Revista-3.pdf

G@NDIREA 

MILITAR~ 

ROM@NEASC~ 

Revist` de teorie [i [tiin]` militar` 

editat` de 

STATUL MAJOR GENERAL AL ARMATEI ROM@NIEI 

FONDAT~ |N ANUL 1864 SUB TITLUL 

"ROM@NIA MILITAR~" 

SERIE NOU~ • ANUL XIII 

Nr. 3 

• mai – iunie • 

2002 

1

2 

G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2002 

Responsabilitatea integral` a asum`rii intelectuale 

a articolelor trimise redac]iei apar]ine autorilor. 

Revista G`ndirea militar[ rom`neasc[ 

este recunoscut[ de c[tre Consiliul Na\ional 

al Cercet[rii +tiin\ifice din }nv[\[m`ntul Superior

Cuprins Contents 

R`zboi [i postmodernitate 

Locotenent-colonel Costinel PETRACHE 

PROVOC~RI {I DEZVOLT~RI 

TEORETICE 

Cerin]e opera]ionale privind structura 

Armatei Rom#niei pentru contracararea 

riscurilor [i amenin]`rilor asimetrice 

General de brigad` dr. Visarion NEAGOE 

Sinergia for]elor – cerin]` [i rezultat 

al constituirii sistemelor militare moderne 

Colonel dr. Vasile VARTOLOMEI 

Maior Dorel BEJAN 

Mi[c`rile migratorii. Consecin]ele acestora 

asupra securit`]ii ]`rilor din Europa 

Occidental` 

General de brigad` dr. Giovanni SULIS 

Considerente asupra revolu]iei \n arta 

militar` 

Locotenent-colonel 

Crì[or-Constantin IONI}~ 

Modelul opera]iilor strategice \ntr-un teatru 

de ac]iuni militare 

General de brigad` (r.) 

dr. Gheorghe BALABAN 

MANAGEMENT MILITAR 

Managementul procesului comunica]ional 

\n situa]ii de criz` 

Colonel ing. Nicolae ROTARU 

7 

13 

20 

22 

27 

29 

33 

War and post-modernity 

LTC Costinel PETRACHE 

CHALLENGES AND THEORETICAL 

DEVELOPMENTS 

Operational requirements concerning the 

structure of the Romanian Armed Forces 

for counter risks and asymetrical threats 

BG Ph D Visarion NEAGOE 

Synergy of forces – requirement and result 

of the set up of modern military 

systems 

COL Vasile VARTOLOMEI 

MAJ Dorel BEJAN 

Migratory movements. Their consequences 

on the security of the West European 

countries 

BG Ph D Giovanni SULIS 

Considerations on the revolution in the military 

art 

LTC Crì[or-Constantin IONI}~ 

The pattern of strategic operation 

on a theatre 

BG (ret) Ph D Gheorghe BALABAN 

MILITARY MANAGEMENT 

Management of the communication 

process during crisis situations 

COL Eng Nicolae ROTARU 

3

4 


Specificul procesului de planificare a opera]iilor 

militare \ntrunite \n cadrul Alian]ei 

Nord-Atlantice 

Colonel Ion CER~CEANU 

Maior Mihai BURLACU 

For]ele de supraveghere [i avertizare 

timpurie 

Colonel Octavian DUMITRESCU 

Atribu]iile organelor militare teritoriale 

în situa]ii excep]ionale 

Locotenent-colonel Georgel RUSU 

REALITATEA MILITAR~ 

INTERNA}IONAL~ 

Conflictul din Afganistan. Procedee utilizate 

\n ducerea ac]iunilor militare [i \n angajarea 

avia]iei [i ap`r`rii aeriene 

Locotenent-comandor 

Florinel-Dumitru ZAI} 

Ac]iunile militare \n mediul aerian 

Colonel Gheorghe MOTOC 

NATO [i UE \n Balcani. Elemente de analiz` 

comparativ` 

Locotenent Daniel C~LIN 

De la conceptul “zero mor]i” la regionalizarea 

interven]iei 

Ion C|NDEA 

Factori determinan]i \n conceperea structurilor 

de ap`rare aerian` din compunerea 

grup`rilor opera]ionale 

Locotenent-colonel Marian ANDRONE 

R`zboiul informa]ional în conflictele armate 

moderne 

Locotenent-colonel Mircea {UTEU 

41 

52 

60 

67 

74 

77 

90 

94 

100 

The specific character of the joint military 

operation planning process in the North- 

Atlantic Alliance 

COL Ion CER~CEANU 

MAJ Mihai BURLACU 

Early warning and surveillance forces 

COL Octavian DUMITRESCU 

Territorial military bordies responsabilities 

in emergencies 

LTC Georgel RUSU 

INTERNATIONAL MILITARY 

REALITY 

The conflict in Afganistan. Procedures for 

military actions conduct and air and air 

defence engagement 

LT Commander 

Florinel-Dumitru ZAI} 

Military actions in the aerial environment 

COL Gheorghe MOTOC 

NATO and UE in the Balkans. Elements 

of comparative analysis 

LT Daniel C~LIN 

From “no dead people” concept to 

regionale intervention 

Ion C|NDEA 

Main factors of the air defence structures 

set up within the operational groupings 

LTC Marian ANDRONE 

Information war in the modern armed conflicts 

LTC Mircea {UTEU

NATO [i PfP (XI) – Statele membre: 

