ClujManifest 2016 - Numarul 14

An 2, Numărul 14 

30 martie - 05 aprilie 2016 

Preț: 1 leu 

Apare M I E R C U R I 

www.clujmanifest.ro 

AEROPORTUL, 

BANII ȘI 

AVOCAII 

Milionarii 

schimbă 

macazul 

afacerilor 

Pag. 4-5 

Shopping 

online și 

legislația 

Pag. 8-9 

PAG. 6-7 

Cine 

ascunde 

adevărul 

legat de 

Cluj Arena 

Pag. 17 

CENTURA DE SUD, 

SOLUȚIA UTOPICĂ A LUI EMIL BOC

2 

O P I N I E 

Apare săptămânal, Miercuri 

Pre ‐ 1 leu 

Echidistana și 

presa de ocazie 

Partidele politice au mereu nevoie de presă, și ca de 

aer în campaniile electorale. Candidaii ar face orice 

să apară undeva, să‐i vadă și pe ei lumea, mai ales pe 

cei no name. Deși nu vin cu proiecte concludente în 

faa alegătorilor, ei sunt dispuși să plătească sume 

frumoase de bani ziarelor, radiourilor și televiziunilor, 

chiar dacă în subconștientul lor știu că nu au 

șanse să câștige alegerile. 

Se învârt muli bani în „propagandă” cu prilejul alegerilor, 

și se cumpără multe organe de presă. Problema 

este că anumii manageri de presă se 

prostituează pe sume derizorii pentru anumite partide 

și candidai, în plus mai fac și înelegeri de exclusivitate 

cu aceștia, chiar dacă există riscul să‐și piardă 

credibilitatea. 

Nu există, mai ales în presa judeeană, un consens și 

nici spiritul de solidaritate al breslei, adică întâlniri 

și negocieri la o masă comună, între patronii de presă 

în care să se stabilească clar: ”frailor, nu ne 

prostituăm și nu ne mânjim pentru bani de nimic, doar 

pentru a susine interesele unuia dintr‐un oarecare 

partid, deci pornim de la plafonul x, mai jos nu coborâm!” 

E mai ușor să se facă tot felul de jocuri pe la 

spate. Adevărul că invidia din presă, mai ales între 

colegi este arzătoare, ceea ce nu este normal într‐o 

piaă concurenială corectă. 

Presa și‐a pierdut mult din valoare, în aceste zile a 

devenit destul de ușor să cumperi cu totul un organ 

media. De ce? Fiindcă banii provenii din publicitate 

sunt de cacao! Iar cum multe publicaii nu dein departamente 

de publicitate puternice, și, implicit, nici 

oameni care să știu să vândă, acestea se duc pe apa 

Someșului. 

Din această cauză, politicienii profită la maxim în 

campanie, fiindcă știu că‐și pot cumpăra publicitate 

politică pe bani de nimic. Așadar, este greu să fii echidistant 

politic, pentru că, odată ce ai luat banul de 

la un partid sau altul, este foarte greu să mai ataci, să 

spui adevărul, fiindcă fără alte surse substaniale provenite 

din publicitate, nu mai poi funciona. 

Eu, personal, militez pentru o presă constructivă, 

fără atacuri între colegi, o presă care să aibă relaii 

eficiente și oneste cu mediul de afaceri și cu 

instituiile publice, și sper să se ajungă la o consolidare 

a mass‐mediei clujene, lăsând la o parte orgoliile. 

Ionu GEANĂ, 

Director Cluj Manifest 

& Clujul Valorilor 

Publicaţie săptămânală, 

Cluj Napoca, Str. Ploieşti, Nr. 1, Et. 2 

Redacţie: 0746‐810.548, Publicitate: 0799‐788.009 

redactie@clujmanifest.ro, www. clujmanifest.ro 

Director: Ionuţ GEANĂ 

REDACŢIA: Mihai PETEAN, Sandu MUREŞAN, Dana ȚÎRLEA, Călin POENARU (colaborator), Fodor AMBROZIE, Alin KALOS 

FOTO: Nicu MUREŞAN, Ioan POTRA 

Tipărit la: SC Garamond SRL, ISSN: 2458-0244 

Se distribuie în judeţul Cluj, Preț: 1 leu, Apare MIERCURI


Pre ‐ 1 leu 

L O C A L 

3 

CENTURA DE SUD, 

SOLUIA UTOPICĂ 

A LUI EMIL BOC 

Primarul Emil Boc nu se dezminte și înaintea alegerilor 

locale anună un nou proiect mare de infrastructură 

pentru Cluj‐Napoca: Centura de sud. Potrivit lui Emil 

Boc, acest proiect ar putea avea un prim termen anul 2020. 

După ce a anunat că se studiază posibilitatea realizării 

unei linii de metrou, edilul a dezvăluit în cadrul unei 

emisiuni radio că în 2020 se va putea circula 

pe primii kilometri ai centurii de Sud a orașului. 

Acest proiect nu reprezintă o noutate, 

însă până în acest moment nu a existat 

niciun demers concret pentru realizarea 

lui. Este un alt proiect utopic, 

reluat de primarul Emil Boc odată cu 

noul PUG. Se dorește realizare acestui 

proiect, este cuprins și în masterplanul 

de transport, însă este vorba de un 

proiect greu, scump și care se va 

întinde pe mai muli ani. 

”Centura de Sud porneste de la Nodul 

N din Manastur, traverseaza Calea 

Turzii si iese la nodul de centura de la 

Apahida‐ Valcele, prin spate pe la Selgros. 

Ar avea intrari spre Cluj‐Napoca. 

Am salva foarte mult pentru cei care 

vor să tranziteze Clujul. Niciodata in 

Romania un asemenea proiect nu se 

face din bugetul local. Ar trebui sa lucram 

50 de ani din bugetul local pentru 

o asemenea centura. Nici bugetul 

Clujului pe doi ani nu‐ti ajunge, adică 

500 de milioane de euro", a declarat 

primarul Emil Boc. 

Susinere de la Guvern 

pentru centura de Sud 

Premierul Dacian Cioloș și vicepremierul 

Vasile Dâncu au oferit 

asigurări în ultima lor vizită la Cluj că 

această centură este cuprinsă în masterplanul 

de transport și se vor căuta 

resurse pentru finanare. 

”Am discutat despre proiectele locale 

care așteaptă o susinere într‐un fel 

sau altul și din partea Guvernului. 

Domnul primar Boc ne‐a vorbit despre 

centura metropolitană Cluj care 

să facă legătura și cu Autostrada și să 

decongestineze partea de transport 

marfă din oraș. Această centură este 

inclusă în masterplanul de transport 

pe care Guvernul urmează să îl 

adopte. Primarul Emil Boc a vrut să se 

asigure că rămâne o prioritate în masterplan. 

Vom vedea cum vom putea să 

și finanăm acest proiect. L‐am asigurat 

că cel puin din perspectiva 

noastră proiectul va rămâne în masterplan. 

Am îneles importana și 

semnificaia lui pentru Cluj”, a declarat 

Dacian Cioloș. Reperezentanii 

comisiei de transport din Parlamentul 

European vin la Cluj. Centura de Sud 

a fost cuprinsă în Masterplanul de 

Transport, astfel că primarul Emil Boc 

speră să obină finanare europeană și 

guvernamentală. Boc a invitat 

reprezentanii comisiei de transport 

din Parlamentul european pentru a 

discuta despre componenta clujeană a 

masterpanului de transport și 

posibilităile de finanare. 

„I‐am invitat, prin intermediul lui 

Marian Jean Marinescu, să discutăm 

despre Masterplanul de Transport al 

României, componenta sa clujeană. 

Este prima vizită a unei comisii a PE 

în România. Au auzit de Cluj, despre 

evenimentele sportive care le‐am organizat 

şi că este al doilea oraş al ţării, 

după capitală”, a dezvăluit Emil Boc 

la Realitatea FM. 

Boc se angajează 

să finaneze legăturile 

cu cartierele 

Soluia pentru decongestionarea traficului 

este reprezentată de această 

centură care să facă legătura între 

Mănăștur și Someșeni. Proiectul este 

cuprins în noul Plan Urbanistic General, 

în strategia de dezvoltare a 

oraşului pentru 2014‐2020 şi în Planul 

de Mobilitate Urbană Durabilă. 

”Construcia centurii de sud între 

Mănăștur (Bucium) și Someșeni (Selgros) 

trebuie să devină prioritatea 

principală a orașului Cluj‐Napoca în 

următorii ani. Realizarea acestui 

proiect permite degrevarea semnificati 

vă a reelei rutiere urbane în 

jumătatea sudică și în partea centrală a 

orașului, și ca atare: (a) implementarea 

multor măsuri de mobilitate durabilă 

și (b) implementarea unor alte lucrări 

privind infrastructura rutieră majoră 

sub un trafic semnificativ redus. Este 

astfel necesară demararea actualizării 

studiilor realizate în trecut pentru 

această arteră, precum și a studiilor 

pentru proiectele conexe, astfel încât 

centura – precum şi proiectele conexe 

– să poată fi realizate în perioada 2017 

– 2019”, se menionează în PUD. Primarul 

Emil Boc este conștient că doar 

cu ajutor financiar de la Guvern poate 

realiza un asemenea, proiect. “O astfel 

de lucrare este foarte costisitoare, 

iar propunerea mea este ca noi să construim 

drumurile de legătură, iar centura 

propriu‐zisă să fie finanţată de 

Guvern aşa cum s‐a întâmplat şi în 

cazul centurilor Vâlcele‐Apahida şi 

Bulevardul Muncii‐ Apahida. Noi trebuie 

să ne ocupăm şi de expropieri. 

Deţinem mai puţin de 5% din 

proprietăţile de pe traseu, restul sunt 

private. Întâi trebuie să facem 

indentificările cadastrale pe întreaga 

porţiune, apoi să apropbăm un nou 

PUZ pentru centură şi să facem studii 

de finanţare. Valoarea exactă a lucrării 

o va da studiu de fezabilitate” 

Cele trei drumuri de legătură ale centurii 

cu cartierele sunt estimate la: 5.3 

milioane de euro legătura cu Zorilor‐ 

Mănăştur; 3 milioane legătura cu 

Mănăştur şi 3.15 milioane legătura cu 

Gheorgheni. 

Clujenii sunt sceptici și cer 

soluii concrete 

”Construcia centurii Vâlcele‐Apahida 

a durat mai bine de 5 ani, în condiiile 

în care nu au fost probleme cu exproprierile. 

Chiar vrea să ne vândă 

gogoașa ca în 4 ani se va realiza o 

centură urbană în condiiile în care 

numai procesele pentru exproprieri 

vor dura ani buni? Plus construcia pe 

un teren asemănător celui de la centura 

Vâlcele‐Apahida. Boc nu mai are 

niciun respect fata de clujeni”, a transmis 

unul dintre clujeni 

Cluj Napoca este un oraș sufocat de 

mașini. La orele de vârf traficul este 

infernal iar nervii clujenilor sunt puși 

la încercare. Zeci de sesizări au fost 

depuse, dar problema nu a fost 

rezolvată. Clujul are nevoie de soluii 

viabile, concrete și care pot fi realizate 

într‐un timp cât mai scurt. Dintotdeauna 

s‐a știu că varianta ideală pentru 

Cluj este reprezentată de o centură 

care să facă legătura între Mănăștur și 

Someșeni, însă acest proiect necesită 

mult timp și muli bani. Vor fi necesare 

o serie de expropieri care necesită 

timp, terenul va trebui pregătit, astfel 

că așa cum a declarat și primarul Emil 

Boc un termen foarte optimist este 

anul 2020. Adică taman la sfârșitul 

mandatului, în cazul în care Boc va fi 

reales în 5 iunie. Iar până atunci? Care 

este soluia de rezervă, soluia 

temporară. Clujenii vor fi nevoii să 

aștepte finalizarea unui proiect greu 

realizabil timp în care își vor pierde 

timpul blocai în traficul din Cluj‐ 

Napoca? 

 

Dana ȚÎRLEA

4 

A N A L I Z Ă 


Pre ‐ 1 leu 

MILIONARII SCHIMBĂ 

Mai muli dintre oamenii de afaceri locali, 

prezeni sau nu în mod constant în topurile de 

specialitate, au decis să investească în ultima vreme 

în alte domenii faă de ceea ce ne‐au obișnuit de‐a lungul 

anilor. Nu de puine ori, noile business‐uri sunt conduse 

de cei din familie sau de apropiai. 

Ultima asemenea mișcare vine din 

partea președintelui Băncii Transilvania 

(BT), Horia Ciorcilă, care își 

direcionează banii în sectorul medical, 

mai precis în reeaua de clinici 

Regina Maria. Aceasta a anunat că 

va finaliza în prima parte a anului 

viitor un spital de 15 milioane de 

euro la Cluj‐Napoca, pe 7.000 mp, 

pentru care estimează un flux anual 

iniial de 10.000 de pacieni în spital 

și ambulatoriu. „Decizia de a deschide 

această unitate medicală de 

excelenă a venit natural, ca urmare 

a prezenei noastre de opt ani în 

Cluj. Ne simim foarte bine în 

Ardeal, iar pentru construirea acestui 

spital avem un partener solid, cu 

o reputaie foarte bună. Îi 

mulumesc că dezvoltăm împreună 

poate cel mai important proiect de 

pe segmentul serviciilor medicale 

din Ardeal. Vom crea peste 300 de 

locuri noi de muncă", a declarat 

Fady Chreih, directorul general al 

reelei. 

Sursă de finanare: 

dividende și 

aciuni gratuite 

„Va fi un centru medical care, pe 

lângă standardele medicale aduse la 

nivel regional, în Transilvania, va 

contribui la creşterea economiei din 

zonă", a declarat Ciorcilă. În primul 

an de la deschidere, operatorul privat 

de servicii medicale estimează 

un flux de peste 10.000 de pacieni 

în spital și în ambulatoriu. BT s‐a 

axat de mai multă vreme pe sectorul 

medical, prin crearea unei divizii 

special pentru medici, însă Ciorcilă 

acionează prima dată ca investitor 

privat în domeniu. Are și cu ce: 

numai din profitul BT din anul trecut 

(dividende, aciuni gratuite, 

aprecierea titlurilor la bursă), 

președintele băncii va acumula 

peste 10 milioane de euro. 65 de persoane 

cu poziii importante din 

grupul financiar BT vor beneficia de 

sume consistente ca urmare a profitului 

din 2015. De altfel grupul BT a 

concretizat recent două achiziii pe 

piaă: Volksbank România și Capital 

Partners. 

