Boto¿ani, Alba, Cålåra¿i
¿i Hunedoara. Urmeazå apoi implementarea proiectelor
aferente jude¡elor Mure¿, Prahova, Suceava, Harghita,
Vaslui, Cara¿-Severin ¿i Maramure¿, iar în ultima fazå a
celor din jude¡ele Ialomi¡a, Arad, Teleorman ¿i Dâmbovi¡a.
În ce prive¿te Programul de Dezvoltare Ruralå, acesta
este prevåzut a se derula în douå faze, din care prima
este în valoare de 53 milioane dolari. Programul este promovat
de Guvernul României sub formå de granturi acordate
comunitå¡ilor locale rurale pentru infrastructura de alimentare
cu apå ¿i drumuri. Acesta este par¡ial sus¡inut
printr-un împrumut de 40 milioane dolari contractat cu
Banca Mondialå ¿i este destinat unui numår de 100 de
comune, fiind selectate câte 20 de localitå¡i din urmåtoarele
jude¡e: Boto¿ani, Cålåra¿i, Dolj, Sålaj ¿i Tulcea. De
aceste investi¡ii vor beneficia aproximativ 380.000 locuitori.
În prima decadå a lunii martie, vor fi supuse aprobårii
Guvernului 17 studii de fezabilitate pentru investi¡iile
din comunele situate în jude¡ele Sålaj, Boto¿ani ¿i Dolj. De
acestea vor beneficia peste 60.000 locuitori.
Urmeazå ca, pânå la sfâr¿itul lunii aprilie, så fie promovate
studiile de fezabilitate ¿i pentru alte localitå¡i.
Doresc så subliniez faptul cå implementarea cu succes a
primei faze a Programului de Dezvoltare Ruralå va crea
premisele demarårii fazei a doua, pe baza unui împrumut
estimat la 60 milioane dolari destinat extinderii investi¡iilor
în infrastructura ruralå ¿i în alte jude¡e. În sus¡inerea ini-
¡iativei Guvernului privind relansarea investi¡iilor în infrastructura
localå, este necesar ca la nivelul autoritå¡ilor publice
locale så se ia måsuri ferme care så genereze cre¿-
terea puterii de absorb¡ie a fondurilor ¿i a capacitå¡ii de implementare
a programelor în conformitate cu procedurile
Uniunii Europene.
Subliniez cå ace¿ti bani nu trebuie så acopere o gaurå
în asfalt, nu, trebuie så fie pe baza unor programe ¿i unor
proiecte foarte clare, så realizåm, în primul rând, modernizarea
serviciilor publice ¿i toate aceste programe ¿i strategii
så se implementeze cu strategii de dezvoltare zonalå,
jude¡eanå, regional, bineîn¡eles, la standarde europene.
Solu¡iile de promovare a proiectelor nu trebuie a¿teptate
de la nivelul Guvernului sau al Ministerului Administra¡iei
¿i Internelor, ci trebuie cåutate ¿i gåsite chiar de
cåtre dumneavoastrå, prin promovarea cu deosebire a parteneriatului
public-privat. În încheierea acestui subiect, a¿
dori så supun aten¡iei dumneavoastrå douå aspecte punctuale
referitoare la întocmirea planurilor de conformare
privind calitatea apei potabile ¿i, respectiv, la aprobarea
bugetelor locale.
Potrivit prevederilor Legii nr. 458/2002 privind calitatea
apei potabile, autoritå¡ilor publice locale le revine sarcina
så asigure respectarea parametrilor de calitate a apei
potabile produse ¿i distribuite prin sisteme publice, respectiv
colective, precum ¿i întocmirea ¿i centralizarea planului,
calendarului ¿i costului activitå¡ilor de conformare.
A¿a cum ¿ti¡i, în vederea realizårii acestei sarcini vi s-a
solicitat, la începutul acestei luni, întocmirea ¿i transmiterea
situa¡iilor privind conformarea la parametrii de calitate
ai apei potabile. În acest sens, vå atrag aten¡ia asupra
completårii cu toatå råspunderea a datelor solicitate ¿i
transmiterea acestora în termen, pentru a se cunoa¿te cu
exactitate situa¡ia ¿i a dispune måsurile care se impun.
În legåturå cu bugetele locale pe anul 2004, dupå cum
cunoa¿te¡i, acestea au fost aprobate în termenul prevåzut
de lege, unitå¡ile administrativ-teritoriale având obliga¡ia
ca în 5 zile så le transmitå direc¡iilor generale ale finan¡elor
publice jude¡ene pentru centralizarea pe ansamblul jude-
¡ului ¿i transmiterea la Ministerul Finan¡elor Publice. Din
informa¡iile primite pânå la data de 25 februarie anul
curent, mai sunt încå 12 jude¡e în care activitatea de centralizare
continuå, înså este necesarå urgentarea acesteia,
pentru a respecta dispozi¡iile legale în materie ¿i pentru a
asigura suportul financiar pentru desfå¿urarea activitå¡ii.
Nu vreau så numesc acum aceste jude¡e, fiindcå dumneavoastrå
cred cå le ¿ti¡i mai bine.
Vå reamintesc, înså, domnilor prefec¡i, cå este necesar
ca, în limita competen¡elor ¿i atribu¡iilor ce vå revin, så
monitoriza¡i situa¡ia ¿i så dispune¡i måsuri pentru respectarea
în totalitate a prevederilor Legii finan¡elor publice
locale.
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 65

Palatul Victoria
În continuare, doresc så vå re¡in aten¡ia cu un subiect
cåruia trebuie så-i acorda¡i o mai mare importan¡å în activitatea
pe care o desfå¿ura¡i ¿i anume „liberul acces la informa¡iile
de interes public”, reglementat prin Legea nr.
544/2001. Dupå cum cunoa¿te¡i, accesul la informa¡iile de
interes public este un drept fundamental al persoanei, prevåzut
de dispozi¡iile art. 31 din Constitu¡ie. Accesul liber ¿i
neîngrådit la informa¡iile de interes public constituie unul
dintre principiile de bazå ale rela¡iilor dintre persoane ¿i
autoritå¡ile publice. Mai mult, autoritå¡ile ¿i institu¡iile
publice sunt obligate ca, potrivit competen¡elor ce le revin,
så asigure informarea corectå a cetå¡enilor asupra treburilor
publice ¿i asupra problemelor de interes personal.
Dupå cum vå este cunoscut, vreau så vå reamintesc numai
faptul cå prin informa¡ie de interes public se în¡elege orice
informa¡ie care prive¿te activitå¡ile unei autoritå¡i sau institu¡ii
publice, indiferent de suportul ori de forma sau de
modul de exprimare a informa¡iei. Atunci când vorbim
despre informa¡iile de interes public nu trebuie så alegem
în mod subiectiv care sunt sau nu informa¡ii pe care ar trebui
så le ¿tie cetå¡eanul. Trebuie doar så respectåm legea.
Nu pot fi tolerate situa¡iile în care se încearcå evitarea formulårii
unui råspuns la solicitårile cetå¡enilor sau tergiversarea
solu¡ionårii acestora. Datoria angaja¡ilor autoritå¡ilor
publice locale este så råspundå la orice solicitare de informa¡ii
de interes public, venitå din partea cetå¡enilor. Dacå
în sistemul administrativ existå angaja¡i care au ceva de
ascuns fa¡å de cetå¡eni, înseamnå cå avem o problemå care
trebuie så o rezolvåm imediat. Nu trebuie så ascundem informa¡iile
publice sau, mai grav, nu trebuie så min¡im
asupra unor chestiuni de interes ale comunitå¡ii locale.
Autoritå¡ile ¿i institu¡iile publice trebuie så asigure
accesul persoanelor la informa¡iile de interes public prin
intermediul compartimentelor special constituite, încadrate
cu func¡ionari instrui¡i, în måsurå så råspundå la solicitårile
cetå¡enilor în termenele stabilite de lege. În acest sens, vå
solicit, domnilor prefec¡i ¿i pre¿edin¡i ai consiliilor jude¡ene,
så verifica¡i dacå aceste compartimente func¡ioneazå la
nivelul autoritå¡ilor publice locale, dacå sunt încadrate corespunzåtor
cu func¡ionari care cunosc principiile, procedurile
¿i regulile de aplicare a legii. Subliniez faptul cå, în
aplicarea prevederilor Legii nr.544/2001, autoritå¡ile ¿i institu¡iile
publice au obliga¡ia så î¿i desfå¿oare activitatea
într-o manierå transparentå, deschiså fa¡å de public, în care
accesul liber ¿i neîngrådit la informa¡ii så constituie regula,
iar limitarea accesului så constituie excep¡ia, în condi¡iile
legii. Întrucât unele organisme neguvernamentale,
precum ¿i redac¡iile unor ziare au invocat faptul cå existå
func¡ionari publici care nu cunosc suficient de bine prevederile
legale în domeniu, consider cå este necesar så verifica¡i,
personal, gradul de pregåtire a acestora. Analizele
prezentate de cåtre unele ONG-uri reprezintå un semnal pe
care trebuie så-l luåm în considerare cu toatå seriozitatea.
Faptul cå la nivelul autoritå¡ilor publice locale mai existå
cazuri de func¡ionari care nu cunosc sau, mai grav, evitå så
aplice anumite reglementåri legale, este condamnabil ¿i de
neacceptat. Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat
al unei autoritå¡i ori institu¡ii publice de a aplica prevederile
legii constituie abatere ¿i atrage råspunderea disciplinarå
a celui vinovat. De aceea, este necesar ca dumneavoastrå,
domnilor prefec¡i, pre¿edin¡i ai consiliilor jude¡ene,
domnilor primari så verifica¡i personal oamenii din
subordinea dumneavoastrå, oamenii care lucreazå în administra¡ia
de stat ¿i så le da¡i urmåtorul mesaj: cå nu vom
tolera sub nici o formå abateri ¿i så aplica¡i legea, så aplica¡i
sanc¡iunile prevåzute de lege, care merg pânå la demiterea
acestor persoane.
ªi, vreau så vå reamintesc, domnilor prefec¡i, cå dumneavoastrå
reprezenta¡i Guvernul în teritoriu, sunte¡i
garantul legii ¿i al Constitu¡iei ¿i trebuie så vå bate¡i, în
sensul bun al cuvântului, pentru drepturile cetå¡enilor din
comunitatea unde vå desfå¿ura¡i activitatea.
Fiecare autoritate sau institu¡ie publicå are obliga¡ia,
potrivit legii, så comunice din oficiu informa¡iile de interes
public care se referå, în principal, la organizarea ¿i func¡ionarea
acestora, la structura organizatoricå ¿i atribu¡iile departamentelor,
programul de func¡ionare, programul de audien¡e,
dar ¿i sursele financiare, bugetul ¿i bilan¡ul contabil.
Eu cred cå poate mai existå primari care nu ¿i-au afi¿at
programul de audien¡e, dar cred cå sunt cazuri izolate, înså
vreau så le reamintesc acestor excep¡ii cå toate aceste probleme
vor apare fie în preså, fie din reclama¡iile cetå¡enilor,
fie din controalele Ministerului Administra¡iei ¿i Internelor
¿i vreau så vå spun cå vom aplica legea ¿i vom aplica
sanc¡iunile prevåzute de lege, deci nu vom mai tolera
nici o abatere de la aplicarea Legii 544.
Citeam, de exemplu, într-un ziar central despre un
func¡ionar care nu a vrut så dea o informa¡ie referitoare la
bugetul institu¡iei, cu toate cå avea obliga¡ia så punå pe
site-ul institu¡iei toate aceste informa¡ii. Nu vom mai tolera
astfel de lucruri, vom aplica cele mai drastice måsuri ¿i, în
primul rând, dumneavoastrå, domnilor primari, domnilor
pre¿edin¡i de consilii jude¡ene, domnilor prefec¡i trebuie så
lua¡i toate aceste måsuri ¿i så cerceta¡i toate aceste cazuri.
În cazul tuturor autoritå¡ilor, institu¡iilor publice, modalitatea
minimå obligatorie de difuzare a informa¡iilor de interes
public comunicate din oficiu o reprezintå afi¿area
acestora la sediul autoritå¡ii sau institu¡iei respective.
Aceasta nu înseamnå cå trebuie så ne limitåm la minimum
impus de lege. Suntem în plin proces de aplicare a Strategiei
Guvernului de informatizare a administra¡iei publice.
La aceastå datå, fiecare prefecturå ¿i consiliu jude¡ean ar fi
trebuit så aibå o paginå web func¡ionalå, unde så se afi¿eze
informa¡iile de interes public ce se comunicå din oficiu.
Compartimentele de rela¡ii publice reprezintå interfa¡a
institu¡iei sau autoritå¡ii în rela¡iile cu cetå¡enii ¿i cu presa.
De aceea, purtåtorul de cuvânt care, de regulå, este numit
66
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Palatul Victoria
chiar din cadrul compartimentului de informare ¿i rela¡ii
publice, trebuie så manifeste o atitudine activå, så fie tot
timpul în mijlocul activitå¡ilor institu¡iei pentru a informa
permanent cetå¡enii asupra ac¡iunilor autoritå¡ilor ¿i institu¡iilor
publice.
Activitatea de difuzare a informa¡iilor de interes public
desfå¿uratå de mijloacele de informare în maså reprezintå
o formå de materializare a dreptului cetå¡enilor de a avea
acces la orice informa¡ie de interes public. Presa îi reprezintå
pe cetå¡eni, iar autoritå¡ile ¿i institu¡iile publice sunt
responsabile în fa¡a cetå¡enilor pentru modul în care au
gospodårit banul public, respectiv fondurile ce le sunt alocate.
Eu întotdeauna v-am transmis, domnilor prefec¡i ¿i
domnilor pre¿edin¡i ai consiliilor jude¡ene, cå trebuie så
ave¡i o rela¡ie transparentå cu presa. Presa reprezintå acel
liant între cetå¡ean ¿i autoritate ¿i eu cred cå este cel mai
bun, cel mai eficient mijloc, în primul rând, så vorbi¡i
despre realizårile dumneavoastrå.
Stima¡i colegi,
În final, doresc så atrag aten¡ia asupra modului în care
se aplicå Legea nr.161 pe 2003 privind unele måsuri pentru
asigurarea transparen¡ei în exercitarea demnitå¡ilor
publice, a func¡iilor publice ¿i mediul de afaceri, prevenirea
¿i sanc¡ionarea corup¡iei. În principal, må refer la reglementårile
privind situa¡iile de incompatibilitate pentru
ale¿ii locali ¿i func¡ionarii publici. Vreau så aten¡ionez
asupra faptului cå dispozi¡iile acestei legi nu pot fi aplicate
în mod diferit de la un jude¡ la altul, de la o localitate la
alta. Legea este clarå, prevederile acesteia sunt imperative.
Datoria fiecåruia este så se conformeze acestora. Domnilor
prefec¡i, ave¡i råspunderi deosebite în aplicarea legii.
Astfel, în situa¡ia în care un ales local se aflå în stare de
incompatibilitate ¿i nu renun¡å la una din func¡iile incompatibile,
trebuie så dispune¡i prin ordin încetarea de drept a
mandatului acestuia, în strictå conformitate cu prevederile
legale. Obliga¡ii importante revin, totodatå, secretarilor
unitå¡ilor administrativ-teritoriale, care trebuie så-l sesizeze
operativ pe prefect sau så sesizeze prefectului cazurile
de incompatibilitate a ale¿ilor locali. De asemenea, este de
datoria ¿efilor serviciilor publice descentralizate, precum ¿i
a celorlalte institu¡ii ¿i autoritå¡i publice locale så aplice
måsurile stabilite de lege în toate cazurile în care func-
¡ionarii publici sunt în stare de incompatibilitate.
Domnilor prefec¡i,
Vå solicit så ave¡i o atitudine activå pentru aplicarea
acestei legi în jude¡ul dumneavoastrå Eu nu vreau så
amenin¡ pe nimeni, dar vreau så vå spun cå vom lua måsuri
drastice pentru cei care nu respectå legea sau pentru cei
care tolereazå astfel de cazuri. V-am cerut încå de asearå o
analizå exigentå la nivelul fiecårui jude¡ ¿i a¿teptåm
aceastå situa¡ie în mod operativ.
Dl. Eugen Bejenariu: Exact cum v-a spus ¿i domnul
ministru, sigur, legea va fi aplicatå peste tot, inclusiv la
Dâmbovi¡a, unde fumatul cred cå e interzis ¿i acolo, e institu¡ie
publicå. Îl rog pe domnul ministru Ovidiu Brânzan så
se refere la aspectele din domeniul sånåtå¡ii.
Stima¡i colegi, interven¡ia dumneavoastrå dupå
speachul domnului ministru, a¿ vrea så fie punctualå,
numai jude¡ele care au probleme. Eu ¿tiu cå toatå lumea
are probleme, dar dacå ave¡i ceva de semnalat, punctual,
mai ales sau ¡inând cont de faptul cå såptåmâna trecutå,
mar¡i ¿i miercuri, a¡i avut o ¿edin¡å cu toatå conducerea
caselor de asiguråri de sånåtate.
Dl. Ovidiu Brânzan: Faptul cå sånåtatea este o prioritate,
atât pentru Guvernul Nåstase, cât ¿i la nivel de preocupare
pentru to¡i cetå¡enii patriei, ne-a determinat så
avem aceastå întâlnire ¿i så avem o discu¡ie despre problemele
din sånåtate, dar, mai ales, despre lucrurile pe care
trebuie så le facem anul acesta pentru ca în sånåtate så fie
mai bine, så oferim servicii mai bune, de calitate mai bunå
tuturor cetå¡enilor.
O så må refer, în primul rând, la faptul cå reforma în
sånåtate, departe de a se opri anul acesta, va continua ¿i va
continua cu motoarele în plin ¿i va trebui så o acceleråm.
Am prezentat fundamentele teoretice ale ceea ce înseamnå
¿i ce va însemna reforma în sånåtate în anul acesta. Urmeazå
ca, în zilele urmåtoare, så prezint primului ministru
¿i så vå prezint ¿i dumneavoastrå pa¿ii concre¡i pe care ni
i-am propus så-i atingem, indicatorii pe care ne-am propus
så-i ob¡inem în anul acesta referitor la îmbunåtå¡irea serviciilor
în sånåtate.
Fårå a încerca så fac o prezentare exhaustivå, urmând
så avem discu¡ii în continuare pe filiera noastrå, a direc-
¡iilor de sånåtate ¿i a caselor de asiguråri, ceea ce discutåm
aståzi este o problemå comunå între serviciile de sånåtate
¿i administra¡ia publicå localå, fiindcå doar împreunå putem
så rezolvåm aceste lucruri.
La nivel de elemente de reformå, în primul rând o så
încep cu cele care ¡in mai mult de sistemul de sånåtate.
Dupå cum ¿ti¡i, am introdus ¿i o så solicitåm obligatoriu ca
fiecare spital så ne raporteze lunar execu¡ia bugetarå conform
grilei pe care am prezentat-o, pentru a avea ¿i noi ¿i
dumneavoastrå o imagine clarå a felului în care s-au cheltuit
banii în fiecare lunå pentru a preveni sincopele ¿i problemele
care pot så aparå la acest nivel.
O problemå pe care o avem de foarte multå vreme este
la nivelul medicamentelor gratuite ¿i compensate în ambulatoriu
¿i a consumului de medicamente în general în spitale.
Ne-am propus de foarte multå vreme, anul acesta trebuie
så finalizåm aceastå problemå a prescrip¡iilor, prin
elaborarea protocoalelor ¿i ghidurilor terapeutice, cele care
ne vor spune în mod clar ¿i unitar la nivelul ¡årii cum ¿i ce
anume prescriem în fiecare afec¡iune, în a¿a fel, încât så
dåm tratamentul cel mai eficient, cu eficien¡a economicå
maximå.
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 67

Palatul Victoria
La nivelul spitalelor, dupå cum ¿ti¡i, au început deja,
sunt în curs de derulare, în timpul lunii martie, la sfâr¿itul
lunii martie vom termina marea majoritate, iar în aprilie
vom finaliza licita¡iile pentru medicamentele ¿i materialele
sanitare în spitale.
Organizarea spitalelor.
Dupå cum ¿ti¡i, mai mult de jumåtate din spitale lucreazå
la ora actualå pe sistemul de platå bazat pe cazul rezolvat,
sistemul DAG. Nu despre asta vreau så vorbesc
acum, fiindcå am discutat mult acest subiect ¿i, în sfâr¿it,
cred cå s-a în¡eles. Problema este urmåtoarea. Sistemul
DAG nu numai cå eviden¡iazå foarte realist ce se întâmplå
în spitale ¿i pentru ce plåtim banii în spitale, ci este un sistem
care obligå la reformå în spitale. Apare deja transparent,
¿i va deveni foarte evident în urmåtoarea perioadå, cå
sunt spitale care î¿i fac indicatorii. Asta ce înseamnå Înseamnå
cå vin bolnavii, spitalul îi trateazå, le asigurå proceduri
suficient de complexe, deci au indicatori ¿i pot så
plåteascå banii conform bugetului alocat. Anul acesta le-am
dat bani la to¡i ¿i o så vå explic ¿i de ce au apårut unele
acuze cå unele spitale au primit mai pu¡ini bani - sunt spitale
care au primit un buget mare, mai mare ca în anii
trecu¡i, pentru a nu mai putea spune cå anul acesta ei nu pot
så asigure servicii de sånåtate fiindcå nu au decât bani de
salarii. Au bani, teoretic, în buget, înså, în mod evident, nu
asigurå servicii de sånåtate. Ele func¡ioneazå fårå så asigure
suficiente servicii cåtre popula¡ie. Nu au numår de internåri,
bolnavii nu vin la ei, fiindcå merg la spitalul de
lângå ei sau de la 50 de kilometri, iar patologia care li se
adreseazå este prea pu¡in complexå pentru a putea så
plåteascå, så primeascå banii de care ar avea nevoie så
func¡ioneze în structura actualå.
Asta face sistemul nou de finan¡are. Spitalele care, în
mod evident, nu au destui pacien¡i, care nu au adresabilitate,
vor trebui så în¡eleagå faptul cå nu au decât douå variante
¿i de fapt o s-o iau pe cea optimistå: trebuie så se restructureze
acum, så în¡eleagå faptul cå, fie î¿i måresc
numårul de pacien¡i, fie îmbunåtå¡esc actul medical, fie
îmbunåtå¡esc conduita medicalå - ¿i o så revin la acest
subiect - fie aduc mai mul¡i bolnavi în spitale pe care îi
trateazå repede, îi rezolvå, îi vindecå ¿i-i trimit acaså, fie
în¡eleg cå åsta este numårul de bolnavi care se adreseazå
spitalului respectiv. Trebuie så fim reali¿ti.
Dacå atâ¡ia bolnavi se adreseazå spitalului, iar structura
spitalului este prea mare pentru acel numår de bolnavi, spitalul
trebuie restructurat. Eu nu spun cå trebuie închis, nu
spun cå trebuie mic¿orat. Noi am cam terminat reforma numårului
de paturi, cam ¿tim câte paturi ¿i numårul de paturi
este echilibrat, dar dacå nu sunt bolnavi în sec¡ia de dermatologie
sau de oftalmologie sau, må rog, nu dau exemple
concrete, spitalul trebuie så se gândeascå ce face. Poate
trebuie o sec¡ie de boli de vene sau o sec¡ie de chirurgie
specializatå pediatricå sau mai ¿tiu eu ce altå sec¡ie. Pe
structura pe care o are poate så ofere alte servicii care så
devinå atractive, interesante ¿i necesare pentru popula¡ie.
Dacå nici una dintre aceste variante nu existå ¿i nu este
viabilå, înseamnå cå acel manager trebuie så se gândeascå
la faptul cå are o structurå prea mare pentru ceea face.
Aceasta înseamnå cå trebuie så-¿i reducå structura ¿i este
bine så ne gândim foarte realist acuma, la începutul anului,
ca så nu ne trezim la jumåtatea anului cå am plåtit to¡i banii
pentru salarii, dar nu am fåcut servicii medicale care så justifice
aceste plå¡i. De aceea, vå atrag aten¡ia acuma. ªi revin
la cea mai mare problemå care a apårut. Au fost unele
spitale care ne-au sesizat cå le-a scåzut bugetul fa¡å de anul
trecut. Este foarte adevårat, dar un numår ¿i mai mare de
spitale are cre¿teri mult mai mari de buget fa¡å de anul
precedent. Ei nu s-au plâns ¿i este ¿i firesc a¿a. De ce a
scåzut la unii ¿i de ce a crescut, anul acesta la al¡ii fa¡å de
anul trecut Fiindcå, pânå anul trecut plåteam pe ni¿te considerente
istorice. Cu un an înainte, a cheltuit atât, înseamnå
cå atâta trebuie så primeascå de la buget, fårå så fie absolut
nici un alt criteriu de eficien¡å. Anul acesta ne-am
propus så plåtim în mod cinstit, egal. O opera¡ie de apendicitå
trebuie så coste în Suceava, Ia¿i la fel de mult ca în
Timi¿oara sau Craiova. Am descoperit cå diferen¡ele de
finan¡are între spitale erau atât de mari încât nu putem face
a¿a de repede aceastå rea¿ezare de pre¡uri, care este absolut
normalå. ªi atunci, ne-am propus s-o facem gradual,
cam cum este cu recorelarea pensiilor, în doi-trei ani. Cam
în doi ani, speråm ca anul viitor s-o terminåm. Anul acesta
am rearanjat bugetele spitalelor în a¿a fel încât cei care
primeau în mod evident prea pu¡in - ¿i îi felicit cå au rezistat
cu bani foarte pu¡ini så facå practicå medicalå fårå så-
¿i depå¿eascå bugetul de anul trecut - au primit o cre¿tere
de 20%. Cei care, în mod evident, foloseau mult mai multe
resurse ca så facå acela¿i lucru ca ¿i cei care foloseau jumåtate
din bugetul lor au suferit, bineîn¡eles, o scådere de
buget. Una peste alta, bugetul spitalelor a crescut ¿i este
absolut nedrept så ne spunå ¿i så aud de la directorii de spitale
cå în sånåtate au scåzut banii pentru spitale. Nu, au
scåzut banii pentru spitalul respectiv al dân¿ilor ¿i au
scåzut banii pentru spitalul acela fiindcå nu au fost folosi¡i
cu eficien¡å pânå acuma, fiindcå au avut mult prea mul¡i
banii fa¡å de al¡ii care au fost eficien¡i ¿i nu mai putem så
încurajåm în sånåtate ineficien¡a, trebuie så încurajåm eficien¡a.
M-a¿ bucura ca directorii de spitale så în¡eleagå
acest lucru. Bineîn¡eles cå îi vom ajuta, la sfâr¿it de trimestru
o så tragem linia så vedem cine a fost eficient ¿i cine nu
a fost eficient, înså cine nu este eficient, a¿a cum v-am aråtat
la început, va trebui så ia måsuri. Noi n-o så putem plåti
mai mul¡i bani, de¿i îi avem, dacå ei nu fac servicii, plåtim
banii pentru ceea ce oferim popula¡iei. Dacå nu oferim
popula¡iei nimica, nu plåtim.
ªi aici este un rol important - ¿i o så revin ¿i insist asupra
acestui lucru - aici intervine pozi¡ia extrem de importantå,
rolul extrem de important al administra¡iei publice
locale, care va trebui så lucreze împreunå cu Sånåtatea.
68
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Palatul Victoria
Dar så merg mai departe la måsurile pe care inten¡ionåm så
le luåm în acest an. Pentru centrele medico-sociale facem
eforturi så le deschidem pe toate cele 104 pe care ni le-am
propus sau 118. Suntem la 44 la ora actualå, numårul lor
cre¿te, înså aici este nevoie de un efort ¿i vå solicit sprijinul,
atât al administra¡iei publice locale, este nevoie de sprijin
¿i din partea Ministerului Muncii, care s-a angajat
cå ne sprijinå, de asemenea, Ministerul Administra¡iei nea
oferit tot sprijinul ¿i toatå deschiderea, împreunå va trebui
så urgentåm acest proces de deschidere a centrelor
medico-sociale, care rezolvå probleme în sånåtate ¿i care,
acolo unde am fost ¿i le-am våzut, rezolvå foarte multe
probleme locale. La nivelul centrelor de permanen¡å, dupå
cum ¿ti¡i, am demarat un program de dotare a 100 de centre
de permanen¡å aflate în zone izolate cu ma¿ini de ambulan¡å
din produc¡ia internå. Noi vom da un exemplu, vom
crea acest pilot. Ele vor fi ini¡ial exploatate de Ministerul
Sånåtå¡ii, prin direc¡iile de sånåtate, fiindcå centrele de
permanen¡å nu au personalitate juridicå, dar ulterior dorim
ca ele, a¿a cum am våzut, de exemplu, în jude¡ul
Teleorman, ei au, mi se pare, la ora actualå 8 salvåri, sper
cå nu gre¿esc, din resurse proprii, nu au cerut la Ministerul
Sånåtå¡ii. Jude¡ul Teleorman nu este nici pe departe cel
mai bogat jude¡ din ¡arå ¿i, uite cå a putut så facå treaba
asta. Ulterior, aceste salvåri vor trece la administra¡ia localå
¿i, bineîn¡eles cå dorim ¿i ne a¿teptåm ca numårul lor
så creascå prin multiplicarea exemplului la nivel local.
Programul de reabilitare de maternitå¡i se desfå¿oarå, ¿i
este prioritar, din surse proprii pe neomatologie din finan-
¡area Ministerului Sånåtå¡ii, dar dezvoltåm împrumuturi,
granturi pe Banca Mondialå ¿i Banca Europeanå de Investi¡ii
pentru a finaliza tot ce înseamnå problema maternitå-
¡ilor, atât la nivel de structurå ¿i dotare cu aparaturå, cât ¿i
la nivel de practicå medicalå, de îngrijiri, de training ¿i de
profesionalismul activitå¡ii. O preocupare pe care am avut-o
¿i pe care o vom continua va fi introducerea ¿i multiplicarea
standardelor în sånåtate. Unele lucruri deja le-am
început. Må refer la codificarea unitarå a medicamentelor,
fiindcå exista o diferen¡å între Casa na¡ionalå, Agen¡ia na-
¡ionalå ¿i Ministerul Sånåtå¡ii ¿i, de asemenea, trebuie så
terminåm anul acesta codificarea materialelor sanitare. Am
introdus, vom simplifica ¿i vom face o practicå unitarå la
nivelul raportårii de cåtre medicii de familie pentru ca un
singur tip de raport så existe, el så se înainteze cåtre un
anumit organism, de acolo så fie luate date ¿i de caså ¿i de
direc¡ia de sånåtate ¿i de Minister ¿i de toatå lumea pentru
a u¿ura munca medicilor.
O ultimå måsurå pe care o vom lua - ¿i repet, fårå så fie
o enumerare exhaustivå - lucråm så finalizåm o problemå
pe care, din påcate, nu am rezolvat-o în ultima vreme. Este
vorba despre concesionarea cabinetelor medicale, pentru a
putea oferi medicilor ¿ansa de a avea garan¡ia continuitå¡ii
în locul în care î¿i desfå¿oarå activitatea. Asta la nivel de
måsuri generale, înså vreau så vå spun cå reforma în sånåtate
nu este numai la nivel institu¡ional. Ce v-am prezentat
pânå acum este o micå parte din reforma institu¡ionalå în
sånåtate, înså reforma are o componentå extrem de importantå,
poate chiar mai importantå decât cea institu¡ionalå,
este reforma în spital ¿i må refer la reforma, mai ales, a
mentalitå¡ii celor care lucreazå ¿i care îngrijesc spitalele.
Aici sunt enorm de multe lucruri de fåcut. Am fost în multe
spitale în ultima vreme ¿i am constatat cå avem foarte
multe deficien¡e, unele cu care ne-am obi¿nuit a¿a de mult
încât ni se par normale, dar nu sunt normale. Pornind de la
atitudinea medicilor ¿i atitudinea personalului medical în
fa¡a bolnavilor. Eu, când eram student, am fost învå¡at de
cåtre profesorii mei cå nu am dreptul så intru într-un salon,
de exemplu, fårå så bat la u¿å. Nu am våzut niciunde så se
batå la u¿å când se intrå într-un salon.
În¡eleg cå era ministrul Sånåtå¡ii în vizitå, dar nu e normal
så se trânteascå u¿a de perete numai fiindcå intråm noi.
Acolo sunt ni¿te oameni, sunt ni¿te oameni bolnavi, sunt
ni¿te oameni demni, pe care trebuie så-i respectåm ¿i så le
respectåm demnitatea. Haide¡i så învå¡åm ni¿te lucruri elementare
ca så putem clådi un sistem bun în sånåtate. Vorbitul
respectuos cu bolnavii, adresarea, formula de adresare,
atât din partea medicilor, cât, mai ales, din partea personalului
medical inferior laså enorm de mult de dorit. Este
un lucru minor, dar este un lucru extrem de important dacå
vrem så oferim ceea ce oamenii meritå ¿i au nevoie. Lini¿tea
pe holuri, scandalul de la ora 7,00 din spitale. Cine
nu a apucat så doarmå peste noapte, când începe curå¡enia,
nu mai doarme.
Doamnelor ¿i domnilor,
Sunt lucruri simple. Haide¡i så le facem tocmai fiindcå
sunt a¿a de simple. Haide¡i så nu ne mai prefacem cå nu le
observåm, fiindcå astea depind de noi. Sunt lucrurile pe
care noi trebuie så le facem, nu Guvernul României. Poate
e a¿a de simplu så spunem: Guvernul trebuie så facå. Haide¡i
så ne facem ¿i noi datoria acolo unde ne aflåm. ªi astea
nu sunt toate.
Tot la nivel de spitale, trebuie så învå¡åm så folosim
mai eficient banii. De ani de zile urmåresc sistemul. Nu a
fost niciodatå problema cå a lipsit un medicament scump,
cå cineva a avut o problemå, un bolnav nu a fost bine tratat
fiindcå nu am avut cele mai scumpe antibiotice, medicamente
de ultimå genera¡ie, indiferent de boala de care el a
suferit. Înså, în spitale nu avem fe¿e de multe ori, nu avem
leucoplast, nu avem spirt, nu avem lucrurile elementare.
Recent, am auzit cå nu ¿tiu ce spital nu avea ghips. Nu
avem lucruri elementare care sunt foarte ieftine. Stau ¿i må
întreb ¿i am întrebat ¿i organele de anchetå ¿i o så le mai
întreb în continuare: cum e posibil så cheltuim miliarde de
lei pe cele mai scumpe medicamente din lume ¿i så nu
cheltuim zeci de mii de lei. Tratamentul unui bolnav de
septicemie dintr-un spital costå cât 8 de astfel de lucruri pe
un an de zile. Cum e posibil så cheltuim miliarde ¿i zeci de
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 69