Austria, Polonia, Portugalia 

STRONG RESOLVE 2002 

– participarea rom#neasc` – 

Oportunitatea competen]ei 

Locotenent-colonel Ioan CUCEA 

For]ele aeriene rom#ne \n for]a \ntrunit` 

multina]ional` 

C`pitan-comandor 

Lauren]iu SIMIONESCU 

For]ele Navale 

Locotenent-comandor Ady LUPA{CU 

For]ele Terestre 

Locotenent-colonel Ion {AM 

Organizarea sistemului de comunica]ii real 

Maior R`zvan VASILE 

C`pitan Dan }IG~NU{ 

PSYOPS rom#nesc 

C`pitan Viorel MIH~IL~ 

C`pitan Valentin VASILE 

Asigurarea juridic` a ac]iunilor \n sprijinul 

p`cii sau \n scopuri umanitare 

Locotenent-colonel Marian ILIE 

|n avanposturile comunic`rii mediatice 

Maior Liviu FLUTUR 

RESTITUIRI 

“Rom#nia Militar`”: Evolu]ia organiz`rei 

Armatei Rom#ne \n lumina legiuirilor 

constitu]ionale (1851-1931) 

C`pitan Valeriu {ELESCU 

108 

117 

120 

126 

132 

135 

140 

146 

150 

152 

Cuprins 

NATO and PfP (XI) – Member states: 

Össtereich, Poland, Portugal 

STRONG RESOLVE 2002 

– the Romanian participation – 

The opportunity of competence 

LTC Ioan CUCEA 

Romanian Air Force in the Combined Joint 

Task Force 

CPT Commander 

Lauren]iu SIMIONESCU 

Naval Forces 

LTC Commander Ady LUPA{CU 

Land Forces 

LTC Ion {AM 

The actual communication system 

organization 

MAJ R`zvan VASILE 

CPT Dan }IG~NU{ 

Romanian PSYOPS 

CPT Viorel MIH~IL~ 

CPT Valentin VASILE 

Juridical provisions for the peace support 

or humanitarian actions 

LTC Marian ILIE 

Avantgarde of media communication 

MAJ Liviu FLUTUR 

RESTITUTIONS 

“Military Romanian”: Evolution of the Romanian 

Armed Forces’ organization within 

the constitutional framework 

CPT Valeriu {ELESCU 

5

6 


DIALOGURI GMR 

Interviu cu comandorul prof. univ. 

dr. Florian R@PAN, Academia de |nalte 

Studii Militare 

Premiile na]ionale ale revistei G#ndirea 

militar` rom#neasc` pentru anul 2001 

UNIVERS PUBLICISTIC MILITAR 

EVENIMENTE EDITORIALE 

GLOSAR NATO 

A ne \ntoarce la adev`r 

Preot colonel Florin BUHALEA 

CALENDAR ECUMENIC 

REZUMATE |N LIMBA ENGLEZ~ 

160 

168 

172 

176 

180 

185 

187 

190 

GMR DIALOGUES 

Interview with commander university 

professor Ph D Florian R@PAN, Academy 

for High Military Studies 

Romanian military thought national awards 

of year 2001 

MILITARY PUBLICISTIC UNIVERSE 

EDITORIAL EVENTS 

NATO GLOSSARY 

The return to truth 

COL Priest Florin BUHALEA 

ECUMENICAL CALENDAR 

ENGLISH ABSTRACT

R`zboi 

[i 

postmodernitate 

S 

ecolul XXI. Postmodernitatea: 

concept [i realitate 

socio-cultural` aflate 

\n “conflict” cu lumea modern` 

pe care nu o neag`, dar c`reia 

se gr`be[te s` \i arate epatant 

sl`biciunile [i istovirea; succesiune 

cople[itoare de contradic]ii 

exotice, strategii fatale, neg`ri 

violente [i dezvolt`ri care presar` 

desuetitudine peste utopii 

istorice; protest continuu fa]` 

de st`rile definitive [i stimularea 

relativit`]ilor culturale, impun#nd 

“spiritualizarea” frontierelor 

de orice fel; str`mutarea 

centrului de greutate al progresului 

\n afara [tiin]ei 

[i tehnicii, \n societatea comunica]ional` 

[i redefinirea 

statutului general al cunoa[terii; 

