Citeste PDF - bibliotecapemobil.ro

10 CONSTANTIN STOICIUînþelegi ºi sã nu te mai temi de aceastã voluptate neobiºnuitã.Cei mai mulþi dintre bãrbaþii care au cunoscut-o ºi au iubit-onu-ºi aminteau de altfel nimic altceva decât pielea eiincandescentã, frenezia ei devoratoare ºi râsul ei umed ºivoluptuos de femelã niciodatã sãtulã.N-o spun de dragul spusului. Lisa a fost cincisprezece anisoþia mea ºi nu þin deloc sã-mi fac singur dreptate ca soþ carei-a acceptat senin infidelitãþile. O spun pentru cã acesta estepurul adevãr. Ea însãºi, la rãstimpuri, îºi recunoºtea cu oanumitã mândrie cochetã slãbiciunile ºi neruºinãrile. Obrazulsãu de copil etern i se îmbujora, îºi cobora ochii ºi lãcrimacâteva clipe pe rãmãºiþele unei inocenþe pentru totdeaunapierdutã ; dacã, prin miracol, fusese vreodatã atinsã de aceastãgraþie.Lisa îºi moºtenise mama, muiere frumoasã ºi nevastã nãbãdãioasãa unui constructor naval, care dezerta de la obligaþiilesecãtuitoare ale patului conjugal ºi se refugia în Delta Dunãriipentru a chefui cu lipovenii, a vâna, a pescui ºi a face un picde contrabandã. Bãrbat blând, cu multe calitãþi, dar puturos,nu fusese niciodatã sigur de paternitatea sa. Nu-ºi fãcuse însãmari griji, fiindcã de-a lungul anilor ºi-a dat seama cã, el sauun altul, Lisa ar fi fost aceeaºi, leit maicã-sa. Povestea, dealtfel, spre sfârºitul vieþii cã, înainte chiar de vârsta cuvenitã,Lisa dãduse deja iama, cu o blenoragie drept cadou, printrebãieþandrii valizi din vecinãtate. Râdea înveselit, lovind uºorfundul nevestei ce-i servise cândva acelaºi tratament.Sã n-o fi dorit, era de neconceput, fiindcã Lisa încarna perfectdorinþa. Dorinþã haoticã, asemenea tuturor dorinþelor dinacele vremuri când revoluþia socialistã, începutã cu douãzecide ani în urmã, pãrea sã-ºi þinã promisiunile ºi o întreagãgeneraþie, care nu cunoscuse rãzboiul ºi cruzimile noii puteri,putea muºca cu toþi dinþii din viaþã fãrã sã-ºi punã prea multeîntrebãri.