80318537-Alexandru-Mitru-Legendele-Olimpului-Vol-1

3
Prefaţă
L
a cele mai multe conferinţe rostite în public, conferenţiarul, în
genere un om de cultură cu mare reputaţie, apare la tribună în
tovărăşia unei persoane – foarte cumsecade – care-l prezintă
printr-o scurtă alocuţiune.
Alocuţiunea aceasta este ca o prefaţă orală, similară celor scrise, sau,
cel puţin, acesta este rostul ei.
Numai că eu, de multe ori, ca un cetăţean ascultător din sală am auzit
cu drept cuvânt în jurul meu : „Dar cine-i acela car prezintă ?! Cine
prezintă prezentatorul ?!” Căci, realist vorbind, dacă ar fi avut totuşi vreun
sens, conferenţiarul ar fi fost mai normal să-l prezinte el pe prezentator,
inversând rolurile.
O întâmplare ca asta mi-a venit imediat în minte cînd a fost vorba să
scriu această prefaţă, care, în prim loc, are ca rol clasic acela de a prezenta
pe autor (conferenţiar în scris). Să-l prezint deci pe Alexandru Mitru! Şi să-l
prezint ca autor al acestei cărţi : „Legendele Olimpului”.
El este însă cunoscut de generaţii întregi de tineri care-i savurează
scrisul şi cu plăcere şi cu folos de ani de zile! Iar cartea a apărut în câteva
ediţii, şi într-un foarte mare tiraj. Pe Alexandru Mitru îl cunoaşte deci o
lume întreagă, mai ales că fiecare cititor, din altruism sau din slăbiciune,
are cel puţin unul sau doi semeni succesivi, cărora le-a împrumutat cartea
– ceea ce măreşte considerabil numărul real al cititorilor.
Nu este paradoxal să-l prezint eu pe el?!
Generaţiile de cititori, mai ales când e vorba de o carte pentru tineret,
se succed însă repede, şi apoi cartea, în această nou ediţie, este destinată
unor noi cititori, altor generaţii ; de azi şi de mâine. Destinul ei este de
durată, ca însuşi destinul legendelor pe care le cuprinde.
Dar acele generaţii au referinţele certe, indiscutabile, ale generaţiilor
anterioare de cititori, şi vor avea, de îndată, de la prima pagină a cărţii pe
care vor citi-o, o idee proprie pentru care orice prezentare aici echivalează
cu a prezenta cuiva o rudă sufletească apropiată şi care, pe deasupra, este
şi faima acelei familii.
Să spun totuşi că Alexandru Mitru e un scriitor temerar, că nu şi-a
propus să scrie o carte facilă, cu poveşti de adormit copii, ci o carte şi
plăcută şi folositoare, care i-a ridicat o sumedenie de obstacole grele, pe
care le-a trecut cu un succes strălucit. Lectura „Studiului introductiv” ce
urmează, semnat de un mare specialist : Prof. Nicolae I. Barbu, dă o idee de
proporţiile, dificultăţile şi numărul obstacolelor pe care le avea de trecut