Sănătatea, un domeniu 

bănos la Cluj 

În același domeniu s‐a lansat familia 

lui Ioan Socea, unul dintre fondatorii 

grupului EnergoBit. Investiia 

în spitalul Polaris Medical din localitatea 

Suceagu s‐a ridicat la 10 milioane 

de euro, afacerea fiind 

administrată de fiul omului de afaceri, 

Tudor Alexandru. Este cel mai 

mare spital privat de recuperare din 

România. "Acest segment, cel de recuperare 

medicală e unul dintre cele 

mai deficitare pe piaa serviciilor de 

sănătate din România, eforturile și 

investiiile de până acum fiind 

făcute în special în tratarea fazei 

acute a bolilor”, consideră tânărul 

Socea. Pentru asigurarea standardului 

dorit, conducerea unităii a 

iniiat colaborări cu spitale specializate 

din Elveia, Frana, Austria, 

Germania, cu universităile de 

medicină și farmacie din România. 

Iniiatorii proiectului și‐au propus 

să readucă în ară o parte dintre 

medicii care lucrează în străinătate. 

În unitatea medicală îşi desfăşoară 

activitatea 150 de persoane: medici, 

asistenţi, personal auxiliar. Baza de 

tratament este dotată conform celor 

mai noi standarde şi se întinde pe 

700 mp. Clădirea cu cele 220 de paturi 

prevăzute pentru prima fază are 

o suprafaă de 11.000 mp, fiind 

amplasată în mijlocul unui spaiu 

verde de 58.000 mp. 

Mirajul lacurilor și 

al facultăilor 

În 2012, conducerea EnergoBit a 

încheiat un parteneriat de dezvoltare 

cu doi investitori: Innova 

Capital, devenit acţionar majoritar 

al grupului (52%), şi Banca 

Europeană pentru Reconstrucie și 

Dezvoltare. Cei trei antreprenori 

care au fondat compania 

(vicepreşedinţii Ştefan Gadola, Ioan 

Socea şi Peter Pal) au rămas în 

acţionariat. Tranzacţia cuprindea 

activităţile de bază, nu şi firmele din 

domeniul furnizării de energie şi 

dezvoltării de proiecte de energie 

regenerabilă (Enex, EnergoBit Renewable). 

Grupul a fost înfiinţat în 

1990 şi a ajuns la 1.000 de angajaţi. 

Sumele încasate le‐au permis celor 

trei acionari să deschidă alte 

oportunităi, nu neapărat în domeniul 

energiei, în care s‐au consacrat. 

Astfel, Ștefan Gadola s‐a orientat 

spre piaa imobiliară și a preluat 

baza sportivă CUG. Suprafaa este 

situată într‐o zonă atractivă în anii 

receni pentru dezvoltatori: apartamentele 

din proiecte nou construite 

în vecinătatea facultăilor cu profil 

economic, a mall‐ului și a lacului 

din Gheorgheni se vând cu preuri 

foarte mari. Omul de afaceri Arpad 

Paszkany a vândut cu 2,5 milioane 

de euro baza de antrenament a CFR 

din zona Iulius Mall către Gadola, 

ca ultimă variantă de salvare a 

clubului de fotbal CFR, ajuns între 

timp în insolvenă. Terenul a fost 

achiziionat printr‐o societate 

deinută de Raul şi Sorin Gadola, fiii 

fondatorului EnergoBit. Firma lui 

Paszkany, South East Euromentor, 

era beneficiara unui certificat de urbanism 

eliberat de primărie pentru 

terenul amplasat în zona Între 

Lacuri. 

Industria divertismentului, 

noua atracie 

Familia Gadola activează acum și pe 

piaa hoteluri‐restaurante‐catering 

(HORECA), după ce a preluat de la 

proprietarul City Plaza, Sorin Dan, 

administrarea restaurantului Chios, 

din Parcul Simion Bărnuiu. Din 

acest an, fiul milionarului clujean 

controlează festivalul de muzică 

electronica Untold, care a adunat la 

prima sa ediie 240.000 de 

participani și a generat venituri de 

23 de milioane de euro. În 2015, Untold 

a fost organizat de Federaţia 

Share, formată din 31 de organizaii. 

Bogdan Buta, directorul festivalului, 

şi Sorin Gadola au înfiinţat, în octombrie 

2015, Untold SRL, firmă 

care va organiza cea de a doua ediţie 

a festivalului, cu un buget estimat 

de 5 milioane de euro. 51% din societate 

este controlată de familia 

Gadola, în timp ce drepturile de 

autor sunt deţinute de Buta. Sorin 

Dan s‐a retras din sectorul 

HORECA, renunând și la City 

Plaza și preferând, în afara businessului 

imobiliar, domeniul cultural, 

prin festivalurile de film Comedy 

Cluj și de dans Steps. El deinea mai 

demult și clădirea‐biscuit de pe str. 

Cuza Vodă, unul dintre primele 

sedii bancare modern din oraș, pe 

care a vândut‐o cu un profit 

substanial. Cluj Business Center, cu 

o suprafaţă construită de 5.300 mp 

şi utilă de 3.100 mp, a fost cumpărat 

cu 1 milion de dolari de societatea 

sa,Target Investments. Imobilul a 

fost ridicat de Banca Agricolă. După 

preluarea ei de către Raiffeisen 

Bank, austriecii au vândut imobilul. 

Ulterior, Target l‐a revândut, pentru 

5 milioane de euro, companiei Teri‐


Pre ‐ 1 leu 

A N A L I Z Ă 

5 

MACAZUL AFACERILOR 

mob Investments, controlată de 

Nicolae Pop‐Baldi, fondator al operatorului 

TV cablu Astral Telecom. 

Informaticieni convertii 

în imobiliari 

Doi investitori din IT cotesc spre 

sectorul imobiliar. Primul ansamblu 

rezidenţial pe care îl ridică EBS Real 

Estate Investment, firmă controlată 

de omul de afaceri clujean Daniel 

Metz, venit din industria 

informatică, este vândut deja în 

Primii 10 oameni 

de afaceri din Cluj 

1. Ștefan Vuza 

135 milioane euro 

2. Teofil&Simion Mureșan 


3. Horia Ciorcilă 


4. Ioan Tecar 


5. Călin Mitică 


6. Dorel Goia 


7. Ștefan Gadola 


8. Arpad Paszkany 


9. Ioan Socea 


10. Peter Pal 


Sursa: Top Capital 2015 

proporţie de 60%, cu o jumătate de 

an înainte de finalizare, conform 

ageniei Coldwell Banker Transilvania. 

Ansamblul Contemporano, care 

se înalţă pe Calea Mănăştur nr. 38‐ 

40, are finalizarea planificată pentru 

septembrie. În acest an, prin 

parteneriatul dintre EBS REI şi 

grupul Coratim vor demara lucrări 

pentru construirea altui proiect 

rezidenţial, în zona străzilor Anton 

Pann ‐ Bucureşti. Terenul fostei 

fabrici Flacăra a intrat în posesia 

proprietarilor altei firme din IT, 

Cornelius Brody și Octav Chicinaș, 

care vor construi prin dezvoltatorul 

Taco Developments două clădiri de 

9‐10 etaje care vor găzdui sediul 

iQuest, spaii rezideniale și comerciale. 

iQuest este găzduită de 

clădirea fostului Institut Proiect Cluj 

de pe Calea Moilor, dar are angajai 

și în alte sedii. Proprietarii și‐au motivat 

decizia prin extinderea companiei, 

care a ajuns acum la peste 

600 de angajai, majoritatea la Cluj. 

Renovarea vechii fabrici va costa 10 

milioane de euro, proiectarea fiind 

asigurată de biroul de arhitectură 

Dico & igănaș. 

Strategiile familiei Turcu: 

apartamente și birouri 

Ovidiu Turcu, specializat în 

comerul cu autovehicule, 

debutează în domeniul cercetării de 

piaă. La finele anului trecut, vicepremierul 

Vasile Dâncu ceda Institutul 

Român de Evaluare şi 

Strategie (IRES) cu o săptămână 

înainte de a fi anunţată componenţa 

noului guvern Cioloş. Participaia sa 

a fost cesionată către businessmanul 

clujean și către fostul colaborator al 

lui Dâncu, Cornel Hirian, care 

figurează ca administrator. Dâncu a 

înfiinat IRES în 2009, după ce, în 

1994, a fondat un alt institut de sondare 

a opiniei publice, Metro Media 

Transilvania. Ovidiu Turcu este 

acionar majoritar al societăii Dacia 

Service Cluj Feleac și la un moment 

dat al fabricii de cartoane Mucart, 

pe locul căreia a ridicat un ansamblu 

rezidenial. Fratele acestuia, 

Sorinel Turcu, cel care deine școala 

de șoferi Auto Tudor, s‐a profilat pe 

imobiliare și a ridicat o clădire de 

birouri cu trei etaje pe Calea Moilor 

nr. 60‐62, deja ocupată. “Portofoliul 

nostru e format din apartamente 

pentru locuit sau sediu de firmă, 

case/vile (de protocol, sedii de 

firme, clinică, școală, firmă soft/IT), 

spaii comerciale sau hale și depozite”, 

anună conducerea Serviciile 

Auto Tudor SRL. 

Cel mai mare industriaș 

vrea să facă agricultură 

Ștefan Vuza, președintele grupului 

industrial Serviciile Comerciale 

Române, cel mai bogat clujean, pare 

a fi tentat de agricultură. El vrea să 

conducă şi un business din domeniul 

agricol, prin combinatul Chimcomplex, 

pe care îl controlează. 

Acţionarii acestuia au decis completarea 

statutului cu obiectele de 

activitate cultivarea cerealelor, 

plantelor leguminoase şi a plantelor 

producătoare de seminţe oleaginoase, 

cultivarea legumelor şi a 

pepenilor, prelucrarea şi conservarea 

cartofilor, fabricarea sucurilor 

de fructe şi legume. Chimcomplex 

este cunoscut pentru fabricarea produselor 

clorosodice. La Borzeşti 

poate apărea un complex legumicol 

de 2,5 ha dacă proiectul ar include 

activităţi de procesare şi comercializare, 

sau de 2 ha, dacă s‐ar 

limita la cultivarea legumelor în 

sere, conform proiectului Asociaţiei 

pentru Dezvoltare Economică 

Locală Bacău. Investiţia este de 2,3 

milioane de euro. Acum 20 de ani, 

combinatul a fost acţionar al 

societăţii Sere Oneşti. Vuza, 

preşedintele grupului industrial 

SCR, holding care deţine combinatul 

din Bacău, a declarat că vrea 

să preia Oltchim Râmnicu Vâlcea și 

să îl integreze cu Chimcomplex, în 

tentativa sa de a înfiinţa Compania 

Naţională de Chimie. 

Călin POENARU

6 

L O C A L 


Pre ‐ 1 leu 

AEROPORTUL, BANII 

ȘI AVOCAII 

Zilele trecute vă povesteam cum în decurs de trei ani, 

2013, 2014 și 2015 Aeroportul Internaional Avram Iancu 

Cluj Napoca a cheltuit 1,8 milioane lei pe consultaii 

juridice. Acum a venit rândul prezentării listei detailate. 

Bani publici aruncai pe servicii pe care 

teoretic ar trebui să le presteze angajai ai Aeroportului, 

juriștii Aeroportului. Care sunt plătii 

tot din bani publici lună de lună. 

Care să fie motivul oare? 

Incompetenă? Neporfesionalism? 

Cine știe? Noi nici nu credem că de 

fapt UNII din acești bani pot fi un 

cadou pe criteriu politic sau un 

parandărăt pentru alte servicii: eu 

prestez pentru aeroport, aeroportul are 

de dat înapoi un leu...dar cum? 

Plătește servicii juridice care apoi vor fi 

prestate mie gratuit. Nu! Nu credem 

așa ceva și nu avem dovada. Mai încolo 

poate o vom avea. Sau o caută alii. 

Dacă există. 

Oricum, să fim sinceri, situaia nu e 

unică în ară. Si nici ilegala. Poate 

imorala. Companiile de stat au pe 

statul de plată armata de juriști, dar 

apelează la externalizarea consultaiei 

juridice. De altfel, Corpul de Control al 

primului ministru a pornit o analiză în 

acest sens, în vizor aflîându/se 

achiziiile de asistenă juridică. Potrivit 

Raportului de activitate al Corpului de 

Control al Primului Ministru, februarie 

2015, ANEXA NR. 2, au fost verificate 

achiziiile, de către autorităile și 

instituiile publice ale administraiei 

publice centrale și locale, societăile 

naionale, companiile naionale și 

societăile cu capital integral sau majoritar 

de stat, precum și regiile autonome 

care au în structura 

organizatorică personal propriu de 

specialitate juridică, a serviciilor juridice 

de consultană, de asistenă 

și/sau reprezentare, în perioada 

01.07.2012 – 31.12.2015. 

De zece ori mai mult 

Mai departe, suma cheltuită e Aeroportul 

clujean frizează bunul sim, 

dacă o comparăm cu cea a altor 

instituii subordonate CJ Cluj. Filarmonica 

de stat, Biblioteca Judeeană, 

unele spitale sau Agro Transilvania ori 

Cluj Arena pot funciona strict cu serviciile 

propriilor juriști. Alte instituii 

subordonate, precum RAADP, Clujana, 

Tetarom, Spitalul Clinic de 

Urgenă sau Compania de Apă au cheltuieli 

situate între 10.000 lei și 60.000 

lei. Adică câte o urgenă, un caz special, 

unde juriștii proprii fie nu se pricep, 

fie nu fac faă. Profesional sau din 

cauza volumului de muncă. Și, nota 

benne, au 2‐4 contracte de asistenă anuale. 

La Aeroport, avem sume de zece 

ori mai mari și zeci de contracte anuale. 