alterarea peisajului industrial 

sub presiunea revolu]iei din 

spa]iul social ocupa]ional [i a muta]iilor 

semnificative din structura 

sensibilit`]ii sociale; instaurarea 

unei culturi \ntemeiate pe consum 

[i informa]ie, distan]at` glacial 

de metafore [i melancolie; fragmentarea 

excesiv` a realit`]ii 

sociale [i dispersarea formelor 

War 

and 

post-modernity 

T 

he 21 st century. Postmodernity: 

concept and 

socio-cultural reality 

that is in “conflict” with the modern 

world which it don’t deny, 

but it is in a hurry to show its 

weaknesses and exhaustion; 

an overwhelming sequence 

of exotical contradictions, fatal 

strategies, violent denials and 

developments scatting desuetude 

over historical utopias; a continuos 

protest against final status 

and cultural relativities stimulation, 

enforcing “the spiritualization” 

of frontieres of any kind; 

shifting the progress centre 

of gravity outside the science 

and technique in communicational 

society and the redefinition 

of the knowledge general status; 

the industrial scenery modification 

under the pressure of the 

revolution in the social employment 

space and the significant 

alterations in the social sensibility 

structure; the setting up of 

a culture based on consumption 

and information, iciliy kept at distance 

from metaphors and melancholy; 

the excessive breaking 

up of the social reality and the dispersal 

of the social power forms 

7

8 


de manifestare a puterii sociale 

sub “controlul informa]iei”. 

{i, fire[te, nu \n ultimul r#nd, 

tentativa de abordare unitar` 

a socialului [i culturalului 

spre reg`sirea [i afirmarea 

unui echilibru care s` aduc` 

lini[te \ntr-o societate expus` 

tuturor riscurilor. 

R`zboiul: hipertehnologizarea 

instrumentalului, letal [i nonletal, 

de sus]inere material` a luptei 

armate; extinderea posibilit`]ilor 

de angajare armat` la nivelul 

tuturor st`rilor fizice accesibile 

condi]iei terestre; propagarea 

complementar` a \nfrunt`rii 

\n mediile economic, mediatic, 

informatic, [tiin]ific, politic, 

cultural, social; profesionalizarea 

excesiv` determinat` 

de muta]iile verticale intervenite 

\n structura, con]inutul [i importan]a 

specialit`]ilor militare, 

dar [i \n prioritatea opera]ional` 

a categoriilor de for]e armate; 

perfec]ionarea laborioas`, spa- 

]ial` [i mobil` a didacticii 

de instruire a combatan]ilor; 

marginalizarea exigen]elor tactice 

[i operative sub presiunea 

cre[terii constante a influen]ei 

g#ndirii [i ac]iunii strategice; 

reducerea considerabil` a ariei 

de desf`[urare a conflictelor 

[i a for]elor nemijlocit angajate, 

compensat` de sofisticarea procedeelor 

de interven]ie chirurgical` 

pe dimensiuni strategice; 

of expression under the “information’s 

control”. But, of course, 

the last but not least, the attempt 

of a unitary broach of the social 

and the cultural aspects for rediscovering 

and affirmation 

of an equillibrium that would 

being quietness in a society 

exposed to all kinds of risks. 

The war: hiper-technologization 

of assets, lethal and nonlethal, 

of material support of the 

armed combat; the extension 

of the possibilities of armed 

engagement at the level of all physical 

environment accessible 

to the terrestrial state/condition; 

the complementary propagation 

of the conflict in the economic, 

scientific, political-cultural, 

social, informational and massmedia 

environment; the excessive 

professionalization caused by 

the vertical alterations occurred 

in the military specialities structure, 

significance and importance, 

as well as in the operational priority 

of Services; the laborious 

improvement, environmental 

and mobile of the combatants 

training didactics; marginalization 

of tactical and operational 

exigences under the constant 

pressure of strategic thought 

and action influence; the important 

reduction of the area of deployment 

of the conflicts and closely 

engaged forces, counter-balanced 

by the sophistication of 

the surgical intervention procedures 

at strategic dimensions;

comunicarea [i informa]ia devin 

cauze dar [i suport al concentr`rii 

opera]ionale centrat` 

pe dezirabilul proiect “zero 

mor]i”; transmiterea live, nest#njenit`, 

a confrunt`rilor armate 

[i ad#ncirea procesului de socializare 

a institu]iei militare spre 

dob#ndirea [i afirmarea unei 

legitimit`]i ineluctabile. 

Postmodernitate [i r`zboi: \ntre 

nostalgie – rece, cinematic`, 

inutil`, [i sfidare – permanent 

ini]iatic`, metabolic`, suprarealist`, 

din ce \n ce mai 

abstract`, se dezvolt` asimetrii 

a c`ror interdependen]` se 

dizolv` \n ecua]ia dominant` 

a comunic`rii, comunicarea 

fiind, \n toate \nf`]i[`rile ei, 

suportul real al globaliz`rii. 