Palatul Victoria
miliarde pe lucruri a¿a de scumpe ¿i så nu ne råmânå zeci
de lei sau zeci de mii de lei sau un milion sau douå ca så
cumpåråm fa¿å ¿i leucoplast, lucrurile care deranjeazå cel
mai mult în ziua de aståzi. ªi omul asta în¡elege ¿i pe bunå
dreptate. Påi, dacå nu au fa¿å ¿i spirt, înseamnå cå nu au
nimic în spitalul åla. Ei, domnilor, au, au medicamente de
miliarde, dar nu au fa¿e ¿i spirt de o sutå de mii de lei.
Må întreb - ¿i o så ne întrebåm în continuare ¿i n-o så
råmânem la faza întrebårilor, o så începem så-i întrebåm ¿i
pe cei de acolo - de ce, domnilor, nu avem fa¿e ¿i spirt în
spitale, cå sunt bani pentru ele, oare nu sunt interesante la
achizi¡ie O så vedem, înså aceastå stare de fapt nu poate
continua, fiindcå suntem acuza¡i pe nedrept noi, sistemul
de sånåtate, dintr-o lipså de interes ¿i de în¡elepciune a
celor care se ocupå de aceste lucruri atât de mici în aparen¡å
¿i atât de importante în esen¡å.
Referitor la disciplina în spitale, nu numai cea financiarå,
mai am încå multe probleme ¿i aici iarå¿i trebuie så
ac¡ionåm împreunå, de la programul ¿i respectarea programului
de vizite în spitale, de la disciplina intrårii în spitale,
de la ordinea, curå¡enia, respectarea programului de raport
de gardå, de contravizitå ¿i tot ceea ce face ca un spital så
arate a unitate ordonatå, fiindcå noi, în Sånåtate, ar trebui
så fim un exemplu pentru toatå lumea la nivel de ordine, la
nivel de disciplinå, la nivel de pedanterie a vie¡ii ¿i a organizårii
în spital.
ªi, nu în ultimul rând, e nevoie de un interes mai mare
pentru locul de muncå. Lucråm acolo, ne desfå¿uråm activitatea
acolo în spital. Trebuie så facem mai mult - ¿i må
adresez mai ales colegilor mei, colegilor din spitale, celor
care lucreazå în spitale - trebuie så facå mai mult pentru
locul lor de muncå. Acolo unde am fost, ¿i am våzut un
interes din partea directorului de spital, din partea ¿efilor
de sec¡ie sau din partea medicilor din sec¡ie s-au fåcut lucruri
deosebite. Am våzut unitå¡i renovate, am våzut camere
de primire renovate, pentru care nici måcar nu au
cerut bani de la bugetul de stat, s-au descurcat din resurse
locale ¿i ¿tim foarte bine cå se poate, nu sunt lucruri foarte
complicate astea, dar trebuie så ne intereseze locul nostru
de muncå. Cam asta despre reformå. Dupå cum vede¡i,
reforma este un lucru foarte complicat, dar trebuie s-o
începem ¿i trebuie s-o facem ¿i trebuie så în¡elegem cå
reforma nu se face numai la Ministerul Sånåtå¡ii, se face
acolo jos, în spitale, oriunde medicul ac¡ioneazå.
Al doilea punct - ¿i aici este partea cea mai importantå
care se adreseazå în mod comun, atât nouå, sistemului de
sånåtate, cât ¿i reprezentan¡ilor autoritå¡ilor locale. ªi aici
må refer la descentralizare. Am fåcut, ¿i este foarte bine cå
am fåcut, foarte multå descentralizare ¿i sistemul de sånåtate
este unul dintre cele în care descentralizarea este destul
de avansatå, spitalele au trecut în patrimoniul comunitå¡ilor
locale. Din påcate, aceastå descentralizare înseamnå
¿i responsabilitå¡i mårite la nivelul comunitå¡ilor locale,
lucru care, din påcate - må rog, poate nici noi nu l-am spus
foarte convingåtor sau foarte des, suficient de des sau suficient
de bine.
Este nevoie de responsabilizarea comunitå¡ilor locale,
atât la nivelul prefecturii ca îndrumåtor, ca reprezentant ¿i
coordonator al sistemului de sånåtate, ordonator suprem
prin direc¡iile de sånåtate publicå în teritoriu, dar ¿i la
nivelul comunitå¡ii lor, reprezentatå fie prin Consiliul jude¡ean,
fie prin primårie ¿i, bineîn¡eles, la nivelul structurilor
de sånåtate, care sunt a treia linie, prin direc¡iile de
sånåtate, casei de asiguråri ¿i directorilor de spitale. Fiecare
are partea lui foarte clarå aici. Ministerul Sånåtå¡ii
face strategia de sånåtate, se ocupå de sånåtatea publicå,
face programele de preven¡ie, face munca de control ¿i îndrumare,
are atribu¡iile lui. Ministerul Sånåtå¡ii nu rezolvå
singur toate problemele din sånåtate. El are aceste atribu¡ii,
la fel cum ¿i casa de asiguråri are atribu¡iile ei: då banii
pentru medicamente ¿i servicii în spitale, pentru ambulator,
pentru medicina primarå, pentru transfuziile de sânge,
programele de hematologie ¿i multe alte lucruri, toate aceste
lucruri. În momentul de fa¡å, un rol extrem de important
revine comunitå¡ilor locale. Acestea trebuie så devinå gospodarul
priceput care så exploateze ¿i så eficientizeze la
nivel de administra¡ie, la nivel gospodåresc, unitå¡ile de
sånåtate.
Medicii - am spus-o ¿i o repet - medicii no¿tri sunt
extrem de buni profesioni¿ti, din påcate, nu sunt cei mai
buni gospodari. Un primar este ales acolo fiindcå este un
bun gospodar, prefectul jude¡ului este numit acolo fiindcå
este un bun gospodar, la fel ¿i pre¿edintele Consiliului
jude¡ean este un bun gospodar. Avem foarte mul¡i gospodari
buni. Trebuie så în¡elege¡i cå ace¿ti gospodari au
obliga¡ia så se implice ¿i în gospodårirea sistemelor de sånåtate,
în måsura în care le permite atribu¡iile lor. ªi, vå rog
så må crede¡i, cå aici nu må refer la gospodårirea neapårat
a banilor sau la nu ¿tiu ce finan¡åri extraordinare. Ce îi
supårå cel mai mult pe oameni la ora actualå ¿i orice sondaj
simplu de opinie aratå treaba asta Nu-i supårå calitatea
serviciului medical, oamenii spun doctorii sunt de treabå,
sunt buni, sunt pricepu¡i. Cel mai tare îi supårå cum aratå
spitalul, de la holul de intrare, cum aratå coridorul sau
grupurile sanitare ¿i de multe ori mâncarea în spitale. Astea
sunt lucruri care ¡in de gospodårire. Am fost ¿i eu în spitale
¿i am våzut acelea¿i neoane arse care existau ¿i acum 40 de
ani în spitale ¿i pe care le-am întâlnit ¿i când eram student
¿i care, bineîn¡eles, nu func¡ioneazå. Acelea¿i grupuri sanitare
depreciate. Må rog, se face curå¡enie, dar nu e suficient.
Acela¿i hol de intrare deprimant, cu afi¿e vechi lipite
unele peste altele ¿i cu tencuiala cåzutå.
Domnilor, så zugråve¿ti un hol de intrare într-un spital,
nu cu Tiffel, cu var, sau un hol sau o salå de a¿teptare cu
var nu costå bani, costå efort, costå implicare, dar nu de
lipså de bani, ci de lipså de interes aceste locuri aratå cum
aratå ¿i iritå, pe bunå dreptate, ¿i supårå pe beneficiarii sistemului
de sånåtate, pe oamenii bolnavi.
70
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Palatul Victoria
Acolo unde doar un pic de interes a existat ¿i un pic de
sim¡ gospodåresc am gåsit, lucrurile au fost extraordionare
¿i am fost în ultima vreme în Bra¿ov, în Cluj, în Vâlcea -
mi s-au prezentat lucruri de care nici nu ¿tiam. Haide¡i så
vå aråt noua unitate de primire a Clinicii de pediatrie, unitate
clinicå de urgen¡å, haide¡i så vå aråtåm o nouå sec¡ie
renovatå ¿i am întrebat cum a¡i fåcut, oameni buni, treburile
astea Påi nu a fost foarte complicat, ce era, trebuia zugråvit
¿i trebuiau puse ni¿te lumini. Ne-au ajutat ni¿te
sponsori locali, ni¿te directori, ni¿te oameni de bine, i-am
rugat ¿i bineîn¡eles cå ne-au ajutat. Pe oamenii ace¿tia
bineîn¡eles cå-i ajutåm ¿i noi când vedem cå ¿tiu så se
gospodåreascå ¿i ¿tiu ce vor så facå ¿i vor så facå ceva în
continuare.
Acolo unde, înså, nu existå preocupare ¿i nu este interes
din partea autoritå¡ilor locale, spitalele aratå exact ca în
urmå cu zece ani, cu becuri care nu func¡ioneazå, cu
grupuri sanitare care nu merg, cu pere¡i co¿covi¡i. Trebuie
så facem lucrurile acestea ¿i trebuie så în¡elegem cå le
putem face, dar le putem face doar împreunå ¿i mai ales
trebuie så abordåm realist problemele în sånåtate. Nu mai
putem så facem tot felul de proiecte grandioase doar pentru
orgoliul unuia sau altuia. Nu mai putem face tot felul de
spitale noi, când nu ne ocupåm de spitalele pe care le avem
så le eficientizåm. ªi aici vreau så vå atrag aten¡ia, fiindcå
vine campania electoralå, nu a¿ vrea så ne min¡im pe noi
în¿ine cå o så mai facem nu ¿tiu ce spitale.
Nu, avem spitale la ora actualå. Trebuie så ne ocupåm
de ele ¿i så le facem så func¡ioneze mai bine ¿i putem så
facem treaba asta ¿i acest lucru ni l-am propus în acest an.
Închei, insistând cå sånåtatea este un obiectiv prioritar al
guvernårii actuale, al Guvernului Nåstase ¿i este o preocupare
extrem de importantå pentru popor. De aceea, noi,
Ministerul Sånåtå¡ii, vom face evaluåri pe linia noastrå de
sånåtate ¿i cred cå am dovedit, în ciuda unor neîncrederi
apårute în preså, cå suntem foarte hotårâ¡i la ora actualå.
Trebuie så lucråm ¿i suntem obliga¡i så lucråm foarte repede.
Cine nu în¡elege treaba aceasta o så ne påråseascå
din mers, înså avem nevoie de sprijinul autoritå¡ilor publice
locale. Am primit în mod clar dovada interesului ¿i promisiunea
din partea ministrului Gabriel Oprea. Ne vom
ocupa împreunå så mergem în teritoriu, så depiståm problemele
¿i så cåutåm ¿i så punem în aplicare solu¡iile pentru
rezolvarea lor. ªi mi se pare normal ca evaluarea activitå¡ii
reprezentan¡ilor no¿tri în teritoriu la nivel de prefecturå
¿i de alte structuri så se facå ¿i în func¡ie de ob¡inerea
unor indicatori în sånåtate.
Avem 451 de spitale în ¡arå, de unitå¡i spitalice¿ti, sunt
în medie cam 10 pe jude¡. Nu este normal ca un conducåtor
de jude¡ så nu ¿tie cum aratå spitalele, unde sunt ¿i care
sunt problemele cu care ele se confruntå, problemele acestea
de micå gospodårire localå pe care le poate rezolva ¿i a
cåror rezolvare o poate sprijini. Am discutat cu to¡i prefec¡ii
cu care m-am întâlnit ¿i to¡i mi-au spus cå în¡eleg
acest lucru ¿i cå realmente au pârghii så rezolve aceste lucruri.
Poate nu au ¿tiut unii, poate nu li s-a spus, poate s-au
låsat prea mult în nådejdea direc¡iilor de sånåtate sau Ministerului
Sånåtå¡ii. Trebuie aceste lucruri så le rezolvåm
împreunå ¿i mai trebuie ca tot ce se întâmplå în sistemul de
sånåtate, toate problemele pe care le avem så le ¿tim ¿i så
le recunoa¿tem, fiindcå nu este o problemå så avem probleme.
Avem probleme în sånåtate. Problema este atunci când
avem probleme ¿i nu recunoa¿tem cå le avem, fie le aflåm
din preså, fie nu credem cå ele sunt.
Vreau så fim informa¡i despre problemele din teritoriu
în mod absolut realist ¿i bineîn¡eles, despre solu¡ii ¿i cåi
gåsite pentru rezolvarea lor. Sunt unele care pot fi rezolvate
urgent la nivel local, sunt altele unde trebuie så ne
implicåm ¿i, categoric, ne implicåm la nivel de minister,
dar pentru a putea så le rezolvåm trebuie întâi så le depiståm
¿i cei care sunt acolo în teritoriu sunt reprezentan¡ii
no¿tri în administra¡ia localå. Cu acestea cred cå e bine så
ne oprim aici. Într-adevår, zilele trecute, mar¡i ¿i miercuri,
au avut loc întâlniri la nivelul conducerii caselor de asiguråri
de sånåtate. Noi am avut ¿i multe discu¡ii cu direc¡iile
de sånåtate publicå jude¡ene. Dacå sunt din partea dumneavoastrå
întrebåri, probleme pentru care dori¡i låmuri¡i
din partea celor prezen¡i aici
Dl. Eugen Bejenariu: Mul¡umesc, domnule ministru.
Dupå cum a spus ¿i domnia sa, problemele sunt multiple,
dar, printr-o implicare responsabilå a tuturor factorilor cu
putere de decizie, eu sunt convins cå lucrurile pot aråta altfel
¿i încet, încet så ajungem så depå¿im aceastå stare, haide¡i
så-i spunem un pic, de nervozitate.
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 71

Ministere
Ministerul Economiei ¿i Comer¡ului
Bilant al Departamentului de Comer¡ Exterior
din cadrul Ministerului Economiei
¿i Comer¡ului
Fluxurile comerciale externe ale României s-au înscris pe
parcursul anilor 2001-2003, pe un trend ascendent, comparativ
cu stagnarea si chiar u¿orul declin înregistrat în perioada
1997-1999.
Valoarea in Euro a exportului de mårfuri al României
(livrari FOB) a crescut cu 6,4 %, fa¡å de aceea¿i perioadå a
anului precedent, atingând un nivel de 15,6 miliarde Euro.
La import (livråri CIF), cre¿terea a fost de 12,3 % la 21, 2
miliarde Euro. Exprimatå în Dolari SUA, cre¿terea exportului
a fost de 27,0 % la un nivel de 17,62 miliarde dolari, iar
cre¿terea importului a fost de 34,4 %, la 24,0 miliarde dolari.
Valorile diferite, in Euro si Dolari SUA, reflectå raportul
dintre cele doua devize, care a inregistrat o inversare a tendin¡ei
anterioare, moneda Euro inregistrând aprecieri consistente
începand cu 2001, accentuate in 2003.Evolu¡ia comer¡ului
exterior a fost influen¡atå în ultimii trei ani de o
combina¡ie de factori interni si externi: revigorarea economiei,
ani agricoli nefavorabili, dependen¡a încå mare a cre¿-
terii produc¡iei industriale de importuri, încetinirea cre¿terii
economice mondiale si amânarea relansårii economice in
zona Euro, men¡inerea pre¡urilor ridicate la resursele energetice,
evolu¡iile raportului de paritate între Euro si dolarul
SUA, precum si evolu¡ia cursului de schimb între moneda
na¡ionalå ¿i principalele valute de tranzac¡ie în comer¡ul
exterior, Euro si dolarul SUA.
Comer¡ul exterior al României a avut constant în ultimul
deceniu o dinamicå superioara comer¡ului mondial. Totodatå,
dinamica de cre¿tere a comer¡ului exterior a fost superioarå
mediei înregistrate de exporturile si importurile totale
ale celorlalte state in curs de aderare la Uniunea Europeanå.
Dinamica comer¡ului exterior a fost superioarå celei a
altor indicatori macroeconomici. Pentru o cre¿tere economicå
sus¡inuta se impune ca, pe lângå comer¡ul exterior, sa
fie cuplate ¿i alte motoare de cre¿tere economicå, sporirea investi¡iilor
¿i îndeosebi a investi¡iilor stråine directe constituind
o prioritate.
Gradul de deschidere spre exterior a economiei române¿ti
a crescut continuu. Ponderea cumulatå a exportului si
importului de mårfuri si servicii in PIB-ul Romaniei s-a
majorat continuu, la 85,1 % în 2003, comparativ cu 76,6 %
în 2002 si 74,4 %, în 2001.
Rolul sectorului privat si al investi¡iilor stråine de capital
în comer¡ul exterior al României a crescut continuu, ca
urmare a avansårii procesului de privatizare ¿i a realizårii de
investi¡ii noi cu capital privat autohton si strain. Firmele cu
capital integral sau par¡ial stråin au contribuit la exportul
Romaniei, in 2003, cu 40,97 %, fa¡å de 38,13% cât au realizat
in anul 2002. La import, procentul înregistrat in 2003 a
fost de 46,51%, fa¡å de 43,18 % în anul 2002.
Comer¡ul exterior repartizat pe jude¡ele ¡årii eviden¡iaza
faptul ca municipiul Bucure¿ti contribuie într-o propor¡ie
majorå la realizarea acetuia, cu un procent de 29,44%, urmat
de jude¡ele Timi¿ (8,52 %), Arad (4,41 %), Constan¡a (4,24
%), Sibiu (4,00 %), Bihor (3,92 %), Gala¡i (3,77 %), Arge¿
(3,03 %). Pe ultimele locuri s-au situat jude¡ele Gorj (0,12
%), Giurgiu (0,13%), Mehedin¡i (0,33 %), Teleorman (0,33
%), Cålåra¿i (0,45 %), Ialomi¡a (0,54 %), Bistri¡a-Nåsåud
(0,58%).
În ultimii ani au sporit substan¡ial fondurile bugetare alocate
promovårii ¿i stimulårii exporturilor. În echivalent
dolari, acestea s-au situat în 2003 la circa 103 milioane, de
peste patru ori mai mult decât în 2000, inversând astfel tendin¡a
de diminuare a acestora înregistratå în perioada anterioarå.
Acestea se concentreazå îndeosebi în domeniul mecanismelor
de sprijinire ¿i promovare a exporturilor administrate
de EXIMBANK. A fost sporit sprijinul si pentru alte
programe, respectiv primele de export pentru produsele
agroalimentare, programul de cre¿tere a competitivitå¡ii produselor
industriale, programul de sus¡inere al IMM-urilor
pentru dezvoltarea exportului ¿i programul de cre¿tere a
competitivitå¡ii produselor agricole. In cadrul fondurilor
bugetare alocate pentru programul de promovare a exporturilor,
administrat de Ministerul Economiei ¿i Comer¡ului,
circa 3/4 au fost canalizate cåtre sus¡inerea participårii cu
pavilion na¡ional la târguri interna¡ionale.
Se confirmå competitivitatea produselor române¿ti pe
pie¡ele externe prin cre¿terea volumului de export ¿i concentrarea
majoritarå a acestuia în propor¡ie de 83,4% cåtre ¡årile
dezvoltate. Evolu¡iile pozitive din comer¡ul exterior al
României î¿i gåsesc reflectarea ¿i în faptul cå ponderea
¡årilor UE la exportul României s-a situat, în 2003, la un
nivel de 67,7 % fiind în cre¿tere fa¡å de nivelul de 63,8 % din
anul 2000 ¿i 56,6 % din 1997. Un trend ascendent a înregistrat
¿i ponderea ¡årilor UE la importul de mårfuri al
României; aceasta s-a situat la 57,6 % comparativ cu 56,6 %
în 2000 ¿i 52,5 % in 1997. Se remarcå o pondere mai intenså
la import a „altor ¡åri europene” datoritå impactului importului
din Federa¡ia Ruså, în special de resurse energetice.
Specializarea actualå a României eviden¡iazå înca o puternicå
asimetrie între exporturi ¿i importuri determinate in
primul rând de nivelul de dezvoltare economicå ¿i de structura
¿i competitivitatea produc¡iei industriale. La export, România
continuå så fie specializatå cu precådere în sectoarele
care utilizeazå intensiv for¡a de munca (îmbråcåminte, încål-
¡åminte ¿i mobilå) ¿i unele sectoare care utilizeazå intensiv
resursele naturale (produse siderurgice, lemn ¿i metale neferoase).
Aceste grupe de produse la care România de¡ine un
avantaj comparativ la export, au cumulat o pondere de 48%
la exportul României în perioada ianuarie-septembrie 2003.
La import predominå înså sectoarele care utilizeazå intensiv
capitalul, precum ¿i sectoarele mobile ¿i imobile care utilizeazå
intensiv cercetarea. Aceste sectoare au de¡inut o pon-
72
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Ministere
dere de 65,5% la importul României in perioada ianuarieseptembrie
2003. In felul acesta, România inregistreazå un
deficit comercial de naturå predominant structuralå, în condi¡iile
în care excedentul realizat de sectoarele care utilizeazå
intensiv for¡a de munca ¿i de unele sectoare care folosesc intensiv
resursele, nu reu¿esc så compenseze decât par¡ial deficitul
masiv ¿i avantajele comparative înregistrate la import
de sectoarele care utilizeazå intensiv capitalul ¿i sectoarele
mobile ¿i imobile care folosesc intensiv cercetarea. Cu toate
acestea, se remarcå o tendin¡å de îmbunåtå¡ire a structurii
exportului prin cre¿terea mai accentuatå a exportului de produse
ale construc¡iei de ma¿ini, ceea ce a condus la sporirea
ponderii acestora la 22 % în exporturile cumulate pe perioada
2001-2003, fa¡å de 16 % în perioada 1997-1999. În ceea
ce prive¿te structura importurilor, aceasta a fost determinatå
de sporirea investi¡iilor, ponderea ma¿inilor ¿i utilajelor
ajungând la 31% în perioada 2001-2003, precum ¿i de necesarul
de produse intermediare ¿i materii prime pentru produc¡ie.
Se remarcå o sporire a ponderii produselor minerale,
sub efectul conjugat al sporirii pre¡urilor ¿i volumului fizic.
Raportul se referå, în detaliu, la ac¡iunile întreprinse de
speciali¿tii departamentului în ceea ce prive¿te negocierile în
plan multilateral ¿i regional, în vederea îmbunåtå¡irii condi-
¡iilor de acces ale produselor romane¿ti pe pie¡ele externe,
actualizarea si dezvoltarea in continuare a cadrului juridic
extern, organizarea de misiuni si forumuri economice, pentru
promovarea ofertei romane¿ti de export, participarea la
comisii si consilii economice interguvernamentale, etc. Este
de asemenea prezentatå activitatea în domeniul instrumentelor
de apårare comercialå (ac¡iuni de salvgardare întreprinse
la importul unor produse, precum si demersuri pentru
preîntampinarea sau contracararea unor måsuri de salvgardare
sau antidumping ini¡iate de unele ¡åri la exportul unor
produse române¿ti, precum si îmbunåtå¡irea ¿i simplificarea
procedurilor de eliberare a licen¡elor.
Electrica Oltenia, sucursala Alexandria ia
måsuri pentru recuperarea crean¡elor
¥n vederea recuperarii creantelor, “Electrica Oltenia” SA
– Sucursala de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice
Alexandria a emis, pentru vineri, 27 februarie 2004, preavize
de deconectare de la breteaua electrica a marilor consumatori
care inregistreaza facturi restante la plata energiei si care au
depasit termenul scadent de plata a facturilor, prevazut in
contractele de furnizare. Astfel, au fost preavizati pentru
deconectare 24 de mari consumatori, ale caror datorii catre
Electrica SA se ridica la valoarea de 7 miliarde lei. Printre
cei preavizati se numara societatile: S.C. Interagro SRL
Zimnicea (loc de consum:
Moara de grau) cu o datorie de 486,703,850 lei; S.C.
UVCP S.A. Turnu Magurele cu o datorie de 2,550,388,942
lei; S.C. Rova S.A. Rosiori de Vede cu 1,179,036,737 lei
restanta; S.C. Zimtub S.A. Zimnicea, cu o datorie de
710,897,273 lei si S.C. Electrioturris SA Turnu Magurele, cu
o restanta de 547,470,641 lei.
Pentru desfasurarea activitatii in bune conditii, Electrica
SA face eforturi pentru recuperarea creantelor, monitorizand
toti consumatorii la nivelul filialelor/sucursalelor de pe
intreg cuprinsul tarii. Zilnic se transmit preavize la consumatorii
cu datorii restante si se fac deconectari in alimentarea
cu energie electrica, pentru a mari volumul
incasarilor.
26 MEC
„Aplicarea legisla¡iei de eficien¡å energeticå“
În cursul såpåmânii trecute, a avut loc, la Miercurea Ciuc,
un seminar din ciclul „Aplicarea legisla¡iei de eficien¡å energeticå”.
Manifestarea a fost organizatå din ini¡iativa Agen¡iei
Române pentru Conservarea Energiei, urmând structura
celor anterioare, desfå¿urate în ultimele trei luni, atât în
Bucure¿ti, la sediul central al Agen¡iei, cât ¿i în ¡arå (Bra¿ov,
Cluj-Napoca, Suceava, Timi¿oara, Ia¿i). Calendarul acestor
evenimente ale anului 2004, „an al comunitå¡ilor locale”,
desfå¿urate sub înaltul patronaj al Ministerului Economiei ¿i
Comer¡ului a fost deschis la Bra¿ov, în data de 20 ianuarie,
fiecare simpozion fiind urmat de o serie de ac¡iuni de mediatizare,
raportare ¿i monitorizare a rezultatelor ob¡inute.
Politica na¡ionalå în domeniul conservårii energiei este orientatå
cu acuitate cåtre cre¿terea eficien¡ei energetice, prioritate
de cel mai înalt nivel, atât pentru asigurarea profitabilitå¡ii
maxime a activitå¡ilor economice, precum ¿i în vederea
aderårii României la Uniunea Europeanå.
Ac¡iunile sunt destinate informårii marilor consumatori
de energie cu privire la principalele prevederi legale ce stabilesc
obliga¡iile acestora: numirea unui manager energetic,
executarea bilan¡ului energetic ¿i elaborarea unui program
de måsuri, cu includerea unor proiecte de investi¡ii pentru
cre¿terea eficien¡ei energetice. În cadrul manifestårii a fost
prezentatå activitatea Agen¡iei Române pentru Conservarea
Energiei, inclusiv prin utilizarea paginii internet www.
arceonline.ro, în principal cu privire la obiectivele ¿i atribu¡iile
Agen¡iei, în conformitate cu legisla¡ia referitoare la
utilizarea ra¡ionalå a energiei, activitå¡ile de autorizare a persoanelor
fizice ¿i juridice care au dreptul så realizeze bilan-
¡uri energetice, respectiv de atestare a responsabililor cu gestiunea
energiei la agen¡ii economici. Un punct de mare interes
pentru auditori a fost prezentarea ofertei de creditare a
Fondului Român pentru Eficien¡a Energiei, institu¡ie specializatå
în cofinan¡area proiectelor de investi¡ii pentru cre¿-
terea eficien¡ei utilizårii energiei.
Manifestarea a fost organizatå în colaborare cu Consiliului
Jude¡ean Harghita ¿i SC Goscom SA Miercurea Ciuc, în
calitate de gazdå. Dintre invita¡i, 28 de reprezentan¡i ai unor
agen¡i economici ¿i autoritå¡i locale, enumeråm: primåriile
Miercurea Ciuc ¿i Odorheiul Secuiesc, societå¡ile comerciale:
SC Tricohar SA Miercurea Ciuc, SC Roseal SA Odorheiul
Secuiesc, SC Metalurgica SA Vlåhi¡a, SC Industrializarea
Laptelui Harghita SA, SC Goscom SA Miercurea
Ciuc, Harmopan Miercurea Ciuc, Brau Union România –
Sucursala Miercurea Ciuc, SC Romtop Topli¡a, SC Bucin
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 73

Ministere
SA Gheorgheni, SC Mininvest SA Deva filiala Bålan ¿i
altele.
Finalul seminarului este rezervat pentru dialog deschis cu
invita¡ii, întrebåri ¿i råspunsuri, discu¡ii pe temele prezentate.
Modernizarea re¡elei electrice de joaså tensiune
din Valea Månåstirii
Sucursala Alba a Filialei Electrica Transilvania Sud a
executat lucrarea de modernizare a re¡elei electrice de joasaå
tensiune din Valea Månåstirii. Lucrarea a constat în înlocuirea
stâlpilor de lemn existen¡i cu stâlpi de beton, schimbarea
conductoarelor de aluminiu cu conductor torsadat, refacerea
bran¿amentelor ¿i montarea a 35 blocurilor de måsurå ¿i protect¡ie.
Modernizarile au fost efectuate pe 9,3 km de linie,
valoarea lucrårii ridicându-se la 1,8 miliarde lei (fårå TVA).
Toate lucrarile de retehnologizare pe care Electrica SA le
promoveazå creeazå cadrul necesar alimentarii cu energie
electricå a consumatorilor în condi¡ii de calitate ¿i siguran¡å.
Disciplinå financiarå
în colectarea banilor de la beneficiari
Introducerea disciplinei financiare în colectarea banilor
datora¡i de cåtre diferitele categorii de beneficiari este un
important obiectiv al activitå¡ii de management economic în
toate companiile aflate în coordonarea Ministerului Economiei
¿i Comer¡ului. Asumându-¿i acest obiectiv, în cursul
lunii februarie 2004, SC Electrica SA prin Sucursala Sibiu a
desfå¿urat o ac¡iune de control la consumatorii casnici ¿i
agen¡ii economici, care a avut ca obiectiv principal depistarea
sustragerilor de energie electricå.
Au fost controla¡i 1231 de consumatori din localitå¡ile:
Poplaca, Rå¿inari, Axente Sever, Agârbiciu, ¿eica Mare
(ceea ce reprezintå aproximativ 25% din consumatorii din
fiecare localitate men¡ionatå) ¿i din cartierul Calea Dumbråvii
din Sibiu (30% din consumatorii din zonå). În urma
controlului, au fost depistate 38 de cazuri de sustrageri de
energie electricå ¿i au fost recupera¡i 213850 kWh, cu o valoare
de 800 milioane lei.
Dupå efectuarea controlului, a fost dispuså sistarea
furnizårii energiei electrice, rezilierea contractelor de furnizare
¿i demontarea bran¿amentului pentru cei 38 de clien¡i
care au fost depista¡i sustrågând energie electricå. Repunerea
sub tensiune se va realiza dupå recuperarea integralå a contravalorii
energiei electrice ¿i refacerea bran¿amentului în
regim securizat, pe cheltuiala clientului.
Premierå na¡ionalå la plata facturilor
de energie electricå prin Internet
În preocuparea sa permanentå de a men¡ine o abordare
client-oriented a activitå¡ii comerciale ¿i de mentenan¡å, Ministerul
Economiei ¿i Comer¡ului sus¡ine modernizarea ¿i
cre¿terea calitå¡ii componentei comerciale a activitå¡ii societå¡ilor
din sectorul energetic. Astfel, în vederea stabilirii
unei comunicåri directe cu utilizatorii ¿i a rezolvårii în timp
real a problemelor cu care ace¿tia se pot confrunta, Sucursala
Bra¿ov a S.C. Electrica Transilvania Sud a lansat, în data de
26 februarie 2004, în premierå na¡ionalå, un nou serviciu
modern de platå online a facturilor de energie electrica prin
Internet e-banking. Pentru a achita facturile la energie, clien¡ii
Electrica - persoane fizice trebuie så acceseze site-ul
www.electricabv.ro, så aibå cont curent la BCR ¿i så fie
clien¡i ai serviciului e-BCR. Plata se face în câteva minute de
pe pagina de web folosind un username ¿i o parola alese de
client. Furnizorul de energie electricå oferå abonatului toate
informa¡iile necesare pentru achitarea facturii: perioada de
consum, data emiterii facturii, data scaden¡ei, consumul de
kWh, abonamentul radio-tv, evolu¡ia consumului de energie
electricå în ultimul an. Consumatorul casnic emite un ordin
de platå în numele såu cåtre BCR, acesta fiind transmis în
timp real båncii. Confirmarea plå¡ii facturii se face imediat.
Sistemul este accesibil 24 de ore din 24, 7 zile din 7 ¿i nu se
percepe nici un comision. Serviciul va putea fi folosit în curând
¿i de persoanele care nu au acces la Internet, în acest
scop fiind programatå instalarea de web chio¿curi.
Investi¡ie puså în func¡iune
Mar¡i, 2 martie 2004, Filiala de Distribu¡ie ¿i Furnizare
a Energiei Electrice Oltenia, prin Sucursala Electricå Slatina,
a pus in func¡iune obiectivul de investi¡ii „Extindere re¡ea
joaså tensiune în localitå¡ile: Perie¡i, Izvoare, N. Titulescu,
Stoicåne¿ti, Sprincenata, Teslui, Cezieni, Bucinisu, Studina,
Gircov, Tia Mare“.
Investi¡ia, în valoare de 2 miliarde lei, a fost finan¡atå din
creditul sindicalizat contractat de Electrica pentru lucråri de
electrificåri ¿i alimentare cu energie electricå a locuin¡elor
din programul ANL.
S-au realizat 3,2 km. re¡ea de joaså tensiune, prin care se
vor alimenta cu energie electricå un numår de 92 de gospodårii,
ridicate dupå anul 1990, ca urmare a extinderii perimetrelor
construibile ale acestor localitå¡i.
Lucrårile fac parte din strategia SC Eelectrica SA de
electrificare a tuturor gospodåriilor din România pânå în
anul 2007.
Dialog cu partenerii sociali
Luni, 1 martie 2004, la sediul Ministerului Economiei ¿i
Comer¡ului dl. Dan Ioan Popescu, Ministrul Economiei ¿i
Comer¡ului, în continuarea dialogului cu partenerii sociali, a
avut o întâlnire cu liderii federa¡iilor sindicale din industria
de apårare.
La discu¡ii au mai participat dl Decebal Ilina, secretar de
stat pentru Industria de Apårare, precum ¿i domnul Marian
Sârbu, ministru delegat pentru Rela¡ia cu Partenerii Sociali.
În cadrul întâlnirii, consacratå dezbaterii situa¡iei actuale
¿i de perspectivå din sectorul produc¡iei de apårare, s-a convenit
asupra elaborårii unui Memorandum, care så fie prezentat
în ¿edin¡a de Guvern de joi, 4 martie 2004, prin care
så se solicite Guvernului României urgentarea elaborårii ¿i
aprobårii pachetului legislativ cu privire la accelerarea pri-
74
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Ministere
vatizårii societå¡ilor comerciale din industria de apårare.
Partenerii de dialog au apreciat rezultatele ob¡inute în
ultimii 3 ani în procesul de restructurare a industriei de
apårare.
S-a convenit, totodatå, ca, înainte de a fi prezentat
Guvernului, Memorandumul så fie discutat cu federa¡iile
sindicale din sector.
Programe de investi¡ii
în modernizarea re¡elelor electrice
În conformitate cu programul de investi¡ii destinat
cre¿terii calitå¡ii serviciilor oferite clien¡ilor, aprobat de Ministerul
Economiei ¿i Comer¡ului, Filiala Electrica Transilvania
Sud – Sucursala Alba a executat lucrarea de modernizare
a re¡elei de joaså tensiune din Valea Månåstirii. Lucrarea
a constat în înlocuirea stîlpilor de lemn existen¡i cu
stîlpi de beton, schimbarea conductoarelor de aluminiu cu
conductor torsadat, refacerea bran¿amentelor ¿i montarea a
35 de blocuri de måsurå ¿i protec¡ie. Modernizårile au fost
efectuate pe 9,3 km de linie, valoarea lucrårii ridicîndu-se la
1,8 miliarde lei (fårå TVA). Toate lucrårile de retehnologizare
pe care Electrica S.A. le promoveazå creeazå cadrul
necesar alimentårii cu energie electricå a consumatorilor în
condi¡ii de calitate ¿i siguran¡å.
Extinderea re¡elelor electrice în localitatea
Schela – jude¡ul Gala¡i
Continuînd amplul program de electrificare a zonelor
rurale, pe data de 1 martie 2004, Sucursala Electrica Gala¡i a
pus în func¡iune lucrarea de extindere a re¡elelor electrice în
localitatea Schela (jude¡ul Gala¡i). La eveniment au participat
reprezentan¡i din partea autoritå¡ilor publice locale, ai
firmei constructoare ¿i ai SDFEE Gala¡i.
Investi¡ia, în valoare de peste 1, 5 miliarde lei, s-a concretizat
în racordarea la re¡elele electrice a unui numår de 62
de gospodårii. Finalizarea lucrårii reprezintå încheierea cu
succes a unei noi etape din cadrul programului Electrica S.A.
de extindere a re¡elelor electrice în zona ruralå a jude¡ului
Gala¡i.
Controale la consumatorii de energie electricå
¥n cursul lunii februarie 2004 la Sucursala Electrica –
Sibiu s-a desfå¿urat o ac¡iune de control la consumatorii casnici
¿i agen¡i economici, care a avut ca obiectiv principal
depistarea sustragerilor de energie electricå.
Au fost controla¡i 1231 de consumatori din localitå¡ile:
Poplaca, Rå¿inari, Axente Sever, Agârbiciu, ªeica Mare
(ceea ce reprezintå aproximativ 25% din consumatorii din
fiecare localitate men¡ionatå) ¿i din cartierul Calea Dumbråvii
din Sibiu (30% din consumatorii din zonå).
În urma controlului au fost depistate 38 de cazuri de sustrageri
de energie electricå ¿i au fost recupera¡i 213850 kWh,
cu o valoare de 800 milioane lei.
Dupå efectuarea controlului a fost dispuså sistarea furnizårii
energiei electrice, rezilierea contractelor de furnizare
¿i demontarea bran¿amentului pentru cei 38 de clien¡i care au
fost depista¡i sustrågând energie electricå. Repunerea sub
tensiune se va realiza dupå recuperarea integralå a contravalorii
energiei electrice ¿i refacerea bran¿amentului în
regim securizat, pe cheltuiala clientului.
¥ntâlnire cu liderii sindicali
Mar¡i, 2 martie 2004, la sediul ministerului dl. Dan Ioan
Popescu, ministrul Economiei ¿i Comer¡ului, în continuarea
dialogului cu partenerii sociali, a avut o întâlnire cu liderii
federa¡iilor sindicale CNS Cartel ALFA, CNS Meridian,
CSDR, CNSLR Frå¡ia ¿i BNS.
La întâlnire au participat ¿i reprezentan¡i ai Ministerului
de Finan¡e, Ministerului Muncii, Solidaritå¡ii Sociale ¿i Familiei,precum
¿i ai confedera¡iilor patronale CONPIROM,
CNIMMR, CNPR, UGIR, CONPR, UGIR 1903, PNR,
FEPACM.
Cu aceastå ocazie, împreunå cu partenerii sociali, au fost
identificate solu¡ii pentru probleme cum ar fi:
- monitorizarea pie¡ei de produse ¿i servicii ¿i dezvoltarea
sistemului de informare a consumatorilor;
- dezvoltarea cadrului legislativ privind conformitatea
produselor ¿i serviciilor;
- completarea legisla¡iei privind pia¡a produselor secondhand;
- dezvoltarea pie¡elor de export prin implicarea mai puternicå
a birourilor economico-comerciale din stråinåtate ¿i a
structurilor patronale;
- generalizarea procedeelor de eliberarea autoriza¡iilor ¿i
licen¡elor. Solu¡iile identificate sunt în concordan¡å cu legisla¡ia
europeanå armonizatå ¿i prevåd o participare mai puternicå
a organiza¡iilor patronale ¿i sindicale în adopatarea
deciziilor de politicå industrialå ¿i comercialå.
Dialog româno-american
Miercuri, 3 martie 2004, domnul Dan Ioan Popescu, ministrul
Economiei ¿i Comer¡ului l-a primit, la sediul Ministerului
Economiei ¿i Comertului, pe William Lash, asistentul
secretarului comer¡ului al SUA. Demnitarul american a efectuat
o vizitå în România, venind din Irak.
Întâlnirea a prilejuit o trecere în revistå a stadiului rela-
¡iilor economice bilaterale ¿i stabilirea de måsuri pentru dezvoltarea
¿i amplificarea lor. S-a constatat cu satisfac¡ie cå
anul 2003 a fost un an de referin¡å pentru rela¡iile economice
bilaterale.
Vizita pre¿edintelui român în SUA, la sfâr¿itul anului
2003, precum ¿i misiunea economicå în SUA din domeniul
energiei, conduså de domnul ministru Dan Ioan Popescu, au
constituit momente de referin¡å. Comer¡ul bilateral a atins în
2003 un volum de 1,2 miliarde dolari, în cre¿tere fa¡å de anii
trecu¡i Investi¡iile americane în România sunt de circa de 1
miliard dolari, iar SUA a fost prima ¡arå care a recunoscut
României statutul de economie de pia¡å.
Domnul ministru Dan Ioan Popescu a prezentat progra-
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 75

