Perspective Stiincifice

FASCINAȚIA CUNOAȘTERII
Zăpezi și ghețari
prof. BEȘLEAGĂ ANCA
Miraculoasa moleculă de apă conține 2 legături
covalente polare, în interiorul ei. Între moleculele de apă se
stabilesc alte legături mai slabe , dar mai importante numite
legături de hidrogen.
Structura gheții este datorată legăturilor de hidrogen din
moleculele de apă. Gheața cristalizează în sistem hexagonal, fiecare atom
de oxigen fiind înconjurat tetraedric de alți patru atomi. Atomii de oxigen
sunt uniți prin legături de hidrogen, distribuite la întâmplare în solid. Astfel
rezultă o structură afânată, care poate
explica de ce gheața are o densitate mai
mică decât apa lichidă ( ghețarii plutesc).
Dacă nu s-ar realiza legătura de hidrogen
apa s-ar topi la -100ºC și ar fierbe la -80ºC,
temperaturi ce ar fi făcut imposibilă
apariția vieții pe pământ.
De asemenea legăturile de hidrogen din
interiorul acizilor dezoxiribonucleic și ribonucleic sunt responsabile de transmiterea eredității la
ființele vii.
Zăpada (numită și omăt sau nea) este o formă solidă de precipitație, care este nimic altceva decât apă
înghețată, aflată în stare cristalină constând dintr-o multitudine de fulgi de zăpadă. Densitatea pentru
v zăpada proaspătă este 0,01-0,3g/cm³
v firn este 0,4-0,8 g/cm³
v gheață este 0,9 g/cm³
v apa lichidă este 1 g/cm³
Firnul =o zăpadă grăunțoasă având cristale fine
De ce trosnesc pașii pe zăpadă ?
La temperaturi mai scăzute zăpada se cristalizează în mici cristale de gheață. “Iar zăpada cristalină pe
câmpii strălucitoare / Pare-un lan de diamanturi ce scârțâie sub picioare.” (Vasile Alecsandri, “Miezul
iernii”). Atunci când drumețul pășește, datorită temperaturii foarte scăzute, miile de mici cristalele de
gheață ce nimeresc sub talpa ghetei nu izbutesc să se topească, iar sub acțiunea forțelor de presiune
exercitate de greutatea drumețului sunt strivite, producându-se un zgomot specific – un scârțâit.
Un singur fulg de nea este compus din două, până la 200 de cristale de gheață. Cristalele fine se
formează prin sublimarea vaporilor de apă, adică trecerea din vapori direct în gheață pe suprafața
particulelor de praf purtate de vânt prin atmosferă.
Kenneth Libbrecht , un profesor de fizică de la California Institute of Technology studiază formarea fulgilor
de zăpadă, observând diferitele aranjamente în fotografii microscopice. Crește cristale de gheață în
laborator în condiții diferite de temperatură și umiditate; observă că au forme diferite.
4