Newsletter nr. 9 - Institutul Social Democrat "Ovidiu Sincai"

Partidul Social Democrat - Sediul Central
va trebui så elaboråm o strategie pe termen, fiindcå repet ¿i
insist, sånåtatea are o prea micå conota¡ie politicå, este un
bun comun ¿i trebuie så-l tratåm în viziunea anilor urmåtori
indiferent de politicå ¿i de ce va urma în alegerile urmåtoare
¿i în alegerile de peste patru ani.
Cam acestea au fost principalele - ¿i mai sunt încå multe
– elemente de strategie pentru anul în curs.
Dl. Sorin Oprescu: Cauzele disfunc¡ionalitå¡ii actuale:
încå se manifestå disfunc¡ionalit¡i la nivelul procurårii de
medicamente, la nivelul medicilor de familie pentru bolile
intercurente ¿i supravegherea gravidelor; introducerea terapiei
retrovirale, de care v-am vorbit pentru ultimii pacien¡i
prin¿i în statisticile Sida, riscul de transmitere a infec¡iei pe
care sexualå la tinerii sub 18 ani, pentru care pårin¡ii nu au
fost de acord cu dezvåluirea diagnosticului.
Aici, este o problemå foarte importantå, pentru cå, ¿i
dumneavoastråcunoa¿te¡i cå este o problemå de adaptare ¿i
la locul de muncå al copilului. Locul de muncå al copilului
sub 18 ani nu poate fi decât ¿coala. În momentul când vom
depå¿i ¿i noi barierele mentale, este greu de depå¿it aceste
bariere, în special de cåtre unele cadre didactice; unii au
reu¿it så treacå peste acest lucru, nu controleazå înså foarte
bine rela¡ia copil-copil infectat cu Sida. La sfâr¿itul lui 2003,
toate lucrurile astea le vede¡i pe acest ecran tocmai pentru a
reu¿i så în¡elegem cu to¡ii o chestiune foarte importantå pentru
poporul åsta de a nu ne låsa, totu¿i, într-o totalå neglijen¡å
acest capitol, care mai târziu poate så devinå o bombå biologicå
pentru ceea ce înseamnå via¡a poporului åsta. Vå da¡i
seama ce se întâmplå în Africa sau în acolo unde cantitå¡ile
acestor bolnavi au întrecut orice fel de închipuire.
Adevårul este cå în anii care au trecut, ¿i nu numai în cei
trei ani de zile, ci în cei opt ani de zile, de când au apårut
asigurårile de sånåtate reforma nu a fost coerentå ¿i sistematicå.
Lipsa mecanismelor de comunicare ¿i de coordonare
între ceea ce a însemnat Ministerul Sånåtå¡ii, Colegiul Medicilor
¿i Casa Na¡ionalå de Asiguråri au existat inechitå¡i în
distribuirea resurselor materiale ¿i s-a diluat asisten¡ei primare.
Dacå la început, în anii 1998, o datå cu apari¡ia caselor de
asiguråri de sånåtate gândeam cå rolul medicului de familie
est acela de a fi un apåråtor, împreunå cu ceea ce înseamnå
ambulatoriu de spital sau ambulatoriile de specialitate, de a
¡ine bolnavii în tratament ¿i în urmårire generalå ¿i de a trimite
cåtre spitale numai cazurile care impuneau acest lucru,
mecanismele ¿i financiare, dar ¿i profesionale au fost de a¿a
naturå încât acest lucru nu s-a putut realiza.
A nu recunoa¿te lucrul acesta ar fi o poveste ¿i o mare
gogonatå. Calitatea este destul de modestå a serviciilor din o
mul¡ime de cauze.
La nivel ter¡ial, la nivel de spitale, a fost singurul loc
unde pacientul a beneficiat de asisten¡å conform celor mai
înalte standarde, dar numai acolo unde a fost posibil. Må
refer la o serie întreagå de opera¡ii de înaltå tehnicitate, dacå
vre¡i, de la transplant pânå la interven¡ii cardiovasculare ¿i
a¿a mai departe.