Ministere
mul Ministerului Economiei ¿i Comer¡ului de dezvoltare,
modernizare ¿i privatizare a sectorului energetic, precum ¿i
oportunitå¡ile care decurg din participarea marilor companii
americane la implementarea lui.
S-a hotårât intensificarea contactelor dintre companiile ¿i
organiza¡iile americane ¿i MEC, respectiv companiile din
sectoarele energie, petrol, gaze naturale aflate în coordonarea
ministerului pentru selectarea unor proiecte prioritare din
aceste domenii ¿i crearea condi¡iilor pentru realizarea lor în
cadrul unor cooperåri pe termen lung.
Suntem interesa¡i de o prezen¡å mult mai activå a companiilor
americane în economia româneascå - mai ales prin
investi¡ii directe - care så contribuie la implementarea proiectelor,
la cre¿terea competitivitå¡ii produselor noastre, cu
consecin¡e benefice atât asupra pie¡ei interne cât ¿i asupra
exporturilor. Toate acestea, în spiritul rela¡iilor deosebit de
bune între România ¿i SUA , pentru dezvoltarea ¿i amplificarea
componen¡ei economice a parteneriatului strategic româno-american.
Un domeniu important în cadrul discu¡iilor de la Ministerul
Economiei ¿i Comer¡ului l-a constituit participarea
companiilor române¿ti la reconstruct¡ia Irakului. Aceasta
participare poate consta în livråri de bunuri ¿i servicii în
cadrul unor contracte comerciale la care firmele române¿ti
så fie asociate/ subcontractan¡i cât ¿i prin speciali¿ti. În acest
sens, s-a insistat pentru ca Administra¡ia SUA, care a disponibilizat
fonduri publice pentru reconstruc¡ia Irakului, så
transmitå un mesaj mai clar firmelor americane, care så permitå
o mai mare deschidere a acestora cåtre cooperarea cu
întreprinderile române¿ti, la proiecte unde acestea de¡in o
experien¡å semnificativå (o listå cu proiectele respective a
fost prezentatå deja autoritå¡ilor americane de resort).
Domnul ministru Dan Ioan Popescu ¿i asistentul secretarului
comertului William Lash au constatat cå sunt perspectivele
foarte bune de dezvoltare ¿i amplificare a rela¡iilor
economice româno-americane.
Faptul ca România a fost desemnatå “ºara anului 2003
“ relevå faptul ca marile companii americane sunt decise så
aibå o prezen¡å importantå, pe termen lung, iar România
este o pia¡å deosebitå pentru realizarea acestor cerin¡e, în perioada
globalizårii.
¥ntâlnire cu reprezentan¡i ai ACAROM
Miercuri, 3 martie 2004, la sediul Ministerului Economiei
¿i Comer¡ului a avut loc o întâlnire a specili¿tilor
din Ministerul Economiei ¿i Comer¡ului cu reprezentan¡i ai
Asocia¡iei Constructorilor de Automobile din România
(ACAROM), Uniunii Producåtorilor de O¡el din România
(UNIROMSIDER) ¿i ai prinicpalilor furnizori de produse
siderurgice (ISPAT – SIDEX SA Gala¡i, Combinatul de
O¡eluri Speciale SA Târgovi¿te ¿i Industria Sârmei SA
Câmpia Turzii).
Cu aceastå ocazie au fost dicutate probleme de interes
comun privind îmbunåtå¡irea colaborårii în vederea consolidårii
fabrica¡iei de mijloace auto din România.
Au fost trecute în revistå atât probleme de interes general,
cât ¿i aspectele specifice ale colaborårii reciproce.
În acest context, partenerii de dialog au convenit monitorizarea
comunå a problemelor generate de dezvoltarea ¿i
întårirea colaborårii, atât la nivelul celor douå organiza¡ii,
cât ¿i în rela¡iile directe dintre producåtorii din Siderurgie
¿i membrii ACAROM din sectorul industriei de automobile
în calitate de beneficiari.
Direc¡iile, asupra cårora s-a stabilit så fie încurajate cu
prioritate, sunt:
• crearea unei stabilitå¡i mai mari în politica de pre¡uri ;
• promovarea, în continuare a unor produse superioare
calitativ adaptate la normele europene ¿i interna¡ionale;
• înfiin¡area a douå Center Service, pozi¡ionate corespunzåtor
din punct de vedere geografic, în scopul îmbunåtå¡irii
aprovizionårii micilor consumatori interni din industria
de automobile.
Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor
Manifestare omagialå
Vineri, 27 februarie a.c., cu prilejul sårbåtoririi a 71 de
ani de la atestarea documentarå a Protec¡iei Civile, la ¿coala
de Aplica¡ie pentru Protec¡ia Civilå CIOLPANI, s-a Desfå¿urat
o manifestare omagialå sub genericul ,,Întâlnire cu
istoria”. Au fost invita¡i så participe fo¿ti comandan¡i ai unitå¡ilor
Protec¡iei Civile, cadre militare în rezervå ¿i în retragere,
reprezentan¡i ai Ministerului Administra¡iei ¿i Internelor,
ai Ministerului Apårårii Na¡ionale, precum ¿i ai societå¡ii
civile. Cu acest prilej, dupå citirea ordinului ministrului
Administra¡iei ¿i Internelor ¿i a ordinului comandantului
Protec¡iei Civile a fost prezentatå revista de
front a Deta¿amentului Pirotehnic ¿i a Deta¿amentului de Interven¡ie,
urmatå de un exerci¡iu demonstrativ.
Documentar privind eficien¡a ac¡iunilor
desfå¿urate de poli¡i¿tii de frontierå
în luna ianuarie 2004, comparativ
cu perioada similarå a anului 2003
În perioada 01-31.01.2004, la un trafic de persoane sunt
cu 18 % mai mare comparativ cu luna ianuarie 2003, numårul
masurilor legale întreprinse de poli¡i¿tii de frontierå,
atât fa¡å de cetå¡eni români cât ¿i stråini, a fost de peste 3 ori
mai mare, iar numårul actelor ilegale depistate în zonele de
competen¡å a crescut cu 20% (compara¡ia fiind realizatå
între lunile ianuarie 2004 ¿i ianuarie 2003). Astfel:
- a întreprins måsurile legale fa¡å de 174.033 persoane
(166.388 români ¿i 7.645 stråini), de aproximativ 3 ori mai
mult, în compara¡ie cu luna ianuarie 2003 (când au fost luate
måsuri fa¡å de 63.679 stråini ¿i români);
- au fost constatate 6.890 fapte ilegale (766 infrac¡iuni ¿i
6.124 contraven¡ii), cele mai multe înregistrându-se în do-
76
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Ministere
meniile migra¡iei ilegale de persoane, contrabandei cu
bunuri de larg consum ¿i braconajului piscicol. Comparativ
cu perioada similarå a anului trecut, când au fost constatate
5.497 fapte ilegale (464 infrac¡iuni ¿i 5.033 contraven¡ii), se
constatå o cre¿tere cu 20 % a numårului actelor ilegale depistate
de cåtre poli¡i¿tii de frontierå români în zonele de
competen¡å.
Pe categorii de fapte ilegale, situa¡ia se prezintå dupå
cum urmeazå:
a. Migra¡ie ilegalå cetå¡eni stråini
- nu s-a permis intrarea în România unui numår de 7.223
cetå¡eni stråini, din diferite motive legale, cu 32% mai mult
fa¡å de perioada similarå a anului trecut, când nu s-a permis
intrarea în ¡arå unui numår de 4.928 stråini.
- nu s-a permis ie¿irea din ¡arå unui numår de 392 cetå¡eni
stråini din diverse motive legale cu 29% mai mult fa¡å
de perioada similarå a anului trecut, când nu s-a permis
ie¿irea la 279 stråini.
- la frontiera verde, au fost depista¡i un numår de 22
cetå¡eni stråini, din care 20 persoane au încercat så intre
ilegal în România, iar 2 persoane au încercat så iaså prin
trecerea frauduloaså a frontierei. În compara¡ie, în luna ianuarie
2003 au fost depista¡i 66 cetå¡eni stråini, scåderea
fiind de 3 ori.
- au fost depistate 5 cålåuze/transportatori (4 cetå¡eni
români ¿i 1 cetå¡ean stråin), cu sprijinul cårora, diverse persoane
- cetå¡eni români sau stråini încercau så treacå ilegal
frontiera de stat prin diferite metode. - a fost depistatå 1
filierå migra¡ie ilegalå, în care au fost implicate 19 persoane,
dintre care 2 trafican¡i (1 cetå¡ean român ¿i 1 cetå¡ean
moldovean) ¿i 17 persoane traficate – cetå¡eni indieni.
Sunt folosite, în continuare, de cåtre stråinii proveni¡i din
¡åri cu tendin¡å de migrare (irakieni, afgani, indieni, etc.)
pentru a ajunge în Occident, rutele - Afganistan - Iran - Irak
- Turcia - Bulgaria – Romania; Afganistan - Iran - Irak -
Turcia - Bulgaria - Serbia – Croatia, råmânând active (la un
nivel mai redus) si rutele estice. S-a accentuat modalitatea
mascatå de migra¡ie ilegalå, în sensul cå:
1. cetå¡enii turci de origine kurdå, dupå intrarea legalå în
România (ocazie cu care declarå scopul turistic al cålåtoriei)
încearcå, prin intermediari – cetå¡eni români ¿i turci – ie¿irea
ilegalå din ¡arå, în special, pe la frontiera cu Serbia;
2. cetå¡eni moldoveni, dupå intrarea legalå în România,
încearcå, prin intermediari – cetå¡eni români, ie¿irea ilegalå
din ¡arå prin folosirea de pa¿apoarte române¿ti falsificate
prin înlocuirea fotografiei. În acest sens, la sfâr¿itul anului
2003, la frontiera de vest a României a fost descoperitå o
re¡ea de falsificatori de pa¿apoarte române¿ti pentru cetå¡eni
moldoveni care doreau så cålåtoreascå ilegal spre Spa¡iul
Schengen.
3 cetå¡eni ucraineni, dupå intrarea legalå în România,
încearcå, prin intermediari – cetå¡eni români, ie¿irea ilegalå
din ¡arå prin folosirea de pa¿apoarte române¿ti falsificate
prin înlocuirea fotografiei. Au fost depistate cazuri la
sfâr¿itul anului 2003 ¿i începutul anului 2004. Migra¡ia
cetå¡enilor români ¿i måsurile întreprinse de Poli¡ia de
Frontierå Românå au fost prezentate reprezentan¡ilor massmedia,
anterior, printr-un comunicat transmis in data de
21.02.2004.
b. Traficul cu autoturisme furate
- în punctele de trecere a frontierei, au fost descoperite 7
autoturisme de lux furate din stråinåtate, fiind întocmite
dosare penale pentru 11 persoane. În aceea¿i perioadå a
anului trecut, au fost descoperite 2 autoturisme de lux furate
din stråinåtate. Poli¡ia de Frontierå Românå, în colaborare
cu partenerii europeni ¿i reprezentan¡i ai institu¡iilor române
abilitate, continua sa aibå în aten¡ie, cele 906 autoturisme de
lux declarate furate, dupå introducerea legalå în România, în
care sunt implicate 430 persoane, cele mai multe provenite
din : Italia - 344, România - 63, Bulgaria - 15, Turcia - 7.
c. Traficul ilegal cu armament ¿i muni¡ie
- au fost descoperite 2 arme, 159 cartu¿e fiind întocmite
dosare penale pentru 3 persoane, în sarcina acestora fiind re-
¡inutå infrac¡iunea de trafic de arme ¿i muni¡ii. În compara¡ie,
în perioada similarå a anului 2003, au fost depistate
5 arme, 50 cartu¿e.
Cetå¡enii implica¡i în aceastå activitate ilegalå provin din:
Federa¡ia Ruså, Republica Moldova, Italia, Olanda ¿i
România.
d. Traficul cu bunuri de larg consum, metale pre-
¡ioase ¿i obiecte de patrimoniu
Acest fenomen se men¡ine, în continuare, la cote ridicate,
persoanele implicate, atât cetå¡eni români cât ¿i stråini,
având în inten¡ie eludarea legii vamale, pentru ob¡inerea de
profituri substan¡iale din vânzarea bunurilor transportate pe
pia¡a specificå de desfacere. În luna ianuarie 2004, au fost
depistate – independent sau in colaborare cu reprezentan¡ii
Autoritå¡ii Na¡ionale a Våmilor - bunuri de contrabandå în
valoare totalå de aproximativ 74 miliarde lei, din care:
mårfurile ascunse ¿i nedeclarate, în valoare totalå de aproximativ
41,19 miliarde lei, au fost re¡inute în vederea confiscårii,
iar cele care depå¿eau plafonul vamal admis, în valoare
de aproximativ 32,8 miliarde lei, au fost înapoiate,
nefiind permiså intrarea cu ele în România. În compara¡ie, în
perioada similarå a anului trecut, au fost depistate bunuri de
contrabandå în valoare de aproximativ 33,94 miliarde lei.
Totodatå, în perioada de referin¡å au fost depistate: valutå
nedeclaratå - 209.000 USD ¿i 15.750 EURO, valuta falsa –
20 $ si 50 Euro, precum si 0,260 kg mercur. S-au întocmit
dosare penale fa¡å de 80 persoane, care au fost învinuite de
såvâr¿irea infrac¡iunilor de naturå economico-financiarå.
e. Braconajul piscicol
În urma ac¡iunilor specifice desfå¿urate în zonele de
competen¡å, au fost re¡inute 758 kg pe¿te, 5 ambarca¡iuni,
138 unelte, în valoare totalå de 144,8 milioane lei, întocmindu-se
50 dosare penale în care au fost implicate 87 persoane.
Se constatå men¡inerea la cote ridicate a acestui fenomen,
fapt ce afecteazå fauna existentå în apele de frontierå.
Poli¡ia de Frontierå Românå va continua så întreprindå
masuri ferme în toate zonele de competen¡å în vederea
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 77

Ministere
depistårii ¿i re¡inerii persoanelor certate cu legea, apreciind
faptul cå o intenså cooperarea între institu¡iile de frontierå
din statele de origine, tranzit ¿i destina¡ie, precum ¿i un
schimb operativ ¿i eficient de date ¿i informa¡ii între
structurile na¡ionale reprezintå unul din mijloacele viabile de
combatere a criminalitå¡ii organizate transna¡ionale, fapt ce
conduce la asigurarea securitå¡ii României ¿i propriilor
cetå¡eni.
Pentru îmbunåtå¡irea condi¡iilor din aresturi
În legåturå cu situa¡ia spa¡iilor de arest de la sediile unitå¡ilor
de poli¡ie, precum ¿i cu condi¡iile pe care acestea le
oferå persoanelor re¡inute, Serviciul Comunicare Publicå din
Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor este împuternicit så
comunice urmåtoarele: Pentru îmbunåtå¡irea condi¡iilor din
aresturile de la sediile unitå¡ilor de poli¡ie, în conformitate cu
prevederile reglementårilor în vigoare ¿i cu recomandårile
formulate de organiza¡iile neguvernamentale române¿ti sau
interna¡ionale (Asocia¡ia Drepturilor Omului în România –
Comitetul Helsinki, Grupul Român pentru Apårarea Drepturilor
Omului, Societatea Independentå Românå pentru
Drepturile Omului, Comitetul European pentru Prevenirea
Torturii ¿i a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante
¿.a.), în anii 2002 ¿i 2003 au fost efectuate lucråri
de investi¡ii – construc¡ii ¿i repara¡ii – în valoare de 23,12
miliarde de lei, fonduri alocate de la bugetul de stat. Lucrårile
efectuate au avut ca scop:
• igienizarea, între¡inerea ¿i efectuarea repara¡iilor
curente la 34 aresturi din 29 inspectorate jude¡ene de poli¡ie;
• reabilitarea celulelor din arestul de la sediul Direc¡iei
de Cercetåri Penale a I.G.P.R.;
• amenajarea ventila¡iei interioare în unele aresturi din
jude¡ele Cluj, Mehedin¡i, Boto¿ani, Teleorman. De asemenea,
noile sedii de poli¡ie, în curs de execu¡ie în jude¡ele Cålåra¿i,
Giurgiu, Bråila, Suceava, Hunedoara, Harghita, precum
¿i la Direc¡ia Generalå de Poli¡ie a Municipiului Bucure¿ti,
vor dispune, la darea în folosin¡å, de aresturi care så
asigure integral condi¡iile recomandate de organismele interna¡ionale.
Totodatå, în conformitate cu constatårile ¿i recomandårile
delega¡iei Comitetului European pentru Prevenirea
Torturii ¿i a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane ori
Degradante, cu privire la aresturile poli¡iei, în anul 2002,
conducerea Ministerului Administra¡iei ¿i Internelor a adoptat
Planul de måsuri pentru îmbunåtå¡irea condi¡iilor de deten¡ie
din arestul Direc¡iei Generale de Poli¡ie a Municipiului
Bucure¿ti. Acest document prevede reabilitarea spa¡iilor de
arest existente la sediul central al Poli¡iei Capitalei, precum
¿i modernizarea aresturilor de la 12 sec¡ii de poli¡ie.
Întrucât s-a constatat cå sediul central al Direc¡iei
Generale de Poli¡ie a Municipiului Bucure¿ti necesitå consolidåri
¿i pentru ca structura de rezisten¡å a clådirii så nu fie
afectatå, lucrårile de modernizare a unei pår¡i a arestului au
fost sistate, iar aresta¡ii au fost muta¡i în spa¡iile de arest de
la celelalte sec¡ii de poli¡ie. În scopul suplinirii, pe perioada
repara¡iilor, a arestului de la sediul D.G.P.M.B., în anul 2003
au fost modernizate aresturile de la sec¡iile 4, 7 ¿i 9 Poli¡ie,
prin lucråri în valoare de 4,23 miliarde lei. Pentru modernizarea
aresturilor de la alte cinci sec¡ii de poli¡ie, prin bugetul
pe anul 2004 au fost alocate alte 14,1 miliarde lei. Totodatå,
s-a propus ca pentru continuarea lucrårilor similare la celelalte
sec¡ii, la rectificarea bugetului pe acest an så fie repartizate
suplimentar 28,1 miliarde lei.
De asemenea, în vederea amenajårii unui arest suprateran
al Direc¡iei Generale de Poli¡ie a Municipiului Bucure¿ti, vor
fi întreprinse demersurile necesare pentru identificarea unui
imobil care så fie preluat de cåtre Ministerul Administra¡iei
¿i Internelor.
„ªcoli ¿i parcuri în siguran¡å”
Analiza periodicå a situa¡iei operative, semnalårile massmedia,
cazurile reclamate de personalul didactic ¿i pårin¡i,
eviden¡iazå faptul cå în zona unitå¡ilor de învå¡åmânt se
comit fapte antisociale, care afecteazå desfå¿urarea normalå
a procesului instructiv-educativ, pun în pericol atât via¡a,
integritatea fizicå ¿i avutul elevilor ¿i cadrelor didactice, cât
¿i bunurile din patrimoniul ¿colar.
Ac¡ionând pentru punerea în practicå a Programului prioritar
de ac¡iune al Ministerului Administra¡iei ¿i Internelor
„ªcoli ¿i parcuri în siguran¡å”, Inspectoratul General al Poli¡iei
Române a organizat ¿i desfå¿urat o serie de ac¡iuni preventive
în ¿coli ¿i licee, care au condus la diminuarea fenomenului
antisocial ¿i crearea unei ståri de siguran¡å în rândul
elevilor ¿i profesorilor.
Astfel, agen¡ii de proximitate care au în responsabilitate
aceste unitå¡i, au organizat, de la începutul acestui an ¿colar,
8.620 întâlniri cu directorii ¿i administratorii ¿colilor, în
cadrul cårora s-au discutat aspecte legate de respectarea
prevederilor Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor,
bunurilor, valorilor ¿i protec¡iei persoanelor ¿i a regulamentelor
de ordine interioarå. Totodatå, au participat la
3.280 întâlniri cu elevii, unde s-au prezentat materiale educative
pe linia delincven¡ei juvenile, a traficului ¿i consumului
de droguri, prevenirea atragerii elevilor în grupuri care tulburå
ordinea publicå ¿i comit acte antisociale.
Totodatå, pentru prevenirea ¿i combaterea faptelor antisociale
în zona unitå¡ilor ¿colare s-au executat 6.250 activitå¡i
preventive în urma cårora au fost depistate 1.320 persoane,
din care 56 autori de infrac¡iuni, s-au aplicat 800
sanc¡iuni contraven¡ionale, 523 la Legea nr.61/1991, 241
conform Legii nr.12/1990 republicatå ¿i 38 la H.G. nr.
128/1994.
De asemenea, 42 elevi au fost identifica¡i ¿i cerceta¡i pentru
comiterea de infrac¡iuni, în special furturi din auto ¿i din
magazine.
Activitå¡ile desfå¿urate eviden¡iazå faptul cå, existå o
preocupare constatå pe aceastå linie, în special din partea
poli¡i¿tilor de proximitate, care au asigurat o conlucrare permanentå
cu profesorii ¿i comitetele de pårin¡i, în vederea
rezolvårii cu operativitate a problemelor cu care ace¿tia se
confruntå.
78
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Ministere
S-a constatat o mai bunå aplicare a regulilor de acces a
persoanelor în incinta unitå¡ilor de învå¡åmânt, cu respectarea
mai riguroaså a prevederilor art. 2 din Ordinul comun
al MAI ¿i MECT nr.349/2002.
Pentru revigorarea activitå¡ilor în acest domeniu, au fost
dispuse urmåtoarele måsuri:
- analizarea aprofundatå a situa¡iei operative, în func¡ie
de care så se organizeze controale, micro-ac¡iuni pentru
identificarea ¿i depistarea minorilor cu comportament deviant,
care tulburå ordinea ¿i lini¿tea publicå ori consumå
droguri sau alte substan¡e halucinogene;
- întårirea colaborårii cu conducerile unitå¡ilor de învå¡åmânt
¿i comitetele de pårin¡i, în scopul constituirii unor
echipe de sprijin ¿i interven¡ie, formate din elevi ¿i cadre didactice,
pe bazå de voluntariat, care så ac¡ioneze în perimetrul
¿colilor, pentru asigurarea unui climat corespunzåtor de
desfå¿urare a procesului instructiv-educativ;
- intensificarea activitå¡ilor preventive desfå¿urate prin
intermediul poli¡i¿tilor de proximitate, în scopul con¿tientizårii
pericolului la care se expun elevii predispu¿i la
comiterea unor fapte infrac¡ionale, la consumul de droguri
etc.;
- intensificarea activitå¡ilor pentru identificarea minorilor
problemå, a persoanelor predispuse la comiterea actelor cu
violen¡å împotriva elevilor, în zona ¿colilor ¿i pe traseele de
deplasare a acestora, sau pe care îi atrag în grupuri
infrac¡ionale;
- permanentizarea controalelor executate în comun cu
institu¡iile abilitate la agen¡ii economici situa¡i în incinta sau
imediata apropiere a unitå¡ilor de învå¡åmânt ¿i luarea måsurilor
legale fa¡å de cei care comercializeazå tutun sau båuturi
alcoolice, fårå respectarea condi¡iilor legale.
Activitatea în domeniul ordinii ¿i siguran¡ei
publice în ultima såptåmânå
În perioada 23 februarie – 29 februarie a.c., ac¡ionând
pentru executarea misiunilor ce decurg din Programele
Prioritare de Ac¡iune ale Ministerului Administra¡iei ¿i Internelor
pe anul 2004, lucråtorii M.A.I. au înregistrat, în
domeniul ordinii ¿i siguran¡ei publice, 1216 evenimente.
Astfel, poli¡i¿tii au constatat 275 fapte de naturå judiciarå,
dintre care 136 infrac¡iuni contra patrimoniului ¿i au descoperit
361 autori ai unor infrac¡iuni, dintre care 58 urmåri¡i
general. De asemenea, au aplicat aproximativ 46.000 sanc-
¡iuni contraven¡ionale, în valoare de peste 22 miliarde lei.
Totodatå, poli¡i¿tii au constatat 100 de accidente de circula¡ie,
soldate cu 21 mor¡i ¿i 99 råni¡i grav. Un numår de
aproximativ 7.700 jandarmi au executat, zilnic, misiuni de
asigurare ¿i men¡inere a ordinii publice, totalizând 16.018.
Totodatå, circa 9.250 jandarmi au asigurat, permanent, paza
a peste 1.190 obiective de importan¡å deosebitå. De asemenea,
zilnic, peste 990 jandarmi au asigurat paza conductelor
de transport produse petroliere, pe tronsoane ce totalizeazå
aproximativ 1.220 km.
Ac¡ionând conform Programului „Frontiere sigure –
frontiere europene”, poli¡i¿tii de frontierå au aplicat 1.987
sanc¡iuni contraven¡ionale ¿i au ridicat, în vederea confiscårii,
bunuri în valoare de peste 4 miliarde lei. De asemenea,
nu au permis ie¿irea din ¡arå a 42.619 cetå¡eni români, care
nu îndeplineau condi¡iile legale. În baza acordurilor de readmisie
au fost returna¡i 682 de cetå¡eni români. Pompierii
militari au intervenit la 385 evenimente, dintre care 167 incendii,
iar în 159 cazuri au acordat asisten¡å medicalå de urgen¡å.
„Turist“ respins la frontierå
La data de 28 februarie 2004, cetå¡eanul maghiar Bayer
Zsolt s-a prezentat la P.T.F. Bor¿, pentru a intra în România,
legitimându-se cu un pa¿aport turistic eliberat de cåtre
autoritå¡ile competente din Ungaria. Având în vedere unele
din ac¡iunile sale care pot aduce atingere integritå¡ii na-
¡ionale ¿i pot pune în pericol apårarea, ordinea publicå ¿i siguran¡a
na¡ionalå, la solicitarea organelor în drept ¿i conform
prevederilor art.6 din O.U.G. nr.194/2002 aprobatå prin
Legea nr.357/2003 privind regimul stråinilor în România,
acestuia nu i s-a permis intrarea în ¡ara noastrå.
Persoana în cauzå este cunoscutå de cåtre institu¡iile statului
român de siguran¡å na¡ionalå, întrucât, în repetate rânduri,
în public, a incitat la ac¡iuni împotriva ordinii constitu¡ionale,
fåcând apologia tezelor revizioniste ¿i a manifestat
sprijin în favoarea secesionismului, prin activitatea sa publicisticå
contestând calitatea de stat na¡ional ¿i unitar a
României.
Aceastå måsurå, legalå, conformå practicilor comunitare
¿i valabile în orice stat de drept, se men¡ine pentru o perioadå
determinatå, iar ulterior, în situa¡ia în care îndepline¿te condi¡iile
prevåzute de lege, persoanei în cauzå îi va fi permiså
intrarea în România.
Prevenirea ¿i combaterea infrac¡iunilor
În perioada 27-29 februarie a.c., efectivele inspectoratelor
de poli¡ie ale jude¡elor Alba, Boto¿ani, Cara¿-Severin,
Satu-Mare, Sibiu ¿i Tulcea au executat ac¡iuni poli¡iene¿ti, în
scopul prevenirii ¿i combaterii infrac¡iunilor cu violen¡å,
men¡inerii ordinii publice în zona discotecilor, târgurilor,
oboarelor ¿i în alte locuri aglomerate, pentru depistarea urmåri¡ilor
general ¿i local, executarea mandatelor, asanarea
localitå¡ilor de elemente infractoare, combaterea comer¡ului
ilicit, precum ¿i disciplinizarea participan¡ilor la traficul rutier.
Cu ocazia ac¡iunilor executate au fost constatate 341
infrac¡iuni (Alba – 62, Boto¿ani – 88, Cara¿-Severin – 70,
Satu-Mare – 36, Sibiu – 64 ¿i Tulcea – 21), din care 94 judiciare,
108 economice, 38 la regimul circula¡iei rutiere ¿i 101
de altå naturå. De asemenea, au fost solu¡ionate, prin identificarea
autorilor, 81 dosare penale aflate în eviden¡å cu autori
neidentifica¡i ¿i au fost prin¿i ¿i re¡inu¡i 2 urmåri¡i general ¿i
7 local.
Urmare a activitå¡ilor preventive desfå¿urate s-au aplicat
5.662 sanc¡iuni contraven¡ionale (Alba – 896, Boto¿ani –
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 79

Ministere
1.434, Cara¿-Severin – 642, Satu-Mare – 810, Sibiu – 1.298
¿i Tulcea – 582), cu amenzi în valoare de 3.510, 5 milioane
lei, fiind, totodatå, ridicate în vederea confiscårii bunuri în
valoare de 240 milioane lei. Au fost depistate, cercetate ¿i
amprentate 1.069 persoane, 107 minori preda¡i familiilor sau
centrelor de primire ¿i executate 27 mandate.
Aplica¡ie tacticå
Mar¡i, 2 martie 2003, Brigada de Pompieri ,,Dealul
Spirii” a Capitalei a organizat o aplica¡ie tacticå de cooperare
pentru stingerea incendiilor la Sala Palatului. Scenariul a
constat în simularea izbucnirii unui incendiu în timpul desfå¿urårii
unui spectacol la Sala Palatului. La aceastå ac¡iune
au participat efective care au atribu¡ii în ceea ce prive¿te
situa¡iile de urgen¡å, din cadrul Brigåzii de Pompieri ,,Dealul
Spirii” a Capitalei, Protec¡iei Civile, Poli¡iei, Jandarmeriei ¿i
Serviciului de Ambulan¡å al Municipiului Bucure¿ti.
Aplica¡ia a urmårit: verificarea concep¡iei de ac¡iune a
for¡elor implicate; informarea popula¡iei privind modul de
comportare în cazul producerii unor incendii în locuri cu
aglomeråri de persoane; pregåtirea psihologicå a efectivelor
pentru cunoa¿terea modului de comportare pe timpul
ac¡iunilor de interven¡ie ¿i verificarea modului de organizare
a cooperårii între for¡ele participante.
În legåturå cu afirma¡iile dlui Adriean Videanu
Eliminarea situa¡iilor de incompatibilitate prevåzute de
Legea nr. 161/2003 este o preocupare permanentå a Guvernului,
a institu¡iilor administra¡iei publice centrale, precum ¿i
a celorlalte structuri abilitate de lege. În acest sens, s-au aplicat
måsuri pentru verificarea situa¡iei ale¿ilor locali, precum
¿i a func¡ionarilor publici, iar atunci când s-au constatat
cazuri de incompatibilitate, a fost aplicatå în mod corespunzåtor
legea.
În marea majoritate a situa¡iilor, persoanele care au intrat
sub inciden¡a dispozi¡iilor Legii nr.161/2003 au renun¡at la
func¡iile incompatibile, în termenul prevåzut de actul normativ.
În cazurile în care acest lucru nu s-a produs, prefectul
a emis ordin prin care s-a constatat încetarea de drept a
mandatului de ales local. Astfel, de la intrarea în vigoare a
Legii nr.161/2003, pânå în prezent, au fost emise peste 170
de ordine ale prefec¡ilor prin care, în conformitate cu dispozi¡iile
art.91 alin.4 din Lege, s-a constatat încetarea mandatului
unor ale¿i locali. Verificarea situa¡ilor de incompatibilitate
este un proces continuu, monitorizat de cåtre prefec¡i,
de secretarii unitå¡ilor administrativ-teritoriale ¿i de cåtre
conducåtorii institu¡iilor ¿i autoritå¡ilor publice. Cazurile de
incompatibilitate care pot apårea ca urmare a modificårilor
intervenite în numårul ¿i structura ale¿ilor locali sunt solu¡ionate
în raport de lege ¿i de procedurile prevåzute de
aceasta. În ceea ce prive¿te afirma¡iile domnului Adriean
Videanu, apårute în preså, referitoare la aplicarea Legii nr.
161/2003 în unele jude¡e, acestea reprezintå puncte de
vedere personale, care nu au la bazå o documentare corespunzåtoare,
iar în aceste condi¡ii, concluziile nu sunt corelate
cu realitatea ¿i dispozi¡iile legale. Astfel, din comunicårile
prefec¡ilor, bazate pe analiza informa¡iilor ¿i documentelor
furnizate de cåtre secretarii unitå¡ilor administrativteritoriale,
a declara¡iilor de interese ale persoanelor, a informa¡iilor
furnizate de cåtre ¿efii institu¡iilor publice în cauzå,
precum ¿i a celor transmise de cåtre Oficiul Registrului Comer¡ului,
a rezultat cå legea se aplicå în mod corespunzåtor
¿i în jude¡ele men¡ionate în declara¡ia reprezentantului Partidului
Democrat.
Este important ¿i prioritar pentru activitatea din administra¡ia
publicå, în continuare, ca legea så fie aplicatå în mod
corect, aceasta fiind råspunderea pe care o poartå atât prefec¡ii
cât ¿i secretarii unitå¡ilor administrativ-teritoriale, conducåtorii
institu¡iilor sau autoritå¡ilor publice, precum ¿i celelalte
institu¡ii cårora legea le conferå atribu¡ii în domeniul
eliminårii situa¡iilor de incompatibilitate.
Conven¡ie de înfrå¡ire
Mar¡i, 2 martie a.c., la sediul Inspectoratului General al
Poli¡iei de Frontierå s-a desfå¿urat seminarul de deschidere
al Conven¡iei de Înfrå¡ire Institu¡ionalå cu Germania ¿i
Spania RO 2002/IB –JH-01 privind „Cre¿terea capacitå¡ii
Poli¡iei de Frontierå Române în lupta împotriva traficului
transfrontalier de droguri ¿i fiin¡e umane”.
La acest eveniment au participat domnul chestor-¿ef
Zaharia Toma, secretar de stat, ¿eful Departamentului Ordine
¿i Siguran¡å Publicå, Excelen¡a Sa domnul dr. Wilfried
Gruber, ambasadorul Germaniei în România, Excelen¡a Sa
domnul Jesus Atienza Serna, ambasadorul Regatului Spaniei
în România, doamna Anne de Ligne reprezentant al Delega¡iei
Comisiei Europene la Bucure¿ti, precum ¿i factori
din conducerea institu¡iilor cu atribu¡ii în combaterea traficului
de droguri ¿i fiin¡e umane din România.
¥ntâlnire cu senatorii
În cursul zilei de mar¡i, 2 martie a.c., la sediul ministerului,
a avut loc o întâlnire între Comisia de Apårare, Ordine
Publicå ¿i Siguran¡å Na¡ionalå a Senatului României ¿i conducerea
Ministerului Administra¡iei ¿i Internelor. Cu acest
prilej, domnul Ioan Rus, ministrul Administra¡iei ¿i Internelor,
a prezentat membrilor Comisiei Senatoriale o informare
privitoare la stadiul reformei din domeniile specifice de
activitate; gradul de dotare a structurilor M.A.I.; organizarea
¿i desfå¿urarea misiunilor împotriva infrac¡iunilor, crimei organizate
¿i a încålcårii ordinii ¿i lini¿tii publice; organizarea
¿i desfå¿urarea activitå¡ilor pe linia administra¡iei publice
centrale ¿i locale; protec¡ia socialå a cadrelor active, în rezervå
¿i în retragere; asigurarea hrånirii ¿i echipårii personalului
(cadre, militari în termen angaja¡i pe bazå de contract)
¿i concluziile rezultate din misiunile executate de cåtre
Poli¡ie ¿i Jandarmerie peste hotare. De asemenea, în cadrul
acestei întâlniri au fost prezentate propuneri de îmbunåtå¡ire
a legisla¡iei în domeniu, cu precådere vizând problematica
procesului de reformå din anii 2004-2005. Vom reveni cu
amånunte.
80
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Ministere
Ac¡iuni de control
Joi, 4 martie 2004, domnul Gabriel Oprea, ministrul delegat
pentru Administra¡ia Publicå, a dispus Corpului de
Control al Ministerului Administra¡iei ¿i Internelor (M.A.I.)
verificarea activitå¡ii primarilor comunelor Nanov ¿i
Buzescu din jude¡ul Teleorman, precum ¿i a legalitå¡ii unor
hotårâri ale consiliilor locale din cele douå localitå¡i. Echipa
Corpului de Control al Ministerului Administra¡iei ¿i Internelor
sprijinå, astfel, ac¡iunea de control ini¡iatå încå din såptåmâna
precedentå de cåtre Inspectoratul Jude¡ean de Poli¡ie,
la sesizarea prefectului jude¡ului Teleorman.
Totodatå, la solicitarea ministrului Gabriel Oprea, la 4
martie a.c., Corpul de Control al M.A.I. a început verificarea
aspectelor semnalate de cotidianul „Ziua” privind activitatea
prefectului jude¡ului Bihor.
Ministerul Integrårii Europene
Întâlnire a dlui Vasile Pu¿ca¿ cu sindicatele
În societatea noastrå trebuie dezvoltat parteneriatul public-privat
¿i o cooperare mai amplå cu societatea civilå, a
aråtat dl. Vasile Pu¿ca¿, ministru delegat, negociator ¿ef cu
Uniunea Europeanå, în cadrul unei întâlniri cu membri ai
Funda¡iei Na¡ionale Coresi, ai Cartel Alfa, CSDR, sindicat ¿i
patronat, reprezentan¡i ai societå¡ii civile din România ¿i
state membre ¿i candidate la UE. Discu¡iile au avut loc vineri,
27 februarie 2004, la Hotel Parc, Bucure¿ti.
Dl. Pu¿ca¿ a subliniat cå societatea civilå a fost de un real
folos în oferirea de solu¡ii pentru capitolele de negociere.
Domnia sa a aråtat cå este necesarå realizarea unor parteneriate
public-privat pentru pregåtirea aderårii României la
Uniunea Europeanå, atât la nivel central, dar în special la
nivel local. Dl. Pu¿ca¿ a mai subliniat faptul cå Delega¡ia
Na¡ionalå de Negociere a avut consultåri cu sindicatele,
patronatele, ONG-urile încå din 2001, iar acum, aceste consultåri
se vor intensifica atât în cadrul Comisiei de Dialog
Social, cât ¿i al Consiliului Consultativ pentru Aderarea
României la UE.
Domnia sa a mai subliniat cå România a avut consultåri
cu alte state candidate, iar acestea vor continua.
Pachetul financiar,
discutat cu exper¡ii în economie
Pozi¡iile de negociere ale României în ceea ce prive¿te
pachetul financiar propus de Comisia Europeanå pentru România
¿i Bulgaria au fost analizate cu exper¡i în economie în
cadrul unei întâlniri cu echipa de negociere, conduså de dl.
Vasile Pu¿ca¿, ministru delegat, negociator ¿ef cu Uniunea
Europeanå. Discu¡iile fac parte din consultårile cu exper¡ii,
mediul academic etc. ¿i au avut loc la sediul Ministerului
Integrårii Europene, luni, 1 martie 2004.
În cadrul discu¡iilor, s-a analizat structura propunerii Comisiei
Europene în ceea ce prive¿te sumele pentru România
în domeniile agriculturii ¿i fondurilor structurale ¿i de coeziune.
S-a discutat ce reparti¡ie ar fi mai avantajoaså pentru
agricultura României din punct de vedere al distribu¡iei fondurilor
comunitare (între plå¡i directe ¿i dezvoltare ruralå),
¡inând cont ¿i de necesitatea dezvoltårii acestui sector, ¿i de
Politica Agricolå Comunå ¿i evolu¡ia acesteia. De asemenea,
s-a discutat orientarea fondurilor structurale ¿i de coeziune.
Concluziile reuniunii au aråtat necesitatea unor strategii generale
¿i sectoriale de dezvoltare, importan¡a dezvoltårii rurale
pentru agricultura româneascå, gåsirea de solu¡ii pentru
asigurarea co-finan¡årii fondurilor structurale ¿i de coeziune
¿i un angajament cât mai sus¡inut al sectorului public în gestionarea
fondurilor structurale, precum ¿i crearea cadrului
institu¡ional necesar.
Comisia Europeanå a fåcut public pachetul financiar pentru
România ¿i Bulgaria în data de 10 februarie 2004. România
sperå ca documentul de pozi¡ie al Uniunii Europene så
fie elaborat în lunile urmåtoare.
Precizåri
Referitor la situa¡ia Georgetei Marinea¡å, consilier evaluare-examinare
la Direc¡ia Plå¡i Programe din cadrul
Ministerului Integrårii Europene, Biroul de preså al MIE
revine cu urmåtoarele precizåri:
Georgeta Marinea¡å de¡inea, în momentul såvâr¿irii
faptei, care a declan¿at punerea în mi¿care a ac¡iunii penale
func¡ia de ¿ef Seviciu Plå¡i în cadrul fostului Minister al
Dezvoltãrii ¿i Prognozei, iar la preluarea de cåtre MIE, la 7
iulie 2003 a 147 de angaja¡i ai MDP, a fost încadratã în
func¡ia de consilier evaluare-examinare, care este o func¡ie
publicå de execu¡ie ¿i nu în calitate de consilier de integrare,
cum se precizeazå în cadrul Comunicatului de preså al
Parchetului Na¡ional Anticorup¡ie din data de 2 martie 2004..
Doar ulterior, în cursul lunii august 2003, MIE a primit
o sesizare semnatã de Maria Tatu, în legåturå cu Georgeta
Marinea¡å, care se referea la comiterea de cåtre aceasta din
urmã a unei fapte prin care reclamanta ar fi fost prejudiciatã,
în luna iunie 2003, deci când Georgeta Marinea¡å era
încadratå la MDP.
La primirea sesizårii de cåtre MIE s-a procedat conform
legii, în sensul declan¿årii unei cercetåri disciplinare de cåtre
Comisia de disciplinå. Constatând cå sunt indicii ale såvâr¿irii
de cåtre Marinea¡a Georgeta a unei infrac¡iuni, Comisia
de disciplinå a MIE, în baza H.G. 1083/2001 privind
organizarea ¿i func¡ionarea Comisiilor de disciplinå din
cadrul autoritå¡ilor ¿i institu¡iilor publice (în vigoare la acea
datå), a propus conducerii ministerului sesizarea organelor
de cercetare penalå în cauzå. În acest sens, în luna octombrie
2003, sesizarea a fost transmiså Direc¡iei Generale a Poli¡iei
Municipiului Bucure¿ti.
Potrivit Legii nr.188/1999 privind statutul func¡ionarilor
publici, cu modificårile ¿i completårile ulterioare, suspendarea
func¡ionarilor publici poate fi dispuså de cåtre insti-
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 81

