Newsletter nr. 9 - Institutul Social Democrat "Ovidiu Sincai"

Declara¡ii, discursuri, mesaje
nu sunt decât repere în cadrul cårora vom încerca så realizåm
ceea ce este de fapt megaobiectivul politic, ¿i anume, modernizarea
societå¡ii române¿ti în urmåtorii ani.
Obiectivele noastre trebuie corelate cu politicile sectoriale,
cu politicile de dezvoltare regionalå, cu politicile de
coeziune economicå ¿i socialå sau cu pregåtirea viitorului
sistem institu¡ional de accesare a Fondurilor Structurale
Europene, în special Fondul Social European.
La începutul acestei luni, am avut o întâlnire cu reprezentan¡ii
sindicali. Ea ne-a permis så ne informåm mai bine
despre problemele care pot constitui teme de abordat în negocierea
unui Pactului de stabilitate socialå, care så consolideze
ac¡iunea de pregåtire pentru aderarea la Uniunea Europeanå.
În curând, vor demara atelierele de lucru ale reprezentan¡ilor
ministerelor cu partenerii sociali pentru a identifica
cele mai potrivite solu¡ii pentru dinamizarea mediului de
afaceri, a pie¡ei for¡ei de muncå, având în vedere consecin-
¡ele pozitive care sunt de a¿teptat în plan economico-social,
o datå cu aderarea la Uniunea Europeanå. Spre exemplu,
problema accesului românilor la pia¡a for¡ei de muncå europeanå,
dar ¿i stimulentele pe care le putem acorda aici în ¡arå
pentru a preveni migra¡ia tinerilor competen¡i, în special pe
domeniile de vârf ale economiei. Sigur cå suntem preocupa¡i
ca nivelul educa¡iei în România så creascå foarte mult, dar
uneori suntem dezorienta¡i de faptul cå cei mai buni absolven¡i
din România, în loc så råmânå în ¡arå pentru a contribui
la modernizarea economicå, adeseori, pleacå pentru a lucra
în domenii de vârf în alte ¡åri. Sigur, acestea sunt, într-un fel,
costurile fire¿ti ale unei deschideri pe care ¡årile din råsårit
au realizat-o în ultima vreme, dar este important, pe de altå
parte, så gåsim solu¡iile prin care så ob¡inem resursele necesare
pentru a fixa cât mai mul¡i dintre ace¿ti tineri valoro¿i în
¡arå, pentru a-i încuraja så råmânå aici. Am angajat în ultima
vreme peste 500 de a¿a-numi¡i euroconsilieri în România, în
condi¡ii mai interesante din punct de vedere al veniturilor,
tocmai în ideea de a fixa, de a stabiliza în România oamenii
care vor fi esen¡iali în ceea ce prive¿te profesionalizarea, în
primul rând, a structurii, a corpului func¡ionarilor publici.
Este vorba, în acela¿i timp, de economie, este vorba de competi¡ie
¿i, în acela¿i timp, este nevoie de oameni care så fie
capabili så scrie proiectele care vor permite accesarea unor
fonduri importante la nivel european ¿i nu numai.
