Nr. 31 - Pro Didactica

DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEcelulare ºi formãrii oaselor. Condiþioneazã fixarea Fe ºicontribuie la formarea hemoglobinei. Se opune lacoagularea excesivã a sîngelui. Are capacitatea de adegrada neurohormonii eliberaþi în stãrile de tensiune.Persistenþa prelungitã a acestora în sînge altereazã pereþiiarteriali, favorizînd constituirea leziunilor de aterosclerozã.De aceea Cu este considerat un element de protecþievascularã împotriva stresului. Norma zilnicã: 2 mg – maturi,5 mg – copii. Este concentrat în sînge ºi ficat. Sursevegetale: nuci, grîu, sfeclã roºie, mere, struguri.Echilibrul sistemului nervos este mediat de Mg, Li, Ca.Magneziul intervine în reducerea stimulilor dininteriorul sau exteriorul organismului, favorizînd instalareaperioadelor de somn. Deficitul acestuia provoacã tulburãrineuropsihiatrice, îndeosebi nevroze. Organismul arenevoie de circa 250-350 mg pe zi.Potasiul, un tonic cardiac ºi muscular, stimuleazãmiºcãrile intestinale ºi intervine în reglementareasuprarenalelor. Joacã un mare rol în echilibrul apei dinþesuturi, preîntîmpinînd îmbãtrînirea lor. Surse de potasiusînt fructele uscate, fasolea, varza.Metale neesenþiale sînt: Pb, Hg, Al, Sn, Cd, Ag º. a.Ingerate zilnic în cantitãþi mai mici decît posibilitãþilenormale de eliminare, ele traverseazã organismul umanfãrã a produce perturbãri biochimice.Pentru ambele categorii de metale însã creºtereaconcentraþiei în alimente, peste anumite niveluri,provoacã efecte toxice, gravitatea lor depinzînd de natura,cantitatea ºi forma chimicã a metalului, de rezistenþaorganismului, de urmãrile sinergice sau antagonice alealtor contaminanþi chimici º. a.Rãspîndirea plumbului în mediul ambiant este directproporþionalã cu numãrul unitãþilor de transport. A foststabilitã dependenþa mortalitãþii oamenilor de afecþiuniale vaselor creierului, nefrite cronice ºi nivelul de poluarea mediului ambiant cu Pb. Pãtrunzînd în organism, esteabsorbit de eritrocite ºi înãbuºã activitatea acestora.Surse de intoxicare pot fi benzina, vasele de lut glazate,vopselele de tipar, unele mase plastice, animalele dinbazinele acvatice cu conþinut sporit de Pb. În apele rîuluiBîc, în raza municipiului Chiºinãu, concentraþiile de Pbsînt de 4-8 ori mai mari decît concentraþiile limitã admisibile.Mercurul ºi compuºii lui provoacã atrofia celulelornervoase ale cerebelului ºi diferitelor porþiuni ale scoarþeiencefalului. Dupã 1-2 luni de intoxicare cronicã cu Hg aparsimptome de amorþire a terminaþiilor, buzelor ºi limbii,porozitatea gingiilor, surzenia, înrãutãþirea vederii,slãbirea memoriei. Surse de intoxicare sînt insecticidelefolosite la pãstrarea cerealelor. Dacã, întîmplãtor, a fostspart un termometru, este necesar a aduna toate picãturilede Hg ºi a prelucra locul cu sulf sau soluþie de FeCl 3pentru a neutraliza rãmãºiþele.Aluminiul ºi compuºii lui sînt substanþe puternicotrãvitoare. Ionii de aluminiu substituie ionii de Fe 3+ dinhemoglobinã. S-a stabilit cã apariþia alergiei, perturbareametabolismului ºi creºterii organismului tînãr, scãdereaimunitãþii este generatã de cantitatea de Al din apafolositã. Surse de Al sînt vesela din acest metal, carneade peºte. 30% din peºtele lacului Cuciurgan conþinesupraconcentraþii de aluminiu.Notaþi pe margine:- dacã informaþia pe care aþi citit-o contrazice saudiferã de ceea ce ºtiaþi.+ dacã informaþia este nouã pentru dvs.? dacã informaþia v-a pãrut confuzã sau doriþi sã ºtiþimai multe despre un anumit aspect.! dacã doriþi sã faceþi completãri la informaþia cititã.* dacã informaþia este utilã pentru dvs.DROGURI SAU MEDICAMENTE?Astãzi, tot mai mulþi indivizi se aflã sub influenþadrogurilor. Multe droguri sînt consumate de oamenipentru a simþi intens o senzaþie deosebitã de satisfacþiesau o excitare a nervilor.Barbituricele sînt medicamente cu efect calmant (deexemplu, somniferele). Varietatea lor este mare. Numai înSUA se fabricã în fiecare an peste 476 tone de barbiturice.O mare parte a producþiei ajunge în reþele de distribuþieilegalã.Dintre excitante, amfetaminele sînt cele maiimportante. Unii medici le prescriu pentru a alungaoboseala ºi deprimarea.Toate narcoticele acþioneazã asupra sistemuluinervos. Reacþiile psihice ºi fizice nu pot fi prevãzute:depresie, psihozã ce dureazã luni întregi. Supradozareaeste mortalã. Dupã heroinã apare o somnolenþã ce poatedegenera într-o stare de comã. Se atestã dereglarearitmului cardiac ºi respirator. Narcomanii se supun unuipericol sporit de a se infecta cu SIDA. Consumul dedroguri poate deteriora sau reduce temporar memoria ºiînþelegerea, poate altera simþul timpului ºi diminuaabilitatea de a îndeplini acþiuni ce necesitã concentrareºi coordonare (a conduce maºina etc.).Narcoticele deprimã creierul ºi dau impresia unorsenzaþii de plãcere, putere ºi superioritate, urmate deletargie, ameþealã, confuzie ºi scãderea ritmului inimii ºi acapacitãþii respiratorii.Unii adolescenþi considerã cã fumatul haºiºului s-arputea compara cu consumul de alcool. Corpul poatetransforma alcoolul în „substanþã combustibilã pentrucelule”. El este aliment. Cu haºiºul însã corpul nu poateface nimic. Elementele nocive nu sînt eliminate repede,dãunînd organismului. Marijuana, mai slabã ca haºiºul,conþine substanþe toxice, solubile exclusiv în grãsimi ºicare, asemeni DDT-ului, se acumuleazã timp de sãptãmîniîn þesuturile corpului ºi chiar în creier. Aceasta explicã dece efectele vãtãmãtoare se pot constata abia peste oanumitã perioadã de timp.Forest S. Tennant a efectuat un studiu asupra a 492de soldaþi ai armatei americane, care fumaserã marijuanã.Didactica Pro..., Nr.3(31) anul 2005EDUCAÞIA PENTRU SÃNÃTATE LA ORELE DE CHIMIE. APLICAREA TEHNICII SINELG45