Ministere
tu¡iile publice pentru infrac¡iuni de corup¡ie numai în momentul
punerii în mi¿care a ac¡iunii penale.
Având în vedere acest lucru, la data de 2 martie 2004, ca
urmare a punerii în mi¿care a ac¡iunii penale, care ne-a fost
comunicatå prin adresa Parchetului Na¡ional Anticorup¡ie
din data de 2 martie 2004, Marine¡a Georgeta a fost suspendatå
din func¡ia publicå, prin ordinul ministrului integrårii
europene nr. 68/2.03.2004.
Sanc¡iunea disciplinarå aplicatå de MIE (de reducere a
salariului cu 15% pe o perioadå de 3 luni) nu împieteazå
asupra derulårii cercetårii penale în cauza privitoare la
Marinea¡a Georgeta, ci prive¿te doar un element al conduitei
necorespunzåtoare al acesteia care constituia, în acela¿i
timp, abatere disciplinarå potrivit Legii nr. 188/1999. De altfel,
cercetarea din punct de vedere penal a activitå¡ii infrac-
¡ionale a Georgetei Marinea¡å se aflå în competen¡a exclusivå
a organelor abilitate de lege, ¿i nu a Comisiilor de disciplinå
ale institu¡iilor publice, motiv pentru care sesizarea a
fost trimiså acestor organe, conform legii.
MIE î¿i reafirmå totala disponibilitate în a oferi informa¡ii
de interes public în legãturã cu activitate sa ¿i reaminte¿te
cã va manifesta o toleran¡a zero fa¡ã de orice încålcare
a legii ¿i a¿teaptå ca institu¡iile în drept så se pronun¡e în legåturå
cu acest caz.
Ministerul Agriculturii, Pådurilor,
Apelor ¿i Mediului
Måsurile stabilite pentru situa¡iile conflictuale
care pot apårea în derularea
proiectelor SAPARD
Procedurile acreditate pentru avizarea achizi¡iilor publice,
precum ¿i legisla¡ia în vigoare, nu oferå suficiente instrumente
pentru ca Agen¡ia SAPARD så poatå identifica toate
conflictele de interese posibile. Astfel, la nivelul Agen¡iei,
aceste proceduri vor fi modificate prin aplicarea unei serii de
verificåri suplimentare bazate pe confruntarea documentelor
relevante. Toate aceste documente vor fi solicitate Consiliilor
Locale sau altor institu¡ii ¿i persoane implicate în proiectul
SAPARD respectiv.
„În perioada imediat urmåtoare, este necesarå o îmbunåtå¡irea
a legisla¡iei române¿ti referitoare la conflictul de
interese. Este nevoie de o armonizare rapidå cu legisla¡ia
europeanå, pentru cå legisla¡ia noastrå prezintå o serie de
lacune în aceastå privin¡å. Noi acum trebuie så ne ghidåm
dupå legisla¡ia europeanå. Vom fi extrem de vigilen¡i, pentru
cå putem så ne confruntåm cu mari riscuri: frauda poate
duce fie la blocarea întregului Program, fie la returnarea fondurilor.
Ceea ce va duce implicit la discreditarea imaginii
României.
Toate certificatele de debit le vom înainta Consiliilor
Locale care au semnat documentul verificatorului. Acestea
sunt fonduri comunitare, nu ne putem juca cu ele ¿i trebuie
så se în¡eleagå cå to¡i cei care vehiculeazå aceste fonduri au
o responsabilitate pe care trebuie så ¿i-o asume”, a declarat
Valeriu Steriu, secretar de stat pentru integrare din cadrul
Ministerului Agriculturii, Pådurilor, Apelor ¿i Mediului, la
Conferin¡a de Preså desfå¿uratå aståzi, 27 februarie 2004, la
sediul Ministerului.
Agen¡ia SAPARD va încheia în scurt timp un protocol de
colaborare cu Ministerul Justi¡iei, pentru accesarea necondi¡ionatå
a bazei de date a Oficiului Registrului Comer¡ului.
Prin acest protocol, se vor simplifica ¿i eficientiza procedurile
de verificare a dosarelor depuse de toti beneficiarii
Programului SAPARD.
„Acest protocol va permite Agen¡iei SAPARD o analizå
în profunzime a situa¡iei ac¡ionariatului firmelor câ¿tigåtoare
a licita¡iei. Astfel vom avea un control complet ¿i cu adevårat
eficient. Råspunderea, în marea majoritate a cazurilor de
conflicte de interese revine Consiliilor Locale. Agen¡ia
SAPARD nu poate acoperii verificarea a sute ¿i în viitor a
mii, de cazuri de achizi¡ii”, a declarat secretarul de stat Valeriu
Steriu.
În cazul în care sunt semnalate conflicte de interese, întro
primå etapå se vor reevalua ofertele de cåtre o comisie
independentå. Numirea comisiei independente ¿i procedura
de reevaluare poate dura în medie 7 zile. În cazuri deosebite
se poate ajunge la anularea licita¡iei ¿i ca atare la reluarea
acesteia.
Campania de promovare
a Programului SAPARD,
în sprijinul agricultorilor ¿i satelor
din Muntenia
In data de 2 martie 2004, la Targoviste a avut Conferinta
Regionala din cadrul campaniei de promovare a Programului
SAPARD. Peste 100 de beneficiari si potentiali beneficiari ai
Programului SAPARD, precum si asocia¡ii, societå¡i comerciale,
reprezentan¡i ai primåriilor, ai consiliilor jude¡ene, si ai
bancilor au participat la ceea de a patra conferin¡å regionalå.
În regiunea Târgovi¿te, care include jude¡ele Arge¿, Cålåra¿i,
Dâmbovi¡a, Giurgiu, Ialomi¡a, Prahova ¿i Teleorman
au fost contractate 115 proiecte pe Måsura 2.1 „Dezvoltarea
¿i îmbunåtå¡irea infrastructurii rurale” care totalizeazå 3.122
miliarde lei. Din aceste proiecte, 25 au depus dosare de platå,
suma solicitatå ridicându-se la 75,28 miliarde lei.
Pe Måsura 1.1. „Îmbunåtå¡irea prelucrårii ¿i marketingului
produselor agricole ¿i piscicole” s-au contractat 14 proiecte
cu valoarea totala de 637,09 miliarde lei. Sumele prezentate
includ finan¡area Uniunii Europene, a Guvernului
României ¿i partea de cofinan¡are a beneficiarilor.
În total, în regiunea Târgovi¿te, au fost depuse 129 de
proiecte prin Programul SAPARD pentru care au fost efectuate
plå¡i de 54,74 miliarde de lei – 7,67 miliarde lei pentru
Måsura 2.1 si 47,07 miliarde lei pentru Måsura 1.1.
De asemenea, 5 proiecte în valoare de 1,6 milioane euro
au fost deja depuse pentru masura 3.1 „Investitii in exploatatiile
agricole” si alte 5, cu o valoare de 371.430 euro, pe
82
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Ministere
masura 3.4 „Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice
care sa genereze activitati multiple si venituri alternative”.
Dupå lansarea oficialå în cadrul Conferin¡ei Na¡ionale de
la Bucure¿ti, centrul regional Târgovi¿te este a patra destina¡ie
a campaniei de promovare a Programului SAPARD la
nivel regional din cele ¿apte care au loc în cursul lunilor februarie
¿i martie anul curent. Urmatoarele conferinte se vor
desfasura în Alba Iulia (04 martie), Satu Mare (11 martie) ¿i
Ia¿i (15 martie).
Consiliul de aderare, în teritoriu
¥n cadrul conferin¡ei de preså sus¡inute mar¡i, 2 martie, la
sediul Ministerului Agriculturii, Pådurilor, Apelor ¿i Mediului
a fost prezentatå ¿i activitatea recenta a corpului de consilieri
de aderare.
¥n acest sens, Daniel Constantin - coordonator consilieri
de integrare din cadrul MAPAM a subliniat faptul cå “¥n
luna februarie 2004 a început deplasarea consilierilor de
integrare în teritoriu. ¥n cursul lunii trecute s-au desfå¿urat o
serie de ac¡iuni în jude¡ele Teleorman, Cara¿-Severin,
Mehedin¡i ¿i Satu Mare. Echipele au fost formate din 2 sau
3 consilieri pentru fiecare jude¡. Deplasårile au avut ca
obiective prezentarea stadiului negocierilor cu Uniunea
Europeanå privind capitolul 7 - Agricultura, formele de sprijin
ce vor fi acordate de Uniunea Europeanå pentru sectorul
agricol ¿i silvic, subven¡iile acordate de MAPAM producåtorilor
agricoli, måsurile de finan¡are prin programul
SAPARD, necesitatea înfiin¡årii de noi institu¡ii pentru
administrare, control, eviden¡e ¿i plå¡i ¿i alte probleme
specifice.”.
Programul deplasårilor a inclus conferin¡e de preså cu
participarea conducerii D.A.D.R, prefecturilor, consiliilor
jude¡ene, primariilor, interviuri la posturile locale de radio ¿i
televiziune ¿i dezbateri cu producåtorii agricoli ¿i silvici din
comunele Peretu, Plosca (jud. Teleorman) , Berzovia, Bania,
Berzeasca (jud. Caras-Severin), Moftin, Tasnad, Carei (jud.
Satu-Mare), Jiana ¿i Prunisor (jud. Mehedin¡i).
Interesul manifestat de producåtorii agricoli a fost ridicat,
ace¿tia participând în numår mare la întâlnirea cu reprezentan¡ii
MAPAM.
Problemele ridicate de producåtorii agricoli au vizat
modul de func¡ionare a plå¡ilor directe dupå momentul
aderårii, standardele de calitate pentru ob¡inerea ¿i valorificarea
produselor agricole, subven¡iile alocate sectoarelor
agricol ¿i silvic în anul 2004, måsurile programului
SAPARD pentru agricultura ¿i silvicultura, posibilitå¡ile de
cofinantare ¿i alte probleme legate de cadastru ¿i eliberarea
titlurilor de proprietate. Ca urmare a întrebårilor ridicate de
participant¡ii la întruniri a existat un dialog real în care producåtorii,
¿i-au exprimat atât problemele cu care se confruntå
cât ¿i nevoia de informa¡ii privind necesitatea solu¡ionårii
concrete a dificultå¡ilor pe care le întâmpinå.
Totodatå consilierii de integrare europeanå au furnizat
informa¡ii concrete privind clarificarea pozi¡iei în care exploata¡iile
agricole se vor afla în momentul aderårii precum
¿i asupra perspectivelor acestora în perioada post aderare.
Fondurile SAPARD reprezintå un instrument eficient pentru
atingerea standardelor ¿i îndeplinirea condi¡iilor impuse de
Uniunea Europeanå, în consecin¡å s-au fåcut precizåri legate
de întocmirea documenta¡iei pentru accesarea acestor tipuri
de fonduri nerambursabile.
Campania de promovare
a Programului SAPARD
¥n cadrul campaniei de promovare a Programului
SAPARD a avut loc în data de 04 martie 2004 a cincea
Conferin¡å Regionalå, desfå¿uratå la Alba Iulia. Au onorat
invita¡ia peste 140 de persoane, beneficiari ¿i poten¡iali beneficiari
ai Programului SAPARD, precum ¿i primari, asocia¡ii,
societå¡i comerciale ¿i reprezentan¡i ai båncilor.
La lucrårile conferin¡ei regionale pentru promovarea
Programului SAPARD în regiunea 7 Centru din Alba Iulia,
a participat în calitatea sa de pre¿edinte a Autoritå¡ii de
Management a Programului SAPARD, doamna
Maria Crivineanu secretar de stat în Ministerul Integrårii
Europene.
¥n intervene¡ia sa, doamna Crivineanu a subliniat importan¡a
implementårii proiectelor cu finan¡are din cadrul acestui
program ¿i a cre¿terii gradului de absorb¡ie a fondurilor
SAPARD, acestea constituind una din principalele premise
pentru acordarea, dupå aderare, a unor importante fonduri
pentru agriculturå ¿i dezvoltare ruralå.
Seminar
¥n cursul zilei de joi, 4 martie, a avut loc la sediul Ministerului
Agriculturii, Pådurilor, Apelor ¿i Mediului un nou
seminar în cadrul proiectului Phare „Instruire pentru Politica
Agricolå ¿i de dezvoltare ruralå” realizatå de cåtre firma TDI
din Irlanda, la care au participat 17 consilierii de integrare
europeanå pentru agriculturå.
Tema a fost „Pregåtirea pentru aderare în sectorul agricol
¿i rural”, iar lectorii au fost Michael Keane, de la Universitatea
din Cork, Irlanda ¿i Larry O’Loughlin, de la Autoritatea
irlandezå de dezvoltare pentru agriculturå ¿i alimenta¡ie.
Acest seminar a permis consilierilor de integrare pentru
agriculturå så afle despre experien¡a Irlandei ca Stat Membru
al Uniunii Europeane ¿i despre modul în care au depå¿it
fiecare etapå de reformå: în 1983, când s-au introdus cotele
de produc¡ie; reforma PAC ini¡iatå de McSharry în anul
1992, când suportul financiar a fost schimbat dinspre sus¡inerea
produc¡iei cåtre sus¡inerea veniturilor directe, s-a
implementat schema de pensionare timpurie ¿i s-a pus un
accent deosebit pe conceptele de mediu, calitatea alimentelor,
trasabilitatea acestora; noua reformå PAC dupå
Agenda 2000.
Totodata, au fost expuse aspecte privind oportunitatile
aderarii Romaniei la Uniunea Europeana
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 83

Ministere
Ministerul Transporturilor,
Construc¡iilor ¿i Turismului
¥ntâlniri la Ploie¿ti
Secretarul de stat Traian Panait a avut vineri, 27 februarie,
la Ploie¿ti întâlniri cu reprezentan¡ii unitå¡ilor din subordinea
MTCT pentru a verifica stadiul proiectelor din zonå.
Traian Panait a hotårât ca pentru reprezentan¡a Registrului
Auto Român din ora¿ så fie luatå în considerare varianta
identificårii unui alt sediu, deoarece loca¡ia actualå este
improprie pentru volumul de muncå desfå¿urat aici. La RAR
Prahova se efectueazå zilnic formalitå¡ile pentru un numår
de 130-150 de ma¿ini. La Depoul CFR Cålåtori din Ploie¿ti,
secretarul de stat a verificat stadiul lucrårilor de modernizare
¿i îmbunåtå¡ire a condi¡iilor de muncå a personalului CFR.
Au urmat toate cele patru gåri din Ploie¿ti, care corespund
celor 4 puncte cardinale.
În gara Ploie¿ti Sud, secretarul de stat a verificat stadiul
lucrårilor de repara¡ii capitale ¿i al lucrårilor de transformare
a acestei sta¡ii CFR într-o eurogarå, cu observa¡ia cå cele
douå tipuri de lucråri distincte nu trebuie så se suprapunå.
În gara Ploie¿ti Vest, situatå pe Coridorul de transport
paneuropean IV s-a constatat cå vor fi finalizate în lunile urmåtoare
lucrårile de modernizare la standarde europene care
se efectueazå la peroane, treceri pietonale peste calea feratå
¿i copertine.
Traian Panait a apreciat calitatea lucrårilor care au fost
efectuate la clådirea gårii Ploie¿ti Nord, garå care func-
¡ioneazå în special drept punct de tranzit pentru trenurile personale
cåtre zona Måneciu ¿i pentru trenurile de marfå.
Locuin¡e pentru tineri la Cristuru Secuiesc
Pentru prima oarå în ora¿ul Cristuru Secuiesc din jude¡ul
Harghita, Agen¡ia Na¡ionalå pentru Locuin¡e a finalizat locuin¡e
pentru tineri. Membrii comisiei de recep¡ie ANL au
verificat luni, 1 martie, atât execu¡ia tehnicå a locuin¡elor, cât
¿i viabilizarea ¿i realizarea utilitå¡ilor. Construc¡ia blocului
P0, situat în Zona Centralå pe Str. Harghitei, a început în
luna martie 2003. Construit într-un regim de înål¡ime
S+P+3E+M, blocul are 20 de garsoniere ¿i apartamente cu
un confort ridicat, sus¡inut ¿i prin realizarea unor finisaje
moderne din punct de vedere estetic ¿i calitativ.
Calitatea lucrårilor de structurå a fost verificatå pe tot
parcursul execu¡iei.
Finisajele interioare ¿i exterioare au fost controlate în
fiecare locuin¡å, calitatea lucrårilor fiind bunå. Pentru finisajul
pardoselilor s-au prevåzut gresie în baie ¿i bucåtårie ¿i
parchet laminat în camerele de locuit. Pere¡ii sunt placa¡i în
båi ¿i bucåtårii cu faian¡å, iar în restul camerelor s-au executat
vopsitorii de tip lavabil. Tâmplaria exterioarå este din
lemn stratificat cu geam termopan, iar cea interioarå din
lemn låcuit. Valoarea investi¡iei pentru realizarea acestor
apartamente a fost de peste 13 miliarde de lei. Lucrårile de
instala¡ii sanitare, termice ¿i electrice s-au realizat conform
documenta¡iei ¿i a dispozi¡iilor de ¿antier emise de speciali¿tii
ANL.
Primaria localitå¡ii Cristuru Secuiesc a rezolvat pânå la
data recep¡iei racordarea la toate utilitå¡ile (apå, canalizare,
energie termicå ¿i electricå, gaze), asigurând, totodatå, contorizåri
pe apartamente pentru apå caldå, apå rece ¿i gaze.
Alimentarea cu apå ¿i canalizarea ansamblului de locuin¡e
au fost realizate prin racordarea la re¡eaua de apå a ora-
¿ului. Asigurarea apei calde menajere ¿i încålzirea locuin¡elor
a fost realizatå cu o centralå amplasatå în apropierea blocului.
Alimentarea cu gaze naturale la bucåtårii se va face
prin extinderea re¡elei din zona amplasamentului. În urma
constatårilor comisiei de recep¡ie, calitatea lucrårilor a fost
apreciatå ca fiind bunå.
Dupå finalizarea blocului, Agen¡ia Na¡ionalå pentru Locuin¡e
l-a predat primåriei ora¿ului Cristuru Secuiesc, urmând
ca aceasta så-l închirieze tinerilor. Locuin¡ele construite
de ANL vor fi repartizate tinerilor sub 35 de ani, care îndeplinesc
condi¡iile pentru a putea primi o locuin¡å.
Declara¡ii
În urma negocierilor de din 3 martie 2004 cu sindicatele
feroviare, Ministrul Transporturilor, Construc¡iilor ¿i Turismului,
Miron Mitrea, a declarat:
„Practic atât discu¡iile cu sindicatele, cât ¿i discu¡iile cu
directorii de companii au aråtat cå, la ora actualå, pe bugetele
pe care le avem la dispozi¡ie, nu reu¿im så satifacem cerin¡ele
sindicatelor. Avem bugetele închise conform hotårârii
de guvern care le-a adoptat. Avem o situa¡ie creatå de anul
trecut, nu de anul acesta, referitoare la modul în care restructuråm
companiile. Nu avem la ora actualå resurse pentru a
negocia cu sindicatele cre¿teri salariale. Sigur, pe zona de
restructurare am cåzut de acord pe anumite måsuri pe care
trebuie så le luåm împreunå, mai ales pe ceea ce înseamnå
tipul de reorganizare a transporturilor. În continuare le-am
prezentat punctul meu de vedere. N-au fost de acord cu faptul
cå nu putem så facem nici o ofertå de cre¿tere de salariu
în aceastå perioadå. Cu atât mai pu¡in nu putem så le oferim
nici bonuri de maså. Cu bugetele actuale nu întrevåd solu¡ii
pentru o ofertå mai substan¡ialå.
Eu în¡eleg cå sindicatele vor så continue ac¡iunile de
protest. Må a¿tept la ac¡iuni tipice în asemenea situa¡ii, în
sensul de conflict de muncå. N-au spus clar cå nu vor încheia
conflictul. Le-am explicat care este punctul meu de vedere.
Sigur, trebuie så apreciem faptul cå luni greva de avertisment
s-a desfå¿urat absolut normal. Îmi cer scuze fa¡å de
pasageri pentru inconvenientele create, dar atât administra-
¡ia, cât ¿i sindicatele au avut un comportament foarte bun ¿i
nu pot decât så apreciez acest lucru.
În acela¿i timp înså, nu pot så promit ceva ce nu pot så
ofer sindicatelor ¿i nu pot så ofer ceea ce nu am în buget. La
ora actualå nu am avut ce så ofer sindicatelor. Am încercat
så-i conving så meargå în continuare pe acelea¿i salarii pe
care le au la ora actualå. Nu au fost de acord. Vom continua
84
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Ministere
discu¡iile. Pentru moment înså nu întrevåd solu¡ii pentru o
ofertå mai substan¡ialå. Eu voi discuta pe zona de buget, så
încerc så våd cum pot så restructurez în a¿a fel încât så am la
dispozi¡ie mai mul¡i bani pentru salarii ¿i pentru altele.
Dân¿ii vor încerca så vorbeascå cu oamenii ¿i så vadå ce
hotårâri vor lua. Problema salarizårii este sensibilå. Acesta
este ¿i motivul pentru care suntem în acest conflict. Deocamdatå
am încercat så-i conving så accepte cre¿terea propuså
de administra¡ie. Nu am reu¿it. Au venit ¿i cu anumite
tipuri de calcule noi pe care vreau så le verific. S-ar putea så
aibå dreptate. Nu pornesc de la ideea cå nu au dreptate, facem
calcule. Este vorba de un mod diferit de a calcula salariul
mediu pe anul trecut, de ce så nu recunoa¿tem. Existå o
divergen¡å în ce prive¿te modul de calcul folosit de noi.
Sindicatele nu recunosc modul de calcul. Vom studia din
nou cu mare aten¡ie aceastå problemå. Nu plecåm de la ideea
cå ei nu au dreptate. Må îndoiesc cå am gre¿it ¿i sunt convins
cå modul de calcul este corect, dar vom verifica aceste
lucruri så vedem dacå sunt a¿a cum le-au prezentat dân¿ii.
Întotdeauna am fost deschi¿i negocierilor, vom negocia în
continuare.
E greu så vorbim de disponibilizåri. În mod cert nu am
ob¡inut nici un acord al sindicatelor privind restructurarea
personalului. În aceastå perioadå este ¿i greu acest lucru.
Atâta vreme cât nu sunt de acord cu salariile nici nu vor så
discute despre personal. Am discutat deocamdatå despre restructurårile
companiilor. Eu am o cifrå pe care nu am pus-o
de acord cu sindicatele. A¿a cum ei au o cifrå pentru salarizare
¿i nu o pun de acord cu mine, am ¿i eu o cifrå invers.
Practic nu ne-am în¡eles. Nici ei nu sprijinå restructurarea pe
care le-o propun eu, nici eu nu pot så le ofer salariul pe care
îl cer. Suntem în conflict. Eu am fåcut apel la sindicate så fie
de acord så continuåm negocierile, så nu trecem imediat la
måsuri foarte dure care vor îngreuna negocierea. E o decizie
pe care nu o iau eu, o iau ei, în organele de conducere.
În cazul grevei de avertisment de luni trebuie så recunosc
cå au fost îndeplini¡i to¡i pa¿ii legali, deci în asemenea cazuri
nu se calculeazå pierderi. În cazul în care organizeazå grevå
generalå, conform legisla¡iei sunt obliga¡i så asigure o treime
din activitatea de transport. Dacå vor asigura aceastå treime
din activitate, totul va fi legal. Eu înså sper cå vom gåsi
în¡elegere în toate zonele, astfel încât så nu se ajungå la o
grevå generalå care chiar ar costa. O grevå generalå costå
foarte mult.”
Seminar MTCT - PNUD
Miercuri, 3 martie 2004, la sediul Ministerului Transporturilor,
Construc¡iilor ¿i Turismului a avut loc Seminarul
“Conservarea ¿i reabilitarea patrimoniului construit” organizat
de MTCT ¿i Programul Na¡iunilor Unite pentru Dezvoltare
(PNUD). Primul stagiu de formare ¿i primul plan de
integrare a for¡ei de muncå, reunit într-un cadru urban, a avut
loc în România prin proiectul sus¡inut de PNUD - “Un Bucure¿ti
frumos”. Întrucât acest proiect a avut un impact pozitiv,
s-a pornit la implementarea unui nou proiect, “O Românie
frumoaså”. În cadrul seminarului “Conservarea ¿i reabilitarea
patrimoniului construit”, a fost dezbåtut acest proiect.
Prin materializarea lui se urmåre¿te crearea de noi locuri de
muncå în zona urbanå, prin ini¡ierea unui proces de revitalizare
a zonelor urbane defavorizate, subliniindu-le adevårata
valoare istoricå ¿i importan¡a acestora ca ora¿e ale României.
Proiectul va oferi:
• Stagii de instruire de specialitate ¿i oportunitå¡i de a
oferi locuri de muncå tinerilor dezavantaja¡i ¿i tinerilor fårå
locuri de muncå;
• Sus¡inerea Guvernului României ¿i municipalitå¡ilor în
reabilitarea valorii patrimoniului urban;
• Suport pentru eforturile Guvernului de dezvoltare durabilå
socialå ¿i economicå.
Totodatå, proiectul “O Românie frumoaså” va crea un
parteneriat durabil între PNUD, Ministerul Culturii ¿i
Cultelor, Ministerul Muncii, Solidaritå¡ii Sociale ¿i Familiei,
Agen¡ia Na¡ionalå a Ocupårii For¡ei de Muncå, Ministerul
Transporturilor, Construc¡iilor ¿i Turismului ¿i municipalitå-
¡ile din: Ia¿i, Media¿, Bråila, Sighi¿oara, Constan¡a, Alba-
Iulia, Bra¿ov, Craiova, Foc¿ani ¿i Târgovi¿te. Implementarea
proiectului “O Românie frumoaså” a început în anul 2003 în
ora¿ele: Alba-Iulia, Bra¿ov, Bråila ¿i Media¿.
Licita¡ie pentru construc¡ia de locuin¡e
Agen¡ia Na¡ionalå pentru Locuin¡e a organizat în zilele
de 3 ¿i 4 martie 2004 licita¡ie pentru construc¡ia a 661 de
locuin¡e pentru tineri, destinate închirierii, situate în zona C1
a Cartierului Brâncu¿i din Bucure¿ti.
Firmele care au participat la licita¡ie sunt: SC Ia¿icon SA
- Ia¿i, SC Xenia SA - Ploie¿ti, SC Rom Com Interna¡ional –
Bucure¿ti, SC Rom Service Construct SRL – Bucure¿ti,
HGA Servimpex – Bucure¿ti, SC Concas SA – Buzåu, SC
Georgiana Company SRL – Cålåra¿i, SC Integral SA –
Buzåu, SC ACM4 SA – Bucure¿ti, SC Novara T Impex SRL
– Craiova. Firmele câ¿tigåtoare în urma licita¡iei vor fi anun-
¡ate de Agen¡ia Na¡ionalå pentru Locuin¡e în maxim douå
såptåmâni. Lucrårile vor demara în luna aprilie a acestui an.
Zona C1 a amplasamentului Brâncu¿i va avea peste 1100 de
locuin¡e în blocuri cu un regim de înål¡ime P+4E.
Amplasamentul „Brâncu¿i”, situat în sectorul 6 al Capitalei,
la intersec¡ia Bulevardului Timi¿oara cu Str. Valea
Oltului (Cartierul Drumul Taberei), este cel mai mare cartier
pentru tineri din ¡arå ¿i se întinde pe o suprafa¡å de 63,7
ha, însumând în final 4.639 de locuin¡e pentru tineri, destinate
închirierii (1.957 garsoniere, 2.067 apartamente cu 2 camere
¿i 615 apartamente cu 3 camere). Proiectul, împår¡it in
6 zone, a demarat în anul 2003. Prima zonå, A, va fi finalizatå
în acest an ¿i va totaliza 1.180 de locuin¡e (752 de garsoniere,
312 apartamente cu 2 camere ¿i 116 apartamente cu
3 camere).
Despre consolidarea clådirilor încadrate
în gradul I de risc seismic
Joi, 4 martie 2004, Ileana Tureanu, secretar de stat în
MTCT, a declarat: “Aståzi se împlinesc 27 de ani de la cu-
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 85