La începutul eforturilor noastre, am crezut cå putem
foarte u¿or så împår¡im lucrurile în bune ¿i rele. Acum, lucrurile
se våd altfel cu experien¡ele ¿i cu lec¡iile pe care leam
învå¡at în ace¿ti ani. Este interesant ¿i faptul cå, din acei
tineri care lucreazå în stråinåtate, mul¡i încep så se întoarcå
¿i acest lucru este probabil ¿i rezultatul unor evolu¡ii interne
¿i, într-un fel, al stabilitå¡ii politice ¿i al macrostabilitå¡ii economice
din ultimii ani, dar observåm în felul acesta cå ei
aduc din ¡årile în care au lucrat sau unde au învå¡at ¿i o experien¡å
nouå, un alt tip de management, care ne sunt extrem
de utile. De aceea, probabil, dacå cineva m-ar întreba care
este cea mai mare realizare din ace¿ti ani a Guvernului nostru,
a¿ spune cå am reu¿it så determinåm eliminarea vizelor
pentru români de a circula în spa¡iul Schengen. Este vorba de
un fel de cursuri fårå frecven¡å pe care milioane de români
le-au urmat în ace¿ti ani prin faptul cå au cålåtorit, cå au
muncit, cå au învå¡at o altå filozofie a muncii ¿i un alt mod
de a se raporta la comunitatea localå. Este important pentru
noi, în acest moment, så identificåm în continuare care sunt
problemele care trebuie rezolvate cu prioritate, cu seriozitate,
cu responsabilitate. Reu¿ita aplicårii reformelor dure pe
care le-am parcurs, unele care råmân a fi realizate, nu ar fi,
înså, posibile fårå echilibrul social, fårå lini¿te socialå ¿i fårå
în¡elegerea sindicatelor. Acest aspect este cu atât mai important
acum, în acest an deosebit de intens politic, în care a¿-
teptårile popula¡iei sunt deosebit de mari. ªi aici, unul dintre
obiectivele esen¡iale pentru finalul acesta de tranzi¡ie în România
este modul în care putem så repartizåm mai echitabil
cre¿terea economicå.
Cre¿terea economicå, fårå îndoialå, a existat, 5% în fiecare
an înseamnå miliarde de dolari sau de euro în plus la
Produsul Intern Brut. Ceea ce este acum esen¡ial este så asiguråm
popula¡ia cå suntem în stare så realizåm o reparti¡ie
echitabilå a acestei cre¿teri economice pentru segmente mai
largi de popula¡ie. Existå încå în România cazuri sociale dificile,
în special în zonele defavorizate economic dar ¿i pentru
anumite categorii sociale. Sunt probleme pe care acest raport
le semnaleazå ¿i le-am discutat pe larg la recenta dezbatere a
Strategiei de dezvoltare durabilå a României “Orizont
2025”. Rezolvarea lor nu înseamnå solu¡ii miraculoase ¿i
nici solu¡ii de circumstan¡å. Så nu uitåm cå, datoritå regresului
economic de pânå în anul 2000, fondurile bugetare au
scåzut destul de mult, nivelul de trai deteriorându-se în mod
dramatic. Eforturile depuse în 2001, 2002, 2003 au condus
la o cre¿tere economicå progresivå, au creat o bazå îmbunåtå¡itå
pentru aplicarea unor politici sociale coerente ¿i o direc¡ionare
mai eficientå de resurse cåtre grupurile defavorizate,
cåtre sectoarele de ocrotire a sånåtå¡i sau institu¡iile de
ocrotire a copiilor. În continuare, promovarea unor måsuri
active de ocupare a for¡ei de muncå reprezintå cea mai importantå
modalitate de combatere a såråciei ¿i de cre¿tere a
nivelului de trai. Cre¿terea economicå sus¡inutå, combinatå
cu o utilizare mai bunå a for¡ei de muncå, sunt decisive pentru
majorarea veniturilor popula¡iei ¿i restrângerea categoriilor
defavorizate.
În ace¿ti trei ani au fost încadrate în muncå aproximativ
1,5 milioane persoane, din care peste jumåtate sunt tineri,
femei, ¿omeri, persoane cu handicap, absolven¡i cu vârsta de
peste 18 ani proveni¡i din institu¡iile de ocrotire socialå. A¿
men¡iona aici o problemå socialå care a devenit un subiect
european, ¿i anume popula¡ia de etnie roma. Sunt ¡åri care au
reu¿it så gåseascå solu¡ii mai bune, alte ¡åri care încå au re-
¡ineri în a accepta gåsirea unor solu¡ii europene, bazate pe
solidaritate ¿i implicare.
În ceea ce ne prive¿te, am adoptat încå din 2001 o Strategie
pe zece ani pentru îmbunåtå¡irea situa¡iei popula¡iei de
etnie romå, cu prioritate ¿i de fapt proiecte care sunt aplicate
Newsletter – PSD, nr. 9 (148), 27 februarie - 4 martie 2004 15