07.11.2019 Views

Perspective Stiincifice

Volumul 2

Volumul 2

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

FRONTIERA CUNOAȘTERII<br />

Detecția particulelor<br />

Particulele de înaltă energie încărcate electric ionizează atomii din mediul prin care trec, iar<br />

efectele acestei ionizări pot fi utilizate pentru detectarea traiectoriei lor. Pe acest principiu funcționează<br />

contoarele Geiger, camerele cu ceață, camerele cu bule și camerele cu scântei. Camerele multifilare<br />

proporționale și camerele cu derivă detectează avalanșele de electroni declanșate de trecerea<br />

particulelor. Unele molecule sunt excitate în ciocnirea cu particulele incidente, iar prin revenirea la starea<br />

inițială ele emit lumină; pe acest principiu funcționează detectorii cu scintilație. Detectoarele Cerenkov<br />

înregistrează radiația emisă de particule încărcate care traversează un mediu dielectric cu o viteză<br />

superioară vitezei luminii în acel mediu.<br />

Particulele electric neutre, cum sunt fotonii și neutronii, nu produc traiectorii de ionizare; ele pot fi<br />

observate doar indirect. Fotonii pot fi detectați prin perechile electron-pozitron pe care le creează;<br />

fotomultiplicatoarele sunt bazate pe efectul fotoelectric. Neutronii generează, prin ciocniri cu nuclee<br />

atomice, particule încărcate electric sau fragmente nucleare care pot fi observate.<br />

Particulele instabile, încărcate sau neutre, generează produse de dezintegrare care, la rândul lor,<br />

pot fi observate.<br />

În instalațiile moderne se utilizează predominant camerele cu scântei, care produc imagini<br />

fotografice ale traiectoriilor, și camere multifilare proporționale, camere cu derivă și detectoare cu<br />

semiconductori (germaniu sau siliciu), care trimit datele colectate într-un computer unde ele sunt<br />

procesate.<br />

Antiparticulele și antimateria<br />

Antiparticulele sunt particule cu sarcină opusă față de particule dar cu celelalte caracteristici<br />

identice. Astfel pentru a explica structura mezonilor cu sarcină nulă s-au introdus antiquarcurile, astfel un<br />

mezon e format dintr-un quarc și un antiquarc.<br />

Electronul are un antielectron iar protonul un anti proton. Dar ce se întâmplă în cazul hadronilor<br />

neutrii sau a neutrinilor?<br />

Neutrinul și antineutrinul nu pot fi distinse deci posibil că ele sunt particule Majorana.<br />

Toți bosonii neutrii sunt particule Majorana. Mezonii la rândul lor sunt bosoni formați dintr-un quarc<br />

și un anticuarc.<br />

Materia și antimateria se anulează reciproc.<br />

Dincolo de modelul standard<br />

Sunt încă multe întrebări, la care modelul standard încă nu are un răspuns.<br />

Inițial (aproximativ între anii 1950 - 1975) s-a crezut că particulele din modelul standard stau la<br />

baza întregii materii din univers. La ora actuală se știe însă că ele formează numai cca 4,6 % din univers,<br />

restul fiind desemnat drept materie întunecată (cca 23 %) și energie întunecată (cca 72 %). Studiul<br />

materiei întunecate, care nu interacționează electromagnetic cu materia, dar care rezultă din<br />

deplasarea spre roșu a luminii, care denotă în urma observațiilor asupra supernovelor de clasă Ia, o<br />

accelerare a expansiunii universului.<br />

16

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!