Occidentul romanesc nr 96februarie2019

More documents

Recommendations

Info

14 FEBRUARIE 2019 Internaţional O mare bancă ia în calcul mutarea unei părţi a echipei de la Londra în Europa, din cauza Brexitului De ce a „dispărut” fondatorul Google din viaţa publică Grupul financiar olandez ING se gândeşte să-şi mute o parte din angajaţii platformei de tranzacţionare centralizate de la Londra, un proiect început acum trei ani, înapoi în Europa, din cauza unui Brexit fără acord, scrie Bloomberg. ING Groep, cel mai mare grup financiar olandez, a decis să deschidă acest centru înainte de votul pentru Brexit, precum şi de rezultatul neaşteptat al acestuia. Grupul olandez şi-a păstrat această decizie după vot, închizându-şi centrele din Amsterdam şi Bruxelles. „Ceea ce cred autorităţile de reglementare - depinde şi de modul în care va fi negociat Brexit-ul - este că băncile europene au nevoie de un fel de control al riscurilor pe continent pentru afacerile lor în euro”, a declarat directorul executiv al ING Groep, Ralph Hamers. Reprezentantul ING nu a precizat câţi dintre cei 300 de angajaţi ai centrului din Londra vor trebui să se mute pe continent. ING Groep a raportat câştiguri înainte de taxe în trimestrul al patrulea al anului trecut de 1,69 de miliarde de euro, peste estimările analiştilor, din creşterea veniturilor din dobânzi şi din comisioane. În plus, grupul olandez susţine că a câştigat clienţi, în ciuda scandalului de spălare de bani de care este vizat. În vreme ce nume cunoscute din lumea tehnologiei, precum Mark Zuckerberg sau Jack Dorsey au început să apăra tot mai des în lumina reflectoarelor, unul dintre fondatorii Google, Larry Page, pare să fi ales alt drum. Page petrece tot mai mult timp departe de ochii lumii, pe insula sa privată din Caraibe, scriu cei de la Bloomberg. Mai mult, în ciuda faptului că Google a intrat de curând sub tirada lui Donald Trump, Page a preferat să nu reacționeze, fapt rar întâlnit în astfel de situații. Conducerea Google a fost invitată să participe la o audiere în fața Congresului, dar Page și Sergey Brin au refuzat; organizatorii au lăsat două scaune goale în semn de nemulțumire față de decizia celor doi. Presa scrie că Page ar putea avea din nou probleme cu vocea, el făcând publică, în 2013, o afecțiune de care a suferiy în anii ‚ 90. Deși este o persoană în general discretă, retragerea lui Larry Page din fruntea Google ar putea semnaliza o nouă direcție pentru gigantul din IT. Din aplicaţia WhatsApp sunt şterse în fiecare lună 2 milioane de conturi WhatsApp şterge în fiecare lună 2 milioane de conturi, în încercarea de a opri răspândirea de informaţii false, transmite publicaţia „The Guardian”. Datele au apărut într-un ghid de bune practici al aplicaţiei, ghid care a fost publicat de Facebook, proprietarul WhatsApp. Ghidul a fost publicat în India, cea mai mare piaţă pentru WhatsApp, unde aceasta are peste 200 de milioane de utilizatori. Guvernul din India a acuzat că, prin intermediul aplicaţiei, au fost răspândite informaţii false care au dus la formarea unor grupuri violente care au declanşat 30 de incidente majore. Străinii comandă tot mai puţine produse „Made in Germany” Se îndreaptă Germania din nou spre recesiune? Străinii comandă mai puţine produse „Made in Germany”, pofta nemţilor pentru cumpărături scade, agricultorii simt şocul secetei, iar încetinirea economică începe să creeze probleme companiilor germane. Germania este principalul motor de creştere economică prin exporturi al Europei de Est. Circa 30% din exporturile Cehiei se duc pe piaţa germa- Economia chineză încetinește Părerile investitorilor cu privire la situaţia în care se află economia chineză, a doua cea mai