Raport de activitate 2010 - Biblioteca Municipală "B.P.Haşdeu"

cataloage, să posede abilităţi pentru a utiliza noile tehnologii. Cei mai interesaţi, şi de cenu, şi mai indicaţi în formarea unor utilizatori cu un larg spectru de îndemânări suntchiar înşişi bibliotecarii. În acest context, ABRM a recomandat instituţiilor bibliotecare dea activa în anul 2010 sub marca Cultura informaţională pentru a facilita comunicareaîntre specialiştii în domeniu şi societate. Decizia luată este în concordanţă cu temaprioritară a IFLA cu genericul Bibliotecile ca promotori ai accesului la cunoaştere şi estedecisivă pentru orice persoană în cadrul Societăţii Cunoaşterii - în cazul nostru atâtpentru bibliotecar, cât şi pentru utilizator.Reflectând asupra problemei formării utilizatorului, dar şi a modalităţilorcorespunzătoare, am iniţiat cercetarea sociologică Cultura informaţională a utilizatoruluiBM, rezultatele căreia identifică starea de fapt, barierele de căutare-regăsire ainformaţiei, gradul de cultură informaţională pentru a stabili metodele de rezolvare şi a-iîncuraja pe utilizatori să apeleze cu încredere la serviciile noastre.Chestionarul a cuprins mai multe întrebări pentru a identifica sursele dedocumentare, precum şi barierele de regăsire şi utilizare a informaţiei. Aplicat în peste20 de filiale ale BM, la el au răspuns 160 de subiecţi, beneficiari ai diferitor servicii.Întrebarea de debut a fost Care sunt sursele de informare pe care le utilizaţi?, lacare 81% din intervievaţi au răspuns – biblioteca, accentuând şi de această dată rolulindispensabil al bibliotecii în comunitate în raport cu alte instituţii care activează înindustria informaţiei. Explicaţia este simplă – pe lângă numărul important de resurseinformaţionale deţinute, biblioteca dispune de toate instrumentele şi cunoştinţelenecesare pentru a le regăsi uşor, a le filtra şi organiza într-un mod eficient de utilizare.Celelalte surse de informare s-au clasat după cum urmează: internetul – 60%, radio, TV– 42%, presa scrisă – 38%.Veridicitatea acestor răspunsuri se află în deplină concordanţă şi cu indicatoriistatistici ai filialelor, care demonstrează o scădere a împrumutului la presă şi o creşterea utilizării internetului, din simplul motiv că majoritatea ziarelor şi revistelor au variantaelectronică.Solicitându-le respondenţilor să se exprime asupra modalităţilor pe care lefolosesc pentru regăsirea informaţiei, majoritatea răspunsurilor indică drept cel mai desutilizat Accesul liber la raft – 58%. Aceasta demonstrează că am mers pe o caledreaptă, când am deschis fondul în toate filialele, organizând colecţiile în acces liber.Cititorul se simte independent, într-un anturaj familiar, iar signajul îi permite să-şisatisfacă necesităţile neînsoţit de nimeni. Modalităţile alternative şi-au repartizatutilitatea printre subiecţi cam în aceeaşi proporţie: catalogul (tradiţional şi electronic) –79