27 martie, duinica a 2-a a Postului Paștelui, glasul 2

More documents

Recommendations

Info

Repere şi idei Poezie: Liliana Ursu Liliana Ursu s-a născut la 11 iulie 1949 la Sibiu şi a absolvit Facultatea de Limba şi literatura engleză a Universităţii Bucureşti. Membră a Uniunii Scriitorilor din România din 1980. A realizat emisiuni la Televiziunea Română şi la Radio România. A fost bursier Fullbright la Universitatea de Stat din Pennsylvania şi profesor asociat la Universitatea Louisville, Kentucky. În 2003 a fost poet invitat la Stadler Center for Poetry, Lewisburg, SUA. Volume de poezie: „Viaţa deasupra oraşului”, Cartea Românească, 1977; „Ordinea clipelor”, Cartea Românească, 1978; „Piaţa aurarilor”, Cartea Românească, 1980; „ Zona de protecţie”, Eminescu, 1983; „Corali”, Eminescu, 1986; „Înger călare pe fiară”, Cartea Românească, 1996; „Sus să avem inimile”, Eminescu, 2001; antologia „Loc ferit”, Baroque Books&Arts, 2015. Volume de proză scurtă: „La jumătatea drumului”, Editura Cartea Românească; „Visul”, Editura Glasul. Volume în limba engleză: „The Sky Behind the Forest”, volum tradus de Adam Sorkin şi Tess Gallagher, la editura britanică Boodaxe Books şi distins cu Premiul Societăţii poeţilor din Marea Britanie pentru cea mai bună carte de poezie în traducere în 1997; „Angel Riding a Beast”, tradus de Bruce Weigl, apărut la Editura Northwestern University Press din Chicago. BOTEZUL FETEI DIN HAITI În biserica Sfintei Treimi de pe strada Sparks, de ziua Crucii tânăra fată din Haiti în cămașa simplă, lungă, albă, cu o lumânare mică în mână așteaptă din fiică a trupului să se preschimbe în fiică a Împărăției Domnului Iisus Hristos. Pare coborâtă între noi chiar din Cântarea Cântărilor. Bucuria, emoția, timiditatea, tinerețea ei năvalnică și așteptarea cea bună o fac și mai frumoasă când intră, ușoară ca un fulg, în vana gri de plastic apele o primesc fericite asemeni Iordanului și uleiul sfânt turnat de Părintele John ia îndată forma Crucii, o cruce parcă din pepite de aur ce cuprinde și surâsul și rugăciunea fetei ce se botează acum. Capul scufundat în apă de trei ori în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh e asemeni unei păsări ce începe să-și amintească zborul, fericirile zborului cu Heruvimii și Serafimii deasupra lanțurilor de munți din Pennsylvania până în Galileea neamurilor. Iar când Părintele John îi rostește numele cel nou, creștin, de trei ori `Se botează roaba lui Dumnezeu Natalia în numle Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh” în ochii ei senini, de fată simplă din Haiti, poți vedea tot Iordanul și Galileea și Ierusalimul iar la gât mai tare ca soarele îi strălucește crucea de Mir pe pielea ei brună ca o noapte la ocean plină de stele. Seara, acasă, la lumina roditoare a micii cruci albe de la Botez ea citește viața Sfintei Natalia din Nicomidia și varsă lacrimi și o cheamă încetișor pe nume cum ar legăna un prunc cu cântecul și rugăciunea vie. (State College, de ziua Crucii, 2013) OCHII TĂI DE TĂMÂIE Ochii Tăi de tămâie, de rai grăitori, îmi urmăresc cu foarte mare atenție, cu foarte multă tandrețe cuvintele scântei, de Dumnezeu slăvitoare și le păstrează sub pleoape, smerite daruri de poet, ca pe niște fluturi transparenți din raze, ca pe niște nuferi culeși din cereștile plaiuri, ca pe stele de borangic tămăduitoare urcate la ceruri de mănăstire de îngerii harnici. Privirea Ta încă mă mai visează, Sfântă Maică poate de aceea, uneori, dimineața, când mă trezesc încăperea mea e plină de tămâie și de raze. (București, la 7 noiembrie 2014) PANIS ANGELICUS să mă ridice El dincolo de anii ghiftuiți cu întâmplări mărunte cum tonomatul de fisele tocite, visele, bietele vâsle ale muritorilor în sfârșit, e vremea să privesc și eu un ocean adevărat, să cobor în păduri de corali, rezervele de oxigen să-mi smulgă un cuvânt de dor să ne atingem încă o dată prin marile rezervații ale memoriei ca într-un film mut din anii ‘30. și totuși aceste fericiri sărace nu, nu-mi mai ajung jucăria mecanică n-o mai recunosc, un arc mi-a scăpat printre degete și prim balerina nu mai face piruete în jurul băiatului frumos și călărețul nu mai descalecă, prinși în suișul pe poteca cea strâmtă și o voce tainică răsună în inimi: „Ia aminte, nu privi în jos, să nu te ducă în rătăcire vreun lucru pământesc! Sus să-ți fie inima, iar mintea ta vultur, ca să poată să despice văzduhurile și cerurile! Fă-te vultur!” asta-i pâinea îngerilor, zborul, ne șoptește smeritul monah Emilianos din Sfântul Munte. SCÂNTEILE FERICIRII Sfântul Seren grădinarul adună stele de prin grădini și tot el le așază pe raftul din cămară lângă mere și le citește rugăciuni până ce ele se urcă iar la cer. 14 Biserica Ortodoxă Română, Sfântul Apostol TOMA