mare din lume, sunt puternic împărţite. În timp ce companii ca Apple, Ca terpillar, VW dau fiori investitorilor de pe Wall Street avertizând cu privire la fragilitatea economiei chineze, alţii par mai optimişti. Printre cei din urmă, brandurile de fashion, scrie Bloomberg. nă. Ponderile pentru Ungaria, Polonia şi România sunt de 26%, 25% şi 23%. O încetinire sau recesiune în Germania se simte în aceste economii şi în zona euro. Cel mai cunoscut nume care împrăştie prin jur teama că Germania merge spre recesiune este Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană. Banca nu este tocmai un specialist imbatabil al prognozelor, dovadă fiind problemele Cele două tabere s-au profilat clar în ultimele săptămâni. Creşterea rapidă î<strong>nr</strong>egistrată de economia chineză în ultimii doi ani încetineşte, iar războiul comercial cu SUA a pus companiile pe jar. O mulţime de multinaţionale au tras semnalul de alarmă cu privire la slăbirea cererii şi în unele cazuri au raportat vânzări în scădere în T4. Sute de companii chineze au emis de financiare cu care se confruntă, însă estimările sale sunt urmărite îndeaproape. Veniturile băncii s-au micşorat pentru al optulea trimestru consecutiv în ultimele luni ale anului trecut, scrie Bloomberg. Probleme cu rezultatele financiare au şi alte companii, unele de top, germane. Compania aeriană lowcost Germania a cerut recent protecţie faţă de creditori sub legea falimentului şi şi-a anu- asemenea avertismente legate de profit. Însă, pe lângă Ralph Lauren, gigantul din sectorul arti colelor de lux LVMH şi producătorul britanic de băuturi Diageo sunt optimişti cu privire la businessurile lor din China. Economia chineză a fost dintotdeauna una dificil de evaluat. Guvernul chinez publică mai puţine date decât alte ţări importante. Din acest motiv, pentru Leland Miller, CEO al China Beige Book, avertismentele companiilor sunt mult mai elocvente. Una dintre cele mai mari temeri ale lui Miller este că lat toate zborurile. Compania a dat vina pentru necazuri pe scumpirea combustibilului şi pe fluctuaţiile valutare. Daimler, unul dintre cei mai cunoscuţi constructori auto la nivel mondial, a raportat prăbuşirea veniturilor anul trecut cu 22% şi a profitului cu aproape 30%. Producătorul de oţel Salzgitter, al doilea ca firmele chineze s-au îndatorat masiv în ultimele trei trimestre, iar acest lucru nu a impulsionat investiţiile sau creşterea. Iar o reducere a taxei corporate, propusă, nu ar ajuta prea mult pentru că atât de multe firme sunt de stat. Jay Foreman, CEO al producătorului de jucării Basic Fun din Florida, spune că a identificat semne subtile de tensiune. Producătorii chinezi par mai disperaţi să câştige sau să reţină business din afară, oferind termeni mai relaxaţi. Încetinirea economiei a lovit într-o varietate de sectoare. Şi totuşi, economia mărime din Germania după Thyssenkrupp, a avertizat că profitul i-ar putea să scadă cu aprope două treimi anul acesta din cauza „perspectivelor mai întunecate şi a numeroaselor incertitudini economice şi politice”, notează Reuters. Sub ploaia de date descurajatoare, este greu pentru un business să rămână optimist. chineză a avansat cu 6,6% anul trecut, cel mai slab ritm din 1990, dar unul la care alte mari economii nu pot decât visa. Reacţia guvernului sub formă unor stimulente ţintite a susţinut unele sectoare, iar mulţi executivi se aşteaptă la mai mult în acest an. Multe dintre companiile care au rezistat în faţa încetinirii sunt din sectorul bunurilor de larg consum. Chinezii bogaţi cumpără într-o veselie genţi Louis Vuitton şi cognac Hennessy. Dar luându-ne după ce s-a întâmplat în trecut, cei bogaţi sunt ultimii care resimt slăbirea economiei.