Ei bine, c#t de mult este 

amprentat` strategia luptei 

armate, a r`zboiului [i, implicit, 

arta militar` – ca infrastructur` 

teoretic` a acestuia, de ofensiva 

impasibil` a postmodernit`]ii ? 

Prelimin`m un r`spuns, 

pe seama unor eviden]e, l`s#nd 

teoreticienilor cu voca]ie aflarea 

drumului spre (re)conceptualizare 

[i, de ce nu ?, a (re)conceptualiz`rii 

\ns`[i. Nu \nainte \ns` 

de a reaminti c` embrionul 

fiec`rei crize se afl` \n relativitatea 

detaliilor care confer` 

oportunitate formei. 

Fenomenul politico-militar 

actual, dar [i \n perspectiva 

Editorial 

the communication and information 

become causes and support 

of the operational concentration 

focused on the desirable project 

“zero casualities”; the live, 

unhampered transmission of 

the armed conflicts and the 

deepening of the military institution 

socialization process for 

acquising and affirmation of an 

ineluctable legitimacy. 

Post-modernity and war: between 

nostalgia – indifferent, 

kinematical, useless, and provocation 

– permanently initiating, 

metabolic, surrealist, more 

and more abstract, some asymmetries 

are developing whose 

interdependence is melting into 

the dominant equation of the 

communication, the communication 

being, under all its aspects 

the real support of globalization. 

Well, how much the strategy of 

armed combat, of war and, implicithy, 

the military art – as a theoretic 

infrastructure of it, is influenced 

by the impassive ofensive 

of post-modernity ? 

We can give an answer, on the 

basis of certain realities and leave 

to the theoreticians with vocation 

to find the way to (re)conceptualization 

and why not ? to (re)conceptualization 

itself. But not before 

reminding that the embryolgerm 

of each crisis is in the relativity 

of the details conferring timeliness 

on the form. 

The present political-military 

phenomenon, and in the prospect 

9

10 


tendin]elor sale predictibile, 

este pus \n eviden]` de caracteristici 

care \i restructureaz` irevocabil 

con]inutul [i formele 

de manifestare, esen]iale fiind: destatalizarea 

at#t a strategiilor 

de recurgere la amenin]area 

cu for]a sau, chiar, la folosirea 

acesteia, c#t [i a securit`]ii 

unilaterale, sistemul colectiv 

de securitate global` proiect#ndu-se 

a fi cheia [i solu]ia 

securit`]ii na]ionale; dezideologizarea 

surselor de determinare 

cauzal` a conflictelor armate 

[i tendin]a de continuare a politicii 

cu alte … politici, [i nu 

neap`rat prin r`zboi, infirm#ndu-se 

astfel, fie [i numai 

\n parte, teza clausewitzian`; 

identificarea unor substitute 

func]ionale, larg acceptate, 

pentru r`zboi [i opera]ionalizarea 

lor interna]ional`; perfec]ionarea 

privilegiat` a strategiilor 

de intimidare; asumarea, 

la nivel na]ional sau de alian]`, 

ca vector al credibilit`]ii doctrinelor 

militare defensive, 

a moderniz`rii sistemelor 

de arme polivalente cu caracter 

ofensiv; gestionarea selectiv` 

a conflictelor [i r`zboaielor 

locale, de mic` intensitate, 

acestea f`c#nd posibil` supravie]uirea 

caracterului clasic 

al luptei armate; existen]a unei 

anume discrepan]e \ntre rapiditatea 

derul`rii proiectelor de dezvoltare 

militar`, aprovizionarea 

of its predictable tendencies 

is emphasized by characteristics 

that irrevocable restructure 

the contents and the forms 

of expression, the essential ones 

being: the denotionalization 

of the strategies of force threatening 

and even, the use of force, 

as well as of the one-sider security, 

the collective system of global 

security seems to be the key 

and the solution for national 

security; taking the armed conflicts 

causal determination sources 

out of ideology influence and 

the tendency to continue the politics 

with other … policies and not 

necessarity through war, invalidating 

in this way, even if only 

in part, Clausewitz’s thesis; 

the identification of some functional 

accepted substitutes for war 

and making them internationality 

operational; the priviliged improvement 

of threatening strategies; 

assuming, at national or of Alliance 

level, as a vector of defensive 

military doctrines credibility, 

the modernization of offensive 

multiourpose weapon systems; 

the selective management of local 

conflicts and wars of low intensity, 

these making the survival 

of the classical character of the 

armed combat possible; the existence 

of a certain discrepancy 

between the rapidity 

of carrying out the military 

development projects, the provision 

of interpretative brains,

inteligen]elor interpretative, solu- 

]ionarea contradic]iilor dintre 

general [i detalii [i iner]ia 

natural` a mentalit`]ii moderne; 

epuizarea revolu]iei tehnice 

militare, \n termenii care au consacrat-o 

cu dou`-trei decenii 

\n urm`; proliferarea terorismului 

la nivel global, cu ac]iune 

\n [i prin toate formele de manifestare 

a existen]ei sociale, 

inclusiv prin cele specifice 

r`zboiului; angajarea total`, 

nemijlocit` [i f`r` \ntrerupere, 

a r`zboiului informa]ional. 

