Altculture Magazine 1/2017 (Eugen Matzota)
Un alt fel de revistă de cultură Another kind of cultural magazine
Un alt fel de revistă de cultură Another kind of cultural magazine
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
- un eveniment cu totul singular în cartier<br />
și strania lui satisfacție – se spune – era prilejul unui eveniment singular care lăsa libertate infinită imaginației vecinilor<br />
și la asta – se spune –<br />
se gândea uneori în timp ce turna ceaiul în cești<br />
și vorbea despre noile schimbări din Europa de Est despre care cu siguranță ele nu știau încă nimic<br />
și părea că nici nu erau interesate să știe<br />
- se spune – se gândea la materia fragilă și efemeră a trupului lor<br />
străbătând labirintul doctrinelor politice și experimentele sociale care au distrus generații<br />
- și porții mari de timp compromis<br />
- un timp rebut aruncat în haznaua istoriei,<br />
despre care ele nu știau nimic și părea că nici nu doreau să știe<br />
și nici despre crâmpeiele din viața sa anterioară<br />
prin anii ’60 ai tinerilor fasciști italieni din Trieste în răpitoarele lor mașini cinquecento în Timișoara<br />
dând iama prin fetele din schimbul de dimineața al fabricilor de textile<br />
- pe vremea când mecanicii de întreținere de la depoul de tramvaie<br />
scoteau cărți din buzunarul salopetei<br />
Ezra Pound și T.S. Eliot în pauza de masă filme poloneze după cină<br />
- îi priveau pe workerii nemți legănându-se în romburile chihlimbarii ale halbelor de bere<br />
(halele proletariatului și fiecare nouă piesă<br />
finită care însemna o halbă de bere și 5 țigări)<br />
- pe vremea când travaieurii francezi mărșăluiau prin Paris Match<br />
iar cei englezi se întorceau spășiți la casele lor celulare - 2 nivele în cartiere tip domino<br />
– cenușiul unor orășele cu o puzderie de pub-uri care drenează<br />
vlaga săptămânală<br />
- când suedezii descoperiseră noua prohibiție și înfierile din lumea a treia și pușcăriile<br />
cu un singur pacient și libera circulație a pieței de muncă pentru iugoslavii antemergători<br />
iar danezii fondaseră Utopia<br />
și libertatea magică a Christianiei<br />
- și era vremea Marilor Revelații postbelice<br />
când România descoperise remediul<br />
contra anacronismului rural<br />
și copiii țăranilor s-au mutat la oraș unde aveau apă caldă sâmbăta<br />
iar duminica se plimbau pe Centru<br />
mâncând semințe și privindu-se unii pe alții<br />
stropiți din belșug cu parfum ieftin în cămășile lor albe de nailon<br />
și când era vremea mirajului Mării Negre cu mingile sale mari de gumă vopsite în culori optimiste și costumele de<br />
baie curajoase<br />
și zâmbete largi în remorca tractoarelor roșii – elevi la campaniile de cules porumb, castraveți și lanurile de floarea<br />
soarelui în prim plan<br />
- și apoi entuziasmul cu care politicienii Stângii românești îndesau în pușcării<br />
dușmanii de dreapta ai poporului<br />
la distanță de mii de km unde politicienii Dreptei americane îndesau în pușcării dușmanii de stânga ai poporului<br />
- nimic în comparație cu pufoaica și cizmele muncitorului sovietic gata să reconstruiască temelia lumii pentru lebedele<br />
de la Balșoi Teatr<br />
mărșăluind sub steagurile roșii spre șantierul Omului Nou<br />
- un alt OM NOU decât cel planificat de Revoluția Culturală Chineză<br />
- un alt OM NOU<br />
decât cel care a inventat Pop Cornul și stă cățărat pe schele în fabricile de armament<br />
- un alt OM NOU decât cel ieșit la lumină din pădurile de la Sierra Maestra propovăduind la microfon Victoria<br />
proletariatului<br />
- care a plătit toate oalele sparte ale istoriei<br />
în hainele sale de Om NOU din Furnicarul orelor de vârf<br />
Liber să viețuiască chiar și prin<br />
cartierele părăsite din marile orașe<br />
prin arhipelagurile de human waste și copii modificați genetic<br />
Liber să vadă în arhitecturi de monitoare stratificate cum viețuiesc<br />
cele 2,5 de milioane de pușcăriași din States care trăiesc pe cheltuiala statului
Change language