Realitatea românească „În România, lumea se mută de la oraş la sat“ Oana Nistor În ultimii ani, în România se poate observa un fenomen de migraţie atipic pentru alte zone de pe glob, de la oraş la sat. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în 2012, 118.000 de români s-au mutat de la oraş la sat, în timp ce doar 74.000 de români și-au părăsit satele natale pentru a se muta în oraşe. Din anul 1997 există o tendinţă de părăsire a domiciliului de la oraş şi instalarea în mediul rural, datele Institutului Național de Statistică subliniind acest aspect. În 2012, 74.000 de români s-au mutat de la sat la oraş, în timp ce numărul celor care şi-au mutat domiciliul din urban în mediul rural a fost net mai mare, respectiv 118.000. Migraţia aceasta este explicată prin faptul că tinerii părăsesc mediul rural pentru o calitate ridicată a vieţii de la oraş, iar persoanele care s-au pensionat se retrag la ţară pentru o viaţă mai liniştită şi lipsită de cheltuielile zilnice pe utilităţi. Totuşi, evoluţia construcţiilor arată un fenomen al migraţiei care vine din partea tinerilor, care îşi construiesc locuinţe în zonele rurale limitrofe marilor oraşe, unde dispun de toate facilităţile necesare unui trai decent, păstrându-şi slujbele bine plătite de la oraş. Astfel, începând cu anul 2008, potrivit INS, în mediul rural s-a construit în fiecare an un număr mai mare de locuinţe decât în mediul urban. De exemplu, în 2008 s-au construit în urban 32.553 de locuinţe, iar în rural 34.702; în 2013 în urban s-au construit 20.533 de locuinţe, în timp ce în rural s-au construit cu aproape 3.000 de locuinţe mai mult. Acest fenomen al migraţiei de la oraş la sat, atipic pentru alte regiuni ale lumii, dar înregistrat în ţara noastră în ultimii 10 ani, a fost evidenţiat de preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane, Radu Merica, în cadrul celei de-a patra ediţii a conferinţei „Cities of Tomorrow”, organizată în această săptămână de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România). „În ultimii ani există un fenomen foarte ciudat, anume migraţia de la oraş la sat. Un fenomen destul de puţin răspândit în lume. De obicei, fluxul migraţiei este de la sate la oraşe, pe când în România lumea se mută de la oraş la sat”, a spus Merica, care a subliniat că oamenii migrează pentru că găsesc o sursă mai bună de venituri în altă parte, pentru că găsesc o calitate a vieţii mai bună. În ceea ce priveşte imaginea „oraşului ideal”, acesta a subliniat că, în primul rând, „cea mai importantă funcţiune a unui oraş este să încerce să creeze locuri de muncă, mai ales locuri de muncă bine plătite”. În acelaşi timp însă trebuie să ofere şi o infrastructură de bază la cel mai înalt nivel în toate domeniile de activitate, de la şcoli şi până la transport. „Oraşul trebuie să ofere o infrastructură de bază de cel mai înalt nivel, fie că vorbim de şcoli, grădiniţe, spitale, infrastructura culturală, infrastructura de transport, soluţii de trafic... Foarte puţine oraşe din România au astăzi soluţii de trafic, de parcare, la cel mai modern standard”, a precizat Radu Merica. Şeful Secţiei economice a Ambasadei Germaniei la Bucureşti, Sebastian Gromig, a apreciat, citat de Agerpres, că în contextul în care la nivel mondial tot mai mulţi oameni trăiesc în mediul urban, în ciuda unor provocări precum poluarea sau şomajul, oraşele reprezintă o forţă generatoare de progres economic şi social. „Oraşele sunt punct de pornire pentru multe probleme, dar şi pentru rezolvarea lor. Oraşele de mâine ar trebui să fie capabile să se adapteze unor provocări diferite, să ofere o calitate ridicată a vieţii”, a spus el, subliniind importanţa dezvoltării durabile. Biserica Ortodoxă Română, Sfântul Apostol TOMA 15
Page 1 and 2: BULETIN SĂPTĂMÂNAL AL PAROHIEI O
Page 3 and 4: tipicul duminicii 27 martie, 2016 D
Page 5 and 6: DUMINICA A DOUA A SFÂNTULUI ȘI MA
Page 7 and 8: Programul slujbelor din această s
Page 9 and 10: a lui Dumnezeu în viaţa omului ş
Page 11 and 12: şi ADN-ul nostru face diferenţa
Page 13: Repere şi idei Grünewald și icoa

27 martie, duinica a 2-a a Postului Paștelui, glasul 2

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?