Propozi]iile enun]ate au impus 

optimizarea sensibil` a rela]iei 

complexe dintre realitate [i reac]ia 

la aceasta, atest#nd diseminarea 

conceptului clasic care define[te 

r`zboiul, conflictele militare, 

lupta armat`. 

Bunòar`, sub presiunea 

global` a postmodernit`]ii, este 

limpede c` arta militar` penduleaz` 

\ntre un concept de criz`, 

unul de reg`sire [i unul regulator, 

fiind la fel de clar faptul c` ea 

nu se poate alimenta, nicic#nd 

nu a fost altfel, din reziduuri 

ale progresului. 

Schimbarea de paradigm`, 

pus` \n eviden]` de trecerea 

de la o [tiin]` a r`zboiului \ntemeiat` 

pe abord`ri, dezvolt`ri 

[i \mpliniri conceptuale 

[i ac]ionale simetrice la una 

\n care asimetriile reconfigureaz` 

fundamental con]inutul 

Editorial 

the solution to the contradictions 

between general and details 

and the natural inertia of 

modern mentality; the exhaution 

of military technical revolution 

in the terms that have made 

it weelknow some two or three 

decades ago; the proliferation 

of terrorism at global level, 

actioning within and through 

all social existence forms of expression 

including those specific 

to war; the total direct and uninterrupted 

engagement of informational 

war. 

The stated sentences imposed 

the sensible improvement of the 

complex relation between reality 

and the reaction to it, certifing 

the dissemination of the classical 

concept defining war, military 

conflicts, armed combat. 

So, made the global pressure 

of post-modernity it is obvious 

that miliatry art swings between 

a concept of crisis, one of redisovering 

and one of regulator, 

and the fact that it cannot be fed, 

it has never been differently, 

from the residues of the progress 

is also obvious. 

The change of paradigm, emphasized 

by shifting from a science 

of war based on symmetrical and 

operational conceptual approachings, 

developments and accomplishments 

to one where the asymmetries 

reshope the armed 

combat fundamental contents 

11

12 


[i strategia luptei armate, 

proiecteaz`, \n spa]iul necesit`]ii 

teoretice, reconsider`ri iminente. 

Realitatea ne arat` c` nu suntem 

martori doar ai unei disolu]ii 

a valorilor pe care s-a \ntemeiat 

arta militar`, ci ai unei crize 

provocate de evolu]ia \n progresie 

geometric` a comunic`rii 

[i informa]iei, ceea ce pune 

[i mai mult \n eviden]` menirea 

dimensiunilor social` [i cultural` 

\n dezvoltarea tehnologiilor 

r`zboiului. 

Gestionarea, evaluarea [i caracterizarea 

efectelor au, f`r` 

\ndoial`, rostul lor, dar nu putem, 

\n condi]iile \n care genera]iile 

de teze, idei, concepte [i doctrine 

se succed la intervale care pot fi 

cuprinse de trei-patru ori 

\n decursul unei cariere 

\mplinite, s` nu lu`m \n seam` 

faptul c` doar acumularea 

primitiv` a experien]elor ar putea 

aduce beneficii altfel dec#t 

\ndoielnice. 

Triumf gr`bit al globaliz`rii 

asupra unei lumi sf#rtecate 

de \nfrunt`ri decimante, postmodernitatea 

a influen]at conving`tor 

[i scopul institu]iei militare. 

R`zboiul postmodern, 

\n datele lui legice, principiale, 

dar mai cu seam` \n cele 

procedurale, ac]ionale [i obiectivale, 

pare a fi de domeniul 

eviden]ei. S-ar fi putut altfel ? 

and strategy project, in the pace 

of theoretical requirements, 

iminent reevaluation. The reality 

shows that we are the witnesses 

not only of the dissolution of 

the values bying at the formulation 

of military art, but of a crisis 

caused by the evolution in 

a geometrical progression of 

communication and information, 

fact that even more emphasizes 

the mission of the social and cultural 

dimensions in the development 

of war techologics. 

The management evaluation 

and characterization of effects 

undoubty have their meaning, but, 

in the conditions when generations 

of theses, ideas, concepts 

and doctrines succeed at intervals 

that accomplished career, 

we cannot take into account the 

fact that only the primitive accumulation 

of experiences could 

being benefits otherwise than 

doubtful. 

Hurried triumph of globalization 

over a world teared to pieces 

by decimating conflicts, post-modernity 

has convincinely influenced 

the purpose of the military 

institution. The post-modern war, 

in its lawful, principled data, 

and especially in its procedural, 

operational ones, as well as in 

those related to its objective, 

seems to be evident. But could 

it has been otherwise ? 