Firme din Spania, Portugalia, Marea Britanie sau Olanda angajează români România FEBRUARIE 2019 15 Conform datelor centralizate, din totalul posturilor vacante, 204 sunt disponibile în Spania (200 pentru agricultori, patru pentru tehnician - turbine eoliene), iar 200 de locuri de muncă sunt pentru Portugalia şi vizează muncitori necalificaţi în agricultură. Angajaţii în agricultură din Spania vor fi plătiţi cu 38 euro net/zi, în timp ce în Portugalia vor primi un salariu lunar cuprins între 650 euro brut/lună (fără ore suplimentare) şi 1.100 euo brut/ lună (cu ore suplimentare), informează ANOFM Alte 160 de locuri de muncă sunt oferite în Marea Britanie (100 pentru lucrători în agricultură, 50 pentru îngrijitori persoane la domiciliu şi zece pentru infirmieri), iar 141 locuri de muncă sunt disponibile în Olanda (85 pentru lucrători în sere, 25 - lucrători în fabrica de alimente, 20 - lucrători sezonieri la flori, 10 - muncitori în grădinărit şi unul pentru asistent manager). Îngrijitorii de persoane la domiciliu din Marea Britanie vor fi plătiţi cu 10 lire brut pe oră, agricultorii cu 6-8 lire brut pe oră, în funcţie de vârsta angajatului, iar infirmierii vor primi 8,2 lire brut pe oră. Angajatorii din Olanda îi plătesc pe români cu 9,82 euro brut/oră, salariu oferit persoanelor cu vârsta peste 21 ani şi care se plăteşte săptămânal. În Germania sunt disponibile 71 de locuri de muncă, pentru diferite specializari în construcţii, măcelari, bucătari sau şoferi de autobuz. Salariile oferite variază între 10 şi 12 euro brut pe oră. Alte joburi sunt disponibile în Irlanda (tranşator carne – 9,80 euro brut/oră), Danemarca (lucrători în agricultură – 700 de euro brut pe lună), Norvegia, Finlanda sau Ungaria. Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot viziona ofertele accesând www.eures.anofm.ro sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă, unde consilierul Eures îi poate îndruma, precizează ANOFM. Companiile clujene Farmec şi Terapia pregătesc elevi pentru piaţa muncii Ora de vară 2019 Când se dau ceasurile înainte Companiile Farmec şi T erapia din Cluj, care activează în domeniul producţiei de cosmetice, respectiv de medicamente pe piaţa locală, au încheiat un acord de colaborare cu Colegiul Tehnic Ana Aslan pentru a pregăti elevi în cadrul unor stagii de practică în fabricile pe care le deţin. „Încurajăm copiii să se înscrie la cursurile colegiului Ana Aslan pentru a urma o carieră de operator în industria de medicamente şi produse cosmetice, probabil cea mai frumoasă profesie din lume, pentru că vor contribui direct, prin ceea ce fac zi de zi, la creşterea duratei şi calităţii vieţii românilor”, a spus Dragoş Damian, directorul general al Terapia, potrivit unui comunicat de presă. Cele două companii oferă burse lunare pentru perioada de pregătire teoretică şi practică, dar şi stimulente materiale şi financiare în funcţie de performanţă. În baza acestui acord vor fi încheiate anual contracte de pregătire practică a elevilor din învăţământul dual în domeniul de pregătire profesională „Chimie Industrială” şi în calificarea profesională de operator în industria de medicamente şi produse cosmetice. Astfel, elevii claselor de învăţământ profesional se vor integra mai uşor la un loc de muncă, în contextul în care în piaţă există o criză a personalului calificat de care se plâng majoritatea antreprenorilor. Farmec şi Terapia vor organiza stagiile de pregătire practică a elevilor în cadrul laboratoarelor şi a secţiilor de producţie, punând la dispoziţie resursele informaţionale şi echipamente. „Întregul proiect are ca scop formarea profesională de calitate a elevilor, în vederea angajării lor după absolvire în conformitate cu nivelul de pregătire şi competenţele certificate, iar acesta credem că este unul dintre cele mai importante beneficii, având în vedere piaţa forţei de muncă din