Și, culmea, cu toate acestea, amenzile 

primite de Aeroport curg gârlă, Aeroportul 

pierde pe bandă rulantă procesele 

cu teri și Comisia Europeană 

anchetează un posibil ajutor de stat, iar 

proiectele Aeroportului cad unul după 

altul fiind contestate de instituii ale 

statului. Ca să nu mai vorbim de cele 4 

Dosare ale DNA, toate privind activitatea 

Aeroportului, ba chiar a directorului 

președinte David Ciceo. În 

aceste condiii, managerul stelar al 

Aeroportului ce manageriază? Un 

dezastru plătit cu vârf și îndesat din 

bani publici ?! Cume posibil să i apatru 

juriști, să cheltui anual cu ei 200.000 de 

lei, să mai ai anual contracte de 

asistenă juridică de o jumătate de milion 

de lei și totuși să vină ANRMAP și 

să îi plesnească o amendă de 390.000 

lei, să te execute silit Raiffeisen pentru 

300.000 de euro, să pierzi procese pe 

bandă rulantă, iar Comisia Europeană 

să te acuze de ajutor ilegal dat unei 

companii private și DNA să aibă pe 

masă patru dosare penale cu AERO‐ 

PORTUL în rol principal. 

Precedentul Șova 

Pentru ce sute de mii de lei împrăștiai 

pe asistenă juridică ?! Ultimul răcnet 

în materie de scurs legal bani publici ?! 

Să nu uităm, DNA l‐a arestat pe senatorul 

Dan Șova pentru fapte de 

corupie legate exact de constracte de 

asistenșpă juridică. Concret, într‐un 

Dosar a fost vorba de trafic de 

influenă pentru obinerea unui asemenea 

contract de către o firmă de 

avocatură de la CET Givora, iar într‐un 

alt Dosar era vorba însăi de un asemenea 

contract, însă în care, spun 

procurorii, deși și‐a încasat banii, Șova 

nu a prestat nimic. 

Dar, să trecem la anominaliza toate 

cheltuielle aeroportului la acest capitol, 

precum și pe ce au fost acordate. Doar 

sunt bani publici, nu‐i așa?! 

O serie de aspecte 

interesante 

Aeroportul își permite să dea 75.000 lei 

anual, an de an, pentru consultaii juridice 

generale, analiză juridcă a contractelor, 

varii stuaii juridice…..etc. 

Păi și atunci fișa 

postului a juriștilor proprii 

plătii și ei de Aeroport care e 

? Să facă cafele ?! Să facă shopping 

la șef, din Dedeman, 

pentru vila din Bună Ziua? 

Sau să meargă la sală ?! 

Turdenii pot fi mândrii. 

Bravul lor consilier local PSD, 

mai are timp și să reprezinte 

Aeroportul clujean în proceduri la 

cerere și alteLe. Pe bani, normal! Publici, 

normal ! Un mizilic de 18.000 lei ! 

Anual. 

Cabinet Avocat Neamu Mihai Paul a 

încasat 22.250 lei pentru studiu și 

analiză documente și corespondenă 

aferente contractului de leasing 

39407/22.12.2011. Le‐a analizat și le‐a 

studiat până ce Raiffeisen a dat în 

judecată Aeroportul, a câștigat și l‐a 

executat silit! Același cabinet a încasat 

în 2013 peste 20.000 lei pentru “asistare 

si reprezentare client in dosar nr. 

9857/P/2013 si 10079/P/2013 in faza de 

urmărire penala”. Poftim? Avea 

AEROPORTUL INTERNAIONAL 

CLUJ Dosare PENALE ? Avea 

instituia Dosare penale? Aeroportul 

clujean era urmărit penal?! 

Știm de plângeri penale redactate de 

un avocat, duse fuga fugua cu mașina 

de un director președinte, pentru ca un 

viitor președinte de CJ să și le asume 

juridic în nume propriu. Despre acestea 

era vorba oare? Sau acestea erau la 

alte contracte….Cine mai știe… 

Cabinet Avocat Brehar Claudiu a încasat 

doar în 2013 în jur de 100.000 lei 

de la Aeroport. Anii următori sume 

apropiate. E drept, un avocat e plătit 

pentru că te reprezintă, nimeni 

neavând pretenia de a câștiga tot pe 

linie. Dar Baroul Cluj are muuuuli 

avocai. iar când unul dintre ei pierde 

și tot pierde procese, mai schimbi avocatul. 

Sau nu ?! 

Cabinet Individual de Avocat Negru 

Anca Ioana a încasat în 2014 suma de 

25.000 lei strict pentru acordare de 

consultaii juridice pentru clientul 

Aeroportul Internaional Avram Iancu 

Cluj RA. Scurt și la obiect. Din 

nou….asta în timp ce juriștii propii ai 

Aeroportului, plătii lună de lună, 

făceau ce? Pilotau avioane? Descărcau 

bagaje? Sau ofereau consultaii juridice 

pentru Aeroport!? 

Iar formularea ‐ consultaii juridice 

generale, întocmire de rapoarte de 

analiză juridică asupra unor situaii determinate 

de materialele puse la 

dispoziia Consiliului de administraie 

al aeroportului – pentru care anul trecut 

Cabinet Avocat Cătinean Iulia 

Maria a primit 5.100 lei, este dea dreptul 

comică. 

Legat de aleșii locali avocai răsplătii 

de Aeroport pentru deosebita lor 

prestaie judiciară, Cătinean Iulia 

Maria și Nicolae Roș sunt ambii consilieri 

locali PSD. La Gherla, respectiv 

Turda. Nicolae Roș a trecut declaraia 

de avere contractul cu Aeroportul. 

Așa…a scăldat‐o dar a lăsat ceva urme! 

E vorba de venitul obinut, domnule 

consilier avocat! Nu de prestaia orară 

așa cum brav ai scris! Valoarea contractului! 

Și să nu mai vorbim de faptul 

că în declaraia din 2014, afarentă anului 

fiscal anterior încheiat, nici urmă de 

banii de la Aeroport 

Oricum am suci‐o tot ne dă cu virgulă. 

Cele două contracte adunate fac 46.400. 

Nu 46.607 cât e notat în declaraie. Iar 

contractul din 2014 nu putea fi încasat 

anterior, în anul fiscal aferent lui 2013. 

Întrucât orele de consultană juridică 

trebuiau prestate…. Sau mai știi? Și 

dacă e așa, acesta să fie singurul venit 

al consilierului din avocatură? Aeroportul 

clujean primește consultaii juridice 

de la un deosebit avocat care are 

un singur contract, cel cu Aeroportul ? 

Până la urmă, ce poate fi atât de greu?! 

Treci SUMA OBINUTĂ DUPĂ ÎN‐ 

CASAREA FACTURILOR DIN ANUL 

FISCAL ANTERIOR ÎNCHEIAT! 

Poate însă ne va lămuri cum se 

completează corect o declaraie de 

avere, în vară, celălalt consilier PSD, 

Cătinean Iulia Maria, care a fost fericită 

de Aeroport anul trecut cu un contract 

de 5.100 lei. Oricum, să notăm că 

potrivit declaraiei din 2015, aferentă 

anului fiscal 2014, avocatul ce oferea 

consultaii juridice Aeroportului a avut 

un venit din avocatură de 3713 lei, 

acestea reprezentând FMJ, adică Fondul 

Ministerului Justiiei, adică onorariile 

cuvenite după prestaiile din 

oficiu, obligatorii fiecărui avocat. Plus 

Onorarii retrocedate în valoare de 

10.500 lei (onorarii încasate pentru 

avocai stagiari probabil). Avocai cu 

clieni potop, zeci, sute pe an, care au 

coadă la ușa cabinetului de 

avocatură…prestează consultaii judiciare 

la Aeroportul Internaional 

Avram Iancu Cluj … 

Mihai PETEAN


Pre ‐ 1 leu 

L O C A L 

7 

LISTA CONTRACTELOR DE ASISTENĂ JURIDICĂ A AEROPORTULUI CLUJEAN 

2013 

2014 

2015 

Cabinet Individual Avocat Mircea Pop ‐ 74.221,37 lei 

consultaii juridice generale, întocmire de rapoarte de 

audit juridic asupra unor situaii determinate, analiză 

juridică a contractelor, conveniilor, și/sau situaiilor 

juridice în care se află sau se poate afla clientul, asistare 

și reprezentare procesuală în litigiile în care clientul 

este parte, precum și în orice altă procedură in care 

clientul va solicita asistena avocatului. 

Cabinet Avocat Brehar Claudiu – 234.786,99 lei 

consultană în materie comercială, administrativă și a 

dreptului munci.i 

CMS de Backer, prin Annabelle Lepiece – 73.386,35 lei 

asistenă juridică privind aplicarea legislaiei europene 

privind activitatea aeroportuară. 

Bejenaru și Partenerii – Societate Civilă de Avocati, 

prin Avocat Calin Eugen Bucerzan – 41.294,03 lei 

asistare și reprezentare în procedură privind plângerea 

formulată de Compania Carpatair, primită de Comisia 

Europeană privind un ajutor de stat acordat de Aeroportul 

Cluj‐Napoca companiei Aeriene Wizzair. 

Asistare și reprezentare în proceduri privind ori de 

competena Comisiei Europene sau Consiliului 

Concurenei București. Asistare și reprezentare client 

în faa persoanelor fizice/juridice, autorităi sau 

instituii publice. Consultană juridică generală. 

Cabinet Avocat Brehar Claudiu‐17.467,20 lei 

redactare și susinere cerere de intervenie accesorie, 

asistenă juridică și reprezentare în Dosar nr. 

2419/90/2013 al Tribunalului Vâlcea 

Cabinet Individual de Avocat Roș Nicolae ‐17.900,00 lei 



juridică a contractelor, conveniilor, și /sau situaiilor 



este parte, precum și în orice altă procedură în care 


Societatea de Avocai Mușat & Asociaii, prin Avocat 

Asociat Gheorghe Buta – 93.560,78 lei 

servicii de asistenă juridică și reprezentare potrivit 

solicitărilor clientului. 

Cabinet Avocat Neam Mihai Paul – 22.250 lei 

studiu și analiză documente și corespondenă aferente 

contractului de vânzare‐cumpărare 39407/19.12.2011 

și contractului de leasing financiar cu nr. 

39407/22.12.2011. 

Cabinet Avocat Brehar Claudiu ‐ 22.276 lei 

redactare întâmpinare, asistenă juridică și 

reprezentare în faa Curii de Apel Cluj în Dosar 

1137/33/2013 

Cabinet Avocat Brehar Claudiu ‐ 22.276 lei 

redactare întampinare, asistenă juridică și 

reprezentare în faa Curii de Apel Cluj în Dosar 

1170/33/2013 

Cabinet Avocat Brehar Claudiu – 22.276 lei 


reprezentare în dosar nr. 1178/33/2013 al Curii de 

Apel Cluj 

Cabinet Avocat Stănciulescu Cornelia‐Lorena – 447,54 lei 

studiere și copiere Dosar de excutare silită nr. 

2337/2013, formularea și semnarea oricărei cereri necesare 

în acest sens la BEJA Dorina Gont, Lucian Gont și 

Marian Panait; Studiere și fotocopiere dosar nr. 

30561/4/2013 aflat pe rolul Judecătoriei Sector 4 

București. 


redactare contestaie la executare în contradictoriu cu 

intimata SC RAIFFEISEN LEASING IFN SA, asistenă 

juridică și reprezentare în faa Judecătoriei Cluj‐Napoca 

Cabinet Individual Avocat Mircea Pop – 62.093,54 lei 

Consultaii juridice generale, întocmire de rapoarte de 

audit juridic asupra unor situaii determinate , analiza 








dreptului muncii 

CMS de Backer, prin Annabelle Lepiece ‐ 10.669,92 lei 


privind activitatea aeroportuară 

Cabinet Individual de Avocat Roș Nicolae – 28.500,00 lei 



juridică a contractelor, conveniilor, și /sau situaiilor 





Cabinet Avocat Neamu Mihai Paul ‐ 21.211,28 lei 

asistare și reprezentare client în dosar nr. 9857/P/2013 

și 10079/P/2013 în faza de urmărire penală. 


asistenă juridică și reprezentare în Dosarul nr. 

2601/1/2014 în faa Inaltei Curi de Casaie și Justiie. 

Cabinet Avocat Brehar Claudiu ‐ 11.027,25 lei 


reprezentare în Dosarul nr. 9505/30/2013/a1 a Tribunalului 

Timiș. 

Cabinet Individual de Avocat Negru Anca Ioana ‐ 15.000 lei 

acordare de consultaii juridice pentru clientul Aeroportul 

Internaional Avram Iancu Cluj RA 


redactare și susinere întâmpinare, asistenă juridică și 

reprezentare în Dosarul nr. 3812/117/2014 în faa Tribunalului 

Cluj. 


asistenă juridică și reprezentare în Dosarul nr. 

3295/1//2014 în faa Inaltei Curi de Casaie și Justiie. 

Cabinet de Avocat Horia Bora‐15.494 lei 

studiu proces verbal de constatare a contraveniilor nr. 

203/01.10.2014 (25 de fapte). Studiu documente ce stau 

la baza procedurilor de negociere fără publicare 

prealabilă de anun de participare. Redactare și 

semnare plângere contravenională împotriva procesului 

verbal de constatare a contraveniilor nr. 

203/01.10.2014. Expediere plângere contravenională 

către instana competentă (Judecătorie Sector 1 

București). Reprezentare client în faa instanei competente 

(Judecătorie Sector 1 București) 

Cabinet de Avocat Horia Bora‐13.284,60 lei 

acordarea de consultană juridică în domeniul 

achiziiilor publice, acordarea de consultaii juridice și 

asistenă în derularea procedurilor de atribuire a contractelor 

de achiziie publică începând cu publicarea 

anunului, evaluarea ofertelor, contestaii și eventuale 

puncte de vedere, consultană cu privire la încheierea, 

executarea și încetarea contractelor de achiziie 

publică; reprezentare în faa instanelor și a CNSC în 

litigii care au ca obiect procedurile de atribuire a contractelor 

de achiziie publică și contractele de achiziie 

publică. 

Cabinet Individual de Avocat Negru Anca Ioana‐10.000,00 lei 

acordare de consultaii juridice pentru clientul Aeroportul 



redactare și susinere întâmpinare, asistenă juridică și 

reprezentare în Dosarul nr. 23357/3/2014 în faa Tribunalului 

București. 


Consultaii juridice generale, întocmire de rapoarte de 









dreptului muncii 

CMS de Backer, prin Annabelle Lepiece ‐ 127.393,80 lei 


privind activitatea aeroportuară 

Bejenaru și Partenerii – Societate Civilă de Avocai, 

prin Avocat Călin Eugen Bucerzan – 48.989,11 lei 

asistare și reprezentare în procedura privind plângerea 

formulată de Compania Carpatair, primită de Comisia 

Europeană privind un ajutor de stat acordat de Aeroportul 

Cluj‐Napoca companiei Aeriene Wizzair. 

