76903885-38129766-Anul-2012-Teodor-Rosca

Deci să ne bucurăm, să privim fiecare eveniment din
viaŃa noastră cu recunoştiinŃă, căci el ne ajută să ne
autodefinim “cine suntem şi cine vrem să devenim”,
astfel ca prin propria voinŃă să evoluăm spiritual. Să
fugim de orice interpretare negativă pe care ego-ul nostru
este tentat să o dea; este numai împotriva noastră. Şi dacă
nu ne place prezentul, cel mai simplu este să ne fixăm un
obiectiv, o viziune clară despre viitor şi să ne focalizăm
asupra ei. Numai astfel vom putea opri stilul acesta de a
trăi “în cerc “, adică de a ne învârti în jurul aceluiaşi
punct, mereu, mereu, până la sfârşitul vieŃii.
Să învăŃăm să acceptăm. În vechime se spunea că
fiecare om are o soartă, cu care trebuie să se împace, căci
nu o poate schimba. Nimic nu se întâmplă întâmplător în
acest univers, totul este perfect proiectat dinainte, cu
precizie matematică. Accidentele se întâmplă pentru că
au un scop, atât pentru conştiinŃa proprie, cât şi pentru
cea de grup. Iar moartea nu vine decât când sufletul şi-a
încheiat agenda şi nu mai are nici un scop aici. Atunci se
reîntoarce de unde a venit, pentru a reanaliza cele învăŃate
şi a vedea ce este cel mai bine de făcut în continuare.
Trupul fizic este cel care rămâne şi conform principiului
că “nimic nu se pierde, totul se transformă”, reintră în
ciclul natural al Pământului, devenind din nou viaŃă,
hrană pentru plante şi animale.
Vedem deci cât de magistral este acest proces, denumit
viaŃă şi cât de perfect este el proiectat. Cât despre noi, nu
avem nici un motiv de frică, doar de bucurie şi de a folosi
fiecare moment la maximum. ViaŃa este un dar preŃios şi
este prea scurtă pentru a o irosi în van. Deci să ne fixăm
obiective din cele mai grandioase, să creăm cât mai mult
şi mai extraordinar. Numai astfel în final, vom putea zice
că am trăit cu adevărat.
137