Views
2 years ago

Technomarket Industrie nr. 2

ma¿ini unelte Fig. 6

ma¿ini unelte Fig. 6 Reprezentarea graficå prin interpolare a temperaturii (cazul utilizårii rulmen¡ilor cu bile ceramice) Datele experimentale ob¡inute au fost prelucrate, ob¡inându-se caracteristici de temperaturå în func¡ie de timp pentru diferite puncte de måsurare a temperaturii de pe peretele frontal anterior al påpu¿ii - fixe, puncte notate de la 1 la 18 (fig. 2…6) ¿i termograme (fig. 7). De remarcat, lucru de care trebuie în mod expres ¡inut cont la interpretarea datelor experimentale, este faptul cå la utilizarea rulmen¡ilor ceramici, inclusiv la tura¡ia arborelui principal n = 5200 rot/min, nu s-a folosit un sistem de råcire - ungere în regim permanent, pe când în cazul rulmentilor cu bile din o¡el, s-a utilizat permanent o instala¡ie de ungere cu ulei, care a asigurat într-o oarecare måsurå ¿i råcirea acestora. 18 technomarket – iunie-iulie 2007

Fig. 7 Studiu de comportare termicå a peretelui frontal anterior påpu¿ii fixe (faza finalå) prin termografie (termograme) ¿i prin måsurarea temperaturii cu pirometrul (caracteristici de temperaturå) Concluzii ma¿ini unelte O primå concluzie, generalå, este aceea cå datoritå comportårii termice excelente a rulmen¡ilor ceramici ¿i a câmpului termic dezvoltat de ace¿tia, stabilitatea termicå a ma¿inii-unelte s-a îmbunåtå¡it. Aceastå se poate explica astfel: • Rulmen¡ii cu bile ceramice, datoritå coeficientului mic de frecare dintre bile ¿i cåile de rulare degajå o cantitate de cåldurå foarte micå ceea ce face ca performan¡ele ma¿inii-unelte så fie serios îmbunåtå¡ite, ¿tiindu-se cât de mult influen¡eazå câmpul termic în special precizia de prelucrare. Din termogramele ob¡inute (fig. 7) s-a constatat cât de târziu se modificå temperatura în peretele frontal anterior al påpu¿ii fixe, de exemplu, ¿i cât de evidentå este diferen¡a dintre cele douå determinåri paralele pentru lagårul anterior ¿i cel posterior. • Din termogramele corespunzåtoare peretelui frontal anterior se observå cå distribu¡ia de temperaturå proprie lagårelor cu rulmen¡i cu bile din o¡el este neuniformå, începând cu zonele lagårelor, aceasta datorându-se încålzirii puternice din rulmen¡i. În schimb, în cazul rulmen¡ilor cu bile ceramice, încålzirea se face uniform, o singurå culoare acoperind peretele frontal anterior al påpu¿ii fixe. Este lesne de în¡eles ce deformåri unghiulare ¿i chiar liniare apar în cazul încålzirii neuniforme a påpu¿ii fixe ¿i ce eforturi se fac tocmai pentru a uniformiza câmpul termic în întreaga carcaså, ceea ce rulmen¡ii ceramici ne oferå doar prin simpla lor utilizare. • Temperatura de echilibru termic se atinge mult mai repede în cazul rulmen¡ilor cu bile ceramice, aceasta atingânduse într-un timp cu 25…30% mai mic decât în cazul rulmen¡ilor cu bile din o¡el. • La n = 5200 rot/min, rulmen¡ii cu bile din o¡el au avut mari probleme de func¡ionare, lipsa unui sistem de ungere-råcire (nu numai de ungere cum s-a folosit în cadrul experimentelor) fiind absolut necesarå. • Eficacitatea rulmen¡ilor cu bile ceramice conduce ¿i la avantaje indirecte, precum: scåderea cheltuielilor cu sistemele suplimentare de råcire, pentru tura¡ii de 2500…50000 rot/min; cre¿terea productivitå¡ii ma¿inilor; cre¿terea preciziei ansamblului arbore-lagår de 4…6 ori; posibilitatea de accelerare ¿i frânare a arborelui nerealizabilå la rulmen¡ii cu bile din o¡el; reducerea dificultå¡ilor provocate de ungere ¿i de vibra¡ii; reducerea nivelului de zgomot datoritå suprafe¡ei extrem de netede a bilelor ceramice; cre¿teri de temperaturå nesemnificative, care nu modificå jocul func¡ional ¿i nici starea de pretensionare; proprietå¡i de func¡ionare mult mai favorabile în cadrul ungerii limitå. Aceste rezultate experimentale încurajatoare justificå intensificarea cercetårilor de comportare ¿i în regim static ¿i dinamic a lagårelor arborelui principal cu rulmen¡i cu bile ceramice, în scopul acumulårii ¿i sintetizårii unor principii riguros fundamentate în sprijinul proiectårii ¿i realizårii unor construc¡ii de arbori principali pentru tura¡ii înalte, fårå de care nu mai este de conceput realizarea ma¿inilor-unelte moderne. Bibliografie 1. Predincea, N. Studiul deforma¡iilor termice ¿i elastice ale ma¿inilorunelte ¿i al influen¡ei acestora asupra parametrilor de performan¡å, Tezå de doctorat, Institutul Politehnic din Bucure¿ti, 1991. 2. Ghinea, M. Cercetåri teoretice ¿i experimentale privind utilizarea ceramicii tehnice în construc¡ia de ma¿ini-unelte, Tezå de doctorat, Universitatea POLITEHNICA din Bucure¿ti, 1999. 3. Predincea, N., Gornic, C., Benea, C. A Procedure for Experimental Assessment of the Thermal Displacement of Machine Tools. TCMM, Nr.33, Editura Tehnicå, 1998. 4. Predincea, N., Målåncioiu, O., Ghinea, M. Transferul de cåldurå din lagårele arborelui principal al ma¿inilor-unelte. A IV –a Conferin¡å Na¡ionalå de Termotehnicå , Vol. II, Universitatea Tehnicå din Timi¿oara, 1994. 5. Ghinea, M., Vieru, A. The behaviuor of Ceramics Used in Mechanical Components, În Interceram, International Ceramic Review, 1/97, Verlag Schmid Publication, Freiburg, Germany, 1987 p. 16-22. iunie-iulie 2007 – technomarket 19

Debarcarea trupelor ruseşti la Marsilia - DSpace
Download (PDF, 12.23MB) - Ziarul Mara
Anul I, nr. 2 (42), 20 2 BISTRIŢA X 1 Anul I, nr. 2 (42), 20 2 BISTRIŢA ...
Nr. 2/2003 - Biblioteca Nationala a Romaniei
Revista MUZICA nr. 2 / 2011 - UCMR
Nr. 2 (31) anul IX / aprilie-iunie 2011 - ROMDIDAC
Anul 6 2 \ \ \ \ Nr. 1-8 Sibiiu, Ianuarie—August 1931