Asistare și reprezentare în proceduri privind ori de 

competena Comisiei Europene sau Consiliului 

Concurenei București. Asistare și reprezentare client 

în faa persoanelor fizice/juridice, autorităi sau 

instituii publice. Consultană juridică generală. 

Cabinet de Avocat Horia Bora ‐ 159.706,50 lei 

acordarea de consultană juridică în domeniul 

achiziiilor publice, acordarea de consultaii juridice și 

asistenă în derularea procedurilor de atribuire a contractelor 

de achiziie publică începând cu publicarea 

anunului, evaluarea ofertelor, contestaii și eventuale 

puncte de vedere, consultană cu privire la încheierea, 

executarea și încetarea contractelor de achiziie 

publică; reprezentare în faa instanelor și a CNSC în 

litigii care au ca obiect procedurile de atribuire a contractelor 

de achiziie publică și contractele de achiziie 

publică. 

Cabinet Individual de Avocat Negru Anca Ioana ‐ 10.000 lei 

acordarea de consultană penală în redactare plângeri, 

expertiză juridică pe parcursul unor investigaii interne 

cu implicaii penale pentru clientul Aeroportul 


Cabinet de Avocat Paul Purcărin – 2.000,00 lei 

consultană penală acte normative privind securitatea 

aeroportuară. 

Cabinet de Avocat Suian Mihai Alexandru‐10.000 lei 

acordarea de consultană penală în redactare plângeri, 

redactare opinii juridice care implică răspundere 

penală și expertiză specifică în situaii de natura penală 

pentru clientul Aeroportul Internaional Avram Iancu 

Cluj RA. 









Cabinet de Avocat Suian Mihai Alexandru ‐ 6,000 lei 

acordare de consultană juridică și redactare opinii juridice, 

redactare acte juridice, asistare și reprezentare 

pentru clientul Aeroportul Internaional Avram Iancu 

Cluj RA. Adiional, obiectul contractului va include 

ședine de informare lunare ale avocatului pe tematici 

juridice cu angajaii clientului. 

Cabinet Avocat Cătinean Iulia Maria – 5.100,00 lei 


analiză juridică asupra unor situaii determinate de 

materialele puse la dispoziia Consiliului de 

administraie al aeroportului.

8 

J U R I D I C 


Pre ‐ 1 leu 

ACHIZIŢIONAREA 

PRODUSELOR 

PRIN INTERMEDIUL 

INTERNETULUI 

Consideraţii privind drepturile consumatorilor din perspectiva 

Ordonanţei de urgenţă nr. 34 din 4 iunie 2014 

Într‐o eră a consumului peste limitele necesare şi utile, 

în contextul accesului aproape cvasiunanim la internet, 

achiziţionarea de produse oferite spre comercializare 

de către profesionişti prin intermediul site‐urilor 

comerciale deţinute de aceştia, tinde să devină, 

treptat, regula. 

Achiziţionarea acestor produse prin 

intermediul internetului presupune în 

mod evident existenţa unui 

consimţământ mutual al celor două 

părţi implicate, vânzătorul ori prestatorul 

de servicii pe de o parte şi 

cumpărătorul sau beneficiarul serviciilor 

pe de altă parte. Existenţa unui 

acord de voinţă al celor două părţii 

implicate se concretizează prin 

încheierea unui contract la distanţă. 

În marea majoritate a cazurilor, 

vânzătorul sau prestatorul de servicii 

va fi un profesionist, persoană fizică 

sau juridică care acţionează în cadrul 

activităţii sale comerciale, industriale 

sau de producţie ori liberale iar 

cumpărătorul sau beneficiarul serviciilor 

va fi o persoană fizică, un neprofesionist, 

un consumator. 

Pentru a oferi o protecţie sporită consumatorilor 

neprofesionişti, 

legiuitorul naţional postdecembrist a 

adoptat o serie de acte normative 

menite să protejeze interesele consumatorilor 

şi să asigure o informare 

corectă, completă şi precisă a acestora. 

Piatra de căpătâi a acestei succesiuni 

de acte normative şi deopotrivă dreptul 

comun în materia protecţiei consumatorilor 

este reprezentat de 

Ordonanţa nr. 21/1992 privind 

protecţia consumatorilor. Chiar la art. 

1 alin. (1) din acest act normativ se 

precizează faptul că: „Statul, prin mijloacele 

prevăzute de lege, protejează 

cetăţenii în calitatea lor de consumatori, 

asigurând cadrul necesar accesului 

neîngrădit la produse şi servicii, 

informării lor complete despre caracteristicile 

esenţiale ale acestora, 

apărării şi asigurării drepturilor şi intereselor 

legitime ale persoanelor fizice 

împotriva unor practici incorecte, 

participării acestora la fundamentarea 

şi luarea deciziilor ce îi interesează încalitate 

de consumatori.” 

Prevederile Ordonanţei nr. 21/1992 

sunt completate de o pluralitate de 

acte normative menite să reglementeze 

punctual ipoteze specifice in 

relaţia profesionist‐consumator. 

Un astfel de act normativ îl constituie 

Ordonanţa de urgenţă nr. 34 din 4 

iunie 2014 privind drepturile consumatorilor 

în cadrul contractelor 

încheiate cu profesioniştii. În preambulul 

ordonanţei de urgenţă se 

precizează că adoptarea acestei 

ordonanţe a fost impusă de necesitatea 

creării unui sistem unitar, bazat 

pe concepte juridice clar definite care 

să reglementeze cu exactitate aspectele 

raporturilor dintre comercianţi 

şi consumatori în cadrul Uniunii Europene. 

Ordonanţa de urgenţă este în 

esenţă o transpunere în dreptul 

naţional a prevederilor din Directiva 

2011/83/UE a Parlamentului European 

şi a Consiliului din 25 octombrie 2011 

privind drepturile consumatorilor. 

În continuare vom face referire exclusiv 

la prevederile legale incidente în 

cazul contractelor de vânzare 

încheiate la distanţă prin intermediul 

internetului, între un vânzător profesionist 

şi un cumpărător neprofesionist, 

un consumator. 

Fără intenţia de a fi exhaustivi, vom 

expune sintetic principalele drepturi 

şi obligaţii ce cad atât în sarcina 

vânzătorului profesionist cât şi în 

sarcina consumatorului. 

Ordonanţa de urgenţă reglementează 

expres situţia contractelor de vânzare 

încheiate la distanţă, între un profesionist 

şi un consumator, fără 

prezenţa fizică simultană a acestora, 

prin utilizarea exclusivă a unui mijloc 

de comunicare la distanţă, aşadar şi 

prin intermediul internetului. 

Un prim aspect ce trebuie precizat este 

că înainte ca un contract la distanţă să 

poată produce vreun efect obligatoriu 

asupra consumatorului, profesionistul 

este obligat conform art. 6 alin. (1) din 

ordonanţa de urgenţă să îl informeze 

pe consumator în mod clar şi inteligibil 

cu privire la o serie de informaţii, 

printre care: 

a) principalele caracteristici ale 

produselor; 

b) identitatea profesionistului, 

cum ar fi denumirea sa comercială; 

c) adresa poştală la care profesionistul 

este stabilit, precum şi, în 

cazul în care există, numărul de telefon, 

numărul de fax şi adresa de poştă 

electronică ale acestuia la care poate fi 

efectiv contactat, pentru a‐i permite 

consumatorului să ia rapid legătura cu 

profesionistul şi să comunice cu acesta 

în mod eficient şi, dacă este cazul, 

adresa poştală şi identitatea profesionistului 

în numele căruia 

acţionează; 

d) în cazul în care este diferită de 

adresa furnizată în conformitate cu lit. 

c), adresa poştală a locului în care profesionistul 

îşi desfăşoară activitatea şi, 

după caz, adresa poştală a profesionistului 

în numele căruia acţionează, la 

care consumatorul poate trimite eventualele 

reclamaţii; 

e) preţul total al produselor şi 

serviciilor cu toate taxele incluse şi, 

după caz, toate costurile suplimentare 

de transport, de livrare, taxele poştale 

sau de oricealtă natură sau, în cazul în 

care acestea nu pot fi calculate dinainte 

în mod rezonabil, menţionarea 

faptului că aceste costuri suplimentare 

ar putea fi suportate de consumator, 

inclusiv perioada de valabilitate a 

ofertei sau a preţurilor; 

f) modalităţile de plată, livrare, 

executare, data până la care profesionistul 

se angajează să livreze produsele 

şi, după caz, procedura 

profesionistului de soluţionare a 

reclamaţiilor; 

g) în cazul în care există un drept 

de retragere, condiţiile, termenele şi 

procedurile de exercitare a dreptului 

respectiv; 

h) acolo unde este cazul, 

informaţia potrivit căreia consumatorul 

va trebui să suporte costul aferent 

returnării produselor în caz de 

retragere şi dacă produsele, prin însăşi 

natură lor, nu pot fi, în mod normal, 

returnate prin poştă, costul aferent 

returnării produselor; 

i) în cazul în care consumatorul 

îşi exercită dreptul de retragere după 

formularea unei cereri, informaţia 

potrivit căreia consumatorul este 

obligat să achite profesionistului costuri 

rezonabile; 

j) în cazul în care dreptul de retragere 

nu este prevăzut, informaţia


Pre ‐ 1 leu 

J U R I D I C 

9 

conform căreia consumatorul nu va 

beneficia de un drept de retragere 

sau, după caz, circumstanţele în 

care consumatorul îşi pierde dreptul 

de retragere; 

k) o menţiune referitoare la 

existenţa unei garanţii legale 

privind conformitatea produselor; 

l) acolo unde este cazul, durata 

minimă de valabilitate a 

obligaţiilor care îi revin consumatorului 

conform contractului; 

m) acolo unde este cazul, 

existenţa şi condiţiile aferente 

avansurilor sau altor garanţii financiare 

care trebuie plătite sau oferite 

de consumator la cererea profesionistului. 

Avocat definitiv, asociat în cadrul SCPA “Lăpușan, 

Moscovits, Steopan și Asociaii” Anghel Cosmin 

Chiorean a absolvit cursurile Facultăii de Drept 

(promoia 2013) și cursurile Facultăii de Studii Europene, 

specializarea Relaii Internaionale și Studii 

Europene (promoia 2013), ambele în cadrul 

Univesităii “Babeș – Bolyai” din Cluj Napoca. În 

cadrul aceleiași universităii, Chiorean a absolvit în 

iunie 2014 și cursurile programului de masterat 

“Știine penale și Criminalistică”. Începând cu luna 

ianuarie a anului 2014 este membru al Baroului Cluj. 

Chiorean oferă consultană juridică și asigură 

reprezentarea în faa instanelor de judecată în 

următoarele domenii juridice: drept fiscal, drept 

contravenional, recuperări creane, real estate, drept 

societar, drept penal și procedura executării silite. 

La art. 8 din ordonanţa de urgenţă 

sunt precizate condiţiile de formă 

pe care trebuie să le respecte aceste 

contracte de vânzare încheiate la 

distanţă. Profesionistul este obligat 

să transmită informaţiile indicate 

anterior sau să pună la dispoziţia 

consumatorului respectivele 

informaţii într‐un mod adecvat mijlocului 

de comunicare la distanţă 

utilizat, folosind un limbaj simplu 

şi inteligibil. 

Profesionistul aduce la cunoştinţa 

consumatorului de o manieră clară 

şi foarte vizibilă, în mod direct, 

înainte ca acesta să facă comandă, 

informaţiile referitoare la principalele 

caracteristici ale produselor, 

preţul total al produselor cu toate 

taxele incluse şi, după caz, toate 

costurile suplimentare de transport, 

de livrare, taxele poştale sau de 

orice altă natură şi acolo unde este 

cazul, durata minimă de valabilitate 

a obligaţiilor care îi revin consumatorului 

conform contractului. 

Ordonanţa de urgenţă mai 

stabileşte că profesionistul este 

obligat să se asigure că, atunci când 

consumatorul face comanda, acesta 

din urmă recunoaşte în mod explicit 

că aceasta comandă implică o 

obligaţie de a plăti. Dacă pentru a 

face comandă este necesar să se activeze 

un buton sau o funcţie 

similară, butonul sau funcţia 

similară este etichetat/ă de o 

manieră lizibilă doar cu menţiunea 

"comandă ce implică o obligaţie de 

plata" sau o formulare neambiguă 

corespunzătoare, caresă indice că a 

face comanda implică obligaţia de 

a plăti profesionistului. Dacă profesionistul 

încalcă aceste prevederi, 

consumatorul nu are nicio obligaţie 

în temeiul contractului sau al 

comenzii. 

Conform alineatului 3 de la acelaşi 

articol 8, site‐urile comerciale trebuie 

să indice clar şi lizibil, cel mai 

târziu la începutul procesului de 

formulare a comenzii, dacă se 

aplică vreo restricţie în ceea ce 

priveşte livrarea şi care sunt mijloacele 

de plată acceptate. 

Contractul la distanţă se va considera 

încheiat la momentul 

confirmării, pe un suport durabil, 

de către profesionist, a acceptării 

comenzii transmise de consumator. 

Un aspect deosebit de important în 

cazul acestor contracte încheiate la 

distanţă este reprezentat de posibilitatea 

consumatorului de a se retrage 

discreţionar din contract. 

Art. 9 din ordonanţa de urgenţă 

stabileşte în mod expres faptul că, 

în cazul contractelor încheiate la 

distanţă, consumatorii beneficiază 

de o perioadă de 14 zile pentru a se 

retrage din contract, fără a fi nevoiţi 

să justifice în vreun fel această decizie 

şi fără să fie obligaţi să suporte 

alte costuri. 

Acest termen de 14 zile, curge în 

principiu din ziua în care consumatorul 

sau o parte terţă, alta decât 

transportatorul şi care este indicată 

de consumator, intră în posesia 

fizică a produselor. Legiuitorul 

deosebeşte între cazul în care consumatorul 

comandă printr‐o 

singură comandă produse multiple 

care vor fi livrate separat (termenul 

va curge din ziua în care consumatorul 

sau o parte terţă, alta decât 

transportatorul şi care este indicată 

de consumator, intră în posesia 

fizică a ultimului produs), cazul 

livrării unui produs care constă în 

mai multe loturi sau piese (termenul 

va curge din ziua în care 

consumatorul sau o parte terţă, alta 

decât transportatorul şi care este 

indicată de consumator, intră în 

posesia fizică a ultimului produs 

sau a ultimei piese) ori situaţia în 

care există contracte pentru livrarea 

periodică de produse pe o perioada 

de timp determinată (termenul va 

curge ziua în care consumatorul 

sau o parte terţă, alta decât transportatorul 

şi care este indicată de 

consumator, intră în posesia fizică 

a primului produs). 

