Perspective Stiincifice

El a găsit în interiorul pancreasului un produs activ antidiabetic, pe care el l-a numit pancreină,
substanță ce este cunoscută ca fiind insulina. Descoperirea ce ar fi trebuit să aducă faimă cercetătorului
român a fost publicată în august 1921 în publicația de specialitate „Archives Internationales de
Physiologie”, revistă care apărea simultan în Franța și Belgia. Un an mai târziu, Paulescu primea de la
Ministerul Industriilor și Comerțului din România brevetul de invenție „Pancreina” si procedura fabricației
sale.
Cu toate acestea, la diferență de aproximativ un an, cercetătorii canadieni Fr. Grant Banting și Ch.
Herbert Best anunță că au descoperit insulina. Ei spun că deși Paulescu ar fi demonstrat eficacitatea
substanței pancreatice, acesta ar fi spus că injecțiile cu pancreina nu au efect. Astfel, în 1923, cei doi sunt
premiați cu Premiul Nobel. Fiind conștient că este o nedreptate, fiziologul scoțian Ian Murray a inițiat o
campanie internațională pentru redresarea situației.
În 1969, lui Paulescu i-au fost recunoscute meritele de către profesorul A.W.K. Tiselius,
vicepreședinte al Fundației Nobel, pentru descoperirea insulinei. Paulescu nu apucă să se bucure de
recunoștința internațională, el încetând din viață pe 19 iulie 1931. În 1990, el este numit post mortem
membru al Academiei Române.
PERSONALITĂȚI DIN LUMEA ȘTIINȚEI - ROMÂNIA 100
Structura chimică a insulinei
31