Ministere
tremurul devastator din 1977. Tuturor ne este fricå de cutremur.
Cu toate acestea, cei care ar trebui så ia måsuri pentru
a preveni eventualele pagube în cazul unui cutremur nu o
fac. În prezent, 3.600 de clådiri de locuit din 26 de jude¡e au
fost încadrate în gradul I de risc seismic ¿i prezintå pericol
public. Dintre acestea, 122 de clådiri sunt în Bucure¿ti. Ar
trebui så învå¡åm din gre¿elile trecutului ¿i så încercåm så
evitåm o nouå tragedie cum a fost cea din 4 martie 1977. În
acest sens a fost modificatå ¿i legea. Acum decizia pentru
începerea lucrårilor de consolidare poate fi luatå de majoritatea
proprietarilor. Totu¿i, în ultimii trei ani, sumele prevåzute
în bugetul Ministerului Transporturilor, Construc¡iilor
¿i Turismului (MTCT) nu au fost cheltuite din lipså de
solicitåri. Programul de consolidare a clådirilor de locuit care
prezintå risc seismic continuå în Bucure¿ti, dar avem nevoie
de sprijinul proprietarilor pentru a continua acest program în
toatå ¡ara. România este singura ¡arå din lume care are un
program de consolidare a imobilelor de locuit proprietate
privatå. Banii existå, ca ¿i condi¡iile avantajoase pentru contractarea
lucrårilor de consolidare. Cu toate acestea, proprietarii
ezitå så-¿i asigure bunurile ¿i via¡a. Frica cea mare este
de ipoteca legalå a statului asupra locuin¡ei, dar fårå ipotecå
nu se pot acorda facilitå¡ile oferite de lege: expertizare ¿i
proiectare gratuitå, restituirea sumelor avansate pentru executarea
consolidårii în rate egale, fårå dobândå, timp de 25
de ani, scutirea de la plata ratelor lunare pe perioadele în care
proprietarul realizeazå venituri medii nete lunare pe membru
de familie sub câ¿tigul salarial mediu net lunar pe economie”.
Ministerul Comunica¡iilor
¿i Tehnologiei Informa¡iei
România va fi parte
a planului de ac¡iuni eEurope 2005+
Vineri, 27 februarie 2004, la Conferin¡a Europeanå Ministerialå
cu privire la Societatea Informa¡ionalå, de la Budapesta,
s-a decis ca planul eEurope 2005 så func¡ioneze în
continuarea planului de ac¡iuni eEurope+, ca document de
referin¡å pentru ¡årile membre ¿i candidate la UE. Planul
eEurope+, creat dupå modelul planului eEurope pentru
statele membre UE, a stabilit, începând cu 2001 un traseu de
urmat pentru ¡årile candidate la UE care så asigure accelerarea
reformelor ¿i a modernizårii cu obiectivul de a crea o
Societate Informa¡ionalå func¡ionalå. Planul eEurope 2005,
care a înlocuit pentru statele membre planul eEurope, a fost
lansat în iunie 2002 ¿i aprobat de Consiliul de mini¿tri în ianuarie
2003. Acesta are ca obiective dezvoltarea de servicii
publice moderne, crearea unui mediu dinamic pentru dezvoltarea
e-business prin disponibilitatea conexiunilor de
bandå largå la pre¡uri accesibile ¿i consolidarea unei infrastructuri
informa¡ionale sigure.
“¥n ultimii 3 ani am dovedit cå România poate så
furnizeze, prin folosirea comunica¡iilor ¿i tehnologiei informa¡iei,
exemple de bunå practicå la nivel european, ¿i chiar
interna¡ional. Am realizat acest lucru cu resurse pu¡ine, în
compara¡ie cu alte state, dar cu foarte multå inteligen¡å. Am
pornit în dezvoltarea sistemelor electronice de la nevoile
concrete ale societå¡ii, demonstrând cå solu¡iile bazate pe
folosirea celor mai noi tehnologii pot ¿i trebuie lasate så
rezolve problemele fierbin¡i ale zilei. Ac¡ionând cu aceea¿i
consecven¡å cred cå în urmåtorii doi-trei ani România poate
recupera majoritatea diferen¡elor existente fa¡å de celelalte
state membre ale Uniunii Europene. Cunoa¿terea face pânå
la urma diferen¡a între såråcie ¿i boga¡ie ¿i poate stabili un
ritm de cre¿tere superior celui caracteristic altor state.
Esen¡ialå este implicarea mediului de afaceri, dar ini¡iativele
guvernamentale joacå de asemenea un rol important, de
deschizåtor de drumuri, de promotor ¿i agent catalizator” a
afirmat ministrul comunica¡iilor ¿i tehnologiei informa¡iei,
Dan Nica.
2 ani de licita¡ii electronice în România
Sistemul electronic de achizi¡ii publice, disponibil pe
Internet la adresa www.e-licitatie.ro, împline¿te 2 ani de
func¡ionare. Lansat în 2002 pe baza proiectului pilot dezvoltat
în anul anterior de Ministerul Comunica¡iilor ¿i Tehnologiei
Informa¡iei, sistemul a pornit de la 159 autoritå¡i
publice ¿i 7 categorii de produse, gestionând în prezent licita¡iile
a peste 1000 autoritå¡i publice ¿i peste 82 categorii de
produse, care includ mii de bunuri individuale. ¥n ultimii doi
ani sistemul electronic de achizi¡ii publice a fost spa¡iul virtual
de încheiere a peste 250 000 tranzac¡ii, între care licita¡ii
de mare anvergura în domeniul sånåtå¡ii, precum ¿i licita¡ii
pentru atribuirea de contracte de servicii, a¿a cum au fost
cele legate de construirea sålilor de sport. Economiile înregistrate
ating 78 247 003 euro, reprezentând procentual
aproximativ 21,7 % din valoarea tranzac¡iilor. www.e-licitatie.ro
este recunoscut ¿i la nivel interna¡ional, primind
eticheta de buna practicå în domeniul e-government la nivel
european.
Autoritatea Na¡ionalå pentru Protec¡ia
Copilului ¿i Adop¡ie
Råspunsul referitor la articolul intitulat
„Încå patru fra¡i despår¡i¡i”
publicat în ziarul „Evenimentul Zilei”
în data de 27 februarie 2004
Din datele de¡inute la nivelul Autoritå¡ii Na¡ionale pentru
Protec¡ia Copilului ¿i Adop¡ie (ANPCA) rezultå cå cei trei
copii men¡iona¡i în articol nu sunt fra¡i între ei. Despre copilul
numit în articol Cristian se poate men¡iona faptul cå
provine dintr-o rela¡ie întâmplåtoare a mamei care locuie¿te
fårå forme legale într-un alt jude¡ decât cel precizat în mo-
86
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Ministere
mentul na¿terii. Mai mult, ea a abandonat copilul în maternitate
încå de la na¿tere, motiv pentru care s-a luat måsura
plasamentului de urgen¡å a acestuia într-o institu¡ie de
ocrotire.
Dupå institu¡ionalizare, nici mama nici altå rudå pânå la
gradul IV nu au vizitat copilul nici måcar o datå, fiind astfel
nevoie de o sentin¡å judecåtoreascå de declarare a abandonului
pentru a se clarifica situa¡ia sa juridicå. Din ancheta
socialå transmiså de autoritå¡ile locale rezultå cå acest copil
se afla într-un centru de plasament la momentul întocmirii
acesteia. În anchetå nu se men¡ioneazå existen¡a unei surori
pe nume Eva.
La momentul încuviin¡årii adop¡iei de cåtre instan¡a de
judecatå competentå, nici o familie de cetå¡eni români nu î¿i
manifestase dorin¡a de a adopta acest copil, de¿i demersuri
specifice în acest sens au fost depuse de cåtre autoritå¡ile cu
atribu¡ii în domeniu. O situa¡ie similarå existå ¿i în cazul
copilului Florica (în eviden¡ele noastre nu figureazå nici un
copil cu prenumele Floricica), påråsitå de mamå în maternitate
¿i ulterior plasatå, cu acordul acesteia, într-un centru de
plasament. Dupå acest moment, nici o rudå nu ¿i-a mai manifestat
interesul fa¡å de copil, motiv pentru care a fost nevoie
de declararea judecåtoreascå a abandonului. Nici pentru
acest copil nu ¿i-a manifestat dorin¡a adoptårii lui vreo familie
sau persoanå de cetå¡enie românå.
În ceea ce prive¿te tatål adoptator al unuia dintre copii
men¡iona¡i în articol, pentru care se pune problema vârstei
acestuia, trebuie men¡ionat cå argumentele care stau la baza
atestårii unei familii de cåtre autoritå¡ile competente ale statului
de origine al acesteia sunt amånun¡ite ¿i detaliate, acordarea
atestatului de familie aptå så adopte fiind rezultatul
unor ac¡iuni specifice pentru care statul însu¿i, prin institu¡iile
sale, garanteazå cå familia sau persoana în cauzå
poate cre¿te ¿i educa un copil.
Men¡ionåm cå necesitatea identificårii unui mediu familial
permanent ¿i stabil pentru un copil separat de pårin¡ii såi,
este un principiu recunoscut de toate conven¡iile ¿i tratatele
interna¡ionale pe aceastå temå.
Ministerul Muncii, Solidaritå¡ii Sociale
¿i Familiei
Ministerul Muncii încurajeazå dialogul
la nivel patronal
Ministrul Muncii, Solidaritå¡ii Sociale ¿i Familiei, doamna
Elena Dumitru, ¿i ministrul delegat pentru rela¡iile cu partenerii
sociali, domnul Marian Sârbu, au participat vineri, 27
februarie, la conferin¡a organizatå de Patronatul Na¡ional
Român (PNR) pe tema “Rolul patronatelor în integrarea
europeanå”. La întrevedere au fost prezen¡i, de asemenea,
responsabili ai Ministerului Integrårii Europene ¿i ai Ministerului
Afacerilor Externe.
Doamna Elena Dumitru a reamintit pre¿edin¡ilor de filiale
jude¡ene ale PNR cå råmâne receptivå la propunerile
venite din zona patronalå, în general, ¿i a subliniat importan¡a
parteneriatelor între structurile patronale din ¡arå, dar ¿i
a rela¡ionårii acestora la nivel interna¡ional.
Doamna Elena Dumitru a solicitat celor prezen¡i så
acorde o aten¡ie sporitå unor probleme cum ar fi: exploatarea
minorilor prin muncå, încurajarea ocupårii persoanelor cu
handicap ¿i a persoanelor aflate în pragul pensionårii, precum
¿i ¿tergerea diferen¡elor de salarizare între femei ¿i
bårba¡i, pentru acela¿i tip de muncå ¿i grad de responsabilitate.
Înjumåtå¡irea ratei såråciei severe,
o prioritate a Ministerului Muncii
Ministrul Muncii, Solidaritå¡ii Sociale ¿i Familiei, doamna
Elena Dumitru, a participat vineri, 27 februarie, la lansarea
primului Raport de ¡arå asupra “Obiectivelor de Dezvoltare
ale Mileniului”, elaborat de Guvern în colaborare cu
Sistemul ONU în România. Primul dintre cele opt obiective
de dezvoltare - reducerea såråciei severe - este o prioritate a
Ministerului Muncii, a¿a cum a precizat doamna Elena
Dumitru în prezentarea sa. Astfel, una din ¡intele pe termen
mediu, pânå în 2009, este înjumåtå¡irea ratei såråciei severe
în raport cu cea înregistratå în anul 2002. Cre¿terea gradului
de ocupare a tinerilor cu vârste pânå în 24 de ani, promovarea
egalitå¡ii de ¿anse ¿i încurajarea ocupårii for¡ei de muncå
din rândul femeilor sunt alte obiective pe termen scurt ¿i
mediu ale MMSSF.
“În intervalul 2000-2002, rata såråciei a scåzut de la 35%
la 29%, iar experien¡a celor doi ani a aråtat cât este de important
ca programele sociale så fie bine ¡intite. Tocmai de
aceea, trebuie så existe un echilibru între måsurile de dezvoltare
economicå ¿i cele din domeniul social” a declarat
ministrul Muncii.
Ministrul Muncii a participat
la un schimb de idei cu reprezentan¡i
ai întreprinderilor mici ¿i mijlocii
Ministrul Muncii, Solidaritå¡ii Sociale ¿i Familiei, doamna
Elena Dumitru, a participat vineri, 27 februarie 2004, la
întâlnirea lunarå a Colegiului de Excelen¡å în Afaceri al
Consiliului Na¡ional al Întreprinderilor Private Mici ¿i Mijlocii
din România. Doamna Elena Dumitru a mul¡umit pentru
invita¡ie ¿i a apreciat faptul cå întâlnirea este un prilej
potrivit pentru a discuta despre preocupårile pentru evolu¡ia
economicå ¿i a rela¡iilor de muncå în perioada urmåtoare.
Participan¡ii au semnalat o serie de situa¡ii cu care s-au
confruntat în activitatea lor, prin aplicarea unora din dispozi¡iile
Codului Muncii. Ministrul Muncii a declarat cå « la
un an de aplicare a acestui act normativ, ne propunem o analizå
obiectivå, prin care så separåm situa¡iile provocate de
abateri de la norma legalå ¿i mai ales så identificåm reglementårile
care determinå deficien¡e în aplicare. A¿ dori så
remarc faptul cå Legea nr.53/2003 – Codul muncii este un
cod de principii, iar legisla¡ia muncii se construie¿te încå.
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 87

Ministere
Noi, la Ministerul Muncii, primim observa¡iile angajatorilor,
ale organiza¡iilor sindicale în legåturå aplicarea acestei legi
astfel încât în perioada urmåtoare så ne fundamentåm deciziile
pe argumente rezultate din practica economicå.
În domeniul asigurårilor sociale au fost discutate unele
reglementåri ale Legii 19/2000 privind sistemul public de
pensii ¿i alte drepturi de asiguråri sociale, pe care angajatorii
le aplicå cu dificultate din cauza multiplelor modificåri.
Doamna Elena Dumitru a aråtat cå existå numeroase semnale
din mediul economic în legåturå cu acestå lege ¿i cå
echipa ministerului are în vedere o republicare a textului,
pentru a u¿ura atât munca angajatorilor cât ¿i a institu¡iilor
statului.
Ministerul Afacerilor Externe
Precizåri cu privire la intrarea în vigoare
a noului regim de vize în rela¡iile
dintre România ¿i Federa¡ia Ruså
Luni, 1 martie a intrat în vigoare noul regim de cålåtorii
pe bazå de vize în rela¡iile dintre România ¿i Federa¡ia Ruså
în baza „Acordului între Guvernul României ¿i Guvernul
Federa¡iei Ruse privind cålåtoriile reciproce ale cetå¡enilor”,
semnat la Bucure¿ti, la 26 august 2002 ¿i aprobat prin HG nr.
979 din 22 august 2003 – M.Of. nr. 610/28.08.2003. Acordul
prevede obligativitatea ob¡inerii, în prealabil, de cåtre cetå¡enii
celor douå state, titulari de pa¿apoarte simple, a unei vize
de intrare ¿i ¿edere pe teritoriul celuilalt stat.
Totodatå, textul acordului prevede acordarea de facilitå¡i
pentru unele categorii de persoane: oameni de afaceri care
efectueazå în mod regulat cålåtorii de scurtå duratå pe teritoriul
celor douå state, colaboratorii reprezentan¡elor comerciale
din cele douå ¡åri, ¿oferi de TIR, membri echipelor de
cåi ferate ¿i echipajelor aeronavelor. Cele douå pår¡i au convenit
unele måsuri tranzitorii conform cårora cetå¡enii români
¿i ru¿i care la 1 martie 2004 se aflå fårå vizå pe teritoriul
celuilalt stat trebuie så-l påråseascå la expirarea dreptului
de ¿edere de 90 de zile de la data trecerii frontierei, dar nu
mai târziu de 31 martie 2004. Cetå¡enii români care doresc
så efectueze cålåtorii în Federa¡ia Ruså dupå 1 martie se pot
adresa pentru ob¡inerea vizelor: 1. Ambasadei Federa¡iei
Ruse la Bucure¿ti – sec¡ia consularå (adresa: str. Tuberozelor
nr. 4, sector 1, telefon 222 13 89, fax 222 64 05, e-mail: ruscons@euroweb.ro).
2. Consulatului General al Federa¡iei Ruse de la
Constan¡a (adresa: str. Mihai Viteazul, nr. 5, telefon 611106
sau 615168, fax 618923).
Cetå¡enii ru¿i care doresc så efectueze cålåtorii în România
dupå 1 martie 2004 se pot adresa pentru ob¡inerea vizelor:
1. Ambasadei României la Moscova – sec¡ia consularå
(adresa: Mosfilmovskaia Ulita Dom 64, 119590, tel.
007095/143.04.24 sau 143.03.50, fax 007095 143.04.49, e-
mail ambasada@orc.ru).
2. Consulatului General al României la Sankt Petersburg
(adresa: str. Gorohovaia, nr. 4, tel. 007812 2798569, tel/fax.
007812 3126141) Solicitårile de vizå adresate Ambasadei
României la Moscova, respectiv Consulatului General de la
Sankt Petersburg, vor fi procesate prin sistemul „Visa ON
LINE”.
Evolu¡ii în criza din Haiti
Consiliul de Securitate a dezbåtut, într-o reuniune de urgen¡å,
în seara zilei de duminicå, evolu¡ia evenimentelor din
Haiti, în contextul deteriorårii situa¡iei politice, de securitate,
umanitare ¿i al demisiei pre¿edintelui Aristide, urmatå de
påråsirea ¡årii de cåtre acesta.
Membrii Consiliului au votat în unanimitate Rezolu¡ia
1529, prin care se autorizeazå desfå¿urarea imediatå în Haiti
a unei for¡e interimare multina¡ionale. Ulterior, în Haiti va
råmâne o for¡å ONU de stabilizare, care va sprijini continuarea
proceselor politice constitu¡ionale ¿i asigurarea stabilitå¡ii
interne.
În cadrul reuniunii, delega¡ia românå a eviden¡iat poten¡ialul
de amenin¡are pentru pacea ¿i securitatea regionalå
¿i interna¡ionalå, subliniind necesitatea conjugårii eforturilor
la nivel global ¿i al zonei Caraibelor, pentru solu¡ionarea durabilå
a crizei. Instabilitatea structuralå cu care se confruntå
Haiti solicitå o abordare pe termen lung, cuprinzåtoare, care
så includå, pe lângå restabilirea securitå¡ii, consolidare institu¡ionalå
¿i dezvoltare economicå ¿i socialå.
România inten¡ioneazå så se implice în continuare în
definirea, la nivelul Consiliului de Securitate ONU, a proceselor
vizând stabilizarea statului Haiti, utilizând în aceste
demersuri propria experien¡å acumulatå prin ac¡iunea constantå
vizând pacea ¿i securitatea în zona Balcanilor.
Participarea ministrului afacerilor externe
la inaugurarea Consulatului Onorific
al României în landul Brandenburg
Ministrul Afacerilor Externe Mircea Geoanå a participat
luni seara (1 martie a.c) la inaugurarea Consulatului Onorific
al României în landul Brandenburg. Festivitatea s-a desfå-
¿urat în sediul ambasadei României la Berlin, la aceasta participând
numero¿i oameni politici germani, reprezentan¡i ai
autoritå¡ilor federale, ai mediului academic ¿i ai corpului diplomatic
acreditat la Berlin. Din partea guvernului landului
Brandenburg la inaugurare a fost prezentå Barbara Richstein,
ministru al justi¡iei ¿i al afacerilor europene. Consul
onorific al României în landul Brandenburg a fost numit Viforel
Babaca cetå¡ean german de origine românå. Cu ocazia
festivitå¡ii de inaugurare ministrul Mircea Geoanå ¿i ministrul
Barbara Richstein au subliniat dorin¡a celor douå pår¡i de
a intensificå rela¡iile strânse existente între România ¿i landul
Brandenburg, mai ales în ceea ce prive¿te experien¡a
perioadei de transformåri sociale, politice ¿i economice a
landului Brandenburg în ultimii 15 ani. Landul Brandenburg
are o popula¡ie de 2,55 milioane de locuitori, cele mai impor-
88
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Ministere
tante ora¿e fiind capitala Potsdam (135.000 de locuitori),
Cottbus, Brandenburg ¿i Frankfurt pe Oder. Dupå reunificarea
Germaniei, landul a reu¿it atragerea unor investitori
importan¡i din vestul Germaniei, cum ar fi Mercedes-Benz,
BASF ¿i MAN. Landul Brandenburg între¡ine rela¡ii de cooperare
cu institu¡ii ale administra¡iei publice din România.
Exper¡i de preaderare din acest land sprijinå activitatea unor
regiuni de dezvoltare din România. Astfel, regiunea de dezvoltare
7 – Centru, cu sediul la Alba Iulia, a fost nominalizatå
pentru încheierea unei conven¡ii de înfrå¡ire cu landul
Brandenburg. România este reprezentatå în Republica Federalå
Germania, în afara Ambasadei din Berlin, de douå
consulate generale (la Bonn ¿i la München), precum ¿i de
consulate generale onorifice la Hamburg (pentru nordul
Germaniei) ¿i Bad Kreuznach (pentru landurile Renania-
Palatinat ¿i Saar) ¿i de consulate onorifice la Stuttgart (pentru
landul Baden-Württemberg), Leipzig (pentru landurile
Saxonia, Saxonia-Anhalt ¿i Turingia) ¿i Alpen (pentru landul
Renania de Nord-Vestfalia). La acestea se adaugå, de acum,
Consulatul Onorific în landul Brandenburg.
Vizita ministrului afacerilor externe,
Mircea Geoanå, în Germania
Ministrul afacerilor externe, Mircea Geoanå, s-a întâlnit
mar¡i, 2 martie, la Berlin, cu omologul såu german Joschka
Fischer, în cadrul vizitei pe care o efectueazå în Republica
Federalå Germania.
În cursul convorbirilor, ¿eful diploma¡iei germane a reafirmat
sprijinul ferm al Guvernului federal pentru respectarea
calendarului de aderare a României, apreciind angajamentul
autoritå¡ilor române de continuare a reformelor,
având ca obiectiv înregistrarea progreselor necesare pentru
încheierea negocierilor cu Uniunea Europeanå în anul 2004.
Ministrul afacerilor externe, Mircea Geoanå a subliniat
rolul foarte important pentru sprijinirea ¿i accelerarea integrårii
europene a României, al parteneriatului româno-german
în domeniul economic ¿i domeniul de excelen¡å al colaborårii
bilaterale în sfera afacerilor interne – inclusiv pentru
securizarea frontierei råsåritene a României – ca viitoare
frontierå externå a Uniunii Europene. Aceastå colaborare are
un impact major pentru asigurarea stabilitå¡ii ¿i securitå¡ii întregii
regiuni. În context au fost abordate ¿i proiecte concrete
– care implicå ¿i statele aflate în vecinåtatea imediatå a
României (Republica Moldova¿i Ucraina), cum este Centrul
trilateral de contact de la Gala¡i.
Cei doi mini¿tri ai afacerilor externe au mai abordat¿i
perspectiva europeanå a statelor cuprinse în Politica de
Vecinåtate a Uniunii Europene (ENP) – cu accent pe Republica
Moldova ¿i situa¡ia din Transnistria - ¿i au discutat
despre evolu¡iile din Georgia în contextul unei analize a
situa¡iei din regiunea Caucazul de Sud-Marea Neagrå.
Ministrul afacerilor externe, Mircea Geoanå a adus în
discu¡ie propunerea elaborårii unei sub-agende Lisabona
pentru statele care vor dobândi calitatea de membri ai
Uniunii Europene, propunere ce ar putea fi discutatå cu
prilejul Consiliului European de primåvarå. În cadrul convorbirilor,
cei doi mini¿tri ai afacerilor externe au abordat
dosarele aflate în aten¡ia Consiliului de Securitate al ONU,
din perspectiva de¡inerii de cåtre cele douå state a statutului
de membru nepermanent al Consiliului de Securitate. Principalele
teme au fost dezbaterile privind reforma Consiliului
de Securitate – a cåror aprofundare cei doi mini¿tri ai afacerilor
externe o considerå posibilå, în perspectiva apropierii
momentului aniversar al Organiza¡iei Na¡iunilor Unite,
evolu¡iile din Irak, Afganistan – unde ambele statele au disponibilitate
pentru angajare de duratå. În acest context, ministrul
federal Joschka Fischer a adresat invita¡ia participårii
la Conferin¡a privind reconstruc¡ia Afganistanului, care va
avea loc la Berlin (31 martie -1 aprilie), invita¡ie pe care ministrul
român al afacerilor externe a acceptat-o. Cei doi mini¿tri
au avut un schimb de opinii cu privire la viitorul conceptului
de „Orient Mijlociu Extins”, exprimând un interes
comun de abordare a acestui proiect de anvergurå ca modalitate
de consolidare a rela¡iei transatlantice. Totodatå,
mini¿trii de externe au discutat¿i chestiuni de interes legate
de zona Balcanilor de Vest, cu accent pe dosarul Kosovo
aflat în aten¡ia Consiliului de Securitate al ONU, din perspectiva
adoptårii unei noi Rezolu¡ii a Consiliului de Securitate.
În cadrul discu¡iilor, au rezultat prioritå¡i convergente
¿i posibilitå¡i de coordonare a pozi¡iilor.
Ministrii de externe român¿i german au discutat despre
viitorul Procesului de Cooperare Dunåreanå – ini¡iativå româno-austriacå,
care beneficiazå de sprijinul Comisiei
Europene¿i al Pactului de Stabilitate ¿i reprezintå primul proces
politic dedicat spa¡iului¿i problematicii dunårene în
ansamblu - din perspectiva transformårii Dunårii în fluviu
intern al Uniunii Europene. Ministrul Mircea Geoanå a
adresat omologului german invita¡ia de a participa la Conferin¡a
ministerialå a Procesului de Cooperare Dunåreanå,
care va avea loc în iulie 2004, la Bucure¿ti. În cursul prezen¡ei
la Berlin, Mircea Geoanå a discutat¿i cu reprezentan¡ii
organiza¡iei non-guvernamentale Transparency International,
al cårei sediu central se aflå la Berlin, cu care a abordat
propunerea transmiså Comisiei Europene de Guvernul
României, de elaborare a unei platforme comune de combatere
a corup¡iei în România, împreunå cu alte organiza¡ii interna¡ionale
¿i organiza¡ii non-guvernamentale.
Cu prilejul vizitei sale de lucru, ministrul afacerilor externe
Mircea Geoanå a inaugurat Consulatul onorific al României
în landul Brandenburg – în prezen¡a ministrului justi¡iei
¿i afacerilor europene din landul Brandenburg, Barbara
Rischtein. Ministrul afacerilor externe, Mircea Geoanå a
sus¡inut o prelegere la Societatea Germanå de Politicå Externå
pe tema „Politica externå¿i de securitate a României”¿i
a avut un dejun de lucru cu conducerea Comisiei de Afaceri
Externe din Bundestag. Ministrul Mircea Geoanå a discutat
cu purtåtorul de cuvânt pe probleme de politicå externå al
frac¡iunii CDU/CSU din Bundestag, dr. Friedbert PFLUE-
GER, care a reafirmat sprijinul frac¡iunii pentru aderarea
României la Uniunea Europeanå în anul 2007.
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 89

Ministere
Ministrul afacerilor externe, Mircea Geoanå a avut întâlniri
¿i cu consilierul pentru afaceri europene al cancelarului
Gerhard Schroeder, Reinhard Silberberg, vicepre¿edintele
frac¡iunii parlamentare CDU/CSU din Parlamentul german,
Michael Gloss, pre¿edintele Comisiei pentru Afaceri Europene
din Bundestag, Matthias Wissman, ¿i reprezentan¡ii
grupului parlamentar de prietenie româno-german, inclusiv
pre¿edintele grupului, vicepre¿edintele Bundestag-ului, Susanne
Kastner.
Precizåri privind atentatele
de la Karbala ¿i Bagdad
Ministerul Afacerilor Externe a luat notå cu triste¡e ¿i îngrijorare
¿i condamnå ferm atentatele sângeroase produse
mar¡i în ora¿ele Karbala ¿i Bagdad, soldate cu peste 140 de
mor¡i ¿i numero¿i råni¡i.
Totodatå, Ministerul Afacerilor Externe a luat notå de
atacul petrecut în ora¿ul pakistanez Quetta.
Evenimentele tragice de la Karbala ¿i Bagdad, petrecute
în contextul unei sårbåtori religioase, demonstreazå cå pentru
terori¿ti elementele de bazå ale toleran¡ei sunt inexistente.
Transmitem întreaga noastrå compasiune poporului
irakian ¿i ne exprimåm convingerea fermå cå drumul deschis
de acordul înregistrat ieri asupra Constitu¡iei irakiene nu
poate fi oprit de ac¡iuni teroriste.
Ne exprimåm sprijinul pentru autoritå¡ile irakiene ¿i credem
cå în perioada urmåtoare popula¡ia civilå trebuie så
manifeste calm.
¥ntâlnirea ambasadorului României
în Republica Turcia cu patriarhul ecumenic
al Constantinopolului
Ambasadorul României în Republica Turcia, Constantin
Grigorie, a fost primit, mar¡i, 2 martie, de cåtre Patriarhul
Ecumenic al Constantinopolului, Sanctitatea Sa Bartholomew
al II-lea.
Pe aceastå cale au fost transmise mul¡umiri din partea
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Prea Fericitul Pårinte
Teoctist, pentru generozitatea Patriarhului Ecumenic de a
pune la dispozi¡ia comunitå¡ii române din Istanbul Biserica
„Sfânta Parascheva”.
În cadrul întâlnirii Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului
a adresat Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române
invita¡ia de a face o vizitå la Istanbul. Cu acest prilej, Prea
Fericitul Pårinte Patriarh Teoctist ar urma så oficieze, în Duminica
Floriilor, prima liturghie la Biserica „Sfânta
Parascheva”.
Deschiderea primei ¿coli române¿ti în Cipru
În cadrul ambasadei României la Nicosia s-a deschis
prima ¿coalå româneascå din Cipru, destinatå copiilor familiilor
române ¿i româno-cipriote.
Ini¡iativa apar¡ine „Asocia¡iei Românilor din Cipru”, iar
ambasada României a acordat sprijinul logistic necesar pentru
punerea în aplicare a proiectului.
La inaugurarea ¿colii, care a avut loc zilele trecute, au
participat pårin¡i, copii, preotul paroh ¿i diploma¡ii români
afla¡i în Nicosia.
Institu¡ia de învå¡åmânt urmeazå så func¡ioneze în sistemul
“ªcolii de Duminicå”, iar elevii vor beneficia de cursuri
de limbå românå, istorie ¿i geografie, culturå ¿i tradi¡ii
române¿ti.
Participarea ministrului, Mircea Geoanå,
la inaugurarea expozi¡iei “30 de ani
de apartenen¡å a Germaniei la Organiza¡ia
Na¡iunilor Unite’’
Ministrul afacerilor externe Mircea Geoanå a sus¡inut un
discurs miercuri, 3 martie, la vernisarea expozi¡iei cu tema:
“30 de ani de apartenen¡a a Germaniei la Organiza¡ia
Na¡iunilor Unite’’, organizatå de Ambasada Republicii Federale
Germania la Bucure¿ti ¿i Institutul Goethe, sub patronajul
Ministerului Federal de Externe.
În discursul såu, ministrul român al afacerilor externe a
subliniat importan¡a Organiza¡iei în contextul interna¡ional
actual precum ¿i contribu¡ia substan¡ialå a Germaniei, la dezvoltarea
multilateralismului eficient.
Germania, cu o experien¡å unicå în cadrul ¡årilor dezvoltate,
a promovat consecvent cauza adaptårii organiza¡iilor
interna¡ionale la noul context de securitate. Aceasta este evident
nu numai în ceea ce prive¿te ONU, cât ¿i NATO ¿i UE.
România sus¡ine ferm reforma Organiza¡iei Na¡iunilor
Unite, în perspectiva consolidårii autoritå¡ii ¿i legitimitå¡ii
acesteia, bazele esen¡iale ale unei ac¡iuni eficiente. În gestionarea
complexitå¡ii problematicii interna¡ionale, România
se alåturå Germaniei ¿i partenerilor europeni pentru crearea
unei voci comune a unei Uniuni Europene extinse, cu un rol
major pe scena interna¡ionalå. Recentele consultåri între
mini¿trii de externe român ¿i german de la Berlin au confirmat
dezvoltarea unor raporturi speciale, de parteneriat, cu
accent pe amplificarea contactelor ¿i colaborårii, în plan politic
¿i economic, componenta esen¡iala a procesului de integrare
europeanå.
Expozi¡ia organizatå la Institutul Goethe prezintå prin
fotografii ¿i documente drumul Germaniei spre statutul de
membru deplin al Organiza¡iei, precum ¿i contribu¡ia germanå
la activitatea diferitelor institu¡ii ¿i organisme din sistemul
ONU.
Autoritatea Na¡ionalå de Control
Concluziile unui sondaj efectuat
în cadrul unui program al Båncii Mondiale
Concluziile unui sondaj privind activitatea de la punctele
vamale ¿i de frontierå ale ¡årilor din Europa de Sud – Est, în
perioada 2001 – 2003, realizat de cåtre o companie din Aus-
90
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Ministere
tria, în cadrul unui program al Båncii Mondiale, aratå cå
autoritå¡ile din România, cu competen¡e în domeniul vamal,
au realizat progrese în activitatea desfå¿uratå.
Acest sondaj a fost realizat sub coordonarea SECI (structura
subregionalå care încurajeazå, în colaborare cu Pactul
de Stabilitate în Sud – Estul Europei, cooperarea între statele
participante ¿i facilitarea integrårii lor în structurile europene,
initia¡ivå lansatå în decembrie 1996, dupå semnarea
acordurilor de pace de la Dayton, la propunerea comunå a
Uniunii Europene ¿i a Statelor Unite) ¿i a SECIPRO (comitetele
na¡ionale ale SECI), ¡ara noastrå fiind reprezentatå
de comitetul na¡ional ROMPRO – Consiliul Consultativ
pentru Facilitarea Procedurilor Comer¡ului Interna¡ional.
Concluziile studiului care a vizat activitå¡ile desfå¿urate
atât de cåtre Poli¡ia de Frontierå, cât ¿i de Autoritå¡ile Vamale
din ¡årile care au constituit obiectul sondajului, au fost
prezentate în data de 11 februarie 2004, la Sofia, în cadrul
celei de-a 21 reuniuni a SECIPRO.
Una din principalele concluzii care rezultå din acest
studiu vizeazå reducerea semnificativå a problemelor din domeniul
vamal în unele ¡åri printre care se numarå ¿i România,
cum ar fi problemele referitoare la legisla¡ie, comunicare,
proceduri vamale, personal ¿i logisticå. Din graficele
care ilustreazå concluziile sondajului, se remarcå progresele
¡årii noastre pe toate aceste coordonate, România reu¿ind så
se eviden¡ieze prin rapiditatea cu care a realizat îmbunåtå¡iri
semnificative în domeniile men¡ionate, într-un timp foarte
scurt ¿i în compara¡ie cu celelalte ¡åri care au fåcut parte din
sondaj. De asemenea, se observa cå, în anul 2003, sunt eviden¡iate
cele mai mari progrese, vizibile, de altfel, fa¡å de
anii preceden¡i (2001, 2002).
Aceste progrese vizibile se înregistreazå în anul 2003, an
în care, odatå cu trecerea Autoritå¡ii Na¡ionale a Våmilor în
subordinea Autoritå¡ii Na¡ionale de Control, a fost demarat
procesul de reorganizare ¿i curå¡ire moralå în cadrul acestei
institu¡ii, prin declan¿area unor controale ¿i verificåri fårå
precedent în ceea ce prive¿te corup¡ia întâlnitå la nivelul
acestei structuri. Pânå în prezent, au fost depista¡i sau sunt în
curs de cercetare pentru infrac¡iuni în legaturå cu serviciul
124 vame¿i, pentru 74 începându-se deja urmårirea penalå,
iar al¡i 50 fiind în faza de cercetare penalå pentru a se identifica
elementele constitutive ale infrac¡iunii. În cadrul acestui
proces de reorganizare, au fost introduse noi reglementåri
care prevåd, printre altele, faptul cå personalul din cadrul
Autoritå¡ii Na¡ionale a Våmilor, care prejudiciazå bugetul de
stat în activitatea de control, ca urmare a neîndeplinirii sau a
îndeplinirii necorespunzåtoare a atribu¡iilor de control, va
råspunde pentru aceste pagube în conformitate cu Codul
Civil. Totodatå, sunt în curs de desfå¿urare ac¡iuni de verificare
atât a modului în care firmele de comisionari în vamå
respectå prevederile Regulamentului de aplicare a Codului
Vamal (H.G. nr. 1114/2001), cât ¿i ac¡iuni ample de verificare
a întregului personal al Autoritå¡ii Na¡ionale a Vamilor
din punct de vedere al respectårii prevederilor Legii nr.
161/2003 privind conflictul de interese ¿i incompatibilitå¡i.
Mai mult, în cadrul programului Phare al Comisiei
Europene dedicat luptei împotriva traficului de droguri în
cele zece ¡åri candidate la integrare în Uniunea Europeanå,
EURODOUANE (organiza¡ie non-profit, reunind reprezentan¡i
ai administra¡iilor vamale din toate statele membre ale
Uniunii Europene, care are drept misiune principala sus¡inerea
dezvoltarii durabile a administra¡iilor vamale în ¡årile
partenere ¿i îmbunåtå¡irea competentelor ¿i performan¡elor
acestora prin furnizarea de asistenta ¿i consiliere în domeniul
vamal) a dezvoltat, din octombrie 2002, un program de asisten¡å
în aceste tari, cu scopul de a îmbunåtå¡i performan¡ele
institu¡iilor na¡ionale cu abilitå¡i în acest domeniu.
Printre institu¡iile care au reprezentat cele zece ¡åri participante
la acest program, Autoritatea Na¡ionalå a Våmilor
din România s-a remarcat ob¡inând cele mai bune rezultate,
în opinia exper¡ilor europeni. Exper¡ii europeni în administratie
vamalå au apreciat în mod special profesionalismul ¿i
seriozitatea de care au dat dovada lucråtorii vamali din
cadrul Serviciului de Combatere a Traficului de Droguri al
Autoritå¡ii Na¡ionale a Våmilor, dar ¿i calitatea muncii efectuate
de întreg personalul acestei institu¡ii. De altfel, aceste
concluzii ne-au fost transmise printr-o scrisoare oficiala, în
data de 8 ianuarie 2004, de cåtre domnul Alain Painchaux,
directorul general al EURODOUANE.
Totodatå, trecerea Autoritå¡ii Na¡ionale a Våmilor în
subordinea Autoritå¡ii Na¡ionale de Control a generat venituri
la bugetul statului în cre¿tere cu 52% fa¡å de anul 2002,
adicå 118.000 mld. lei. Acesta este rezultatul direct al activitå¡ii
desfå¿urate de cåtre lucråtorii vamali în conformitate cu
noile standarde de moralitate ¿i corectitudine impuse de
Autoritatea Na¡ionalå de Control pentru aceasta institu¡ie.
De asemenea, din studiu mai rezulta ca exista încå, în
toate ¡årile care au fåcut obiectul studiului, anumite deficiente
în ceea ce prive¿te primirea de foloase necuvenite („mici
aten¡ii”) de cåtre personalul acestor institu¡ii de la agen¡ii
economici. În ceea ce prive¿te ¡ara noastrå, subliniem faptul
cå aceste elemente se afla în aten¡ia permanenta a Autoritå¡ii
Na¡ionale de Control ¿i a Direc¡iei de Supraveghere Vamala
¿i Lupta împotriva Fraudelor Vamale din cadrul Autoritå¡ii
Na¡ionale a Våmilor, pentru diminuarea acestui fenomen.
Autoritatea Na¡ionalå de Control inten¡ioneazå ca în
viitor, datorita måsurilor pe care le-a luat la nivelul tuturor
institu¡iilor din subordinea sau din coordonarea sa, tot mai
multe studii ¿i programe realizate la nivel regional så demonstreze
progresele deosebite pe care România le face pentru
alinierea la cerin¡ele ¿i standardele europene, în toate domeniile
de activitate.
Departamentul pentru
Rela¡ia cu Parlamentul
Demers politicianist ¿i fårå nici un temei
Departamentul pentru Rela¡ia cu Parlamentul considerå
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 91