La art. 10 din ordonanţa de 

urgenţă, se statuează că în cazul în 

care profesionistul nu a transmis 

consumatorului informaţiile 

privind dreptul de retragere, perioada 

de retragere de care poate 

beneficia consumatorul expiră abia 

la 12 luni de la sfârşitul perioadei 

iniţiale de retragere de 14 zile. 

Totuşi, dacă în interiorul termenului 

de 12 luni menţionat anterior, 

profesionistul transmite consumatorului 

infromaţiile privind dreptul 

de retragere, perioada de retragere 

va expira în 14 zile de la data la care 

consumatorul primeşte aceste 

informaţii. 

Pentru exercitarea dreptul de retragere 

de contract, anterior 

expirării perioadei de retragere, 

consumatorul trebuie să informeze 

profesionistul cu privire la decizia 

sa de retragere din contract. În acest 

sens, conform art. 11 alin. (1) din 

ordonanţa de urgenţă, consumatorul 

poate fie să folosească un 

model de formular de retragere 

(prevăzut la punctul B din anexa la 

ordonanţa de urgenţă), fie să facă 

orice altă declaraţie clară prin care 

îşi exprimă decizia de retragere din 

contract. 

Trebuie precizat că dreptul de retragere 

nu este absolut, fiind stabilite 

şi o serie de raporturi juridice 

în cazul cărora consumatorului nu 

îi este recunoascut dreptul de retragere. 

Cazurile de exceptare sunt 

prevăzute la art. 16 din ordonanţa 

de urgenţă. 

În ceea ce priveşte obligaţiile profesionistului 

în cazul retragerii, 

arătăm că acesta trebuie să ramburseze 

consumatorului toate 

sumele pe care le‐a primit drept 

plată din partea acestuia, inclusiv, 

după caz, costurile livrării, fără întârziere 

nejustificată şi, în orice caz, 

nu mai târziu de 14 zile de la data la 

care este informat de decizia de retragere 

din contract a consumatorului. 

Pentru rambursarea acestor 

sume, profesionistul va folosi 

aceleaşi modalităţi de plată ca şi 

cele folosite de consumator pentru 

tranzacţia iniţială, cu excepţia cazului 

în care consumatorul a fost de 

acord cu o altă modalitate de plată 

şi cu condiţia de a nu cădea în 

sarcina consumatorului plata de 

comisioane în urmă rambursării. 

De precizat şi faptul că profesionistul 

nu este obligat să ramburseze 

costurile suplimentare în cazul în 

care consumatorul a ales în mod explicit 

un alt tip de livrare decât 

livrarea standard oferită de profesionist. 

Exceptând cazul în care profesionistul 

s‐a oferit să recupereze el 

însuşi produsele, profesionistul 

poate amâna rambursarea până la 

data recepţionarii produselor care 

au făcut obiectul vânzării sau până 

la momentul primirii unei dovezi 

din partea consumatorului conform 

căreia acesta a trimis produsele 

către profesionist. 

Consumatorul va trebui să suporte 

doar costurile directe legate de returnarea 

produselor. Evidenţiem că 

şi de la aceată regulă există două 

excepţii, prima priveşte ipoteza în 

care profesionistul acceptă să suporte 

acele costuri, iar a doua 

situaţia în care profesionistul nu a 

informat consumatorul că aceste 

costuri de returnare trebuie suportate 

de consumator. 

În final, precizăm faptul că toate 

aceste prevederi se vor aplica doar 

contractelor la distanţă încheiate ulterior 

datei intrării în vigoare a 

ordonanţei de urgenţă, adică ulterior 

datei de 13 iunie 2014. În ceea 

ce priveşte termenele incluse în 

ordonanţa de urgenţă, acestea se 

interpretează drept termene exprimate 

în zile calendaristice, iar în 

cazul în care ultima zi a termenului 

este o zi nelucrătoare, profesionistul 

prelungeşte termenul în mod 

corespunzător. 

Av. Cosmin A. CHIOREAN

10 

E V E N I M E N T 


Pre ‐ 1 leu 

DUPĂ 93 DE ANI, S‐A 

A RĂMAS IUBIREA PENT 

Clujul a reușit să organizeze la cel mai înalt nivel amicalul 

de lux dintre echipa României de fotbal și Spania, campiona 

europeană. În ciuda tuturor speculaiilor venite dinspre 

București, Cluj Arena s‐a ridicat la înâlimea 

evenimentului pe care l‐a găzduit. Ardelenii au fost un public 

cald, entuziast, iar atmosfera din tribune a fost 

deosebită. Suporterii din galerie nu l‐au iertat însă pe ”Tata 

Puiu” și federaia pentru că au considerat Clujul un oraș de 

mâna a doua. Domnule Iordănescu clujenii vor ierta dar nu 

vor uita niciodată cât de puternic v‐ai opus ca acest meci să 

se dispute în orașul de pe Someș. 

Gruia. A declarat atunci că 

orașul a adus ghinion echipei 

naionale. Se va considera 

oare după egalul reușit 

viitor, însă Clujul le‐a demonstrat 

că toate 

speculaiile și temerile lor 

au fost nefondate, evenimen‐ 

Ardelenii sunt mai amatori 

de sport și s‐a văzut acest 

lucru după viteza cu care s‐ 

au vâdut biletele, lucru reamarcat 

de altfel și de 

selecioner, într‐o încercare 

de a mai drege puin 

declaraiile anterioare privind 

organizarea meciului la 

Cluj. Ardealul a fost prea 

mult timp văduvit de 

prezena echipei naionale, 

atât de iubită în această 

parte a ării. Piurcă a uitat 

complet de Cluj după ce a 

pierdut pe stadionul din 

cu Spania, că acest ghinion a 

fost spart? 

Clujul are după București 

cea mai modernă arenă din 

ară. Cluj Arena a fost inaugurat 

în 2011 și au trebui să 

treacă 5 ani pentru ca echipa 

naională să ajungă la Cluj. 

Doar Federaia Română de 

Fotbal consideră că echipa 

naională trebuie să joace 

doar în capitală. Orice altă 

echipă naională ajunge pe 

cât posibil în cât mai multe 

orașe, tocmai pentru ca toi 

suporterii să se poată bucura 

de prezena echipei lor. Cel 

mai recent exemplu: Italia a 

jucat amicalul cu Spania la 

Udinese, un stadion de 

25.000 de locuri. Nu știm 

dacă Federaia se va îndrepta 

mai des spre Cluj în 

tul s‐a desfășurat în cele mai 

bune condiii. 

România revine pe locaia 

actualului stadion Cluj 

Arena după 93 de ani 

Echipa naională a României 

s‐a întors în locul unde a 

disputat cel de‐al 4‐lea său 

joc oficial din istorie. În 

1923, la 1 iulie, cu doar trei 

partide în palmares, echipa 

naională de fotbal a României 

a ajuns în Parcul 

Orașului pentru a disputa 

aici meciul cu Cehoslovacia. 

Între timp, ”Stadionul 

Orășensc” crescuse, ajunsese 

la o capacitate de 10.000 de 

oameni. ”Tricolorii” au pierdut 

cu 6‐0, iar Clujul a 

așteptat 85 de ani ca să îi 

mai vadă. S‐a întîmplat în


Pre ‐ 1 leu 

E V E N I M E N T 

11 

SCHIMBAT ARENA, 

RU ECHIPA NAIONALĂ 

2008, în campania de calificare 

la Cupa Mondială din 

2010, cînd Lituania s‐a 

impus cu 3‐0 în Gruia, pe terenul 

”Dr. Constantin 

Rădulescu”. 

Acum, România s‐a întors în 

Parcul Orașului acolo unde 

de această dată i‐a așteaptat 

o modernă arenă. Stadionul 

Orășenesc a crescut, s‐a modernizat, 

a devenit Municipal, 

apoi ”Ion Moina” și în 

2008 a dispărut, lăsând locul 

lui Cluj Arena. Tribuna din 

lemn s‐a salvat, a ajuns la 

Câmpia Turzii în 1960. Fotbalul 

s‐a schimbat, la fel și 

adversarul, dar dragostea 

clujenilor pentru echipa 

naională s‐a păstrat, ca și 

scandarea, însă cei 10.000 de 

oameni s‐au transformat în 

28.000 de voci care strigă la 

unison: “Hai, România!”. 

”Ar fi frumos ca echipa 

naională să joace aici și meciurile 

oficiale, cu miză, 

deoarece publicul clujean 

este foarte cald, crează o 

atmosferă incendiară și 

intimidantă pentru adversari. 

Ai văzut și la tenis, la 

Fed Cup, ce mult le‐a încurajat 

pe fete! Stadionul este 

destul de mare și cu toate 

acestea biletele s‐au epuizat 

imediat”, a declarat Ioan 

Ovidiu Sabău, fostul mare 

jucător al Universităii Cluj. 

Un nou număr 10: 

Nicușor Stanciu 

În ceea ce privește partea 

sportivă, România a jucat 

neașteptat de bine, iar marele 

câștig al amicalelor cu 

Lituania și Spania este că 

naionala și‐a găsit un nou 

număr 10: Nicușor Stanciu. 

Acesta și‐a confirmat valoare 

în cele două partide, 

fiind desemnat de suporteri 

omul meciului de două ori la 

rând. 

Stanciu a fost remarcat și de 

la jurnaliștii cotidianului 

spaniol Marca. 

”Stanciu a fost cel mai bun 

jucător al meciului, unul 

dintre puinii care nu invitau 

la căscat. A creat 

nenumărate probleme Spaniei 

în zona dintre mijloc și 

atac. Iscusit și rapid, din 

ghetele sale s‐a născut tot 

pericolul naionalei române”,a 

scris publicaia 

spaniolă 

Stanciu a debutat la echipa 

naională în partida amicală 

cu Lituania unde a și reușit 

să marcheze singurul gol al 

meciului. Ulterior acesta șia 

confirmat evoluia bună și 

în meciul amical de la Cluj 

cu Spania. 

"Sper ca în continuare 

evoluţiile mele să‐l convingă 

pe domnul Iordănescu să mă 

mai cheme. Dacă voi mai 

veni la lot, voi vedea dacă 

prind tot numărul 10", a 

spus Nicuşor Stanciu. 

Nicușor Stanciu a fost transferat 

de Steaua de la Vaslui 

în 2013, iar în acest sezon 

atacantul este golgheterul 

echipei cu 13 reușite. 

România a jucat curajos, a 

jucat cu dăruire, lucru remarcat 

și se selecionerul 

Spaniei, Vicente del Bosque. 

Acesta, generos în declaraii, 

a menionat că România, 

dacă își păstrează jocul bun 

are toate șansele să iasă din 

grupe la Campionatul European. 

România arată bine înaintea 

turneului final. 

Jucătorii tineri au potenial 

și valoare, iar alături de veterani, 

pot produce o figură 

frumoasă la Campionatul 

European. 

Neînvinsă 

de 14 meciuri 

Remiza din meciul cu Spania 

le‐a oferit șansa jucătorilor 

pregătii de Anghel 

Iordănescu să egaleze al doilea 

cel mai lung șir de partide 

consecutive fără 

înfrângere din istorie. 

Odată cu victoria de la 

Atena, 1‐0, în startul preliminariilor 

Campionatului 

European 2016, din mandatul 

lui Victor Piurcă, reprezentativa 

României a dat 

startul unui lung lan de meciuri 

în care nu a pierdut. 

Iar pe parcurs a întâlnit, în 

două jocuri amicale, ambele 

sub comanda lui Anghel 

Iordănescu, finalistele ultimului 

Euro: Italia (2‐2) și 

Spania (0‐0). Recordul de 

meciuri consecutive fără 

eșec pentru naionala României 

datează din anii ’70. 

Atunci, în perioada mai 1974 

– decembrie 1975, ”tricolorii” 

au legat 16 rezultate pozitive, 

cu 4 victorii și 12 

egaluri. 

Clujul a dovedit încă o dată 

de ce este capitala sportului 

românesc, iar suporterii clujeni 

au fost și de această 

dată la înălime. De la 

București, dragi conducători 

ai fotbalului, mai privii mai 

des spre Cluj, nu doar o dată 

la 10 ani. Ardealul merită să 

vadă jucând echipa 

naională și a demonstrat 

acest lucru. 

Dana ȚÎRLEA

12 

C U L T U R Ă 


Pre ‐ 1 leu 

MICI ISTORII CLUJENE (IX) 

TURNUL CROITORILOR 

Ca urmare a distrugerilor provocate de invazia tătarilor, 

grupuri mari de coloniști sași s‐au așezat în cetatea 

Clujului începând cu ultimul sfert al secolului XIII. 

Ei apar în documente sub mai multe denumiri 

după locul de provenienă: 

„Flandrenses”, „Saxones” și „Theutonici”. 

Cu timpul, toi germanii din Transilvania 

au fost denumii în mod 

unitar sași, nume folosit cel mai des 

de cancelaria regală. De prezena 

sașilor se leagă și numele cetăii 

Klausenburg (Cluj). 

În 1316, regele maghiar Carol Robert 

de Anjou acordă așezării de pe 

Someș titlul de Civitas, care îi confera 

o serie de drepturi și privilegii. 

Treptat, cetatea se dezvoltă, iar 

meșteșugarii primesc din partea regelui 

Ludovic I cel Mare dreptul de 

a se organiza în bresle (1376), în 

schimbul asumării obligaiilor militare 

și fiscale faă de coroana 

maghiară. 

Sigismund de Luxemburg, împărat 

romano‐german și rege al Ungariei, 

a recunoscut Clujului statutul de 

oraș liber și dreptul de a se înconjura 

cu ziduri (1405). Obligaia de 

întreinere și apărare revenea breslelor, 

fiecare trebuind să păzească o 

poriune de zid sau un turn. 

În secolul al XV‐lea, au luat fiină un 

număr semnificativ de bresle (a 

Tăbăcarilor, Fierarilor, Lăcătușilor, 

Argintarilor, Croitorilor, esătorilor, 

Cojocarilor), care au contribuit la 

prosperitatea orașului atrăgându‐i 

numele de „Orașul Comoară”, („Aureas 

Civitas”). 

