27 martie, duinica a 2-a a Postului Paștelui, glasul 2

Realitatea românească
„În România, lumea se mută de la oraş la sat“
Oana Nistor
În ultimii ani, în România se poate
observa un fenomen de migraţie atipic
pentru alte zone de pe glob, de la
oraş la sat. Potrivit datelor Institutului Național
de Statistică, în 2012, 118.000 de români
s-au mutat de la oraş la sat, în timp ce
doar 74.000 de români și-au părăsit satele
natale pentru a se muta în oraşe.
Din anul 1997 există o tendinţă de părăsire
a domiciliului de la oraş şi instalarea
în mediul rural, datele Institutului Național
de Statistică subliniind acest aspect. În
2012, 74.000 de români s-au mutat de la sat
la oraş, în timp ce numărul celor care şi-au
mutat domiciliul din urban în mediul rural
a fost net mai mare, respectiv 118.000.
Migraţia aceasta este explicată prin faptul
că tinerii părăsesc mediul rural pentru o
calitate ridicată a vieţii de la oraş, iar persoanele
care s-au pensionat se retrag la
ţară pentru o viaţă mai liniştită şi lipsită de
cheltuielile zilnice pe utilităţi.
Totuşi, evoluţia construcţiilor arată un
fenomen al migraţiei care vine din partea
tinerilor, care îşi construiesc locuinţe în
zonele rurale limitrofe marilor oraşe, unde
dispun de toate facilităţile necesare unui
trai decent, păstrându-şi slujbele bine plătite
de la oraş. Astfel, începând cu anul 2008,
potrivit INS, în mediul rural s-a construit
în fiecare an un număr mai mare de locuinţe
decât în mediul urban. De exemplu, în
2008 s-au construit în urban 32.553 de locuinţe,
iar în rural 34.702; în 2013 în urban
s-au construit 20.533 de locuinţe, în timp
ce în rural s-au construit cu aproape 3.000
de locuinţe mai mult.
Acest fenomen al migraţiei de la oraş
la sat, atipic pentru alte regiuni ale lumii,
dar înregistrat în ţara noastră în
ultimii 10 ani, a fost evidenţiat de preşedintele
Camerei de Comerţ şi Industrie
Româno-Germane, Radu Merica, în cadrul
celei de-a patra ediţii a conferinţei
„Cities of Tomorrow”, organizată în
această săptămână de Camera de Comerţ
şi Industrie Româno-Germană (AHK România).
„În ultimii ani există un fenomen
foarte ciudat, anume migraţia de la oraş la
sat. Un fenomen destul de puţin răspândit
în lume. De obicei, fluxul migraţiei este de
la sate la oraşe, pe când în România lumea
se mută de la oraş la sat”, a spus Merica,
care a subliniat că oamenii migrează pentru
că găsesc o sursă mai bună de venituri
în altă parte, pentru că găsesc o calitate a
vieţii mai bună.
În ceea ce priveşte imaginea „oraşului
ideal”, acesta a subliniat că, în primul rând,
„cea mai importantă funcţiune a unui oraş
este să încerce să creeze locuri de muncă,
mai ales locuri de muncă bine plătite”. În
acelaşi timp însă trebuie să ofere şi o infrastructură
de bază la cel mai înalt nivel în
toate domeniile de activitate, de la şcoli şi
până la transport. „Oraşul trebuie să ofere
o infrastructură de bază de cel mai înalt nivel,
fie că vorbim de şcoli, grădiniţe, spitale,
infrastructura culturală, infrastructura de
transport, soluţii de trafic... Foarte puţine
oraşe din România au astăzi soluţii de trafic,
de parcare, la cel mai modern standard”,
a precizat Radu Merica.
Şeful Secţiei economice a Ambasadei
Germaniei la Bucureşti, Sebastian Gromig,
a apreciat, citat de Agerpres, că în contextul
în care la nivel mondial tot mai mulţi
oameni trăiesc în mediul urban, în ciuda
unor provocări precum poluarea sau şomajul,
oraşele reprezintă o forţă generatoare
de progres economic şi social. „Oraşele
sunt punct de pornire pentru multe probleme,
dar şi pentru rezolvarea lor. Oraşele de
mâine ar trebui să fie capabile să se adapteze
unor provocări diferite, să ofere o calitate
ridicată a vieţii”, a spus el, subliniind
importanţa dezvoltării durabile.
Biserica Ortodoxă Română, Sfântul Apostol TOMA
15