Ministere
cå demersul PNL ¿i PD de a ataca la Curtea Constitu¡ionalå
Legea pentru modificarea ¿i completarea Legii nr. 90/2001
privind organizarea ¿i func¡ionarea Guvernului României ¿i
a ministerelor este lipsit de orice sus¡inere realå.
Motivul invocat de cele douå partide - cå introducerea categoriei
mini¿trilor de stat în cuprinsul legii nu ar fi în
concordan¡å cu textul Constitu¡iei - este contrazis chiar de
legea fundamentalå. Astfel, potrivit art. 102 alin. (3) din
Constitu¡ia revizuitå, Guvernul este alcåtuit din prim-ministru,
mini¿tri ¿i al¡i membri stabili¡i prin lege organicå.
A¿adar, din Guvern fac parte, în principal, primul ministru
¿i mini¿trii. Întrucât art.117 alin. (1) din Constitu¡ia revizuitå
prevede cå „ministerele se înfiin¡eazå, se organizeazå
¿i func¡ioneazå potrivit legii”, rezultå cå numårul mini¿trilor
¿i calitatea de ministru se determinå în func¡ie de numårul
ministerelor. Nu mai pu¡in înså pot avea calitatea de mini¿tri
¿i alte persoane, cum ar fi mini¿trii de stat, mini¿trii fårå
portofoliu etc., dacå prin lege organicå, respectiv prin legea
de organizare a Guvernului, se prevåd asemenea func¡ii.
Prin urmare, dispozi¡ia constitu¡ionalå men¡ionatå laså la latitudinea
Parlamentului de a stabili prin lege organicå, în
componen¡a Guvernului, pe lângå prim-ministru ¿i mini¿trii
cu portofoliu, ¿i al¡i membri. Nu existå nici o îndoialå cå, în
cazul în care constituantul ar fi dorit så limiteze componen¡a
Guvernului la prim-ministru ¿i mini¿trii cu portofoliu, nu ar
mai fi cuprins în text sintagma al¡i membri. Pe de altå parte,
reamintim cå articolul din Constitu¡ie care ar fi fost încålcat,
în opinia PNL-PD, a fost în vigoare ¿i în perioada 1996-
2000, când au existat ¿i mini¿tri de stat. La acea epocå,
actuala opozi¡ie nu s-a gândit så conteste numirea acestora,
nici så punå problema dacå art.2 din Legea nr.37/1990 (în
vigoare la acea datå) care prevedea cå „Guvernul României
este format din primul ministru, mini¿trii de stat, mini¿trii ¿i
secretari de stat” nu devenise neconstitu¡ional în urma adoptårii
Constitu¡iei, în anul 1991.
Iatå de ce consideråm cå gestul opozi¡iei nu vizeazå decât
obstruc¡ionarea activitå¡ii Guvernului, transformându-se
dintr-un drept constitu¡ional într-un abuz de drept.
Agen¡ia Na¡ionalå pentru Ocuparea
For¡ei de Muncå
15.304 locuri de muncå vacante
Agen¡ia Na¡ionalå pentru Ocuparea For¡ei de Muncå
(ANOFM) ofera, prin agen¡iile jude¡ene pentru ocuparea
for¡ei de muncå ¿i a municipiului Bucure¿ti, 15.304 locuri de
muncå vacante, în såptåmâna 1-5 martie 2004.
Dintre acestea, 440 locuri de muncå sunt destinate absolven¡ilor
institu¡iilor de învå¡åmânt.
Ministerul Sånåtå¡ii
Aloca¡ii pentru spitalul din Poiana Mare
Ministrul Sånåtå¡ii, dr. Ovidiu Brînzan, a dispus alocarea
sumei de 4,5 miliarde lei din bugetul Ministerului Sånåtå¡ii
pentru reabilitarea Spitalului de Psihiatrie ¿i Måsuri de Siguran¡å
Poiana Mare din jude¡ul Dolj.
¥n urma vizitei de såptåmâna trecutå a ministrului Sånåtå¡ii,
directorul spitalului, ec. Viorel Oprescu ¿i reprezentan¡ii
Direc¡iei de Sånåtate Publicå Dolj au prezentat un raport
de evaluare, în urma cåruia s-a stabilit cå suma alocatå
så fie folositå pentru igienizarea celor douå pavilioane råmase
neigienizate, pentru repararea bucåtåriei, a centralei
termice, precum ¿i a morgii.
¥n prezent, ca måsuri de prima urgen¡å, mancarea bolnavilor
a fost diversificatå, prin achizi¡ionarea a 800 de kilograme
de carne, iar 4 dintre cele 6 pavilioane existente au
fost deja igienizate.
Conferin¡a „HIV&SIDA ¿i drepturile omului“
Secretarul de stat pentru Integrare Europeanå, dr. Iulian
Popescu, a participat în cursul zilei de mar¡i, 2 martie, la conferin¡a
cu tema “HIV/SIDA ¿i Drepturile Omului”, organizatå
de Uniunea Na¡ionalå a Organiza¡iilor Persoanelor
Afectate HIV/SIDA (UNOPA), ocazie cu care a declarat:
“Problema HIV/SIDA este nu numai o problema de naturå
medicalå, ci reprezintå, prin consecin¡ele ei, o problemå cu
numeroase aspecte de ordin social ¿i etic, care a deschis
practic calea parteneriatelor institutiilor guvernamentale cu
societatea civilå. În acest sens, dupå elaborarea Legii 584/
2002 a fost organizatå Comisia Intersectorialå HIV/ SIDA,
care gestioneazå ¿i solu¡ioneazå întreaga problematica legatå
de HIV/SIDA. Din ea fac parte, ca membri, 7 ONG-uri, Uniunea
Na¡ionalå a Organiza¡iilor Persoanelor Afectate de
HIV/SIDA (UNOPA) fiind reprezentatå la nivel de vicepre¿edinte
al Comisiei.
Ministerul Sånåtå¡ii a råspuns întotdeauna sesizårilor
UNOPA, astfel încât persoanele infectate så nu aibå de
suferit. Efortul deosebit fåcut de Ministerul Sånåtå¡ii, în sensul
achizitionårii la nivel na¡ional a medica¡iei anti retrovirale
pentru toate persoanele eligibile, a fåcut ca så fie incluse
în schemele de tratament peste 5200 de persoane, suma alocatå
în anul 2003 fiind de aproape 30 milioane USD.
Parteneriatul Ministerului Sånåtå¡ii cu Uniunea Na¡ionalå
a Organiza¡iilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA s-a
dezvoltat pe parcursul etapelor premergatoare aplica¡iei
României la Fondul Global, încununatå de altfel cu succes,
¿i continua prin abordarea diferitelor aspecte legate nu numai
de tratament, ci ¿i de preven¡ie ¿i de înlåturare a discriminårii
la care sunt încå supuse persoanele infectate prin campanii
sus¡inute de informare - educare - comunicare, realizate cu
sprijinul donatorilor interna¡ionali (USAID, John Snow
Interna¡ional, UNAIDS, UNICEF etc)”.
92
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Ministere
Aloca¡ii pentru repara¡ii
Ministrul Sånåtå¡ii, dr. Ovidiu Brînzan, a dispus alocarea
sumei de 2,5 mld. lei din bugetul MS pentru efectuarea unor
repara¡ii urgente la Institutul de Gastroenterologie din Ia¿i.
Totodatå, ministrul Sånåtå¡ii a cerut reprezentan¡ilor
Direc¡iei de Sånåtate Publicå Ia¿i un raport privind situa¡ia
actualå a acestei unitå¡i medicale ¿i, în acela¿i timp, un plan
concret de måsuri pentru ca aceastå unitate medicalå så
func¡ioneze în continuare în condi¡ii normale ¿i incidente ca
cel petrecut duminicå så nu se mai repete.
¥n data de 29.02.2004, tavanul unui salon de la Institutul
de Gastroenterologie din Ia¿i, clådire veche de 300 de ani, a
cåzut, fårå så råneascå înså vreun pacient.
Ministerul Culturii ¿i Cultelor
“Comemorare ªtefan cel Mare ¿i Sfânt”
În cadrul programului “Comemorare ªtefan cel Mare ¿i
Sfânt”, care se deruleazå în anul 2004, Ministerul Culturii ¿i
Cultelor ¿i-a asumat organizarea ¿i coordonarea unor ac¡iuni
culturale na¡ionale, precum ¿i finan¡area lor din bugetul propriu
în valoare de 51 miliarde lei.
Manifestårile ¿i ac¡iunile culturale se vor desfå¿ura, pe
întreaga duratå a anului, nemijlocit de cåtre Ministerul Culturii
¿i Cultelor, la nivel na¡ional, în cuantum de 9 miliarde
lei ¿i prin Direc¡iile Jude¡ene pentru Culturå, servicii descentralizate
ale Ministerului Culturii ¿i Cultelor, în cuantum de
42 miliarde lei. Din fondurile prevåzute, 35 miliarde lei reprezintå
lucråri de restaurare ¿i reabilitare a unor låca¿e de
cult, obiective ¿i situri istorice, precum ¿i lucråri de cercetare
¿i conservare a unor monumente arheologice, lucråri cuprinse
în Programul Na¡ional de Restaurare pe anul în curs.
În plan central, Ministerul Culturii ¿i Cultelor va participa la
derularea unor manifeståri de importan¡å na¡ionalå dintre
care: în colaborare cu Pre¿edin¡ia României ¿i Ministerul
Afacerilor Externe, readucerea în ¡arå, de la Istanbul, a spadei
lui ªtefan cel Mare, realizarea picturii murale a Bisericii
din Borze¿ti, coordonarea expozi¡iei na¡ionale “ªtefan cel
Mare ¿i Sfânt”, publicarea unui numår special din “Revista
Monumentelor Istorice” ¿i “Revista Muzeelor”.
¥ntâlnire
Miercuri, 3 martie a.c., secretarul de stat pentru Culte în
Ministerul Culturii ¿i Cultelor, domnul Lauren¡iu D. Tånase
a primit la sediul Secretariatului de Stat pentru Culte o delega¡ie
a Asocia¡iei Cre¿tine Metodiste, formatå din Pre¿edintele
Asocia¡iei Tae Sung Jung ¿i Secretarul Lauren¡iu Popa.
Tot în cursul zilei de miercuri dl. Secretar de Stat, Lauren¡iu
D. Tånase, s-a întâlnit cu Pre¿edintele Asocia¡iei Biserica lui
Isus Hristos a Sfin¡ilor din Zilele din Urmå, domnul Garth
Hansson, înso¡it de primul consilier, Titu Chebap ¿i Cornelia
Bucur, administrator.
Pre¿edintele Tae Sung Jung a prezentat evolu¡ia Asocia¡iei
Cre¿tine Metodiste în România ¿i s-a declarat mul-
¡umit de sprijinul pe care îl primesc în mod constant din
partea autoritå¡ilor locale ¿i centrale.
Pre¿edintele Asocia¡iei Biserica lui Isus Hristos a
Sfin¡ilor din Zilele din Urmå, domnul Garth Hansson a afirmat,
în numele Asocia¡iei pe care o conduce, cå apreciazå
colaborarea cu institu¡iile Statului ca fiind foarte bunå, considerând
cå micile probleme ce apar, uneori, sunt inerente
desfå¿urårii oricårei activitå¡i ¿i nu izvorâte din rea voin¡å.
În finalul întâlnirii, membrii celor douå delega¡ii au apreciat
dialogul promovat de conducerea Ministerului Culturii
¿i Cultelor, precum ¿i disponibilitatea aråtatå fa¡å de problemele
specifice ale organiza¡iilor religioase ce î¿i desfå¿oarå
activitatea în România.
Autoritatea pentru Privatizare
¿i Administrarea Participa¡iilor
Statului
În 2003, APAPS ¿i-a îndeplinit toate obliga¡iile
asumate în rela¡iile cu Banca Mondialå
Luni, 1 martie, la sediul Autoritå¡ii pentru Privatizare, a
avut loc o întâlnire între ¿eful Båncii Mondiale la Bucure¿ti,
Owaise Saadat ¿i pre¿edintele APAPS, Ovidiu Mu¿etescu.
Este prima întâlnire pe care ¿eful Båncii Mondiale la
Bucure¿ti o are cu pre¿edintele APAPS, Ovidiu Mu¿etescu.
Scopul întrevederii a fost de a pregåti vizita în România a
misiunii Departamentului Finan¡åri de Proiecte ¿i Garan¡ii
din cadrul Båncii Mondiale. Datoritå rolului extrem de
important pe care acest organism îl are în programele de privatizare,
în cadrul întâlnirii s-a realizat o analizå a programului
PSAL II derulat de cåtre APAPS.
Owaise Saadat, ¿eful Båncii Mondiale la Bucure¿ti, a
evaluat modul în care s-a desfå¿urat pânå în prezent procesul
de privatizare, subliniind faptul cå APAPS a îndeplinit acordurile
încheiate cu Banca Mondialå ¿i FMI ¿i a respectat
graficul stabilit pentru privatizarea societå¡ilor mari ¿i foarte
mari din portofoliul propriu.
În acest context, Owaise Saadat a apreciat în mod deosebit
felul în care APAPS a realizat trecerea în proprietate
privatå pentru societå¡ile mari ¿i foarte mari din PSAL I ¿i II
în anul 2003.
Ministerul Justi¡iei
Concurs pentru posturile de judecåtor
Sâmbåtå 28 februarie a avut loc, la Universitatea Politehnicå
Bucure¿ti, concursul organizat de Ministerul Justi¡iei
pentru ocuparea a 350 de posturi de judecåtor, la nivelul
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 93

Ministere
judecåtoriilor. Pe listele de concurs au fost înscri¿i 499 de
candida¡i, dintre care s-au prezentat la concurs 443.
La concurs s-au putut înscrie candida¡ii care fåceau dovada
îndeplinirii condi¡iilor prevåzute de art. 46, alin 1, lit. a) –
e) din Legea nr. 92/1992 pentru organizare judecåtoreascå,
republicatå, modificatå ¿i completatå ¿i care aveau o
vechime de minimum 5 ani în specialitate juridicå, la data
sus¡inerii concursului.
Dialog româno-austriac
În perioada 3-4 martie 2004, la invita¡ia doamnei Rodica
Mihaela STÅNOIU, ministrul justi¡iei, a efectuat o vizitå
oficialå în România domnul Dieter Bohmdorfer, ministrul
justi¡iei al Republicii Austria.
Unul din subiectele centrale ale discu¡iilor a fost
reprezentat de ini¡iativa lansatå la sfâr¿itul anului 2003 de
ministrul austriac al justi¡iei, dl. Dieter Bohmdorfer, privind
un proiect de asisten¡å pentru suplimentarea locurilor de
deten¡ie în România, prin construirea unui penitenciar.
La finalul întâlnirii, cei doi mini¿tri au semnat un
Memorandum de În¡elegere privind facilitarea cooperårii în
materie penalå.
Acest document stipuleazå obliga¡ia celor douå ministere
de a lua toate måsurile care ¡in de competen¡ele lor în materie,
pentru urgentarea procedurilor prevåzute de conven¡iile
multilaterale aplicabile, pornind de la premisa cå
existå o bazå legalå suficientå pentru cooperarea judiciarå în
materie penalå, inclusiv în domeniul transferårii persoanelor
condamnate ¿i al transferului de proceduri în materie penalå
– reprezentatå, îndeosebi, de Conven¡ia europeanå asupra
transferårii persoanelor condamnate, adoptatå la Strasbourg
la 21 martie 1983, Protocolul såu adi¡ional, adoptat la
Strasbourg la 18 decembrie 1997, Conven¡ia europeanå
privind valoarea interna¡ionalå a hotårârilor represive, adoptatå
la Haga la 28 mai 1970, Conven¡ia europeanå de asisten¡å
judiciarå în materie penalå, adoptatå la Strasbourg la 20
aprilie 1959 ¿i Conven¡ia europeanå privind transferul de
proceduri în materie penalå, adoptatå la Strasbourg la 15 mai
1972. Potrivit articolului 6 al Memorandumului, partea austriacå
se angajeazå ca, pentru facilitarea aplicårii acestuia, så
sprijine finan¡area înfiin¡årii de noi locuri de deten¡ie din
România. Acest aspect va face obiectul unui acord bilateral
separat
Convorbirile oficiale au avut în vedere ¿i colaborarea
între cele douå ministere ale justi¡iei, guvernatå de Memorandumul
de colaborare încheiat în anul 1998, colaborare
care a cunoscut o linie ascendentå în ultimii ani, doamna
ministru Rodica Mihaela Stånoiu ¿i domnul ministru Dieter
Bohmdorfer implicându-se direct în dezvoltarea rela¡iilor
între cele douå ministere. Doamna ministru Rodica Mihaela
Stånoiu a apreciat în mod deosebit sprijinul constant al
Austriei pentru finalizarea negocierilor de aderare la
Uniunea Europeanå. În contextul intensificårii eforturilor
Ministerului român al Justi¡iei pentru închiderea capitolului
24 de negocieri – Justi¡ie ¿i Afaceri Interne, a fost salutatå
implicarea Ministerului Federal al Justi¡iei al Republicii
Austria, îndeosebi în ultimii ani, în derularea unor programe
PHARE referitoare la crearea ¿i dezvoltarea sistemului de
solu¡ionare a litigiilor civile ¿i comerciale prin intermediul
medierii, acordarea de asisten¡å pentru continuarea procesului
de informatizare a sistemului de cadastru ¿i publicitate
imobiliarå; dezvoltarea sistemului justi¡iei pentru minori.
Totodatå, a fost apreciatå ini¡iativa austriacå privind
proiectul CARDS 2003. Doamna ministru Rodica Mihaela
Stånoiu a apreciat colaborarea deosebit de bunå în domeniul
justi¡iei între România ¿i Austria, care are o tradi¡ie îndelungatå,
în anul 1965 fiind semnatå Conven¡ia între România ¿i
Republica Austria cu privire la asisten¡a juridicå în materia
dreptului civil ¿i de familie ¿i la valabilitatea ¿i transmiterea
actelor, iar în anul 1972 Protocolul adi¡ional la aceastå
Conven¡ie.
Ministerul Educa¡iei, Cercetårii
¿i Tineretului
Lansarea programului „Cele mai bune 200
de licee din ¡arå - centre acreditate ECDL”
Ministerul Educa¡iei, Cercetårii ¿i Tineretului ¿i Funda¡ia
European Computer Driving Licence Romania (ECDL), au
lansat oficial, mar¡i, 2 martie 2004, un protocol de colaborare
prin care se stabile¿te cadrul general de implementare a standardului
de certificare ECDL în învå¡åmântul din România
pentru elevi ¿i pentru profesori, cât ¿i acreditarea gratuitå
pentru 200 de licee din România. Documentul a fost semnat
din partea MECT de domnul Alexandru Athanasiu, ministrul
educa¡iei, cercetårii ¿i tineretului, iar din partea ECDL Romania,
de domnul Florin Pogonaru, pre¿edinte ¿i domnul
Matei Dimitriu, director general. Acreditarea gratuitå a celor
200 de licee cuprinde: - acreditarea capabilitå¡ilor tehnice ale
liceelor în cauzå pentru a putea sus¡ine teståri ECDL (în mod
normal aceastå acreditare costå între 750-1000 EURO pentru
un centru de testare) - acreditarea gratuitå a câte doi profesori
pentru fiecare liceu acreditat drept centru de testare (în
mod normal aceastå acreditare costå 180 EURO) - oferirea
de simulåri de teståri gratuite pentru elevi (sunt estimate mai
multe ¿edin¡e de simulare, în func¡ie de solicitårile pentru
fiecare liceu, la care supravegherea ¿i corectura se vor efectua
gratuit sub supervizarea speciali¿tilor ECDL) - suporturi
de curs ¿i simulåri pentru fiecare liceu - asisten¡å în implementarea
programului.
Criteriile de selec¡ie ale celor 200 de licee sunt urmåtoarele:
• Dotarile tehnice (numar de calculatoare, caracteristici)
• Medii admitere la Matematica - informatica
• Numarul de elevi
• Ultima medie de admitere in liceu
• Profesori titulari de informatica
• Rezultatele Profesorilor la examenele ECDL
94
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Ministere
• Numar de clase de informatica
Funda¡ia ECDL pune la dispozi¡ia comisiilor de specialitate
din cadrul MECT programa specificå de pregåtire
ECDL, în vederea adoptårii acesteia în programa de învå-
¡åmânt pentru clasele a IX-a ¿i a X-a, având drept finalitate
pregåtirea gratuitå pentru testårile ECDL. Participarea elevilor
la program presupune achizi¡ionarea cardului de aptitudini
ECDL (foaia matricolå de înscriere în program) în valoare
de 20 EURO. Testårile se vor face cu profesorii acredita¡i
gratuit în cadrul liceelor, în condi¡iile standardului
ECDL. La evenimet au mai participat reprezentan¡i ai Inspectoratelor
¿colare Jude¡ene, ai ISMB ¿i ai liceelor bucure¿tene.
Obiectivele parteneriatului MECT – ECDL Romania: -
cre¿terea competen¡elor profesionale în utilizarea computerului
în procesul de învå¡åmânt - optimizarea investi¡iilor
în tehnicå de calcul ¿i aplica¡ii software realizate pânå în
prezent în cadrul SEI, prin pregåtirea profesorilor - pregåtirea
unei for¡e de muncå cu un grad mai înalt de calificare în
utilizarea computerului - pregåtirea tuturor absolven¡ilor de
liceu pentru Societatea Informa¡ionalå în contextul integrårii
europene.
Ministerul Apårårii Na¡ionale
Sisteme de climatizare pe echipamente militare
Pe transportoarele amfibii blindate din dotarea militarilor
Batalionului 26 Infanterie “Neagoe Basarab”, afla¡i în misiune
în Irak, o echipå de speciali¿ti de la Uzina Electromecanicå
Moreni a instalat, în ultimele douå såptåmâni, sisteme
de climatizare. Sistemele men¡ionate au fost special proiectate,
construite ¿i testate astfel încât så nu limiteze capacitatea
de luptå a militarilor afla¡i în vehiculele blindate. Acestea
sunt asemånåtoare cu cele utilizate cu succes, de circa un an
¿i jumåtate, pe TAB-urile militarilor români din Afganistan.
Instala¡iile de aer condi¡ionat au capacitatea de a måsura
permanent, prin unitatea de comandå climatronicå, temperatura
din interiorul transportorului ¿i din mediul înconjuråtor.
Prin montarea sistemelor de climatizare temperatura în
interiorul TAB-urilor poate fi reglatå între 18 ¿i 28 de grade
Celsius, în condi¡iile în care temperatura în exterior poate
atinge, în aceastå perioadå a anului, valori de peste 45 de
grade la umbrå.
Autoritatea Na¡ionalå pentru
Protec¡ia Consumatorilor
Înspectorii OMBPC au verificat
depozitele Europa ¿i Flora
Inspectorii Oficiului pentru Protec¡ia Consumatorilor al
Municipiului Bucure¿ti au efectuat, joi, 4.03.2004, o ac¡iune
de control la douå depozite en-gross. ¥n cadrul ac¡iunii de
control, au fost verifica¡i 24 agen¡i economici din Complexul
Europa ¿i Complexul Flora.
Inspectori OMBPC au constatat urmåtoarele abateri:
• Condi¡ii de depozitare ¿i comercializare care conduc la
deteriorarea produselor;
• Comercializarea încål¡åmintei fårå a avea pictogramele
care så indice felul materialelor componente;
• Comercializarea articolelor de îmbråcåmintei fårå a
avea inscrip¡ionat modul de între¡inere ¿i compozitia fibroaså
a acesteia;
• Comercializarea dulciurilor fårå elemente de identificare
sau cu elemente de identificare incomplete ¿i netraduse
în limba românå.
¥n urma abaterilor constatate, inspectorii OMBPC au dispus
oprirea temporarå a activitå¡ii la 3 agen¡i economici precum
¿i oprirea de la comercializarea a produselor cu abateri
în valoare de peste 450 milioane lei. Valoarea totalå a amenzilor
aplicate a fost de 108 milioane lei.
Agen¡ia Românå
pentru Investi¡ii Stråine
Investi¡ii stråine în România
In anul 2003, fluxurile mondiale de investitii straine directe
(ISD) au inregistrat o valoare estimata de cca. 653 miliarde
USD, mentinandu-se la acelasi nivel atins in anul 2002
(651 miliarde USD), in scadere cu 53% fata de valoarea atinsa
in 2000 si cu 21% fata de valoarea inregistrata in 2001. In
anul 2003, investitiile straine directe in economiile in tranzitie
au crescut cu 3% atingand o valoare de peste 30 miliarde
USD fata de cca. 29 miliarde USD in 2002. In cele opt
tari din Europa Centrala si de Est viitoare membre ale Uniunii
Europene in 2004, investitiile straine directe au inregistrat
un declin de 46%, scazand de la 28 miliarde USD in
2002, la 15 miliarde USD in 2003. Acest declin, in contextul
cresterii fluxurilor ISD in aceasta regiune a fost contrabalansat
de cresterea semnificativa in celelalte tari si de
aparitia unor noi competitori - Rusia si Ucraina. Acest fapt
confirma prognozele referitoare la reorientarea distributiei
fluxurilor ISD catre tarile din Estul si Sud-Estul Europei ca
urmare a procesului de extindere a Uniunii Europene.
Conform datelor statistice provizorii furnizate de Banca
Nationala a Romaniei, in anul 2003, valoarea investitiilor
straine directe in Romania a fost de 1381 milioane Euro,
aproximativ 1574 milioane USD, calculata la un curs mediu
anual 1Euro=1,14USD, comparativ cu perioada similara a
anului trecut, cand valoarea inregistrata a fost de 1144 milioane
USD. Din datele prezentate se observa o crestere procentuala
de 37.6% a investitiilor straine directe in tara noastra
in 2003 fata de anul 2002, fiind practic primul an dupa
1999, cand se inregistreaza o crestere semnificativa a volumului
ISD in Romania. Media anuala a investitiilor straine
directe in Romania pe cei 13 ani (1991 - 2003) a fost de 803
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 95

Ministere
milioane USD. Volumul total al investitiilor straine directe
in Romania a depasit 10 miliarde USD, atingand pana la
sfarsitul anului 2003, valoarea de cca. 10,433 miliarde USD.
Unul dintre obiectivele propuse de Romania pentru perioada
2001-2004, acela de a depasi valoarea de 10 miliarde USD a
fost realizat, tinand cont de faptul ca pana la sfarsitul anului
2000 volumul total de investitii straine atrase de Romania a
fost de 6558 milioane USD reprezentand o crestere cu 59%.
Cresterea indicelui de incredere ISD se reflecta in situatia
inregistrarilor conform Legii 332/2001 privind investitiile
directe cu impact semnificativ in economie, lege care prevede
acordarea de facilitati pentru investitiile a caror valoare
depaseste echivalentul a 1 milion dolari SUA preluate de
Codul Fiscal incepand cu luna ianuarie a.c. In perioada
octombrie 2001 - decembrie 2003 s-au primit informatii
privind inregistrarea statistica a 250 proiecte de investitii, a
caror valoare angajata este de 2.071.600.131 USD, participarea
straina reprezentand 1.130.629.347 USD, respectiv
54.61% din totalul general. Dintre acestea, pana la sfarsitul
lunii decembrie 2003 s-au finalizat 110 proiecte de investitii
in valoare de 793.193.316 USD. La finele anului 2003, investitiile
directe cu impact semnificativ in economie au atins
valoarea de 806.759.626 USD, inregistrandu-se 95 de proiecte
de investitii, fata de 92 de proiecte in anul 2002. In
vederea acordarii asistentei de specialitate necesare investitiilor/investitorilor,
precum si pentru a accelera realizarea
noilor propuneri de proiecte de investitii, ARIS a realizat
monitorizarea proiectelor de investitii aflate in diverse etape
de derulare in scopul asigurarii conditiilor necesare realizarii
si finalizarii acestora. Pe parcursul anului 2003 ARIS a
urmarit realizarea in Romania a unui numar de 16 proiecte
de investitii cu o valoare totala estimata de aprox. 750 milioane
USD. dintre care 14 sunt proiecte noi de tip Greenfield,
impactul social materializandu-se in crearea a peste 10.000
de locuri de munca.
Incepand cu 27 ianuarie 2003, in conformitate cu OUG
194/2002 privind regimul juridic al strainilor in Romania
aprobata, modificata si completata prin Legea 357/2003,
ARIS acorda avizul tehnic de specialitate cetatenilor straini
(mai putin celor din UE, AELS, tarile semnatare ale tratatului
de aderare la UE, SUA, Canada, Japonia) care solicita
viza de lunga sedere pentru desfasurarea de activitati comerciale
in Romania. Pe tot parcursul anului 2003, la sediul
Agentiei Romane pentru Investitiii Straine, compartimentul
juridic, au fost inregistrate un numar de 269 solicitari avand
ca obiect eliberarea avizului tehnic, in conformitate cu prevederile
sus-mentionate si Ordinele Presedintelui nr. 21/
24.01.2003 si 201/25.07.2003. Pana la 31 decembrie 2003,
s-a analizat documentatia aferenta unui numar de 270 de solicitari
si s-au acordat 266 de avize tehnice, din care 225 au
fost favorabile, 41 nefavorabile, un dosar a fost inchis in
urma retragerii cererii.
96
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Curier jude¡ean
Alba
• La finele såptåmânii trecute la Casa de Culturå a
Studen¡ilor din Alba Iulia prefectul jude¡ului Alba, dr. ing.
ec. Mugurel Liviu Sârbu a avut o întâlnire cu medicii de
familie din jude¡ ¿i conducerile institu¡iilor din domeniul sånåtå¡ii.
Scopul acestei întâlniri care s-a dorit una constructivå,
a fost acela de a gåsi solu¡ii concrete la unele probleme
cuc are se confruntå medicii de familie din jude¡.
• Biroul Executiv Jude¡ean al PSD Alba a stabilit candidaturile
pentru Consiliul jude¡ean Alba, precum ¿i pentru
primåriile din jude¡.
• Organiza¡ia PD Zlatna în frunte cu primarul Daniei
Negra au trecut în tabåra partidului Social Democrat.
• În cadrul ¿edin¡ei Comisiei Consultative a jude¡ului
Alba, prefectul Mugurel Liviu Sârbu a prezentat situa¡ia lucrårilor
la cele 13 såli de sport care se construiesc în jude¡ul
Alba conform programului lansat de Guvernul Nåstase.
• De mår¡i¿or, prefectul jude¡ului Alba, Mugurel Liviu
Sârbu a oferit mår¡i¿oare, simboluri ale primåverii, angajatelor
din cadrul institu¡iei, dar ¿i ziaristelor din presa localå.
• Vicepre¿edintele CJ Alba, Ioan Florea a declarat cå
programul SAMTID a primit undå verde ¿i va intra în acest
an în faza de finan¡are. Programul SAMTID presupune reabilitarea
re¡elelor de apå ¿i canal din 10 municipii ¿i ora¿e din
jude¡ul Alba, cu excep¡ia Sebe¿ului care a preferat un partener
privat. Programul este de circa 13 miliarde de Euro, iar
jumåtate din sumå este nerambursabilå.
Arad
• Prefectul jude¡ului Arad a participat sâmbåtå, 28 februarie
2004, ora 13.00, la un concurs de desen pentru copii,
organizat de cåtre Protec¡ia Civilå la Palatul Copiilor din
Arad. Vasile Dan Ungureanu a avut plåcerea de a decerna
premiile ferici¡ilor câ¿tigåtori. În aceea¿i zi, la ora 13.30,
reprezentantul Guvernului în teritoriu a fost prezent la Ziua
Por¡ilor deschise, o manifestare propuså de IPCJ Arad. ¥n
seara zilei de sâmbåtå, prefectul Vasile Dan Ungureanu a
participat la Balul Românesc de la Båtania (Ungaria), organizat
de cåtre Autoguvernarea pe ¡arå a Românilor din Ungaria.
• Luni, 1 martie, diminea¡å reprezentantul Guvernului în
teritoriu a fost prezent la greva sindicali¿tilor CFR, desfå-
¿uratå între orele 07.00 – 09.00. Solicitårile acestora au privit
cre¿terea salariilor propor¡ional cu infla¡ia, acordarea tichetelor
de maså, condi¡ii mai bune de muncå ¿i încetarea
disponibilizårilor colective, solu¡ia propuså fiind cea a lichidårilor
individuale. Greva s-a încheiat fårå incidente ¿i fårå
plângeri din partea utilizatorilor de servicii CFR.
• Mar¡i, 3 martie, la ora 10.00, subprefectul Florin Reme¡an
¿i consilierul Florin Trânc s-au deplasat la sediul Primåriei
din comuna Zåbrani, în vederea demiterii primarului
Siminaica Alexandru din func¡ia de pre¿edinte al Comisiei
locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privatå asupra
terenurilor Zåbrani. Acest lucru survine în urma Ordinelor
de prefect nr. 157/2 martie 2004 ¿i 158/2 martie a.c.,
apårute ca urmare a avizului favorabil emis de Ministerul
Administra¡iei ¿i Internelor, nr. 615/2 martie 2004.
- Demiterea primarului din aceastå func¡ie a intrat în
vigoare din data de 2 martie 2004 ¿i se men¡ine pânå în data
de 4 iunie 2004.
- Prin Ordinul al Prefectului nr. 158/2 martie 2004, viceprimarul
Reche¿tean Ioan a fost desemnat în func¡ia de pre-
¿edinte al Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate
privatå asupra terenurilor, din data de 2 martie 2004,
pânå în data de 4 iunie 2004.
- Motivele suspendårii primarului Siminaica din func¡ia
amintitå se referå la:
- Procentul de 72% în ceea ce prive¿te eliberarea titlurilor
de proprietate, comisia localå mai având de eliberat 623
titluri;
- Nepunerea în aplicare a hotårârilor nr. 925/18 august
2003 ¿i 1178/8 decembrie 2003 ale Comisiei jude¡ene pentru
stabilirea dreptului de proprietate privatå asupra terenurilor,
care au avut ca obiect restituirea în naturå a suprafe¡ei de
2926 ha teren agricol;
- Neîntocmirea documenta¡iei tehnice de preluare a
suprafe¡ei de teren agricol de la Agen¡ia Domeniilor Statului;
- Re¡inerea în birou ¿i nepunerea la dispozi¡ia Comisiei
locale Zåbrani a documentelor de fond funciar, motiv pentru
care aceasta nu-¿i poate exercita atribu¡iile prevåzute de
lege;
- Reprezentarea Comisiei locale în fa¡a instan¡elor de judecatå,
în procesele care au ca obiect reconstituirea dreptului
de proprietate, fårå ca aceastå Comisie så aibå cuno¿tin¡å sau
så fi decis pozi¡ia pe care pre¿edintele ei o înainteazå instan-
¡elor judecåtore¿ti.
• ¥n aceea¿i zi, la ora 12.00, imediat dupå vizitarea viitoarei
loca¡ii a primåriei Zådåreni, subprefectul Jude¡ului
Arad a participat la Adunarea cetå¡eneascå întrunitå ad-hoc,
la sediul grupului de pompieri din localitate, pentru a verifica
modul în care locuitorii zonei s-au pregåtit pentru transformarea
satului în comunå.
- În prezidiu, alåturi de subprefect, s-au mai aflat vicepre¿edintele
Consiliului Jude¡ean Arad, domnul Gheorghe
Falcå, consilierul jude¡ean Gheorghe Chiper, primarul
Cornel ºuplea ¿i viceprimarul Corneliu Selegean.
- Subprefectul Reme¡an a citit mesajul Guvernului, referitor
la ridicarea statutului localitå¡ii ¿i le-a transmis celor
prezen¡i îndemnul de a fi uni¡i în sprijinirea viitoarei unitå¡i
administrativ-teritoriale.
- Problemele care pot surveni sunt legate de viitoarele
sedii pentru primårie, poli¡ie ¿i ¿coala din Zådåreni, solu¡ia
propuså în prezent de locuitorii localitå¡ii fiind aceea de a
utiliza sediul ¿colii pentru celelalte douå institu¡ii amintite.
- Unele avantajele sunt reprezentate de existen¡a re¡elei
de gaze naturale ¿i de bogå¡ia terenurilor agricole din zonå,
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 97