România. O piaţă a muncii de calitate este premisa necesară unei economii competitive şi attractive”, a spus Mircea Turdean, director general al Farmec. Ultima duminică a lunii martie aduce cu sine schimbarea de la ora de iarnă la cea de vară. Anul acesta, trecerea la ora de vară se va face exact pe 31 martie, când românii îşi vor da ceasurile înainte. În fiecare an, în ultima duminică a lunii martie, românii îşi dau ceasul cu o oră înainte, iar ora 03:00 devine ora 04:00. Din acest motiv, ziua de 31 martie va avea doar 23 de ore; ceasurile se vor da înainte în acelaşi moment în toate ţările Uniunii Europene. Ora de vară a fost prima dată propusă de un entomolog din Noua Zeelandă, George V ernon Hudson, în 1895. 110 ţări din întreaga lume folosesc astăzi acest mecanism. În Europa, Islanda este singura ţară care nu foloseşte ora de vară. Rusia a început să aplice acest sistem din 1981, însă a renunţat după 20 de ani, pe motiv că nu vrea să streseze cetăţenii. În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932. Până în 1939 ora de vară a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie (în 1932: 22 mai), ora 00:00 şi prima duminică din octombrie, ora 01:00 (ore locale). Între 1 aprilie 1940, ora 00:00, şi 2 noiembrie 1942, ora 03:00, ora de vară a fost în vigoare permanent în România. Din 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspen- dată. Ora de vară a fost reintrodusă în România începând cu 1979. În 1996, ţinând cont de avantajele decalării orarului cu o oră vara, pentru a profita la maximum de orele de lumină, acest orar a fost prelungit în Europa cu încă o lună. Din 1997, ora de vară începe în România în ultima duminică din martie şi se încheie în ultima duminică din octombrie, la fel ca în toate ţările europene. Vremuri grele la RCS&RDS/Digi Ioan Bendei, omul de încredere al lui Zoltan Teszari, cel care controlează din umbră grupul de telecomunicaţii şi televiziune, şi-a dat demisia pe neaşteptate din motive personale şi nu va mai deţine nicio funcţie şi nicio putere în cadrul grupului. Compania de cablu RCS&RDS, liderul pieţei locale de televiziune şi de internet fix a anunţat pe site-ul Bursei de la Bucureşti, conform ZF, că Ioan Bendei, vice-preşedinte şi director executiv al RCS&RDS, şi-a dat demisia din motive personale. El a renunţat astfel la poziţia de vice-preşedinte şi membru executiv al consiliului de administraţie al companiei. „Demisia a fost î<strong>nr</strong>egistrată marţi, 5 februarie 2019, dată începând cu care domnul Ioan Bendei nu va mai deţine o poziţie de conducere sau de reprezentare a RCS&RDS. Consiliul de administraţie al RCS&RDS va convoca Adunarea Generală a Acţionarilor (A.G.A.) RCS&RDS pentru a desemna un nou membru în cadrul consiliului de administraţie. Până la decizia fi nală a A.G.A. societăţii RCS&RDS, Dan Ioniţă (40 de ani), director financiar al RCS&RDS şi al Societăţii, va fi cel de-al cincilea membru al consiliului de administraţie al RCS&RDS, cu mandat interimar”, se arată în raportul publicat de Digi pe site-ul Bursei de Valori. În raport se mai menţionează că ceilalţi membri ai boardului director al RCS&RDS sunt Serghei Bulgac (preşedinte), Valentin Popoviciu (vice-preşedinte), Mihai Dinei (membru neexecutiv) şi Bogdan Ciobotaru (membru neexecutiv).
Page 1 and 2: occidentul romanesc www.occidentul-
Page 3 and 4: Cuvânt înainte FEBRUARIE 2019 03
Page 6 and 7: 06 FEBRUARIE 2019 Analiștii se aș
Page 8 and 9: 08 FEBRUARIE 2019 Ilinca Fodor Van
Page 10 and 11: 10 FEBRUARIE 2019 Educaţie şi cul
Page 12 and 13: 12 FEBRUARIE 2019 „Când Îngerul
Page 16 and 17: 16 FEBRUARIE 2019 Cinci paşi esen
Page 18 and 19: 18 FEBRUARIE 2019 Oraşul cu cea ma
Page 20 and 21: 20 FEBRUARIE 2019 Prof. Irina Georg
Page 22 and 23: 22 FEBRUARIE 2019 Supă cremă de d

Occidentul romanesc nr 96februarie2019

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?