Breslele se bucurau de prestigiu și 

recunoaștere, astfel acceptarea în interiorul 

lor se obinea în urma dobândirii 

competenelor necesare. 

Tinerilor aspirani li se cerea să aibă 

o conduită morală ireproșabilă și să 

treacă de examenul iniial. Până la 

statutul de meșter, parcurgeau două 

etape: de ucenic și de calfă. Sub supravegherea 

meșterului, prima 

Camelia Pop este istoric şi profesor de istorie la Liceul 

„Mihai Eminescu” (fostul Liceu de fete “Principesa Ileana”) şi 

coordonatorul “Clubului Istoricilor Principesa Ileana”. A publicat 

recent cartea "Preoţia în spaţiul concentraţionar ‐ Infernul comunist 

sau drumul spre fericire”, o carte despre martirajul 

preoţilor români în închisorile comuniste din România. 

etapă dura între doi și patru ani. La 

sfârșitul acestei etape, într‐o 

atmosferă festivă, meșterul înmâna 

tânărului certificatul de ucenic. În a 

doua etapă de pregătire, cea de calfă, 

tânărul călătorea în orașele vestite 

ale Europei unde învăa tehnici noi 

de la ali meșteri. La 

întoarcere, realiza o 

„lucrare de 

măiestrie”, care‐i asigura 

intrarea în 

breaslă. 

Breasla forma o comunitate 

mică, ce îndeplinea 

și funciuni 

sociale. Donaiile 

pentru „lada breslei” 

erau folosite pentru 

ajutorarea breslașilor 

și a familiilor acestora 

în caz de boală sau 

deces. 

Prezena divinităii în cetate era 

simbolizată nu numai de biserici și 

mănăstiri, ci și de sfinii care protejau 

breslele, fiecare având un patron 

spiritual. În semn de recunoștină, 

breslele contribuiau la construirea 

sau înzestrarea bisericilor, la 

finanarea unor procesiuni sau 

serbări religioase. 

Întreinerea și apărarea zidurilor sau 

păzirea cetăii erau obligaii asumate 

de bresle, contribuind astfel la asigurarea 

unui climat de pace și securitate 

indispensabile dezvoltării 

orașului. 

În a doua jumătate a secolului al XVlea, 

s‐a construit în colul sud‐estic al 

orașului turnul întreinut și apărat 

de Bresla Croitorilor. De‐a lungul 

timpului, turnul a fost refăcut de 

mai multe ori ca urmare a unor distrugeri. 

O primă distrugere a suferit‐o în 

anul 1626, când a fost lovit de 

trăznet. Între 1627 și 1629, principele 

Transilvaniei a demarat ample 

lucrări de refacere și adaptare a turnului 

la tehnologia militară 

modernă. Un incendiu devastator a 

avariat din nou Turnul, dar a fost repede 

refăcut până în 1655. 

În timpul răscoalei antihabsburgice, 

conduse de Francisc Rakoczi II 

(1703‐1711), a suferit noi distrugeri, 

dar după restabilirea păcii armata 

austriacă a efectuat lucrări de 

reparaie între 1709‐1718. 

Din secolul al XIX‐lea, Turnul Croitorilor 

începe să fie preuit pentru 

valoarea sa istorică. Pe faada estică 

a clădirii au fost amplasat două plăci 

sculptate cu însemnele orașului (cele 

trei pori ) și ale principelui Gabriel 

Bethlen. 

În a doua jumătate a secolului al XXlea, 

turnul este din nou restaurat și 

se hotărăște cu această ocazie 

înfiinarea unui muzeu al orașului, 

idee abandonată la sfârșitul anilor 

50. 

Noi lucrări de restaurare, coordonate 

de către Direcia Monumentelor 

Istorice din București, s‐au 

efectuat în anul 1970. 

Ultima restaurare de care a beneficiat 

Turnul s‐a desfășurat după anul 

2004, transformând vechiul străjer al 

Clujului într‐un centru de cultură 

urbană. (va urma) 

Bibliografie: 

Radu Manolescu, Istoria Evului 

Mediu, vol.I, București, 1993 

Lukacs Jozsef, Povestea orașului 

comoară, Editura Apostrof, Cluj‐ 

Napoca, 2005 

Camelia POP


Pre ‐ 1 leu 

P U B L I C I T A T E 

13 

ALIS GRUP 

L‐V: 08‐19, S‐D: 09‐13 

0753‐065.900, 0364‐416.017 

Curse Autobus 

Cluj Napoca (Piaţa M. Viteazul)‐ Turda 

(Micro 3) şi Retur / de luni până vineri 

MAGAZINELE ALIMENTARE 

TERESY 

VĂ AȘTEAPTĂ ÎN LOCAȚIILE 

Pasteur 79 

Universității 3 

Constantin Brîncuși 160 

06:30 ‐ 07:10 

07:10 ‐ 07:50 

07:35 ‐ 08:15 

08:10 ‐ 08:50 

08:40 ‐ 09:20 

09:05 ‐ 09:45 

09:49 ‐ 10:29 

10:10 ‐10:50 

10:40 ‐ 11:20 

11:10 ‐ 11:50 

11:40 ‐ 12:20 

12:19 ‐ 12:59 

12:35 ‐ 13:15 

14:10 ‐ 14:50 

14:40 ‐ 15:20 

15:10 ‐ 15:50 

15:40 ‐ 16:20 

16:10 ‐ 16:50 

16:40 ‐ 17:20 

17:10 ‐ 17:50 

15:40 ‐ 16:20 

16:10 ‐ 16:50 

16:40 ‐ 17:20 

17:10 ‐ 17:50 

17:40 ‐ 18:20 

18:10 ‐ 18:50 

18:40 ‐ 19:20 

19:10 ‐ 19:50 

19:40 ‐ 20:20 

20:25 ‐21:05 

22:30 ‐ 23:10 

05:10 ‐ 05:50 

06:05 ‐ 06:45 

06:40 ‐ 07:20 

07:10 ‐ 07:50 

07:40 ‐ 08:20 

08:10 ‐ 08:50 

08:40 ‐ 09:20 

09:10 ‐ 09:50 

09:40 ‐ 10:20 

10:10 ‐ 10:50 

10:40 ‐ 11:20 

11:10 ‐ 11:50 

11:40 ‐ 12:20 

12:10 ‐ 12:50 

12:40 ‐ 13:20 

13:10 ‐ 13:50 

13:40 ‐ 14:20 

14:10 ‐ 14:50 

14:40 ‐ 15:20 

15:10 ‐ 15:50 

15:40 ‐ 16:20 

16:10 ‐ 16:50 

16:40 ‐ 17:20 

17:10 ‐ 17:50 

17:40‐ 18:20 

18:10‐ 18:50 

18:40‐ 19:20 

19:30‐ 20:10 

20:40 ‐21:20

14 

J U D E E A N 


Pre ‐ 1 leu 

ABATERI FINANCIARE 

DE 76,9 MILIOANE LEI 

LA PRIMĂRIA TURDA 

Cele mai bine păzite secrete, de către primarul 

Tudor Ștefănie și oamenii săi din Primăria Turda, 

sunt două documente extrem de importante, care relevă un fapt 

incredibil, stabilit de controlul abilitat al specialiștilor de la 

Curtea de Conturi: abateri financiare totalizând o sumă estimată 

la 76.911.000 lei! Adică peste 760 de miliarde de lei vechi! 

O sumă greu de imaginat, pentru care, 

ca și pentru multe alte constatări ale 

auditorilor publici externi, primarul 

Tudor Ștefănie refuză să dea socoteală. 

Chiar dacă a contestat, în mod legal, 

în instana de contencios administrativ 

Raportul de audit nr. 

1020/10612/28.05.2013 și Decizia nr. 

19/26.06.2013 ale Curii de Conturi, 

primarul turdean nu poate fi absolvit 

de vina de a deturna aceste docu‐ 

România anului 2016, ca un Consiliu 

local căruia i‐au fost adresate documente 

referitoare la nereguli financiare 

din subordinea sa să nu ajungă 

în posesia respectivelor constatări, 

emise de Curtea de Conturi în urmă 

cu aproape trei ani? 

Ca jurnalist, m‐am săturat să urlu „în 

pustiu”, fără să fiu băgat în seamă de 

cineva, după ce am adus nenumărate 

dovezi și informaii referitoare la 

sare pentru documentare în vederea 

publicării unuia sau mai multor articole 

în organe de presă scrisă și online, 

unde activez ca jurnalist”, am cerut 

eu. Răspunsul primit este halucinant: 

„Conform prevederilor art. 5 din 

Legea 544/2001 privind liberul acces la 

informaiile de interes public, pentru 

datele solicitate de dvs. nu subzistă 

obligaia comunicării din oficiu, de 

către autorităile administraiei locale. 

Mai mult decât atât, informaiile solicitate 

nu se regăsesc cuprinse în lista 

documentelor de interes public, 

întocmită la nivelul instituiei noastre, 

listă care poate fi consultată pe site‐ul 

primăriei Municipiului Turda. 

Menionăm, de asemenea, că actul solicitat 

de dvs. nu a fost emis de către 

Instituia Primarului municipiului 

tat să mi se comunice la cerere, nu din 

oficiu! Cât despre termenul 

„subzistă”, i‐aș ruga pe cei care au 

redactat răspunsul să pună mâna pe 

dicionar sau, pe viitor, să rămână în 

zona termenilor precizai de textul 

legii. În plus, mi se spune că 

„informaiile solicitate nu se regăsesc 

cuprinse în lista documentelor de interes 

public” întocmită la nivelul 

primăriei, deși eu pot fi refuzat doar 

dacă informaiile cerute de mine fac 

parte din cele prevăzute la art. 12, care 

se exceptează de la accesul liber al 

cetăenilor, prevăzut la art. 1. În plus, 

atrag atenia că la art. 13. Se 

precizează: „Informaiile care 

favorizează sau ascund încălcarea 

legii de către o autoritate sau o 

instituie publică nu pot fi incluse în 

mente adresate Consiliului local 

Turda. 

Da, este adevărat, Consiliul local 

Turda nu a luat la cunoștină de 

coninutul acestor documente nici în 

ziua de azi, la doi ani și jumătate de 

când au fost transmise de Curtea de 

Conturi, spre analiză, forului legislativ 

local, cu adresa nr. 1248/04.07.2013. 

Faptul că documentele nu au ajuns la 

Consiliul local iar coninutul acestora 

a rămas necunoscut consilierilor, 

demonstrează fără putină de tăgadă 

că relaia instituională dintre primarul 

municipiului Turda și Consiliul 

local nu este una normală, legală și 

transparentă ci una de subordonare a 

legislativului faă de executiv. O realitate 

incredibilă faă de care, din 

păcate, nu s‐a sesizat nicio instituie de 

apărare a statului de drept și a legilor 

din România. Cum este posibil, în 

această stare de fapt care se constituie 

într‐un abuz strigător la cer. Am făcut 

și eu, personal, demersurile prevăzute 

de lege, pentru a primi un exemplar 

din Decizia nr. 19/26.06.2013 a Curii 

de conturi. Bineîneles că m‐am lovit 

de refuzul Primăriei municipiului 

Turda, motiv pentru care mă voi 

adresa, la rândul meu, instanei de 

contencios administrativ. Prin cererea 

înregistrată la Primăria Turda, cu nr. 

4582 din 25.02.2016, am cerut 

următoarele: „Stimate domnule primar, 

prin prezenta formulez o cerere 

conform Legii nr.544/2001 privind 

liberul acces la informaţiile de interes 

public. Doresc să mi se transmită în 

format electronic, textul Deciziei nr. 19 

din 2013, emisă de Curtea de Conturi 

a României în urma controlului efectuat 

la instituia pe care o conducei. 

Precizez că informaiile îmi sunt nece‐ 

Turda, acesta fiind rezultatul 

activităii întreprinse de către 

instituie în virtutea atribuiilor de 

control ce‐i revin, conform prevederilor 

legale în vigoare. Pe cale de 

consecină, conform prevederilor 

Legii nr. 544/2001 privind liberul acces 

la informaiile de interes public, 

informaiile cu caracter public se 

solicită autorităii sau instituiei emitente, 

în speă Camera de Conturi a 

României, întrucât privește activităi 

sau rezultă din activităile acestei 

instituii”, se arată în răspunsul 

primit, un răspuns semnat de primarul 

Tudor Ștefănie, secretarul mun. 

Turda, Paula Letiia Mic și directorul 

economic Daniela Adace. 

Așadar, eu am cerut textul Deciziei 19, 

aflat în posesia primarului și mi s‐a 

răspuns că nu „subzistă obligaia 

comunicării din oficiu”. Eu am solici‐ 

categoria informaiilor clasificate și 

constituie informaii de interes public”. 

Or Curtea de Conturi tocmai astfel 

de fapte a semnalat prin cele două 

documente. 

Pentru că spaiul nu ne permite, vom 

continua dezvăluirile legate de acest 

subiect în numărul viitor, când vom 

prezenta pe larg încălcările legii descoperite 

de Curtea de Conturi. Până 

atunci, iată un tabel preluat din Sinteza 

rezultatelor acţiunilor de 

audit/control desfăşurate la UATM 

TURDA asupra contului anual de 

execuţie bugetară la 31.12.2012, în perioada 

02.04.2013 ‐ 28.05.2013, pentru 

a vă face o ideea despre amploarea 

sumelor aflate în joc. 

(va urma) 

Ionel IGNAT


Pre ‐ 1 leuj 

J U D E E A N 

15 

CONSILIUL LOCAL 

APAHIDA, 

PÂINE ȘI CIRC 

PENTRU ALEGĂTORI 

În comuna Apahida, consilierii locali nu par a fi 

interesai ca cetăenii să fie informai despre dezbaterile 

care au loc în cadrul ședinelor de consiliu local. 

Termenul de transparenă nu le spune 

nimic, drept urmare s‐au dovedit a fi 

foarte supărai pentru faptul că 

jurnaliștii au dorit să înregistreze 

ședina de Consiliu local. Astfel, la 

iniiativa viceprimarului Radu 

Păcurar ei au votat împotriva filmatului 

și fotografiatului, trezind suspiciunea 

că ar avea ceva de ascuns. Cine 

v‐a chemat?, am fost interogai. Întrebarea 

este pusă în condiiile în care 

ședinele de consiliu sunt publice și 

sunt anunate pe site‐ul Primăriei. Viceprimarul 

a chemat poliia locală 

pentru a ne supraveghea să nu filmăm 

pe ascuns, o ședină care de altfel este 

publică. 