Curier jude¡ean
factori care atrag dupå sine prezen¡a investitorilor.
• Vineri, 27.02.2004, s-a semnat În¡elegerea de Parteneriat
între reprezentan¡ii Conducerii Organiza¡iei Jude¡ene
a PSD Arad ¿i ai Conducerii Ligii Jude¡ene Arad a Pensionarilor.
Acest parteneriat vizeazå sus¡inerea campaniei
electorale locale precum ¿i a candida¡ilor de primar de cåtre
membrii Ligii Jude¡ene a Pensionarilor. Trebuie så men-
¡ionåm cå liga are peste 30.000 de membri în municipiu ¿i
jude¡.
• Duminicå, 29.02. 2004, primarul Aradului, pre¿edintele
PSD, dl. Dorel Popa, a luat un prânz de lucru împreunå
cu 35 de cetå¡eni din municipiu pentru a discuta problemele
cartierelor lor precum ¿i despre realizårile primåriei în aceste
cartiere.
• Aceastå întâlnire continuå seria prânzurilor de lucru pe
care primarul le are cu cetå¡enii încå din luna decembrie
2003.
• Luni, 1 martie, pre¿edintele Organiza¡iei Jude¡ene, primarul
Dorel Popa, s-a deplasat în unitå¡ile de produc¡ie din
municipiu ¿i a oferit mår¡isoare femeilor care lucreazå acolo;
separat de acestea împreunå cu Organiza¡ia Municipalå
PSD, prin tinerii såi, primarul Dorel Popa a fost prezent pe
stradå ¿i a oferit mår¡i¿oare femeilor.
• Luni 1-03.2004, la ora 14,00 a avut loc ¿edin¡a de lucru
a Biroului executiv al PSD, ¿edin¡å prezidatå de dl. Pre-
¿edinte al Organiza¡iei Municipale Edeleni Coloman. Punctele
aflate pe ordinea de zi a fost: raportul privind activitatea
organiza¡iilor de cartier privind primirile în partid; Informare
privind activitatea domeniilor de activitate electoralå (cu elevii
¿i cadrele didactice, cu lumea medicalå ¿i spitalele); confirmåri
de noi membri; diverse.
• Mar¡i, 2.03.2004, pre¿edintele PSD Arad, Dorel Popa,
a avut o întâlnire la Bucure¿ti, cu dl Marius Locic pentru a
perfecta aspectele preluårii de cåtre aceasta a clubului de fotbal
UTA Arad.
Anterior acestei întâlniri, luni, 1.03. 2004, a avut loc
prezentarea domnului Marius Locic ¿i a noului antrenor al
echipei, dl. Ilie Stan cåtre reprezentan¡ii mass-media arådene
într-o conferin¡å de preså la Palatul Administrativ.
• Vasile Dan Ungureanu a participat miercuri, 3 martie,
la reuniunea convocatå de cåtre Guvern, pentru dezbaterea
celor douå programe na¡ionale, „România curatå” ¿i „2004 –
Anul Colectivitå¡ilor Locale”, unde a prezentat proiectele jude¡ului
Arad. La reuniunea de la Sibiu s-a remarcat absen¡a
reprezentan¡ilor consiliilor locale Curtici ¿i Lipova, fapt care
atrage aten¡ia asupra interesului acestora fa¡å de cetå¡enii pe
care îi conduc.
• Joi, 4 martie, la ora 12.00, Prefectul Jude¡ului Arad a
participat la ceremonialul de decernare a titlului de „Honoris
Causa” domnului Joshua Muravich, de cåtre Universitatea
„Aurel Vlaicu”.
Bihor
• Constituitå din ordinul prefectului Florian Serac, o
comisie de verificare a examinat la fa¡a locului, în ultima
decadå a lunii februarie, stadiul reabilitårii fiecåreia din cele 9
unitå¡i ¿colare din jude¡ul Bihor, cuprinse în tran¿a a V-a (anul
2003) a Programului de reabilitare a ¿colilor derulat de Ministerul
Educa¡iei ¿i Cercetårii.
Termenul de finalizare a lucrårilor de execu¡ie, pentru
toate unitå¡ile ¿colare, a fost stabilit, potrivit caietului de sarcini,
în decembrie, 2003, respectiv dupå ¿ase luni de la semnarea
contractelor(16 – 20 iunie 2003). Comisia de verificare
a constatat cå pentru construc¡ia clådirii ¿colilor ¿i a gruprilor
sanitare aferente au fost alocate fonduri de la Ministerul Educa¡iei
¿i Cercetårii; Comisia a luat act de faptul cå amenajårile
exterioare, bran¿amentele, clådirea ¿i echipamentul centralei
termice, dotårile PSI, intrå în sarcina consiliilor locale cu sprijinul
Consiliului Jude¡ean.
Urmårind modul de respectare a obliga¡iilor de cåtre anteprenor,
comisia constatå råmâneri în urmå în cazul fiecårei
¿coli, dar dacå la unele realizarea stadiilor fizice se aflå la
peste 90 la sutå (ªcolile din Dijir, Diosig, ºigåne¿ti, ªerani),
la altele abia s-a depå¿it 60 la sutå (Le¿, Vii¿oara, Oradea).
Motiva¡ia generalå constå în începerea lucrårilor cu mare întârziere
(august-septembrie), inclusiv din cauza atribuirii
acestor lucråri mai multor subanteprenori. În ceea ce prive¿te
lucrårile ce cad în sarcina consiliilor locale, concluzia comisiei
de verificare sunå aproape invariabil: Existå fonduri
alocate acestui gen de lucråri, dar primåriile nu au încheiat
contracte privind proiectarea ¿i execu¡ia lucrårilor de bran-
¿amente pentru utilitå¡i, sistematizare, împrejmuirea clådirilor
¿colare ¿ a. Fa¡å de aceastå situa¡ie, prefectul Florian Serac a
dispus contractarea ¿i execu¡ia tuturor lucrårilor ce revin
primåriilor, pânå la data de 31 martie 2004.
Bistri¡a Nåsåud
• Sâmbåtå, 28 februarie 2004, candidatul PSD pentru
primåria municipiului Bistri¡a, ing. Ioan Adrian Mure¿an,
împreunå cu actualul viceprimar PSD, Ioan Boti¿, pre¿edintele
Organiza¡iei Municipale PSD, au participat în direct, la
televiziunea localå, la o emisiune amplå ¿i menitå så promoveze
imaginea viitorului candidat care va fi lansat în
campanie electoralå pentru fotoliul de primar.
• Duminicå, 29 februarie 2004, în municipiul Bistri¡a
s-au desfå¿urat lucrårile Adunårii de constituire a Asocia¡iei
Profesorilor Social Democra¡i, din jude¡ul Bistri¡a Nåsåud.
Au participat peste 600 de cadre didactice, din mediul rural
¿i urban.
Au participat prefectul Viorel Pupezå, pre¿edintele CJ,
Gheorghe Marinescu ¿i al¡i lideri marcan¡i ai PSD BN.
O semnifica¡ie deosebitå acordatå evenimentului a constituit-o
prezen¡a la lucråri, ca invitat special, a doamnei
98
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Curier jude¡ean
Ecaterina Andronescu.
Cu acest prilej, dascålii bistri¡eni cu simpatii social democrate,
au eviden¡iat rolul pe care îl de¡in în contextul
politic actual. În încheiere, conform Statului, au fost alese
structurile de conducere ale Asocia¡iei Jude¡ene. Inspectorul
general al IJS ¿i vicepre¿edinte al PSD BN, prof. Vasile
Negri¿er fiind ales ca pre¿edinte al nou înfiin¡atei Asocia¡ii a
Profesorilor Social-Democra¡i, la nivel de jude¡.
• Luni, 1 martie, candidatul PSD la Primåria municipiului
re¿edin¡å de jude¡, ing. Ioan Adrian Mure¿an, înso¡it de
o delega¡ie a Organiza¡iei municipale a tinerilor Social Democra¡i,
a dåruit mår¡i¿oare la 4000 de femei din zona industrialå,
din institu¡ii, pie¡e ¿i din sfera mass-media. Fiecare
mår¡i¿or a fost înso¡it d eo felicitare, purtând simbolul celor
trei trandafiri alba¿tri ¿i sloganul „Bistri¡a la start pentru
Europa!“
• În toate Organiza¡iile PSD dinj cele 60 de comune ale
jude¡ului, au fost dåruite mår¡i¿oare împreunå cu felicitarea
special transmiså în acest scop, de cåtre primul ministru
Adrian Nåstase.
• Mar¡i, 2 martie, o delega¡ie a ora¿ului italian L’Aquila,
care a vizitat municipiul Bistri¡a, s-a întâlnit cu prefectul
Viorel Pupezå ¿i cu al¡i membri cu func¡ii administrative din
jude¡ ¿i din municipiu. Au fost propuneri care så sus¡inå o
viitoare colaborare de duratå ¿i de atragere de capital italian
pentru zona industrialå din Bistri¡a.
Mar¡i, 2 martie, prefectul Viorel Pupezå ¿i pre¿edintele
CJ, Gheorghe Marinescu s-au întâlnit cu membri Organiza¡iei
PSD din comuna Ciceu Giule¿ti, având ca punct de
dezbatere viitoarele oferte electorale pentru alegerile locale
din iunie 2004.
• Mar¡i, 2 martie, în cadrul programului såptåmânal de
audien¡e de la sediul Prefecturii BN, prefectul Viorel Pupezå
a primit numero¿i cetå¡eni, care au solicitat sprijin în diverse
probleme, unele de implementare a legisla¡iei funciare, dar
¿i altele care ¡in de sus¡inere socialå în particular.
• Joi, 4 martie, prefectul Viorel Pupezå, s-a întâlnit cu un
grup de primari din raza jude¡ului moment în care s-a pus
problema intensificårii muncii în sectorul eviden¡ei popula¡iei,
de sus¡inere a persoanelor care trebuie så-¿i întocmeascå
aceste acte în a¿a fel, ca la viitoarele alegeri locale så
nu se înregistreze probleme care ar putea dåuna bunului mers
al votårii. Aceste întâlniri vor continua în zilele urmåtoare,
cu reprezentan¡ii primåriilor ¿i cei ai institu¡iei abilitate în
probleme de eviden¡a popula¡iei.
Bra¿ov
• Prefectul jude¡ului Bra¿ov, domnul Otilian Neagoe, a
condus mar¡i 2 martie 2004, ¿edin¡a consilierilor onorifici,
prilej cu care au fost dezbåtute problemele semnalate de cåtre
cetå¡enii Bra¿ovului, referitoare la func¡ionarea sistemului de
sånåtate.
La aceastå ¿edin¡å au participat ¿efii institu¡iilor de sånåtate
din jude¡, ai Direc¡iei Jude¡ene de Sånåtate Publicå, Casei
Jude¡ene de Asiguråri de Sånåtate, Colegiului Farmaci¿tilor ¿i
Colegiul Medicilor. S-au purtat discu¡ii referitoare la: formula
de calcul a pre¡ului pentru medicamentele eliberate în regim
compensat ¿i gratuit, organizarea ¿i func¡ionarea sistemului de
îngrijire la domiciliu, îndatoririle medicului de familie în raport
cu asigura¡ii. S-a acordat o aten¡ie deosebitå modalitå¡ii
de alocare a fondurilor de la CASJ pentru medicina primarå,
ambulatoriul de specialitate ¿i analizele de laborator. S-a re-
¡inut, de asemenea, propunerea de a fi desemna¡i din rândul
pensionarilor, persoane care så le reprezinte interesele în consiliului
de administra¡ie al CASJ.
• Mar¡i, 2 martie, la Prefectura jude¡ului Bra¿ov a avut loc
o conferin¡å de preså sus¡inutå de jude¡ului Bra¿ov, domnul
Otilian Neagoe, ¿i directorul Studiourilor Castel Film, domnul
Marian Popescu. Tema acestei întâlniri a fost prezentarea programului
din ziua de 4 martie, când va avea loc la
Cinematograful „Patria” din Bra¿ov, avanpremiera filmului
„Cold Mountain”.
La acest eveniment vor participa regizorul Anthony
Minghella, producåtorul executiv Iain Smith, ata¿atul de preså
al companiei producåtoare – MIRAMAX ¿i echipa românå de
la CASTEL FILM.
La spectacolul de galå ce va începe la ora 19.00 ¿i-au
anun¡at participarea Excelen¡a Sa Ambasadorul Statelor Unite
ale Americii la Bucure¿ti, domnul Michael Guest, Excelen¡a
Sa Ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii ¿i Irlandei de
Nord, domnul Quinton Qulayle, ministrul Culturii ¿i Cultelor,
domnul Råzvan Theodorescu, precum ¿i importan¡i oameni
politici ¿i de afaceri din Bra¿ov.
Buzåu
• Luni, 1.03.2004, prefectul jude¡ului, dr. Ion Vasile s-a
întâlnit cu ¿efii serviciilor descentralizate, primarul
Municipiului Buzåu, pentru a pregåti vizita premierului
Adrian Nåstase, la Buzåu.
• Mar¡i, 2.03.2004, prefectul jude¡ului, dr. Ion Vasile a
acordat audien¡e unui numår de 15 de persoane care au solicitat
rezolvarea unor probleme legate de aplicarea Legii
18/1991 ¿i de naturå socialå.
Prefectul jude¡ului, dr. Ion Vasile împreunå cu o delega¡ie
de consilieri ai primului ministru, au organizat traseul
¿i vizita premierului în jude¡ul Buzåu.
• Miercuri, 3.03.2004, la ora 12,30 primul ministru
Adrian Nåstase a sosit în comuna Smeeni pentru a inaugura
prima salå de sport din mediul rural. Dupå inaugurare,
primul ministru a aruncat mingea de deschidere în primul
meci de handball din aceastå salå, apoi s-a adresat mul¡imii,
precizând cå a adus localnicilor un tractor nou, pe care l-a
donat Primåriei din localitate.
La ora 13,00 premierul s-a deplasat spre municipiul
Buzåu pentru a vizita S.C. DUCTIL S.A ¿i S.C. ALISON
HAYES, douå firme cu capital stråin, unde s-a întâlnit cu
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 99

Curier jude¡ean
muncitorii ¿i conducerea societå¡ilor.
La ora 14,00 primul ministru a inaugurat Pia¡a Centralå,
obiectiv în care s-au investit 17 miliarde de lei, dupå care
premierul înso¡it de prefectul jude¡ului ¿i de alte oficialitå¡i
la Prefecturå pentru a sus¡ine o conferin¡å de preså ¿i interviuri
televizate. În final, dupå o scurtå întrevedere cu liderii
Organiza¡iei Jude¡ene PSD Buzåu, premierul înso¡it de
echipa sa a plecat spre Bucure¿ti.
• Joi, 4.03.2004, prefectul jude¡ului a participat la
¿edin¡a såptåmânalå a comisiei jude¡ene de fond funciar.
• Vineri, 5.03.2004, pre¿edintele Organiza¡iei Jude¡ene
PSD Buzåu, dr. Ion Vasile, a sus¡inut la sediul partidului o
conferin¡å de preså în care s-au discutat aspecte ale vie¡ii
politice buzoiene, dar ¿i despre cele de la nivelul central.
Cluj
• La finalul videoconferin¡ei desfå¿urate vineri,
27.02.2004, în cadrul cåreia au fost discutate probleme
actuale ale administra¡iei publice ¿i cele din domeniul sanitar,
dl. Vasile Soporan, prefectul jude¡ului Cluj, a propus
constituirea unui grup de lucru pentru rezolvarea problemelor
medico-sociale ale jude¡ului. Din cadrul acestui organism
fac parte reprezentan¡i ai Prefecturii jude¡ului Cluj,
Consiliului Jude¡ean, institu¡iilor publice sanitare din jude¡ul
Cluj, Colegiului Medicilor ¿i Farmaci¿tilor, Casei de Asiguråri
Cluj ¿i ai Senatului Universitå¡ii de Medicinå ¿i Farmacie
„Iuliu Ha¡ieganu”.
Comisia Consultativå pentru asisten¡å medicalå ¿i servicii
de sånåtate se va întruni lunar iar în cadrul ei vor fi
dezbåtute problemele cu care se confruntå sistemul sanitar
clujean, se vor analiza modalitå¡ile de sprijin ¿i ajutor pentru
pacien¡ii cu probleme sociale, ¿i cele de finan¡are ¿i suplimentare
a fondurilor alocate unitå¡ilor spitalice¿ti. De asemenea,
vor fi analizate posibilitå¡ile de implicare a comunitå¡ii
locale în dezvoltarea sistemului sanitar, precum ¿i necesitatea
înfiin¡årii ¿i organizårii unui spital de urgen¡å la
nivelul municipiului de re¿edin¡å.
• Consiliul Jude¡ean Cluj a primit prin trasmitere de la
Ministerul Apårårii Na¡ionale douå tractoare-artilerie
(tanchete). Cele douå tanchete vor fi repartizate cåtre Regia
Autonomå a Drumurilor Jude¡ene Cluj, institu¡ie care le va
putea folosi în zona de munte pentru degajarea drumurilor.
Cele douå utilaje vor fi predate ¿i cu piese de schimb, RADJ
urmând så le echipeze cu accesoriile necesare lucrårilor de
deszåpezire.
Transferul acestor utilaje de la armatå cåtre Consiliul
Jude¡ean Cluj s-a fåcut în urma solicitårii exprese a autoritå¡ii
administra¡iei publice jude¡ene, ¡inând cont de faptul cå
armata î¿i înnoie¿te tehnica ¿i cå cele douå tanchete vor fi
foarte utile RADJ pe timpul iernii. Ele vor fi transportate în
zona montanå, func¡ie de evolu¡ia vremii, cel mai probabil în
toamna lui 2004. Utilajele sunt compatibile cu restul tehnicii
de deszåpezire a RADJ, respectiv cu frezele din dotare.
Conform HG 151/12.02.2004, transferul celor douå tanchete
va fi perfectat prin proces-verbal de predare-primire în
cursul urmåtoarelor douå såptåmâni.
• Mar¡i, 2.03.2004, Sala Mare a Palatului Administrativ
s-a desfå¿urat Comitetul Operativ Consultativ al Jude¡ului
Cluj în cadrul cåruia au fost abordate urmåtoarele teme:
- Prezentarea constatårilor rezultate ¿i a måsurilor dispuse
în urma controlului func¡ionårii amenajårilor piscicole din
jude¡ul Cluj conform Ordinului nr. 55/2004 al Prefectului
Jude¡ului Cluj;
- Stadiul aplicårii la nivelul jude¡ului Cluj a prevederilor
H.G. nr. 541/2003 privind stabilirea de måsuri pentru limitarea
emisiilor în aer ale anumitor poluan¡i proveni¡i din instala¡ii
mari de ardere;
- Aplicarea la nivelul jude¡ului Cluj a Programelor
Na¡ionale „Anul 2004 – anul colectivitå¡ilor locale” ¿i „România
curatå”;
- Stabilirea de måsuri, conform legisla¡iei în vigoare
privind eliminarea unor deficien¡e relevate de activitatea de
control a respectårii legisla¡iei rutiere;
- Gospodårirea localitå¡ilor urbane ¿i rurale în temeiul
O.G. nr. 21/2002 privind gospodårirea localitå¡ilor urbane ¿i
rurale coroboratå cu prevederile Legii nr. 416/2001 privind
venitul minim garantat;
- Realizarea autodromului interna¡ional de Formula 1 în
Transilvania – solicitarea S.C. COMEX S.R.L. Satu Mare
pentru identificarea posibilelor loca¡ii din jude¡ul Cluj, în
acest context;
- Stabilirea ac¡iunilor necesare pentru realizarea programului
de înfiin¡are a perdelelor forestiere de protec¡ie a cåilor de
comunica¡ii împotriva înzåpezirii în anul 2004 ¿i pregåtirea
programului pentru perioada 2005-2012.
Constan¡a
• Prefectul Jude¡ului Constan¡a a convocat ¿edin¡a såptåmânalå
a Comandamentului pentru monitorizarea îndeplinirii
activitå¡ilor prevåzute pentru îndeplinirea OUG 96/2002 completatå
cu OUG 70/2003, privind atribuirea produselor lactate
¿i de panifica¡ie cåtre elevii claselor I-IV din învå¡åmântul de
stat ¿i pre¿colarilor cu program normal. ¥n cadrul ¿edin¡ei au
fost prezentate informåri privind distribuirea produselor cåtre
copii ¿i modul în care se asigurå condi¡iile de calitate ¿i igienå
necesare pentru îndeplinirea programului (calitatea produselor
distribuite, condi¡iile de fabrica¡ie, condi¡iile de transport,
condi¡ii de depozitare).
Din dispozi¡ia prefectului jude¡ului sunt verifica¡i såptåmânal
cei doi furnizori de produse lactate ¿i de panifica¡ie ¿i
unitå¡ile ¿colare, acordându-se o aten¡ie deosebitå pentru respectarea
în ¿coli a condi¡iilor igienico-sanitare de depozitare ¿i
distribuire a pachetului cåtre elevi. ¥n såptåmâna 23-
27.02.2004, au fost verificate 8 unitå¡i ¿colare din localitå¡ile
Constan¡a, Techirghiol, Eforie Nord, Topalu, Sat Capidava.
Nu au fost constatate deficien¡e în depozitarea produselor ali-
100
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Curier jude¡ean
mentare, conform OUG 96/2002 ¿i nici deficien¡e în distribuirea
produselor.
• La Prefectura Jude¡ului Constan¡a a avut loc ¿edin¡a Comandamentului
pentru siguran¡a transportului produselor
petroliere prin conducte, sub conducerea prefectului Gheorghe
Martin, din care fac parte reprezentan¡i ai Inspectoratului Jude¡ean
de Poli¡ie, Comandamentului de Jandarmi Teritorial
Constan¡a, Agen¡iei de Protec¡ie a Mediului ¿i ai Gårzii de
Mediu, reprezentan¡i ai Parchetului, Direc¡iei de Finan¡e,
Gårzii Financiare, SRI, Pompieri, Inspectoratului Teritorial în
Construc¡ii, Inspectoratului Teritorial de Muncå ¿i reprezentan¡i
ai proprietarilor de conducte, în spe¡å reprezentan¡i ai SC
Petromar SA, SC Conpet SA, SC Petrotrans SA, S.C. Oil
Terminal S.A. În såptåmâna 24.02.-02.03.2004 nu s-au înregistrat
atacuri la conductele magistrale de transport produse
petroliere de pe raza jude¡ului Constan¡a.
Conpet a asigurat måsurile necesare pentru desfå¿urarea
programului de lucru în condi¡ii normale, avand în vedere vremea
friguroaså ¿i cåderile de precipita¡ii sub forma de zåpadå.
În perioada 24.02.-02.03.2004 nu s-au înregistrat tentative
sau sustrageri de ¡itei din conductele Petromar, pomparea
desfå¿urându-se fårå evenimente.
În såptåmâna 24.02.-02.03.2004 Inspectoratul Jude¡ean de
Poli¡ie a organizat ¿i executat 21 ac¡iuni ¿i controale cu caracter
preventiv, 18 filtre ¿i pânde, au fost legitimate 87 persoane.
Au fost sanc¡ionate contraven¡ional 9 persoane cu amenzi
în valoare de 1,3 milioane lei.
Comandamentul de Jandarmi Teritorial Constan¡a a executat
în perioada 24.02.-02.03.2004, 501 ac¡iuni ¿i controale,
la care au participat zilnic 199 efective de jandarmi. Au fost
legitimate 104 de persoane ¿i au fost controlate 64 de autovehicule.
Din dispozi¡ia reprezentantului Guvernului în teritoriu au
fost executate ac¡iuni de cercetare prin supraveghere a unor
locuri suspecte, în scopul descoperirii ¿i imobilizårii elementelor
infractoare ¿i predårii acestora organelor de poli¡ie în vederea
cercetårii.
Din ordinul prefectului a continuat ac¡iunea de decopertare
a conductei de motorinå ¿i benzinå Midia apar¡inând SC
Petrotrans SA, în zona Pepinieara Lumina, nefiind depistate
pânå în prezent instala¡ii artizanale montate pe conducta.
Au fost efectuate decopertåri ¿i pe conductele dezafectate
de motorina ¿i benzina, apar¡inând S.C. Petrotrans S.A., în
vederea recuperårii lor pentru vindere la fier vechi. Totodatå,
prefectul Gheorghe Martin a solicitat Gårzii de Mediu Constan¡a
¿i Agen¡iei de Protec¡ia Mediului, verificarea autoriza¡iei
de mediu a firmelor care efectueazå decopertarea conductelor
pe teritoriul jude¡ului Constan¡a.
• Prefectul Gheorghe Martin a convocat Comisia de supraveghere
¿i control a modului în care sunt realizate sålile
de sport de pe raza administrativ teritorialå a jude¡ului Constan¡a,
pentru a analiza desfå¿urarea programului de construire
a acestora în såptåmânå precedentå ¿i måsurile care se
impun în continuare. La sala de sport din comuna Crucea,
primarul localitå¡ii a precizat ca firma de construc¡ii nu a mai
lucrat din luna decembrie 2003 ¿i reprezentantul acestei
firme nu a acceptat întocmirea unui grafic de ree¿alonare a
lucrårilor, având în vedere cå nu se poate respecta termenul
ini¡ial de dare în func¡iune al obiectivului.
De asemenea, în vederea ob¡inerii autoriza¡iei de construire,
încå de la demararea lucrårilor pentru construirea sålii de
sport primarul localitå¡ii Crucea a solicitat proiectul de la
Compania Na¡ionalå de Investi¡ii, dar acesta nu a fost ob¡inut
nici pânå în prezent. Prefectul jude¡ului a solicitat primarilor
så ac¡ioneze pentru asigurarea la timp a utilitå¡ilor. De asemenea,
a cerut Companiei Na¡ionale de Investi¡ii SA så urgenteze
plata lucrårilor efectuate, så asigure documenta¡iile
necesare primåriilor, så aprecieze necesitatea obiectivå de
decalare a termenelor de finalizare a lucrårilor ¿i så låmureascå
situa¡ia privind solu¡ia tehnica pentru funda¡ia sålii de
sport de la Eforie.
Gorj
• Vineri, 27 februarie a.c., în Sala „A” a Prefecturii jude¡ului
Gorj, a avut loc un simpozion dedicat Zilei Protec¡iei
Civile, la care au participat autoritå¡i ale administra¡iei jude-
¡ene, reprezentan¡i ai serviciilor publice deconcentrate, primarii
municipiilor ¿i ora¿elor din teritoriu. Cu acest prilej, au
fost prezentate expuneri ¿i proiec¡ii privind istoricul ¿i tendin¡ele
actuale ale structurilor de protec¡ie civilå, pregåtirea
popula¡iei ¿i a salvatorilor pentru situa¡ii de crizå sau în caz
de inunda¡ii, avantajele folosirii hår¡ii digitale în monitorizarea
zonelor ¿i surselor de risc, activitatea de protec¡ie
civilå desfå¿uratå în Gorj, în anul 2003.
În plen, au fost prezentate ¿i mesajele pre¿edintelui României,
domnul Ion Iliescu, al primului ministru, domnul
Adrian Nåstase ¿i al prefectului Jude¡ului Gorj, domnul Toni
Mihail Greblå, care s-a aflat, vineri, 27 februarie, la Ministerul
Economiei ¿i Comer¡ului pentru negocierile cu sindicatele
¿i administra¡ia CNLO, în vederea derulårii în continuare,
în bune condi¡ii, a procesului de restructurare ¿i reorganizare
a Companiei, în acord cu programul Executivului ¿i
obliga¡iile interna¡ionale asumate de Guvern în raporturile cu
organismele europene.
Hunedoara
• Potrivit datelor de¡inute de Prefectura Hunedoara, la
nivelul întregului jude¡ au fost depuse 92 de cereri de atribuire
a terenurilor, formulate în baza Legii nr. 15/2003, privind
sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuin¡e
proprietate personalå. Din numårul total de cereri, 68
au fost depuse în municipii, 19 în ora¿e ¿i 5 în comune.
Suprafa¡a totalå a terenurilor identificate în acest scop, la
nivelul jude¡ului este de 415.898 mp.
Pânå în prezent, a fost respinså o singurå cerere, în comuna
Bretea Românå, deoarece solicitantul nu avea domiciliul
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 101

Curier jude¡ean
în localitatea în care a fost depuså cererea, iar pårin¡ii såi au
de¡inut în proprietate privatå o suprafa¡å de teren mai mare
de 5.000 mp.
Prefectul jude¡ului Hunedoara, dl. Aurelian Serafinceanu
apreciazå cå dificultå¡ile întâmpinate în solu¡ionarea
cererilor formulate în baza Legii nr. 15/ 2003 constau în lipsa
terenurilor disponibile, ca urmare a retrocedårilor acestora
cåtre alte categorii de persoane îndreptå¡ite, atât în temeiul
legilor fondului funciar nr. 18/1991 – republicatå ¿i 1/2000,
cât ¿i ale Legii nr. 10/2001. De asemenea, potrivit Legii
nr.44/1994 au mai fost atribuite terenuri în intravilan ¿i veteranilor
de råzboi.
• În zilele de 27 ¿i 28.02.2004 în municipiul Vulcan au
avut loc manifestårile cultural artistice organizate cu prilejul
declarårii localitå¡ii Vulcan municipiu.
Programul manifestårilor a cuprins, printre altele, expozi¡ii
de fotografii ¿i picturå, simpozionul pe tema „Vulcan -
trecut, prezent ¿i viitor“ înmânare de medalii ¿i insigne, programe
artistice sus¡inute de mai multe grupuri ¿i forma¡ii folclorice
cu participarea ca invitat a solistei de muzicå popularå
Elena Meri¿oneanu, nåscutå în aceastå localitate.
Au participat la manifeståri pre¿edintele executiv al organiza¡iei
jude¡ene PSD, Lauren¡iu Nistor, vicepre¿edin¡ii Rus
I. Ioan ¿i Avram Costel ¿i secretarul executiv ¿taier D. Ioan
• În zilele de 27 ¿i 28.02.2004 au avut loc întâlniri cu
candida¡ii pentru postul de primar ¿i pre¿edint¡ii organiza¡iilor
PSD din zonele: Hunedoara (Bunila, Cerbål, Lunca,
Cernii, Lelese, Ghelari, Topli¡a, Pe¿ti¿u Mic); Cålan (Bo¿orod,
Bretea Românå); Ha¡eg (Berthelot, Såla¿u de Sus, Råchitova,
Baru Mare, Râu de Mori, Tote¿ti, Pui, Sântåmåria
Orlea, Sarmizecetusa).
La întâlnire au participat Lauren¡iu Nistor, pre¿edintele
executiv al Organiza¡iei jude¡ene PSD, Ioan I. Rus, vicepre¿edinte,
Ioan D. ªtaier, secretar executiv ¿i ¿efii de zone.
Au fost discutate probleme organizatorice privind campania
electoralå, probleme sociale specifice fiecårei localitå¡i
¿i calendarul ac¡iunilor ce se vor desfå¿ura în perioada urmåtoare.
• Comisia Consultativå a jude¡ului Hunedoara a aprobat
Programul de dezvoltare economicå ¿i socialå a jude¡ului pe
anul 2004. Programul se axeazå pe realizarea în teritoriu a prioritå¡ilor
stabilite de Guvernul României pentru acest an, ¿i
anume: respectarea strictå a foii de parcurs, pentru pregåtirea
aderårii României la Uniunea Europeanå; organizarea în cele
mai bune condi¡ii a alegerilor locale, parlamentare ¿i preziden¡iale;
realizarea unei cre¿teri economice substan¡iale; ameliorarea
condi¡iilor de trai ale cetå¡enilor; continuarea reformei
politice ¿i institu¡ionale; modernizarea ¿i gospodårirea localitå¡ilor
¡årii ¿i asigurarea lini¿tii ¿i påcii sociale.
Prefectul jude¡ului Hunedoara, dl. Aurelian Serafinceanu
apreciazå cå Programul de dezvoltare economicå ¿i socialå a
jude¡ului pe anul 2004 este un program ambi¡ios, structurat pe
9 capitole, care cuprinde måsuri ¿i ac¡iuni încadrate în termene
¿i responsabilitå¡i precise, a cåror realizare va contribui la dezvoltarea
economicå ¿i socialå a jude¡ului.
Ia¿i
• Vineri, 27 februarie 2004, a avut loc inaugurarea Terminalului
Ia¿i al Bursei Române de Mårfuri, prilej cu care au
fost oferite diplome de excelen¡å senatorului Ion Solcanu,
pre¿edintelui Consiliului Jude¡ean administrativ Ia¿i, Lucian
Flai¿er, ¿i primarului municipiului Ia¿i, Gheorghe Nichita.
• Vineri, 27 februarie 2004, senatorul Ion Solcanu, pre-
¿edintele PSD Ia¿i, pre¿edintele executiv, Valentin Soroceanu,
¿i secretarul executiv, Sandu Manolache, s-au întâlnit
cu membrii Delega¡iei Permanente a Organiza¡iei Jude¡ene
de Tineret a PSD Ia¿i.
• Vineri, 27 februarie 2004, a avut loc ¿edin¡a Comisiei
de Dialog Social, prezidatå de subprefectul Corneliu Rusu
Banu, în cadrul cåreia s-a fåcut o informare privind noile
atribu¡ii ale Direc¡iei Jude¡ene pentru Dialog, Familie ¿i Solidaritate
Socialå, ¿i au fost analizate revendicårile salariale
ale sindicatului de la CET Ia¿i ¿i ale sindicatului ”Sanitas”
Ia¿i.
• În cadrul reuniunii de lucru a Autoritå¡ii Teritoriale
pentru Ordine Publicå (ATOP), desfå¿uratå vineri, 27 februarie
2004, la Palatul Administrativ jude¡ean, sub autoritatea
subprefectului Corneliu Rusu Banu, a fost evaluat stadiul
actual ¿i climatul de siguran¡å, lini¿te ¿i ordine publicå existent
la nivelul jude¡ului Ia¿i.
• Sâmbåtå, 28 februarie 2004, pre¿edintele executiv al
PSD Ia¿i, Valentin Soroceanu, împreunå cu Gheorghe
Nichita, primar al municipiului Ia¿i ¿i pre¿edinte al Organiza¡iei
municipale Ia¿i a PSD, ¿i cu membrii Biroului executiv
municipal Ia¿i, a participat la o întâlnire cu membrele
Organiza¡iei de femei a PSD Ia¿i. Doamnelor care au împlinit
vârsta de 65 de ani le-au fost oferite diplome de onoare
pentru activitatea desfå¿uratå în cadrul organiza¡iei de partid
de la înfiin¡area acesteia ¿i pânå în prezent.
• Pre¿edintele Camerei Deputa¡ilor, Valer Dorneanu, ¿i
senatorul Ion Solcanu s-au aflat duminicå, 29 februarie 2004,
alåturi de cetå¡enii comunei Cepleni¡a, jude¡ul Ia¿i, care au
beneficiat gratuit de consulta¡ii medicale, tratamente ¿i medicamente
oferite de echipa de medici social-democra¡i, conduså
de prof.univ.dr. Georgeta Sini¡chi, în cadrul Programului
jude¡ean „Sånåtate înainte de toate”, ini¡iat ¿i coordonat
de senatorul Ion Solcanu. Peste 200 cepleni¡eni au primit
gratuit servicii medicale care au inclus investiga¡ii ample,
consulta¡ii interne, teståri alergologice, consulta¡ii ginecologice
¿i ecografii, probe spirometrice, consulta¡ii oftalmologice,
måsuråri osciloscopice etc. Cepleni¡a este cea de a
26-a localitate din jude¡ul Ia¿i în care a ajuns caravana medicalå
„Sånåtate înainte de toate” ce se desfå¿oarå de peste
un an în cadrul Programului „Sånåtate înainte de toate”.
• Tot în cursul zilei de duminicå, 29 februarie, în comuna
Cepleni¡a, pre¿edintele Camerei Deputa¡ilor, Valer Dorneanu,
¿i senatorul Ion Solcanu au sus¡inut ¿i un program de
audien¡e pentru cetå¡enii comunei, dupå care s-au întâlnit cu
membrii biroului comunal al PSD din Cepleni¡a în vederea
102
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Curier jude¡ean
evaluårii stadiului de pregåtire a candida¡ilor pentru alegerile
locale din luna iunie a acestui an.
• Luni, 1 martie 2004, membrii Organiza¡iei Municiaple
de Tineret a PSD Ia¿i au împår¡it doamnelor ¿i domni¿oarelor
din municipiul Ia¿i mår¡i¿oare semnate de cåtre pre-
¿edintele PSD, Adrian Nåstase, care le-a adresat ”Un gând
senin de primåvarå”.
• Luni, 1 martie 2004, la sediul Organiza¡iei Municipale
de Tineret a PSD Ia¿i, s-au desfå¿urat cursurile politice
”Tehnici de comunicare” pentru tinerii social democra¡i pentru
a se familiariza cu doctrina social democratå.
• Miercuri, 3 martie 2004, o delega¡ie a PSD Ia¿i, conduså
de pre¿edintele executiv Valentin Soroceanu, s-a aflat
la Bucure¿ti, la Palatul Cotroceni, pentru a trasmite mesajul
de felicitare, din partea Organiza¡iei jude¡ene Ia¿i a PSD,
pre¿edintelui României, domnul Ion Iliescu, cu prilejul
aniversårii zilei sale de na¿tere.
• Miercuri, 3 martie 2004, conferin¡a såptåmânalå a Prefecturii
Ia¿i, sus¡inutå de subprefectul Corneliu Rusu Banu,
s-a desfå¿urat sub genericul ”Activitå¡ile de control complex
pentru protec¡ia consumatorului, în primele douå luni ale
acestui an la nivelul jude¡ului Ia¿i”, cu participarea reprezentan¡ilor
Direc¡iei de Sånåtate Publicå Ia¿i, Direc¡iei Sanitar
Veterinare Ia¿i, Direc¡iei Jude¡ene pentru Protec¡ia Consumatorului,
Direc¡iei Pie¡e din cadrul Primåriei Ia¿i, Inspectoratului
Jude¡ean de Poli¡ie Ia¿i.
• Miercuri, 3 martie 2004, primarul municipiului Ia¿i,
Gheorghe Nichita a avut o întâlnire cu ministrul Lucrårilor
Publice, Transportului ¿i Locuin¡ei, Miron Mitrea, în vederea
repartizårii fomdurilor necesare asfaltårii drumurilor na-
¡ionale care traverseazå municipiul Ia¿i, suma care va fi alocatå
fiind de 185 miliarde lei. De asemenea, primarul Ia¿ului
a prezentat ministrului proiectul de continuare a lucrårilor de
construire a Bazinului Olimpic din campusul studen¡esc
”Tudor Vladimirescu”, precum ¿i proiectul construirii ¿oselei
de centurå a municipiului Ia¿i.
• Miercuri, 3 martie 2004, a avut loc ¿edin¡a Organiza¡iei
municipale de tineret a PSD Ia¿i, conduså de Marius Ostaficiuc
– pre¿edinte, cu urmåtoarea ordine de zi: 1. Prezentarea
de noi membri; 2. Propunere de proiect-dezbatere
privind ”Egalitatea în politicå, un adevår sau o provocare
Rolul femeii secolului 21 în politica româneascå”; 3.
Reorganizarea structurilor de reprezentare a tinerilor socialdemocra¡i
în municipiul Ia¿i.
• Joi, 4 martie 2004, subprefectul Corneliu Rusu Banu a
condus o reuniune de lucru pe marginea aplicårii legilor fondului
funciar în 12 comune din jude¡ul Ia¿i care au înregistrat
råmâneri în urmå, în scopul stabilirii ¿i impulsionårii
procesului de punere în posesie în baza legisla¡iei în domeniu.
• Joi, 4 martie 2004, sub autoritatea subprefectului Corneliu
Rusu Banu s-a desfå¿urat o analizå tehnicå a stadiului
înfiin¡årii ¿i func¡ionårii magazinelor de tip ”economat”,
modalitate de protec¡ie socialå de care ar trebui så beneficieze
circa 25% din popula¡ia jude¡ului Ia¿i.
• Joi, 4 martie 2004, pre¿edintele Consiliului Jude¡ean
administrativ Ia¿i, Lucian Flai¿er, secretarul general al Prefecturii,
Tudor Leonte, viceprimarul municipiului Ia¿i, Vasile
Munteanu, au participat la deschiderea oficialå a Târgului
na¡ional de îmbråcåminte ¿i încål¡åminte ”Tinimtex Ia¿i
2004”, ce se desfå¿oarå la Palatul Culturii din Ia¿i , în perioada
4-7 martie 2004.
• Joi, 4 martie 2004, primarul municipiului Ia¿i, Gheorghe
Nichita, l-a primit la Palatul Roznovanu pe ambasadorul
Elve¡iei în România, Excelen¡a Sa, Francois Chapuis, cu
care a purtat discu¡ii referitoare a continuarea colaborårii în
domeniul reabilitårii ¿i modernizårii transportului local de
cålåtori.
• În cadrul conferin¡ei de preså sus¡inute joi, 4 martie
2004, la Palatul Roznovanu, primarul municipiului Ia¿i,
Gheorghe Nichita, a prezentat chestionarul de consultare a
opiniei publice privind planul de reabilitare a transportului
local de cålåtori, ale cårui rezultate sunt necesare în vederea
promovårii în ¿edin¡a Consiliului Local Muncipal Ia¿i a
proiectului de hotårâre referitor la noul plan de transport
local în municipiul Ia¿i. De asemnea, primarul Ia¿ului a
prezentat presei rezultatele întâlnirii cu ministrul Lucrårilor
Publice, Transportului ¿i Locuin¡ei, Miron Mitrea.
Ilfov
• Vineri, 27.02.2004, la Prefectura Ilfov au fost convoca¡i
responsabilii din inspectoratele sanitare, de mediu ¿i de
învå¡åmânt pentru a prelucra HGR nr.88/2004 pentru aprobarea
Normelor de supraveghere, inspec¡ie sanitarå ¿i control
al zonelor utilizate pentru îmbåiere.
• Luni, 1.03.2004, pre¿edintele Organiza¡iei Jude¡ene
Constantin Bebe Ivanovici ¿i pre¿edintele executiv Roman
Gheorghe au organizat o întâlnire cu parlamentarii jude¡ului
pentru a solicita sprijinul în vederea introducerii în forul legislativ
în procedura de urgen¡å a proiectelor de declarare ca
ora¿e a localitå¡ilor Bragadiru. Mågurele, Pantelimon ¿i a
statutului de comunå pentru satul Copåceni. Cetå¡enii au
hotårât, prin referendum, schimbarea statului localitå¡ilor în
care domiciliazå.
• Mar¡i, 2.03.2004, în ¿edin¡a Consiliului Jude¡ean a fost
avizat „Programul de transport rutier de persoane“ prin înfiin¡area
traseului interjude¡ean limitrof între municipiul
Bucure¿ti ¿i jude¡ul Ilfov pentru ruta: Bucure¿ti-comuna
Vidra.
• Tot mar¡i, echipa tehnicå a comisiei jude¡ene de pregåtire
a alegerilor a avut o primå întâlnire legatå de componen¡a
¿i organizarea direc¡iilor ¿i a sistemului operativ de legåturå
cu colectivele ce func¡ioneazå pe lângå sec¡iile de
votare. Coordonatorul echipei tehnice a fost desemnat domnul
Roman Gheorghe-pre¿edintele executiv al organiza¡iei
jude¡ene.
• Miercuri, 3.03.2004, ca urmare a solidaritå¡ii venite din
jude¡, organiza¡ia jude¡eanå a PSD, a format o delega¡ie alcå-
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 103