Translated by Doina ZUGR~VESCU

CERIN}E OPERA}IONALE PRIVIND STRUCTURA 

ARMATEI ROMÂNIEI PENTRU CONTRACARAREA 

RISCURILOR {I AMENIN}QRILOR ASIMETRICE 

General de brigad` dr. Visarion NEAGOE 

A 

ctualitatea riscurilor [i amenin]`rilor de natur` asimetric` determin`, 

indubitabil, o reorientare structural` [i func]ional` a armatelor moderne, 

implicit a Armatei României, pentru a r`spunde prompt [i eficient nu numai 

confrunt`rilor militare pentru care au fost proiectate pân` în prezent, ci [i unor provoc`ri 

noi, cu totul diferite fa]` de accep]iunea actual` a sintagmei “lupta armat`”. Aser]iunea mea 

se bazeaz` atât pe actualele evolu]ii ale fenomenului r`zboi, cât, mai ales, pe schimbarea 

fizionomiei, a con]inutului, a formelor, procedeelor [i mijloacelor de ducere a acestuia. 

În plus, decalajul tehnico-[tiin]ific existent între unele state [i armate care ajung în situa]ia 

unei confrunt`ri militare oblig` la adoptarea unor cì, forme [i metode de contracarare 

a ac]iunilor agresive/de ap`rare ale p`r]ii adverse. Asimetria strategic`, proprie confrunt`rilor 

militare ale viitorului, necesit` o capacitare opera]ional` a for]elor armate apt` 

s` contracareze noile provoc`ri ale câmpului de lupt`. 

Evolu]iile actuale [i de perspectiv` ale [tiin]ei [i artei militare sunt dependente, 

în mare m`sur`, de schimb`rile produse în con]inutul misiunilor de lupt` ale diferitelor 

for]e [i structuri militare. Din aceast` perspectiv`, extinderea gamei riscurilor, amenin]`rilor 

[i agresiunilor la adresa securit`]ii statelor, precum [i apari]ia noilor actori [i a noilor procedee, 

induse în câmpul de lupt` modern, implic`, firesc, o viziune nou` în proiec]ia structurilor 

[i a misiunilor armatelor viitorului. Relevant`, în acest sens, este observa]ia – care nu mai are 

nevoie de demonstra]ii [tiin]ifice – conform c`reia, în perioada postbelic`, ponderea 

misiunilor clasice, specifice luptei armate, în accep]iunea ei consacrat`, începe s` piard` 

teren în fa]a misiunilor noi, presupuse de realizarea securit`]ii colective (misiuni de men- 

]inere, de impunere, de construc]ie a p`cii etc.). În acela[i context, for]ele militare sunt 

chemate s` rezolve situa]ii cu totul noi, cum sunt cele produse, de pild`, de actele de terorism, 

ceea ce oblig` armatele moderne s`-[i adapteze principiile, misiunile [i procedeele 

de ac]iune la noile provoc`ri ale câmpului de lupt`. Decizia factorului politic de angajare 

a for]elor armate în solu]ionarea acestor situa]ii, ca form` decisiv` de restabilire a ordinii 

de drept, constitu]ionale [i democratice, implic`, a[adar, muta]ii corespunz`toare în domeniul 

întrebuin]`rii armatelor, obligând la reformularea cerin]elor opera]ionale care determin` 

structurarea acestora. 

13

14 


În opinia mea, procesul de adaptare a structurilor militare la imperativul particip`rii 

la conflicte asimetrice implic`, în mod obligatoriu, recunoa[terea [i respectarea cel pu]in 

a urm`toarelor principii: 

• crearea unor structuri lupt`toare, de execu]ie, apte s` îndeplineasc` o gam` variat` 

de misiuni; 

• realizarea, conceptual [i pragmatic, a unor comandamente opera]ionale întrunite 

în accep]iunea actual` de tip CJTF, capabile s` conduc` ac]iuni, inclusiv într-un cadru 

multina]ional, pe timpul particip`rii la confrunt`ri asimetrice; 

• realizarea unui cadru legislativ adecvat, care s` permit` participarea for]elor armate 

la confrunt`ri de acest gen. 

Pornind de la necesitatea remodel`rii armatelor moderne, astfel încât acestea s` fie 

capabile s` îndeplineasc` \n mod eficient misiuni în cadrul unor conflicte asimetrice, de tipul 

celor men]ionate, dar luând în considera]ie caracterul prospectiv-evolutiv al acestora 

dintr-o perspectiv` “previzibil`”, în urma analizei întreprinse am identificat unele cerin]e 

opera]ionale relativ la structura Armatei României, asupra c`rora m` voi opri \n cele 

ce urmeaz`. 