De altfel, la modul în care s‐a 

desfășurat această ședină decizia lor 

se justifică. Cuvântul cel mai apropiat 

ce poate descrie ședina Consiliului 

local Apahida este circ. Circ făcut de 

consilieri, dar și de cei prezeni. 

Animozităile sunt atât de puternice 

între cele două tabere politice, încât 

orice dezbatere devine ceartă. Corul 

de strigăte a fost susinut de 

participanii la ședină, cei care și‐au 

manifestat vocal părerile și 

nemulumirile într‐o debandadă 

generală, fără ca cineva să facă ordine. 

Președintele de ședină are rolul de a 

asigura desfășurarea în bune condiii 

a ședinei. Astfel, rolul lui este să le 

ofere cuvîntul pe rând consilierilor și 

celor prezeni. Cum acest lucru nu s‐a 

întâmplat, fiecare a vorbit și a ipat cât 

și când a dorit. 

Cel mai aprins subiect al ordinii de zi 

a fost reprezentat de o serie de plângeri 

prealabile privind PUD –urile 

pentru construcia unor blocuri. 

Câiva cetăeni foarte vocali au inut 

să se facă auzii și să solicite interzicea 

construciei de blocuri între case. 

Cererile lor sunt perfect îndreptăite, 

nimeni nu încurajează urbanismul 

haotic, doar că proiectele prezentate 

respectau toate reglementările, respectau 

regimul de înălime, aveau 

toate avizele, aveau chiar și acordul 

vecinilor acolo unde este cazul. Consilierii 

și cetăenii comunei l‐au acuzat 

pe primarul Grigore Fati că 

încurajează construcia de blocuri 

între case. Edilul le‐a reamintit faptul 

că el doar introduce hotărârile pe ordinea 

de zi, decizia o iau consilierii, 

primarul neavând drept de vot. 

”Vreau să reiterez faptul că primarul 

propune conform legii, și are obligaia 

să facă acest lucru spre aprobare sau 

respingere Consiliului local aceste 

proiecte. V‐aș ruga să nu mai 

denaturai spusele mele sau să 

interpretai anumite aciuni ale mele 

care sunt în conformitate cu legea. Eu 

nu susin blocuri între case, eu susin 

respectarea legii. Sunt obligat în virtutea 

legii să vin în faa Consiliului 

local cu solicitările cetăenilor. Nu mai 

aruncai spre primar săgeile otrăvite 

pentru că nu întâmplător primarul nu 

ridică mâna, nu votează. Dacă eu nu 

includ pe ordinea de zi în termenul 

prevăzut de lege aceste solicitări ale 

cetăenilor sunt pasibil de a fi chemat 

în instană pentru abuz în serviciu”, a 

declarat primarul 

Chiar dacă nu au motive reale pentru 

respingerea proiectelor, se pare că presiunea 

cetăenilor cântărește mai mult. 

Întrebai fiind care este motivul pentru 

care se opun, aceștia au răspuns că 

zona este de locuine. Chiar dacă li s‐ 

a explicat că nu este specificat tipul de 

locuine, familiare sau colective, 

aceștia au ales să se abină. Nici măcar 

nu și‐au asumat un vot negativ. S‐au 

abinut și proiectele au rămas blocate. 

Unul dintre beneficiari i‐a acuzat că 

stau în calea dezvoltării comunei, prin 

respingerea acestor proiecte imobiliare. 

Probabil că cei mai muli nu 

doresc să agite spiritele în comună 

înainte de alegeri, astfel că preferă să 

adopte atitudinea struului. 

Ce spun proiectanii 

”Oamenii sunt prezeni la ședină și 

vorbesc de blocuri între case chiar se 

referă la acest fenomen pentru că întradevăr 

sunt cazuri în care se fac 

blocuri de înălime mare între case 

care au doar parter. Cazul nostru nu 

este deloc așa. Construcia pe care o 

propunem să încadrează în zona de 

blocuri și coninuă practic blocurile ce 

sunt construite în Apahida și ce vrem 

noi să facem este o clădire pentru comunitate. 

Scopul nostru nu este unul 

imobiliar, este un proiect pentru imaginea 

beneficiarului. Consiliul local 

vrea să asculte ce zic oamenii care se 

opun pentru a fi votai din nou. și data 

trecută proiectul a fost apreciat, problema 

a fost cu locurile de parcare. Noi 

am suplimentat locurile de parcare 

vom suplimenta și mai mult și poate 

data viitoare se va aproba”, a 

menionat unul dintre proiectani 

”Respectăm toate prevederile legale, 

avem toate avizele necesare și toate 

aprobările. Nu știm ce să mai 

completăm ca să vă arătăm că demersu 

nostru este legal. Nu 

deranjează pe nimeni această 

contrucie. Avem acordul vecinului 

care a zis că dacă ne încadrăm în lege 

nu se opune. Ne este refuzat dreptul 

să contruim. Prefectul a atacat în contencios 

administrativ hotărârile prin 

care a fost refzuată aprobarea PUD”, 

a menionat unul dintre proiectani 

”Noi vrem să ne facei și nouă dreptate 

cum facei la cererile investitorilor. 

Să nu tot venim să ne milogim 

pentru a nu mai fi construite blocuri 

între case. Facei dezvoltarea la periferia 

comunei nu ne aglomerai pe noi. 

Nu ne opunem dezvoltării și să 

aducei bani la buget dar nu cu orice 

pre. A fost destul modul în care s‐a 

făcut dezvoltarea până acum. Să 

facem case între case nu blocuri”, este 

poziia cetăenilor nemulumii 

”Ce reglementare legală am încălcat 

de ai refuzat să ne aprobai proiectul?” 

a întrebat unul dintre 

proiectani. ”Suntem împotriva construirii 

de locuine colective. Nu am 

votat pentru că este zonă de locune”. 

Acestea sunt răspunsurile hilare primite 

de un dezvoltator care dorește să 

contruiască și el blocuri de locuine. 

Un alt subiect ce a stârnit valruri în 

comună în ultimele luni este cel al 

deșeurilor menajere. Soluia propusă 

de primar și utilizată în ultimele trei 

luni din 2015, taxa unică de salubrizare, 

nu a fost agreată de consilieri, 

aceștia considerând că reprezintă o 

gaură în buget. Astfel, gunoaiele 

apahidenilor au rămas între blocuri. 

Primarul a introdus la cererea operatorului 

de salubritate un proiect de 

hotărâre privind majorarea preurilor. 

Chiar dacă le‐a explicat consilierilor că 

el nu susine majorarea preurilor și că 

este obligat să dea curs solicitării venite 

din partea operatoului, aceștia l‐au 

acuzat pe el că dorește și le propune 

creșterea preurilor. Votarea acestui 

proiect s‐a realizat într‐un mod haotic. 

Întâi a fost respins proiectul, apoi a 

fost aprobată propunerea viceprimarului 

de a menine preul pe 

persoană la 7 lei și a‐l scădea pe cel pe 

familie de la 16 la 15 lei. Practic, 

votarea nu s‐a făcut respectând legea. 

În mod normal trebuia supus întâi la 

vot amendamentul viceprimarului și 

apoi supus la vot întreg proiectul. Însă 

nici consilierii, nici secretarul nu știau 

procedurile și asta după patru ani de 

mandat. 

Dana ŢÎRLEA

16 

J U D E E A N 


Pre ‐ 1 leu 

PROMOVARE 

TURISTICĂ LA GHERLA 

Pentru promovarea Municipiului 

Gherla prin punerea în valoare a patrimoniului 

arhitectural, natural și 

spiritual, se înfiinează “Centrul 

Naional de Informare și Promovare 

Turistică Gherla”. 

Gherla este singurul oraș din România 

care a fost construit în secolul al XVIIIlea 

după un plan prestabilit și a cărui 

construcie s‐a păstrat până în prezent. 

Faptul că stilul baroc domină se 

datorează pătrunderii stilului baroc în 

Transilvania o dată cu fondarea Armenopolisului 

de către coloniștii armeni, 

venii din Moldova la iniiativa și cu 

permisiunea Curii Imperiale de la 

Viena. În pofida importanei acestei 

zone urbane, valorile patrimoniului 

construit sunt practic şterse chiar şi din 

memoria culturală colectivă locală, 

acest fenomen conducând la o 

degradare avansată a acestei moşteniri 

construite. Intenia administraiei locale 

este de a contracara acestă 

degradare. 

Importana economică, culturală și 

reprezentativă a zonei istorice pentru 

localitate este evidentă. Pe lângă 

numărul mare de monumente istorice 

cu o valoare arhitecturală certă și 

resursele de apă terapeutică și nămol 

din zonă, un aspect relevant este și caracterul 

mulietnic și multiconfesional al 

municipiului, care a fost cea mai mare 

comunitate armenească din România 

în urmă cu un secol. Zona centrală 

concentrează mărturiile istorice ale 

coexistenei mai multor etnii ‐ armeni, 

români, evrei, maghiar. 

Numărul mare de obiective de patrimoniu 

arhitectural si spiritual 

reprezintă un potential ridicat pentru 

atragerea de turisti si vizitatori, cu impact 

pozitiv asupra mediului de afaceri 

local, a pietei muncii si a veniturilor 

la bugetul local. 

Noul centru de informare și promovare 

turistică este amplasat într‐o 

clădire monument istoric din centrul 

orașului, în Piaa Libertăii nr.3, unde 

s‐a reabilitat spaiul necesar prin 

îmbunătăirile de ordin estetic și technic. 

Spaiul cu o suprafaă totală de 

81.44 mp beneficiază de două accese cu 

ușă dublă într‐un spaiu destinat standurilor 

cu pliante, din care se intră în 

zona principală a centrului: spaiul de 

informare prevăzut cu zona birourilor, 

zona de așteptare și un grup sanitar. A 

treia încăpere are rol de spaiu pentru 

expoziii. Lucrările de reabilitare sânt 

terminate, urmând ca în cursul 

săptămânii să se facă recepia. Pasul 

următor după aprobarea înfiinării 

Centrului Naional de Informare și 

Promovare Turistică Gherla este 

obinerea certificatului de acreditare, 

angajarea personalului calificat ca 

agent de turism sau ghid turistic, a 

unui director al centrului și respectarea 

unui program minim de funcionare de 

luni până duminică, între orele 10,00‐ 

17,00. 

Primarul Municipiului, Marius Călin 

Sabo consideră că promovarea turismului 

trebuie să fie o prioritate în 

următoarea perioadă, inând cont de 

faptul că este vorba de unul din vectorii 

importani de dezvoltare. La care 

se adaugă pozitia geografică favorabilă 

și accesibilitatea ridicată a municipiului; 

disponibilitatea unei forte de 

munca numeroase si califcate; existenta 

unui mediu nonguvernamental activ. 

Edilul susine că turismul are un efect 

multiplicator, pentru că determină 

creșterea vânzărilor de bunuri și de 

servicii și provoacă, în paralel, si alte 

efecte secundare ce se răsfrâng pozitiv 

asupra economiei locale și naionale. 

„Trebuie să conștientizăm că este o industrie 

în care merită să investim”, a 

declarat primarul Sabo. 

Compania de Apă ARIEȘ Turda anunță publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru 

proiectul „PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ŞI APĂ UZATĂ DIN REGIUNEA TURDA-CÂMPIA 

TURZII, ÎN PERIOADA 2014-2020”, propus a fi amplasat in Regiunea Turda - Câmpia Turzii (UAT Turda, UAT Câmpia Turzii, UAT Aiton, 

UAT Călărași, UAT Ciurila, UAT Luna, UAT Mihai Viteazu, UAT Petreștii de Jos, UAT Ploscoș, UAT Săndulești, UAT Tritenii de Jos, UAT 

Tureni, UAT Viișoara). 

Informațiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul Agenției pentru Protecția Mediului Cluj, Calea Dorobanților nr.99 

și la sediul Compania de Apă ARIEȘ Turda din localitatea Turda, str. Axente Sever, nr.2, județul Cluj, în zilele de luni, între orele 09.00 – 

16.00 ; marți-joi: 09.00-14.00; vineri: 09.00-12.00. 

Observațiile publicului se primesc zilnic la sediul Agenției pentru Protecția Mediului Cluj. 

DIRECTOR GENERAL 

Cristian Octavian Matei 

Contact: Compania de Apă Arieş SA 

Sediul social TURDA: str. Axente Sever nr. 2 

Telefon: 0264-311771/ Fax: 0264-311772 

Manager de proiect: Bogdan Bobic 

E-mail: office@caaries.ro/http://www.caaries.ro


Pre ‐ 1 leu 

L O C A L 

17 

RAREȘ RUSU: 

CINE ASCUNDE 

ADEVĂRUL 

LEGAT DE 

CLUJ ARENA 

În ședina deliberativului judeean 

de la sfarsitul lunii ianuarie, consilierii 

noii Uniuni Social Liberale 

care este majoritară la CJ Cluj au 

votat mărirea capitalului social de 

la Cluj Arena. Asta cu toate că li s‐ 

a atras atenia de către consilierii 

judeeni aflai în opoziie că orice 

majorare de capital social este 

considerat ajutor de stat. Consilierii 

judeeni ai noului USL au 

decis să‐și vadă de ceea ce li s‐a 

trasat ca ordin de la partid și au 

prins banii pentru majorarea de 

capital de la Cluj Arena în buget, 

cu amendamentul că se va cere 

punctul de vedere al al Consiliului 

Concurenei și că se vor folosi 

acești bani numai cu acest accept. 

Au pus acest amendament cu 

scopul de a avea o acoperire în 

faa presiunilor care probabil se 

fac asupra lor pentru a “rezolva 

odată” problema datoriei Cluj 

Arena faă de Primăria Cluj‐ 

Napoca și ca o acoperire în faa 

legii. Căci orice ajutor de stat este 

ilegal și li s‐a spus, nu o dată, că 

ceea ce vor ei să facă este considerat 

ajutor de stat. 

Că despre forarea legii s‐a tot 

vorbit degeaba în CJ Cluj, în ceea 

ce privește rezolvarea situaiei de 

la Cluj Arena, confirmarea a venit 

în data de 29.02.2016 când Consiliul 

Concurenei a răspuns oficial 

că orice majorare de capital social 

se consideră ajutor de stat. 