Nu am ajuns la în¡elepciunea de a ne hotårî, de a ne a¿eza
pe scaune, nu am ajuns, åsta este adevårul, de a ne a¿eza pe
scaun ¿i a hotårî. A¿ vrea så n-o lua¡i în sens cinic. Ce este
mai corect, så se execute 100-200 de transplante sau este mai
corect ca sumele acordate pentru acestea så fie acordate unei
asisten¡e de bazå Må refer la asisten¡a spitaliceascå. Nu mai
avem timp, trebuie så provocåm aceastå discu¡ie. Poporul
åsta are dreptul så ¿tie cât putem så alocåm pentru el, pentru
cå este vorba de el, este vorba de pårin¡ii lui, este vorba de
copiii lui ¿i a¿a mai departe.
Spitalul, din påcate, este un consumator de resurse financiare.
Rezolvå problemele sociale la ora actualå, din 109
centre sociale, componenta socialå de care discuta ministrul,
rezolvå, dar, din påcate, lucrurile nu au început så se mi¿te
a¿a cum am dori noi. 40 din centrele medico-sociale func¡ioneazå.
Func¡ioneazå ¿i astea cu distorsiuni, peste pu¡in din
109. Vrem så le facem så func¡ioneze pe toate.
Dezechilibre între capacitå¡ile destinate, bolnavii cronici
alåturi de bolnavii acu¡i ¿i cei pentru îngrijiri medico-sociale
n-au fåcut altceva decât så sufoce numårul de paturi de spitale.
Nu existå încå un plan na¡ional de asigurare cu paturi. La
preluarea mandatului, ministrul a în¡eles necesitatea, ¿i cei
din Minister, necesitatea alcåtuirii unui plan na¡ional de asigurare
cu paturi. Problema este cå åsta nu se poate face peste
noapte, nu se poate face mâine, nu se poate face poimâine,
dar o datå trebuie så se facå. Deci, este important de ¿tiut cå,
atunci când vine cineva ¿i spune: „domnule, credem cå sunt
foarte multe paturi pe spitale”. Nu, de acum, înainte, prin
aplicarea Legii spitalului, pe paturile pe care dumneavoastrå
le-a¡i våzut în începutul expunerii, pe lucruri concrete, pe
baza morbiditå¡ii, deci a bolilor, se stabile¿te anual planul
na¡ional de paturi, de câte paturi avem nevoie pentru bolnavii
no¿tri.
Serviciile de urgen¡å prespitaliceascå reprezintå altå
urgen¡å a noastrå, pe care dorim s-o creåm, dorim s-o facem
så func¡ioneze. V-a vorbit domnul ministru despre cele 100
de salvåri. Dorim så vå vorbim pentru lunile viitoare de un
sistem public privat de asisten¡å de urgen¡å acolo la locul
accidentului. Sincer, ¿i deschis vorbind, bolnavul moare ori
cu doctor, ori fårå doctor, dacå este så moarå. Problema
noastrå este de a nu-l låsa så moarå ¿i de a fi acolo lângå el,
în câteva minute. Astea sunt echipaje independente, echipaje
care intervin de tipul echipajelor Delta medicale din
Belgia, din Fran¡a, Samur-ul ¿i a¿a mai departe, care intervin,
acolo, la locul faptei, acolo unde s-a întâmplat accidentul.
La fel pe ¿oselele scumpei noastre patrii, în a¿a fel încât
cetå¡enii så simtå cå într-adevår au un serviciu medical de
urgen¡å.
A doua componentå a Serviciului de urgen¡å este din
cauza educa¡iei noastre, din cauza educa¡iei medicale. Cetå¡eanul,
poporul åsta a fost învå¡at, mai ales dupå 1990, a
avut tot timpul o preocupare constantå, frumoaså, så munceascå,
så munceascå în orice condi¡ii, så munceascå, så facå
bani, så munceascå så tråiascå mai bine, så munceascå, så
munceascå. Nu vorbesc de cei care muncesc, ca så ne
38
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004