76903885-38129766-Anul-2012-Teodor-Rosca

Încă mai credeŃi că evoluŃia este rezultatul unor
întâmplări oarbe? O altă întrebare dificilă pentru
Darwinism este explicaŃia saltului brusc în inteligenŃă şi
conştiinŃă, ce a avut loc la omul de Neanderthal, acum
35.000 de ani. Dintr-o dată un om de grotă a făcut saltul
la civilizaŃia Sumeriană! De fapt mutaŃiile genetice au
apărut nu ca urmare a schimbărilor de mediu, căci astfel
ar fi murit toate speciile, ci înainte, tocmai ca acestea să
supravieŃuiască, însă apărând numai la o parte din
indivizi, nu la toŃi. Deci teoria supravieŃuirii celui mai
puternic este o iluzie nu are nici un pic de adevăr în ea.
ADN-ul bazat pe lanŃul dublu helicoidal stă la baza vieŃii
pe Pământ, aşa cum au descoperit în urmă cu 50 de ani
Crick şi Watson. Însă de atunci înŃelegerea noastră
referitoare la acest subiect s-a schimbat dramatic. ADNul
stochează memoria moleculară pentru reproducerea
celulelor, fiind o matriŃă pentru producerea tuturor
proteinelor din organism (trupul uman conŃine între
70.000 şi 90.000 de proteine diferite). Fiecare ramură a
helixului unui ADN este formată din 3,1 miliarde de
nucleotide, legate împreună pentru a forma acest lanŃ
imens. Sunt însă doar patru nucleotide de bază şi anume:
adenine (A), citozine (C), guanine (G) şi timine (T). Trei
din aceste elemente de bază dintr-un lanŃ formează un
triplet (codon). Sunt 64 tipuri diferite de codoni în lanŃul
de ADN, fiecare din acestea fiind echivalentul genetic al
unui aminoacid. SecvenŃa codonilor dintr-o singură
proteină este denumită genă. Nucleotidele formează
legături, perechi de bază între două lanŃuri de ADN. Din
lanŃul complet de tripleŃi numai 10% este folosit pentru
codificarea şi reproducerea proteinelor. Restul este
adormit. Cel mai amplu studiu efectuat asupra celor 10%
din tripleŃii folosiŃi, a fost efectuat într-un efort
78