Surpriza neplăcută am avut‐o noi, 

consilierii opoziiei, pe care conducerea 

CJ Cluj nu a considerat de 

cuvină să ne informeze cu privire 

la existena acestei hârtii de la 

Consiliul Concurentei. De altfel, 

CJ Cluj n‐a considerat de cuviină 

să‐i informeze cu privire la 

această poziie a Consiliului 

Concurenei nici pe cetăenii Clujului. 

Care motive au stat la baza acestei 

lipse de transparenă 

deciziională? Îneleg că noi, cei 

din Opoziie suntem insignifiani 

în faa noii Uniuni Social Liberale 

din CJ Cluj, dar cetăenii Clujului, 

platitori de taxe și impozite locale, 

nu merită să știe ce se va întâmpla 

cu Cluj Arena? 

Cer public președintelui CJ Cluj, 

Marius Mânzat, și 

vicepreședintelui Călin Tuluc, să 

ofere explicaii cu privire la gestul 

lor lipsit de transparenă și să exprime 

public pozitia lor oficială cu 

privire la cum văd ei rezolvarea 

situașiei Cluj Arena prin prisma a 

ceea ce conine documentul pe 

care l‐au dosit. 

Mă întreb câte alte astfel de documente 

au mai dosit de ochii contribuabilului 

clujean. ‐ Presedinte 

PMP Cluj‐Napoca, Consilier CJ 

Cluj, Rareș Stelian RUSU " 

...................................................... 

Dincolo de acestea rămân o serie 

de întrebări, care însă poate sunt 

mult prea incomode pentru aleșii 

noștri pentru a le ataca cu 

curaj...Deh, efiecare e cu scheletul 

său din șifonier.... 

1. Cum de s‐a ajuns în această 

situaie? De ce acum 3 ani CJ 

Cluj s‐a asociat cu el însuși întrun 

SA în care el venea cu bunul și 

partea cealaltă doar cu sperana 

de un post căldu, bine plătit, în 

care tai frunze la câini? 

2. A fost sau nu impozitul 

prevăzut an de an în bugetul Cluj 

Arena SA, dar apoi nu a fost 

plătit pentru a fi pe profit și a se 

încasa salarii de la Cluj Arena 

SA ?! 

3. Cine va plăti penalităile aferente 

impozitului și din ce bani? 

4. Cine răspunde pentru dezastrul 

în care s‐a ajuns? Nimeni? Tabula 

rasa, plătim datoriile și o 

luăm de la capăt? 

Asta ne doare pe noi, cei muli, 

care acum suntem puși în faa 

unui fapt împlinit, care finalmente 

ne va duce la plata unor 

noi datorii...publice. Pentru care, 

din nou, nu răspunde absolut nimeni. 

Ei....dragi aleși...CINE DE‐ 

SCHIDE CUTIA PANDOREI?!?! 

ÎNCHIDERE 

STRADĂ ÎN 

FLOREȘTI 

Strada Cetăii II din Florești va fi 

închisă COMPLET începând de miercuri, 

30 martie 2016, timp de 2 

săptămâni, din cauza lucrărilor de 

refacere completă a străzii. În prima 

săptămână va fi închis complet 

circulaiei tronsonul cuprins între 

intersecia cu strada Subcetate și 

intersecia Cetăii I / Cetăii II / Ioan 

Rusu / Tăuiului, iar în săptămâna a 

doua, strada Cetăii II va fi închisă pe 

tronsonul intersecia cu Subcetate 

până la virajul de unde începe strada 

Cetăii III. 

Transportul public de persoane al 

CTP va suferi și el modificări. Astfel, 

linia M21 va circula pe următorul 

traseu: Bucium – DN1 Avram Iancu – 

Poligonului – Tăuiului – CETĂII I – 

DN1 AVRAM IANCU – SENS GIRA‐ 

TORIU PRIMĂRIE – EROILOR – 

ANL. Se vor înfiina staii noi în zona 

Tăuiului – Cetăii I. 

“Strada Cetăii II era degradată. Anii 

trecui am reparat strada, iar acum 

am luat decizia de a reabilita complet 

strada cu refacere fundaie și două 

straturi de asfalt. Acum, întrucât 

strada nu ar fi rezistat până la vară. 

Din păcate, după începerea lucrărilor, 

care erau programate a dura 5‐7 zile, 

am constatat că artera, modernizată 

în primăvara lui 2012, nu avea o 

fundaie corespunzătoare. De asemenea, 

s‐au constatat nereguli legate de 

amplasarea unor utilităi. Așa că suntem 

nevoii a efectua fundaia însăși 

a străzii, precum și o repoziionare de 

utilităi. Lucrări ce nu se pot 

desfășura cu traficul deschis. Este un 

șantier neplăcut pentru unii, dar nici 

făcând slalom printre gropi nu se mai 

putea circula. Oricum, reabilitarea 

completă a arterei va aduce un plus 

confort floreștenilor, strada fiind una 

folosită de mii de oameni. Atrag 

atenia că în prima săptămână din 

strada Florilor nu se va putea intra pe 

Cetăii II ! Recomand accesul spre 

Cetăii 3 ‐ Eroilor! 

Legat de acces spre domiciliile din 

zonă, cel spre Subcetate e rezolvat. 

Riveranii vor avea cel mai mult de 

suferit, accesul acestora fiind oarecum 

îngreunat. Ne cerem scuze faă 

de aceștia și faă de toi floreștenii 

care vor avea de suferit, dar, fără 

închiderea circulaiei, nu este posibilă 

efectuarea unei fundaii 

corespunzătoare unui drum”, a spus 

primarul comunei Florești, Horia 

Șulea.

18 

I N T E R N A I O N A L 


Pre ‐ 1 leu 

THE TRUE ECONOMIC 

COST OF CORRUPTION 

IN EUROPE: UP TO €990 

BILLION ANNUALLY 

Pentru a înelege adevăratul cost economic al corupiei 

din Europa, Comisia europeană a comandat RAND 

Europe o analiză economică asupra impactului generat 

de corupie în statele UE. Rand Europe este un ONG, 

institut de cercetare a cărui misiune este de peste 20 

de ani a ajuta la implementarea politicilor și 

a mecanismelor de luare a deciziilor 

Pentru a înelege adevăratul cost economic 

al corupiei din Europa, 

Comisia europeană a comandat 

RAND Europe o analiză economică 

asupra impactului generat de corupie 

în statele UE. Rand Europe este un 

ONG, institut de cercetare a cărui misiune 

este de peste 20 de ani a ajuta la 

implementarea politicilor și a mecanismelor 

de luare a deciziilor prin 

analiză și cercetare. 

Iată un text referitor la această analiză 

a celor de la RAND Europe. 

The True Economic Cost of Corruption 

in Europe: Up to €990 Billion Annually 

by Marco Hafner and Jirka Taylor 

To fully understand the true economic 

costs of corruption within the European 

Union, the European Parliament 

commissioned RAND Europe to conduct 

an econometric analysis to estimate 

the potential harm of corruption 

on the EU and its member states. 

Our analysis resulted in a new estimate 

of up to €990 billion in GDP 

terms being lost annually, demonstrating 

the significant economic impact 

of corruption on the EU and its 

member states. Thatʹs more than eight 

times existing estimates. 

Prior to our ʹCost of non‐Europe Corruptionʹ 

study, the best estimates on 

the cost of corruption within the EU 

was at least €120 billion, which was 

provided by the European Commission 

in 2014. At the time, the former 

EU Home Affairs Commissioner Cecilia 

Malmström described the scale of 

corruption as “breathtaking” and 

even stated that the true cost was 

prin analiză și cercetare. 

“probably much higher” than €120 

billion. 

Our study also found that there are 

measures that can be put in place to 

claw back the financial losses happening 

each year, including monitoring of 

more member states, establishing a 

new office to assist in investigations, 

and implementing an EU‐wide procurement 

system. Together, these 

steps could retrieve up to €70 billion 

in losses annually. 

Corruption comes in many forms, 

from paying and receiving bribes, to 

exerting influence to provide privileged 

access to public services, goods 

or contracts. There are even examples 

of corruption during procurement, 

with contracts wrien to suit only one 

bidder or tenders not giving organisations 

enough time to respond. It is 

well known that corruption is associated 

with many societal disadvantages, 

from national governments 

having weaker rule of law to an increase 

in organised crime. 

Corruption across Europe appears to 

be a bigger problem than previously 

thought. 

Our new estimates considered both 

the indirect effects of corruption, such 

as disincentives of firms to invest due 

to corruption in EU member states, 

and the direct effects of corruption, 

such as money lost on tax revenues 

and public procurement. 

When looking at averages of three internationally 

recognised corruption 

indices, there were variations in levels 

of corruption across the 28 EU member 

states, with room for improvement 

everywhere, but especially in 

member states in Southern and Eastern 

Europe. A range of policy measures 

will be required to address this 

EU‐wide corruption and help to retrieve 

some of the money lost each 

year. 

One of these measures is applying the 

updated Cooperation and Verification 

Mechanism (CVM), which was applied 

to Bulgaria and Romania before 

they joined the EU in 2007, to other EU 

member states. Under CVM, both 

countries are subject to regular 

progress monitoring according to 

agreed benchmarks across a number 

of policy areas, with a particular focus 

on the fight against corruption. Failing 

to act in these policy areas can lead to 

a loss of privileges associated with EU 

membership. 

By contrast, the mechanism was not 

applied to other new member states 

that had joined the EU previously, 

such as Croatia, Latvia, Lithuania, Estonia, 

Slovakia, Czech Republic, Hungary 

and Poland. These member states 

were all found to have higher than average 

corruption levels. Seing aside 

practical and political considerations 

about its feasibility, our study showed 

that by applying a similar regime to 

additional member states, the EU 

could reduce corruption costs by up to 

€70 billion annually. 

Another option to help reduce the potential 

costs of corruption is the establishment 

of the European Public 

Prosecutorsʹ Office (EPPO). Its aim 

would be to help tackle corruption affecting 

the EUʹs financial interests, especially 

in areas where action by 

member states themselves may not be 

very effective. Our study showed that 

the establishment of the EPPO could 

help reduce corruption costs by €200 

million annually. 

The final measure focuses specifically 

on corruption involving public procurement 

since it is estimated to cost 

the EU up to €5 billion a year. To address 

this issue, the EU has recently 

adopted a set of regulations seing 

new rules for public procurement in 

Europe. The implementation of a 

transparent EU‐wide procurement 

system across all the member states 

could reduce corruption costs by 

nearly a fifth, up to €920 million annually. 

It would be fair to say that corruption 

across Europe appears to be a bigger 

problem than previously thought. 

Looking beyond the economics, tackling 

corruption also leads to many societal 

benefits: lower levels of 

organised crime, stronger rule of law 

and, as a result, more trust in public 

institutions. 

To have a properly functioning EU 

and member states that adhere to its 

values, the high levels of corruption 

urgently need to be addressed. 

_________________________________ 

_______ 

Marco Hafner is a research leader and 

senior economist at RAND Europe. 

Jirka Taylor is an analyst at RAND Europe. 

This commentary originally appeared 

on E!Sharp on March 22, 2016.


Pre ‐ 1 leuj 

S P O R T 

19 

ULTIMATE FIGHTING 

TOURNAMENT 

GALĂ DE MMA ȘI 

KICKBOX 

‐ UFT 5 PE 15.04.2016 ‐ 

Cea de‐a 5‐a ediie a Galei UFT – Ultimate Fighting Tournament. Evenimentul 

va avea loc în data de 15 aprilie 2016 la Sala Sporturilor HORIA DEMIAN din 

Cluj‐Napoca și va conine un SHOW EXCEPIONAL de Lupte în Cușcă. Se 

vor disputa meciuri de MMA – Arte Martiale Mixte și Kickbox între cei mai 

buni sportivi din Cluj‐Napoca dar și sportivi din ara și străinătate. Pe langă 

celebrele lupte în cușcă publicul va avea ocazia să vadă și un spectacol de sunet 

și lumini precum și nelipsitele animatoare. 

La acest eveniment s‐au pus în vânzare bilete în presale la preul de 30 lei în 

Tribună iar la Masa Vip la preul de 120 lei/loc. Masa Vip contine 6 locuri. La 

ediia anterioară au participat peste 2400 de spectatori, MMA Transilvania, 

Tengu Cluj și Pretorienii Deva având cele mai numeroase galerii. 

Biletele se pot achiziiona de la Standul de Bilete de la Iulius Mall, de la Sediul 

Omnipass de pe strada Avram Iancu nr. 27, de pe site‐ul www.bilete.ro , din 

Magazinele Inmedio, Magazinele Germanos și de la Sediile Poștei Române. 

Vă așteptăm în numar cât mai numeros să îi susinei pe cei mai buni luptători 

din Cluj‐Napoca! 

Mai multe informaii puteti sa găsii pe pagina de FB: 

www.facebook.com/UFT.ro sau pe pagina oficială a evenimentului www.uft.ro 

Organizatorii in să le mulumeasca tuturor celor care se implică în dezvoltarea 

artelor mariale și a sportului în general. Multumim EBS Romania, Coral Impex, 

HC Kinetic, Club Bora Bora, Grande‐Dame, Omnipass, Casa de Cultura a Studentilor, 

DJST Cluj, Primăria și Consiliul Local Cluj‐Napoca, Consiliului 

Judeean, Federatia Organizatia Romana de Arte Martiale Mixte, MMA Transilvania, 

CDJ Events și toi ceilali. Susinem Cluj‐Napoca 2021 – Capitală 

Europeană a Culturii!

20 

P U B L I C I T A T E 


Pre ‐ 1 leu 

SEDIU 

Str. Lalelelor, Nr. 11, Ap. 46, Cluj Napoca 

PUNCT DE LUCRU 

Str. Bobâlna, Nr. 62 - 64, Cluj Napoca 

MONDIAL HOLIDAY 

CLUJ-NAPOCA 

Str. N. Pascaly 7/10 

0264-430.470, 0729-038.336 

TIMIŞOARA 

Str. Acad. A. Borza 13 

Tel: 0256 - 457.457 

travel@mondial-holiday.ro 

www.mondial-holiday.ro 

TELEFON / FAX 

0264-410.773, 0264-412.888 

SERVICII 

DE TAXI 

CALITATE, 

PROMPTITUDINE 

ŞI ELEGANŢĂ

ClujManifest 2016 - Numarul 14

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?