Flexibilitate organiza]ionalq 

Aceast` cerin]` opera]ional` a constituit, de-a lungul istoriei militare, un principiu 

c`lùzitor în proiectarea armatelor în timp de pace, gândirea planificatorilor militari vizând 

nevoile vremurilor de r`zboi. A fost [i cazul României, care, în pofida prevederilor tratatelor 

interna]ionale [i a constrângerilor financiare din diferite regimuri politice ce s-au perindat 

la conducerea statului, prin speciali[tii sì militari, a reu[it s` identifice solu]iile necesare 

asigur`rii flexibilit`]ii structurilor militare. Aceast` abilitate a permis ca, în caz de necesitate, 

s` fie conservate resursele material-financiare [i umane necesare opera]ionaliz`rii, în timp 

oportun, a structurilor militare cerute de efortul de r`zboi solicitat la un moment istoric dat. 

Situa]ia existent` în Armata României în perioadele dinaintea celor dou` r`zboaie mondiale, 

ca [i în perioada postbelic`, este relevant` în acest sens. 

Important îns` este cum poate fi realizat acest imperativ în prezent, pentru perspectiv`, 

[i, mai ales, în contextul unui dinamism f`r` precedent al mediului de securitate de interes, 

al evolu]iei riscurilor, amenin]`rilor [i agresiunilor la adresa securit`]ii na]ionale, în special, 

în contextul cre[terii caracterului asimetric al unei eventuale confrunt`ri în care ar putea 

fi implicat statul român. 

Consider c` flexibilitatea organiza]ional` reprezint` capacitatea structurilor militare 

de a se modela [i redimensiona, oportun [i eficient, în raport cu cerin]ele formulate de strategiile 

de securitate na]ional`, respectiv militar` a României pentru a r`spunde riscurilor, 

amenin]`rilor [i agresiunilor din mediul de securitate în care trebuie s` ac]ioneze. Aceasta 

implic`, în acela[i timp, capacitatea de îndeplinire a unei game diverse de misiuni, dispunând 

de o înzestrare [i o preg`tire corespunz`toare, adaptabile la realit`]ile câmpului de lupt` 

modern. Dincolo de aceast` defini]ie general` îns`, trebuie identificate solu]iile concrete 

de aplicat pentru a asigura flexibilitatea structurilor create din timp de pace pentru situa]ii 

de criz` [i r`zboi, ]in#ndu-se cont de caracterul asimetric al confrunt`rilor militare ale viitorului.

Rezolvarea acestei ecua]ii trebuie s` aib` la baz`, în opinia mea, dou` repere 

fundamentale: solu]iile adoptate de armatele moderne, posesoare ale unei experien]e 

[i informa]ii cuprinz`toare asupra evolu]iilor fenomenului politico-militar pe termen mediu 

[i lung, precum [i condi]iile concrete în care fiin]eaz` statul român. Corelarea concluziilor 

acestei analize va trebui s` duc` la formularea [i aplicarea unor principii stabilite în proiectarea 

for]elor [i în structurarea acestora, astfel: 

➫ stabilirea unei ponderi echilibrate a categoriilor 

de for]e: terestre, aeriene, navale [i crearea, 

în contextul cre[terii amenin]`rilor asimetrice, 

a unei categorii distincte de for]e, cele speciale, 

fie independente, fie în structura fiec`rei categorii 

de for]e armate; 

➫ opera]ionalizarea unui sistem func]ional, 

care s` asigure ridicarea gradual` a capacit`]ii 

de lupt` la toate nivelurile ierarhice, astfel încât, 

în raport cu escaladarea unui conflict (asimetric), 

s` fie conservat` o cantitate suficient` [i calitativ 

eficient` de for]e capabile s` contracareze orice 

amenin]are sau agresiune militar`, materializat` 

într-un num`r corespunz`tor de comandamente, 

mari unit`]i [i unit`]i lupt`toare [i logistice, care 

s` sus]in` efortul de r`zboi, în cadrul fiec`rei 

categorii de for]e; 

➫ stabilirea unui raport corespunz`tor între 

for]ele active [i for]ele teritoriale, asigurând premisele 

necesare optimiz`rii procesului de amplificare 

a for]elor opera]ionale apte de ac]iuni militare, 

în caz de necesitate; 

➫ asigurarea unui grad sporit de mobilizare 

[i generare a for]ei, astfel încât s` existe posibilitatea 

Provoc`ri [i dezvolt`ri teoretice 

real` de a face fa]` unei amenin]`ri neprev`zute 

[i de a asigura rezerva necesar` în condi]iile 

existen]ei unui interval de timp mai îndelungat 

de avertizare; 

➫ crearea unor structuri capabile de cooperare 

cu armatele statelor membre ale NATO, îndeosebi 

pentru for]ele stabilite s` participe la opera]ii 

conduse de NATO [i/sau ITE; 

➫ realizarea unui nivel corespunz`tor al interoperabilit`]ii 

opera]ionale, tehnice [i logistice 

cu for]ele multina]ionale, al`turi de care pot ac]iona 

în misiuni conduse de NATO/UE; 

➫ realizarea unei capacit`]i informa]ionale 

[i de evaluare a situa]iilor tactice, operative [i strategice 

a riscurilor, amenin]`rilor [i agresiunilor; 

➫ crearea unei protec]ii multidimensionale 

a for]elor/obiectivelor [i asigurarea unui grad ridicat 

de autonomie în teatrul de opera]ii; 

➫ existen]a unui sistem logistic specializat, 

flexibil [i interoperabil, menit s` asigure autonomia 

ac]iunilor [i complementaritatea eforturilor în câmpul 

de lupt`; 

➫ realizarea unei infrastructuri adecvate pentru 

desf`[urarea ac]iunilor militare. 