Curier jude¡ean
tuitå din peste 300 de cetå¡eni care au transmis felicitåri pre-
¿edintelui Ion Iliescu cu ocazia zilei sale de na¿tere ¿i a ini-
¡iativei administra¡iei preziden¡iale, „Ziua por¡ilor deschise“.
Neam¡
• Stadiul de aplicare a Legii 10/2001 privind regimul
juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie
1945 – 22 decembrie 1989 a fost tema ¿edin¡ei Comitetului
Operativ Consultativ de aståzi, de la ora 10,00, de la Prefecturå,
conduså de domnul prefect Ioan Munteanu.
De la intrarea în vigoare a legii, la Prefectura jude¡ului
Neam¡ s-au înregistrat 1429 de notificåri, 996 dintre acestea
fiind redirec¡ionate, spre competentå solu¡ionare, cåtre alte
organisme. 433 de notificåri au råmas spre rezolvare la Comisia
jude¡eanå pentru aplicarea Legii nr. 10/2001, 80 dintre
acestea fiind deja solu¡ionate. În cele 80 de dosare s-au solicitat
despågubiri båne¿ti în cuantum total de 92,4 miliarde
lei, Comisia pentru aplicarea Legii nr. 10/2001 stabilind o
valoare estimativå totalå a imobilelor pentru care s-au cerut
despågubiri de 35,3 miliarde lei.
Domnul prefect Ioan Munteanu a solicitat så îi fie prezentate
motivele pentru care doar 80 de dosare au fost solu-
¡ionate pânå în prezent. Domnul Ilie Petre, directorul Direc¡iei
pentru controlul legalitå¡ii actelor ¿i contencios administrativ
din Prefectura Neam¡ a precizat cå aceste întârzieri
se datoreazå atât dosarelor incomplete depuse de solicitan¡i
(notificårile nefiind înso¡ite de nici un fel de acte doveditoare),
cât ¿i întârzierilor în apari¡ia legisla¡iei secundare,
notificårilor redactate sumar, care nu au permis identificarea
obiectului solicitårii ¿i a situa¡iei juridice aplicabile decât
dupå numeroase coresponden¡e cu solicitan¡ii. De asemenea,
peste 900 de notificåri au fost înaintate de cetå¡eni în mod
eronat la Prefectura Neam¡, acestea fiind de competen¡a altor
institu¡ii, cåtre care, de altfel, s-a fåcut declinarea competen¡ei.
De asemenea, anul trecut, în urma unei circulare a conducerii
Inspectoratului General de Stat în Construc¡ii,
aceastå institu¡ie ¿i-a retras reprezentan¡ii din Comisia jude¡eanå
de aplicare a Legii 10, fåcând aproape imposibilå
realizarea unor evaluåri pertinente asupra despågubirilor solicitate.
În ce prive¿te aplicarea în jude¡ a prevederilor Legii
10/2001, cele mai multe notificåri s-au înregistrat la municipiul
Piatra Neam¡ (1238), la municipiul Roman(458), ora¿ul
Târgu Neam¡ (180), ora¿ul Bicaz (139) ¿i comunele Hangu,
Ceahlåu ¿i Poiana Teiului, cu notificåri generate de exproprierile
pentru utilitate publicå fåcute în zonå pentru amenajårile
hidroenergetice.
Domnul prefect Ioan Munteanu a solicitat primarilor de
ora¿e ¿i municipii prezen¡i la ¿edin¡å så prezinte pe paginile
de WEB ale primåriilor informa¡ii cu privire la stadiul de
aplicare al acestei legi, iar la finalizarea acestor demersuri så
organizeze conferin¡e de preså în care så fie prezentate concret
informa¡ii cu privire la aplicarea Legii 10/2001 în localitatea
respectivå.
• Nerealizarea programului lunar de eliberare a titlurilor
de proprietate la legile fondului funciar este motivul pentru
care prefectul jude¡ului Neam¡, Ioan Munteanu s-a deplasat
mar¡i, 2 martie, la Oficiul Jude¡ean de Cadastru, Geodezie ¿i
Cartografie Neam¡ unde a discutat cu conducerea institu¡iei
cauzele care au dus la aceste rezultate slabe ¿i au stabilit
måsurile concrete pentru îmbunåtå¡irea situa¡iei.
La nivelul jude¡ului Neam¡, pe primele douå luni ale anului
trebuiau eliberate 1152 de titluri de proprietate, dintre acestea,
fiind realizate doar un procent de 31,6%, adicå 364 de
titluri. „Acest lucru m-a determinat så merg la Oficiul Jude-
¡ean de Cadastru ¿i så discut cu cei din conducere despre cum
våd ei rezolvatå problema, având în vedere cå la ora aceasta
sunt 21 de comune care nu au eliberat în cele douå luni nici un
titlu de proprietate – a precizat domnul prefect Ioan Munteanu.
Eu pornesc de la premisa cå programul de 5010 titluri de proprietate
pe anul 2004 se poate realiza dacå în fiecare din cele
17 comune care mai au de eliberat peste 300 de titluri de proprietate
se va se va urmåri permanent activitatea comisiilor
locale de cåtre o comisie formatå din 4 speciali¿ti de la
OJCGC, care vor lucra în aceste comune ¿i 3 sau 4 zile, chiar
¿i o såptåmânå, pânå la clarificarea problemelor cu care se
confruntå comisiile locale de aplicare a legilor fondului funciar.
De asemenea, acolo unde comisiile locale solicitå suplimentarea
numårului de speciali¿ti în cadastru, ace¿tia vor fi
repartiza¡i de la OJCGC, dar cu o condi¡ie: acolo unde existå
deja speciali¿ti topo ei så î¿i facå treaba, så se ocupe de fond
funciar nu de aplicarea Ordonan¡ei 72 sau de Legea 416”.
• Mar¡i, 2 martie, de la ora 12, prefectul jude¡ului Neam¡,
Ioan Munteanu a avut o întrevedere cu ¿eful Serviciului de
Eviden¡å Informatizatå a Persoanei, dl comisar ¿ef Ioan Ouatu
pe tema ac¡iunii de inventariere a persoanelor din jude¡ ¿i de
reducere a numårului cazurilor de persoane fårå acte de identitate,
prin deplasårile în teren în scopul preluårii de imagini ¿i
a documenta¡iilor aferente.
Din cele aproape 22600 de persoane din jude¡ul Neam¡
care nu de¡in acte de identitate (acestea fiind expirate sau nu
mai corespund cu situa¡ia realå sau este vorba de tineri care au
împlinit 14 ani) aproape 10.000 sunt în aceastå situa¡ie din anii
anteriori. Urmare a ac¡iunii de deplasare în teritoriu cu camera
mobilå a lucråtorilor de la SEIP, la peste 5000 de persoane
aflate în ultima situa¡ie au fost preluate imaginile ¿i documentele
necesare întocmirii cår¡ii de identitate.
Prahova
• Mar¡i, 2.03.2004, a avut loc, la Uzina Mecanica Plopeni,
prima runda de discutii administratie - patronat - sindicate, initiata
de prefectul judetului Prahova, Georgica Diaconu, in
vederea dezamorsarii unor eventuale conflicte sociale ce pot
rezulta din restrangerea activitatii in industria de aparare.
La intalnire, la care au participat, pe langa autoritatile judetene,
conducerea UM Plopeni, reprezentantii sindicatelor
104
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Curier jude¡ean
“SITECO” si “Sindicatului Liber UM Plopeni” si parlamentari
de Prahova, au fost prezenti: Decebal Ilina - secretar de
stat in Ministerul Economiei si Comertului si directori din
ROMARM.
Au fost analizate, punctual, revendicarile angajatilor,
prezentate de catre sindicate.
S-au stabilit urmatoarele masuri:
- parlamentarii vor sprijini o initiativa legislativa care sa
prevada facilitati pentru societatile comerciale ce angajeaza
lucratori cu varste mai mari de 45 de ani (prin subventionarea
diferentei dintre salariul minim pe economie si cel mediu);
- pentru luna martie se va asigura salariul subventionat
pentru 2690 de angajati ai UM Plopeni;
- Prefectura si Consiliul Judetean Prahova vor lua masuri
pentru a se definitiva, pana la sfarsitul lunii, lucrarile de alimentare
cu gaze si delimitare a perimetrului Parcului
Industrial Plopeni, in vederea atragerii active de investitori in
zona.
• La ini¡iativa prefectului judetului Prahova, în aula Universita¡ii
Petrol ¿i Gaze Ploiesti s-a desfasurat o dezbatere
interactiva cu studen¡ii sub titlul “Impreuna vom reu¿i” avand
ca ¡inta prevenirea ¿i combaterea consumului de droguri. Ac-
¡iunea a fost organizata de Centrul de Prevenire ¿i Consiliere
Antidrog, organism înfiintat ¿i coordonat de Prefectura ¿i a
beneficiat de concursul Inspectoratului de Poli¡ie Judetean, al
Inspectoratului Scolar ¿i a Direc¡iei de Sanatate Publica.
Celor peste 250 de studen¡i participan¡i li s-a prezentat
activitatea ¿i modalita¡ile de interven¡ie ale centrului, efectele
pe care le are consumul de stupefiante ¿i substante halucinogene
¿i strategia na¡ionala de combatere a traficului ¿i consumului
de droguri.
Prin aceasta dezbatere a fost largita aria de ac¡iune a centrului,
care pana în prezent s-a adresat în special popula¡iei de
varsta scolara, unde a fost creata o retea de formatori de opinie
¿i de diseminare de informa¡ie bazata pe voluntariat.
• Garda de Mediu Prahova a avut o activitate sus¡inutå în
primele douå luni ale anului în curs. Valoarea amenzilor aplicate
în urma controalelor efectuate depå¿e¿te suma de 500 de
milioane de lei, mai mult decât s-a înregistrat anul trecut în
¿ase luni.
Cele mai multe nereguli sanc¡ionate s-au referit la lipsa
autoriza¡iilor de mediu pentru activitå¡i de produc¡ie ale
agen¡ilor economici, depå¿irea normelor de poluare chimicå ¿i
acusticå, depozitarea ¿i aruncarea de¿eurilor în locuri nepermise.
¥n paralel, la ini¡iativa prefectului Georgica Diaconu,
Garda de Mediu, împreunå cu Inspectoratul de Poli¡ie Jude¡ean
¿i Garda Financiarå, a început un amplu program de
control al societå¡ilor ce au ca obiect de activitate colectarea
de¿eurilor industriale reciclabile.
• ¥ntre Prefectura Jude¡ului Prahova, Agen¡ia Jude¡eanå
pentru Ocuparea For¡ei de Muncå Prahova ¿i funda¡ia
“Tudor” a fost semnat un protocol ce î¿i propune så aducå
îmbunåtå¡iri în situa¡ia economicå ¿i socialå a unui numår cât
mai mare rromi.
¥n conformitate cu acest document, A.J.O.F.M. va asigura
întegrarea cetå¡enilor de etnie rromå pe pia¡a muncii, prin
ac¡iuni de consiliere a doritorilor de loc de muncå în ¡arå ¿i
în stråinåtate, cu înscrierea acestora în bazele de date specifice,
prin cooptare la cursurile de calificare ¿i de reconversie
profesionalå ¿i prin organizarea, la data de 24 aprilie, a “bursei
locurilor de muncå pentru rromi”. ¥n acest parteneriat,
funda¡ia “Tudor” va identifica cetå¡enii rromi doritori så
profite de facilitå¡ile oferite, îi va îndruma în completarea
actelor necesare ¿i va contacta societå¡ile comerciale cu
patroni rromi pentru a încerca dinamizarea pie¡ei muncii
pentru cetå¡enii de aceea¿i etnie.
Satu Mare
• În cadrul întâlnirii din data de 1 martie dintre Prefectul
jude¡ului Satu Mare, domnul Gheorghe Ciocan, ¿i ¿efii Inspectoratului
Jude¡ean de Poli¡ie, Inspectorului Jude¡ean al
Poli¡iei de Frontierå, Comandamentului Jude¡ean de Jandarmi,
Grupului de Pompieri “Some¿”, Serviciului de Eviden¡å
Informatizatå a Persoanei ¿i Inspectoratului Protec¡iei
Civile s-au prezentat principalele probleme înregistrate în
jude¡ în perioada 23-29 februarie.
Din interven¡iile celor prezen¡i a rezultat faptul cå nu au
existat evenimente deosebite, iar greva de avertisment a lucråtorilor
de la CFR s-a derulat fårå incidente.
Domnul prefect a relatat faptul cå în cadrul întâlnirilor
avute cu cetå¡enii jude¡ului a fost sesizat în repetate rânduri
în legåturå cu pagubele provocate de unele turme de oi ¿i le-a
cerut poli¡i¿tilor så realizeze în cel mai scurt timp un inventar
al turmelor de oi, precum ¿i al legalitå¡ii documentelor pe
baza cårora are loc på¿unatul. De asemenea, domnul Prefect
a solicitat Poli¡iei rutiere så deruleze mai multe ac¡iuni
educative pe linia disciplinårii participan¡ilor la trafic, în special
în ceea ce prive¿te folosirea corectå a benzilor de circula¡ie.
• În cursul zilei de 1 martie prefectul jude¡ului Satu Mare
a primit vizita domnului Michel Tharin, consilier pe probleme
de poli¡ie de proximitate în cadrul Poli¡iei din Geneva.
Domnul prefect Gheoghe Ciocan a adresat oaspetelui un
cålduros bun venit, exprimându-¿i speran¡a cå expertul elve-
¡ian va avea o bunå colaborare cu poli¡i¿tii såtmåreni în beneficiul
cetå¡enilor. În continuare, domnia sa a fåcut o prezentare
succintå a jude¡ului Satu Mare, insistând asupra faptului
cå realizårile deosebite din ultimii ani în domeniul economic
¿i social sunt rodul bunei colaboråri existente între
membrii echipei din conducerea administra¡iei – indiferent
de na¡ionalitate sau orientare politicå - ¿i remarcând în special
climatul de stabilitate ¿i pace socialå.
Oaspetele elve¡ian a mul¡umit pentru primire ¿i a ¡inut så
sublinieze faptul cå fiecare vizitå pe care o întreprinde la
Satu Mare nu face altceva decât så-i întåreascå impresia
foarte pozitivå în legåturå cu jude¡ul nostru. Domnia sa a
relatat cå a avut numeroase întâlniri cu factori de råspundere
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 105

Curier jude¡ean
din cadrul poli¡iei ¿i al administra¡iei ¿i cå este încântat de
cele constatate ¿i discutate la Satu Mare. Aducând, la rândul
såu, salutul Poli¡iei din Geneva, domnul Michel Tharin ¿i-a
exprimat disponibilitatea de a împårtå¿i colegilor såtmåreni
din experien¡a sa profesionalå, precum ¿i de a oferi, în limita
posibilitå¡ilor, sprijin logistic pentru implementarea
proiectului poli¡iei de proximitate.
Sålaj
• În aproape trei ani, comunitå¡ile rurale din jude¡ul Sålaj
au reu¿it så atragå aproximativ patru milioane de dolari pentru
diferite lucråri finan¡ate prin Fondul Român de Dezvoltare
Socialå.
Conducerea FRDS Bucure¿ti, prezentå ieri la simpozionul
organizat de Prefectura Sålaj - “Rolul Fondului Român
de Dezvoltare Socialå. Exemple de bunå practicå în
jude¡ul Sålaj”- a fåcut cunoscut faptul cå Sålajul se aflå pe
primul loc în ¡arå, ob¡inând finan¡åri de aproape patru milioane
dolari.
Pentru construc¡ia de drumuri noi din påmânt ¿i reabilitarea
celor existente a fost ob¡inutå finan¡are pentru 48 de
proiecte, 26 dintre acestea având lucrårile deja încheiate.
Valoarea totalå a finan¡årii se ridicå la 3,1 milioane dolari.
Trei proiecte pentru reabilitarea a 20 de kilometri de re¡ele de
apå au ob¡inut finan¡are în valoare de 225 de mii de dolari,
iar alte ¿ase au primit 288 de mii de dolari pentru reabilitarea
cåminelor culturale. Prin alte douå proiecte au fost finan¡ate
activitå¡i aducåtoare de venit, o brutårie ¿i o fabricå de produse
lactate.
Prezent la lucrårile simpozionului, prefectul Tiberiu
Marc a afirmat cå existå deja în Sålaj o experien¡å în elaborarea
¿i întocmirea proiectelor de finan¡are, dovadå în acest
sens fiind ¿i ultimul proiect câ¿tigat în cadrul programului
SAMTID, „proiect prin care patru ora¿e din Sålaj ¿i trei din
Cluj vor beneficia de 11,5 milioane euro pentru reabilitarea
re¡elelor de apå, jude¡ului nostru revenindu-i 6,7 milioane”.
Sibiu
• Sâmbåtå, 28 februarie, de la ora 9,00 s-a desfå¿urat
¿edin¡a Delega¡iei Permanente a PSD Sibiu, la care au participat
¿i vicepre¿edintele PSD, doamna Hildegard Puwak ¿i
secretarul executiv al organiza¡iei de Femei PSD, doamna
Mariana Negoi¡å.
Sâmbåtå, 28 februarie, a avut loc conferin¡a de preså såptåmânalå
a Organiza¡iei Jude¡ene PSD Sibiu. Au participat,
doamnele Hildegard Puwak, vicepre¿edinte PSD ¿i Mariana
Negoi¡å, secretar executiv, Organiza¡ie de Femei a PSD,
domnii Ioan Cindrea, pre¿edintele PSD Sibiu, Gheorghe
Suditu, deputat PSD de Sibiu, Mircea Silvestru Lup, prefectul
de Sibiu ¿i Constantin Morar, pre¿edintele consiliului Jude¡ean
Sibiu. Pe ordinea de zi au figurat urmåtoarele teme:
„Sibiu - Capitala Culturalå Europeanå 2007“, „Raport de activitate
al Organiza¡iei de Femei PSd Sibiu“ ¿i „Informarea
asupra stadiului realizårii ofertei electorale, din 2000, în
comuna Brateiu“
• S-a desfå¿urat Conferin¡a Organiza¡iei Jude¡ene de
Femei PSD Sibiu, în cadrul cåreia s-a prezentata un raport de
activitate pe perioada 2001-2003 ¿i programul de activitate
pe 2004. De asemenea, s-a fåcut o informare despre ac¡iunile
organizate pânå în prezent de Clubul Femina PSD Sibiu.
* La sediul Prefecturii Sibiu doamna Hildegard Puwak,
vicepre¿edintele PSD, doamna Mariana Negoi¡å, secretar
executiv al organiza¡iei de Femei PSD, domnul Ioan Cindrea,
pre¿edintele Organiza¡iei Jude¡ene PSD Sibiu, secretar
de stat în MMSSF ¿i domnul Mircea Silvestru Lup, prefectul
de Sibiu, au avut o întâlnire cu responsabilii compartimentelor
de Integrare Europeanå de la nivelul autoritå¡ilor
locale ¿i a serviciilor descentralizate din Sibiu.
• Conducerea Organiza¡iei Jude¡ene PSD Sibiu, în frunte
cu domnul pre¿edinte Ioan Cindrea, a participat, în localitatea
Laslea, la o ¿edin¡å a organiza¡iei locale PSD Laslea ¿i
la un spectacol cultural-artistic sus¡inut de Ansamblul „Cindrelul
Junii Sibiului“ ¿i de interpre¡ii de muzicå popularå din
Mårginime. Au fost prezentate peste 300 de persoane la
eveniment.
• Miercuri, 3 martie 2004, la Centrul Militar din Sibiu
s-a desfå¿urat o reuniune la nivel înalt pe probleme de administra¡ie
publicå. Au participat circa 150 de persoane, secretari
de stat din aproape toate ministerele Guvernului, prefec¡i,
pre¿edin¡i de Consilii Jude¡ene, primari de municipii ¿i
ora¿e din 12 jude¡e ale Transilvaniei.
Timi¿
• Prefectura jude¡ului Timi¿ a derulat un control tematic
vizând activitatea primåriei ¿i consiliului local din comuna
Giroc. În urma ac¡iunii de control au fost formulate concluziile
cu privire la aplicarea ¿i respectarea de cåtre autoritå¡ile
administra¡iei publice locale a reglementårilor legisla¡iei în
vigoare ¿i au fost stabilite måsuri de remediere a deficien¡elor,
cu termene precise de îndeplinire.
¥n ceea ce prive¿te activitatea consiliului local precum ¿i
în ceea ce prive¿te activitatea primåriei au fost fåcute constatåri
cu privire la modul de gestionare al activitå¡ii interne
din cadrul institu¡iei ¿i unele probleme legate de fondul funciar:
- adoptarea, conform prevederilor legale în vigoare, a
Regulamentul propriu de organizare ¿i func¡ionare a
Consiliului Local;
- necesitatea constituirii comisiei paritare;
- necesitatea adoptårii inventarului privind domeniul privat
al comunei;
- necesitatea consemnårii voturilor exprimate de cei prezen¡i
la adoptarea hotårârilor, în procesele verbale încheiate
cu prilejul ¿edin¡elor consiliului local;
106
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Curier jude¡ean
- necesitatea ducerii la zi a înscrierii datelor din Registrul
agricol pentru toate gospodåriile popula¡iei;
- necesitatea de a se emite dispozi¡ia primarului de delegare
a atribu¡iilor cåtre viceprimar în conformitate cu prevederile
Legii 215/2001, precum ¿i dispozi¡ia primarului privind
delegarea atribu¡iilor de personal unei persoane din
cadrul aparatului propriu;
- de asemenea, au fost fåcute unele sesizåri cu privire la
organizarea activitå¡ii de registraturå ¿i func¡ionare internå.
• Mar¡i, 2 martie, conducerea Prefecturii jude¡ului Timi¿ a
prezentat func¡ionarilor publici din cadrul institu¡iei Legea
privind Codul de conduitå a func¡ionarilor publici. Documentul
intrå în vigoare în data de 8 martie, fiind publicat în Monitorul
oficial din 23. 02.2004. Actul normativ î¿i propune så
asigure cre¿terea calitå¡ii serviciului public, o mai bunå administrare
în realizarea interesului public precum ¿i så contribuie
la eliminarea birocra¡iei ¿i a faptelor de corup¡ie din administra¡ia
publicå.
• Prefectul jude¡ului Timi¿, domnul Horia Ciocârlie, a
mar¡i, 2 martie, o întrevedere cu domnul Joerg Stratmann, director
general al societå¡ii germane Siemens VDO Automotive
SRL. În cadrul întâlnirii au fost discutate aspecte ale activitå¡ilor
curente ¿i de perspectivå ale companiei în Timi¿oara.
Reprezentantul societå¡ii germane a men¡ionat cå domeniile
de interes ale companiei în aceastå zonå vor fi extinse ¿i diversificate.
Prefectul jude¡ului Timi¿, domnul Horia Ciocârlie a
subliniat importan¡a pe care firmele din sfera tehnologiei
informa¡iei o au în contextul dezvoltårii economice a jude¡ului
¿i din perspectiva oportunitå¡ilor pe care le oferå tinerilor speciali¿ti
în domeniu ¿i ¿i-a declarat disponibilitatea de a sprijini
astfel de ac¡iuni.
Tulcea
• Prefectul jude¡ului Tulcea, domnul Ion Vårgåu, a participat
vineri, 27.02.2004 la videoconferin¡å. ¥n încheierea
transmisiunii, domnia sa a fåcut o prezentare succintå a
condi¡iilor în care se asigurå furnizarea de servicii medicale
în jude¡, accentuând asupra situa¡iei din Delta Dunårii.
Domnul prefect a subliniat faptul cå datoritå condi¡iilor geografice
din jude¡ ¿i a densitå¡ii popula¡iei se impune o rea¿ezare
a rela¡iilor pacient- medic, pacient- farmacist, care så
permitå acordarea de servicii specializate cu promptitudine
¿i solicitudine. ¥n vederea realizårii unei legåturi permanente
între cetå¡ean ¿i forurile superioare, începând cu luna martie
anul curent, în cadrul Prefecturii Tulcea î¿i va desfå¿ura
activitatea un consilier medical, specialist în domeniu, apt så
joace rolul de interfa¡å ¿i totodatå så se implice activ în
rezolvarea situa¡iilor critice. ¥n încheierea intervene¡iei sale,
domnul prefect a fåcut apel la spiritul managerial ¿i organizatoric
al conducåtorilor de unitå¡i medicale din jude¡, atrågându-le
aten¡ia asupra necesitå¡ii semnalårii în termen util a
problemelor cu care se confruntå, în paralel cu o strânsa
colaborare cu primåriile ¿i consiliile locale. Totodatå domnia
sa a solicitat reprezentan¡ilor autoritå¡ilor administra¡iei publice
locale ¿i jude¡ene så sprijine demersurile acute de unitå¡ile
sanitare în vederea cre¿terii calitå¡ii actului medical din
jude¡ul Tulcea.
Domnia sa a reamintit cu aceastå ocazie faptul cå jude¡ul
se confruntå cu o acutå lipså de speciali¿ti în domeniul medical,
în special în Delta Dunårii, situa¡ie care ar putea fi rezolvatå
prin construirea de locuin¡e ¿i dotarea corespunzåtoare
a unitå¡ilor.
• Prefectul judetului Tulcea, domnul Ion Vårgåu, a participat
luni, 1.03.2004, la ¿edin¡a Comitetului Operativ Consultativ.
Cu aceastå ocazie domnia sa a atras aten¡ia ¿efilor
serviciilor deconcentrate asupra faptului cå în perioada urmåtoare,
datoritå modificårilor climatice, poate apare pericolul
producerii de inunda¡ii.
¥n aceste condi¡ii, se impune o mobilizare a autoritå¡ilor
administra¡iei publice locale ¿i jude¡ene, precum ¿i a structurilor
ministeriale cu atribu¡ii în prevenirea ¿i combaterea
dezastrelor provocate de fenomene ale naturii. De asemenea,
domnul prefect a subliniat importan¡a protejårii fondului
forestier, cinegetic ¿i piscicol, dat fiind faptul cå, datoritå
încålzirii vremii se înregistreazå o cre¿tere a numårului de
turi¿ti. ¥n acest sens se impune o colaborare strânså între
Garda de Mediu, ARBDD, Inspectoratul Jude¡ean de Poli¡ie,
Jandarmeria ¿i Poli¡ia de Frontierå.
• Luni, 1 martie 2004, a avut loc reuniunea Delega¡iei Permanente
a Consiliului Organiza¡iei Jude¡ene Tulcea al PSD,
sub conducerea domnului pre¿edinte Trifon Belacurencu. Prin
Decizia nr. 4/2004, având în vedere informarea prezentatå de
coordonatorul Organiza¡iei Comunale Mihail Kogålniceanu a
PSD din partea Delega¡iei Permanente a Consiliului Organiza¡iei
Jude¡ene Tulcea al PSD, cu privire la evaluarea activitå¡ii
desfå¿urate de aceasta, precum ¿i rezultatele sondajului
de opinie efectuat în localitate, fost suspendat din func¡ia de
pre¿edinte al Organiza¡iei Comunale Mihail Kogålniceanu a
PSD ¿i din componen¡a Biroului Organiza¡iei Comunale
Mihail Kogålniceanu, domnul CARAGOP ZIMA. În func¡ia
de pre¿edinte interimar al Organiza¡iei Comunale Mihail Kogålniceanu
al PSD a fost numit domnul Saltan Mihai.
Totodatå a fost stabilit programul întâlnirilor Delega¡iei
Permanente a Consiliului Organiza¡iei Jude¡ene Tulcea al
PSD cu organiza¡iile teritoriale PSD în vederea evaluårii activitå¡ii
organiza¡iilor comunale Ciucurova, Nufåru, Somova,
Stejaru, Beidaud, Mahmudia, Be¿tepe, Ceatalchioi, Pardina,
Murighiol ¿i Topolog.
• Mar¡i, 2 martie 2004, a avut loc reuniunea Delega¡iei
Permanente a Consiliului Organiza¡iei Jude¡ene Tulcea al
PSD. Cu acest prilej a fost evaluatå activitatea organiza¡iilor
comunale ale PSD din localitå¡ile Ciucurova, Nufåru ¿i
Somova.
Vaslui
• Joi, 26 februarie 2004, prefectul Ioan ºibulcå ¿i
pre¿edintele Consliului Jude¡ean Vaslui Ion Manole au par-
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 107

Curier jude¡ean
ticipat la întrunirea Comitetului Operativ Consultativ. Cei
doi au prezentat rapoarte privind dezvoltarea economicå ¿i
socialå a jude¡ului Vaslui în perioada 2000-2004. La întâlnire
au participat to¡i primarii ¿i ¿efii serviciilor descentralizate
din jude¡.
• Vineri, 27 februarie 2004, prefectul jude¡ului Vaslui,
ing. Ioan ºibulcå, a participat la simpozionul ocazionat de
Ziua Protec¡iei Civile în România desfå¿urat în Sala Mare a
Prefecturii Vaslui. La simpozion au mai participat ¿i prof. dr.
Gheorghe Mårmureanu, directorul general al Institutului
Na¡ional de Cercetare, Dezvoltare pentru Fizica påmântului
¿i prof. dr. docent Ioan ªerbånoiu, prodecanul Facultå¡ii de
Construc¡ii ,,Gheorghe Asachi’’- Ia¿i.
• Vineri, 27 februarie 2004, o delega¡ie a Consiliului
Jude¡ean Vaslui, conduså de Ion Manole s-a deplasat la
Hânce¿ti – Republica Moldova, unde a participat la lansarea
proiectului ,,Låpu¿na-Vaslui, un pod pentru lume”. Proiectul,
care are ca parteneri Consiliul Jude¡ean Vaslui, Consiliul
Raional Hânce¿ti ¿i Everest TIC (Danemarca), are o valoare
de 161.000 euro ¿i este finan¡at de UE prin programul
TACIS de cooperare transfrontalierå. Scopul principal îl
constituie dezvoltarea cooperårii între autoritå¡ile din jude¡ul
Vaslui ¿i raionul Hânce¿ti, în domeniul dezvotårii economice
locale ¿i sprijinirii întreprinderilor mici ¿i mijlocii.
• Vineri, 28 februarie 2004, deputatul Dumitru Buzatu,
pre¿edintele Organiza¡iei jude¡ene Vaslui a Partidului Social
Democrat a participat la ¿edin¡ele birourilor organiza¡iilor
PSD din comunele Iana ¿i Puie¿ti, care au avut ca temå principalå
desemnarea candidatului la primårie.
• Sâmbåtå, 28 februarie 2004, vicepre¿edintele Organiza¡iei
Jude¡ene TSD Vaslui, Dan Mircea Buchidau, a fost
invitatul postului de televiziune localå ,,Antena 1’’ Vaslui. ¥n
cadrul emisiunii a fåcut referiri la preocupårile Agen¡iei
Jude¡ene pentru Ocuparea For¡ei de Muncå al cårei director
este pe linia recalificårii for¡ei de muncå, crearea unor noi
locuri de muncå, precum ¿i alte måsuri pentru diminuarea
ratei ¿omajului în jude¡.
• Sâmbåtå, 28 februarie 2004, deputatul Dumitru Buzatu,
pre¿edintele Organiza¡iei jude¡ene ¿i deputatul Vasile
Mihalachi, vicepre¿edintele Organiza¡iei jude¡ene Vaslui a
Partidului Social Democrat au participat la ¿edin¡ele birourilor
organiza¡iilor PSD din comunele Rebricea ¿i ªtefan cel
Mare, care au avut ca temå principala desemnarea candida¡ilor
la primårie. Dupå desfå¿urarea ¿edin¡elor, au participat ¿i
la întâlniri cu cetå¡enii din cele douå comune.
• Duminicå, 29 februarie 2004, membri ai Organiza¡iei
de femei ¿i cei ai Organiza¡iei de tineret a PSD Bârlad au
participat la Sårbåtoarea Mår¡i¿orului de la Grådini¡a Badeana,
comuna Tutova. Celor 70 de copii de la acestå grådini¡å
le-au fost oferite daruri constând în dulciuri, båuturi
råcoritoare ¿i fructe. La ac¡iune au participat: Cristina Tiron,
pre¿edinta Organiza¡iei de femei ¿i Dumitru Solomon,
pre¿edintele organiza¡iei de tineret, precum ¿i al¡i tineri din
organiza¡ia din Bârlad.
• Duminicå, 29 februarie 2004, primarul Vasluiului
Victor Cristea, vicepre¿edinte al Organiza¡iei Jude¡ene Vaslui
a Partidului Social Democrat, a fost invitatul postului
local de televiziune locala Tv V. ¥n cadrul emisiunii a prezentat
principalele investi¡ii ce s-au derulat în muncipiul
Vaslui din anul 2000, precum ¿i investi¡iile ce se vor derula
în anul 2004. De asemenea a råspuns la întrebårile telespectatorilor.
• Duminicå, 29 februarie 2004, Ion Manole, secretar
executiv al Organiza¡iei jude¡ene Vaslui a Partidului Social
Democrat, a fost invitatul postului de televiziune localå ,,Antena
1’’Vaslui. ¥n cadrul emisiunii a fåcut referiri la proiectul
,,Låpu¿na-Vaslui: un pod pentru lume’’, recent lansat,
precum, ¿i la celelalte proiecte cu finan¡are europeanå, care
urmeazå så se deruleze în jude¡ în acest an.
• Duminicå, 29 februarie 2004, deputatul Dumitru
Buzatu, pre¿edintele Organiza¡iei jude¡ene Vaslui a Partidului
Social Democrat împreunå cu Jean Ciupilan, pre¿edintele
Organiza¡iei Municipale Hu¿i, au participat la ¿edin¡a
biroului comunal din Bune¿ti-Avere¿ti, în care a fost desemnat
candidatul la primarie, precum ¿i la o întâlnire cu cetå-
¡enii din acestå comunå.
• Duminicå, 29 februarie 2004, Ion Manole, secretarul
executiv al Organiza¡iei jude¡ene Vaslui a Partidului Social
Democrat, a participat la inaugurarea sediului PSD din comuna
Sole¿ti ¿i la o întâlnire cu cetå¡enii acestei comune. La
întâlnire au fost prezentate måsurile luate de Guvernul Nåstase
pentru cre¿terea pensiilor ¡åranilor precum ¿i cele luate
pentru sprijinirea activitå¡ilor din agriculturå.
• Luni, 1 martie 2004, Organiza¡ia Jude¡eanå a Tineretului
Social Democrat Vaslui a oferit tinerelor ¿i femeiilor
din municipiile Vaslui, Bârlad, Hu¿i ¿i ora¿ul Negre¿ti 2500
de mår¡i¿oare cu semnatura pre¿edintelui Partidului Social
Democrat – Adrian Nåstase.
• Mar¡i, 2 martie 2004, în Sala Ovalå a Palatului Prefecturii,
prefetul Ioan ºibulcå, subprefectul Eugen Neac¿u ¿i
Vasile Cåtålin Cup¿an, secretar general al institu¡iei au ¡inut
o conferin¡å de preså. La acesta, prefectul a råspuns la acuzele
unor lideri ai partidelor din opozi¡ie, care au contestat
raportul privind starea social-economicå, administrativå ¿i
culturalå a jude¡ului, prezentând situa¡ia realå din jude¡ ¿i
subliniind cå cei doi lideri din opozi¡ie nu au cum så
cunoascå realitatea, venind în jude¡ doar pentru scurte
¿edin¡e ¿i conferin¡e de preså, unde citesc materiale redactate
de al¡ii.
Vâlcea
• Din ini¡iativa prefectului Aurel Vlådoiu, mar¡i, 2 martie
2004, un colectiv mixt de control s-a deplasat în zona de sud
a jude¡ului pentru a verifica îndeplinirea de cåtre primari a
obliga¡iilor legale ce le revin în domeniul salubrizårii domeniului
public.
Subprefectul Ion Câlea - conducåtorul echipei de îndrumare
¿i control din cadrul programului guvernamental „Ro-
108
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004

Curier jude¡ean
mânia Curatå“ la nivelul jude¡ului - înso¡it de reprezentan¡i ai
mai multor institu¡ii cu atribu¡iuni în domeniu (Inspectoratul
pentru Protec¡ia Mediului, Inspec¡ia Sanitarå, Direc¡ia Sanitar
– Veterinarå, Regia Jude¡eanå de Drumuri, Drumurile Na-
¡ionale), precum ¿i de ziari¿ti din presa jude¡eanå, a întreprins
un control în localitå¡ile: Drågå¿ani, Sute¿ti, Prundeni, Orle¿ti,
Ione¿ti, Båbeni, prilej cu care s-a verificat îndeplinirea de cåtre
primari a obliga¡iilor legale ce le revin în domeniul salubrizårii
domeniului public. În urma controlului în teren s-a constatat
existen¡a unui depozit ilegal de gunoaie menajere ¿i de resturi
de materiale de construc¡ii lângå DN 64, la 7 km de municipiul
Drågå¿ani, la limita cu jude¡ul Olt. Subprefectul a dispus
operativ institu¡iilor abilitate luarea de måsuri pentru desfiin-
¡area depozitului ilegal de gunoaie.
Subprefectul Ion Cîlea a declarat cå: „Autoritå¡ile locale
care nu vor îndeplini atributiilor ce le revin pentru påstrarea
curå¡eniei în localitå¡ile pe care le conduc, vor fi aspru
sanc¡ionate.“
• ¥n urma unei analize atente efectuate de speciali¿tii
Prefecturii a reie¿it cå la nivelul comunitå¡ilor locale din jude-
¡ul Vâlcea este necesar så se acorde o mai mare aten¡ie investi¡iilor
aflate în curs de derulare ¿i programelor cu finan¡are
interna¡ionalå.
Reprezentantul Guvernului în teritoriu, Aurel Vlådoiu,
insistå asupra finalizårii în bune condi¡ii a acestora ¿i, mai
ales, la termenele stabilite. Trebuie så ducem pânå la capåt, så
implementåm aceste proiecte care sunt vitale pentru comunitå¡i.
Prefectul Aurel Vlådoiu solicitå primarilor så elaboreze
strategii locale, la nivelul mai multor comune, prin parteneriate,
pentru a facilita rezolvarea unor probleme de interes local,
care ¡in în special de infrastructura localitå¡ilor.
Informa¡iile propuse pentru a fi cuprinse în acest buletin
vor fi transmise la Institutul Social Democrat „Ovidiu ªincai“,
str. Atena 11, telefon: 230.24.34, 230.24.74. Fax: 231.55.23. e-mail: isd@rdsnet.ro
¿i la Departamentul Comunicare ¿i Tehnologia Informa¡iei al PSD, ªoseaua Kiseleff nr. 10,
telefon/fax: 222.32.72, e-mail: comunicare@psd.ro, psd@psd.ro, mdorina@gov.ro
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 109