În afara acestor principii, f`r` de care nu se poate realiza flexibilitatea organiza]ional` 

a structurilor militare, consider c` aplicarea lor presupune, în mod necesar, identificarea 

solu]iilor care s` asigure, în timp oportun, crearea acelor structuri de conducere [i execu]ie 

(lupt`toare) cerute de rezolvarea unei situa]ii sau alta, la un moment dat. 

{i dac` dintr-o brigad` este u[or s` constitui un batalion, cu toate facilit`]ile necesare 

îndeplinirii unei misiuni, inclusiv într-un conflict asimetric, problema este s` reu[e[ti ca, 

pe structura unui batalion, s` po]i constitui o brigad`, cu tot ceea ce aceasta are nevoie, 

pentru a îndeplini o misiune dat`. F`r` a exagera, aceast` ipotez` trebuie s` devin`, 

în caz de necesitate, o posibilitate real`. 

Aceast` manier` de proiectare a structurilor poate, realmente, determina sporirea 

capacit`]ii de reac]ie a structurilor Armatei României în ac]iuni de contracarare, inclusiv 

a riscurilor [i amenin]`rilor asimetrice. 

Modularitate structuralq 

Consacrat, îndeosebi, în perioada postbelic`, principiul modularit`]ii structurilor 

func]ionale din domeniul militar decurge din cerin]a realiz`rii flexibilit`]ii organiza]ionale 

15

16 


[i a fost impus de nevoia constituirii ad-hoc a unor structuri reclamate de multiplicarea 

misiunilor [i de imperativul solu]ion`rii operative a unor situa]ii de criz` sau r`zboi. Acest 

principiu const`, în principal, în crearea [i existen]a unor structuri militare, de conducere 

sau execu]ie, care dispun de preg`tirea necesar` translat`rii lor dintr-o structur` în alta, 

dispunând de abilit`]ile cerute pentru realizarea interoperabilit`]ii [i integr`rii într-un sistem 

de lupt` creat pentru solu]ionarea unei situa]ii noi. Acest principiu r`spunde, pe de o parte, 

implica]iilor reducerii efectivelor militare, în care structurile militare sunt de dimensiuni 

mai mici, dar trebuie s` fie mai mobile, suple, active [i adecvate unui mediu de securitate 

nou, în continu` schimbare, capabil de o ripost` optim`, iar pe de alt` parte, principiul 

poate oferi solu]ii în aplicarea noului concept CJTF, de creare [i dezvoltare a capacit`]ilor 

de ac]iune integrat`. 

Principiul enun]at presupune existen]a la toate nivelurile ierarhice (strategic, operativ 

[i tactic) [i pentru fiecare categorie de for]e [i genuri de arm` a unor structuri de comand` 

[i lupt`toare în m`sur` s` participe la îndeplinirea unei game variate de misiuni. Modularitatea 

structurilor ofer` oportunitatea de proiec]ie [i generare a unei for]e apt` s` fac` fa]` unor 

amenin]`ri neprev`zute [i s` asigure rezerva necesar` pentru un timp îndelungat de avertizare 

[i a unui efort militar sus]inut. 

Totodat`, aplicarea [i realizarea cerin]elor principiului modularit`]ii structurilor militare 

române[ti sunt capabile s` asigure compatibilitatea cu structurile similare NATO, 

dar în strâns` rela]ie cu resursele [i necesit`]ile interne ale României, realiz#ndu-se, 

în acela[i timp, optimizarea posibilit`]ilor de cooperare cu module [i structuri existente 

în armatele statelor membre ale Alian]ei. 

Apreciez c` realizarea cerin]elor principiului analizat este oportun` din perspectiva 

moderniz`rii structurale [i a opera]ionaliz`rii for]elor, asigurându-se astfel un nivel 

corespunz`tor al interoperabilit`]ii opera]ionale tehnice, logistice [i administrative, 

atât între categoriile de for]e ale Armatei României, cât [i între acestea [i armatele statelor 

membre ale NATO. 

Structuri specializate optime 

de contracarare specificq 

Procesul de restructurare [i modernizare a Armatei României presupune, în mod 

necesar, realizarea unor structuri specializate, capabile s` r`spund` cerin]elor câmpului 

de lupt` modern, potrivit noilor riscuri [i provoc`ri ale medului de securitate actual 

[i dintr-o perspectiv` oarecum previzibil`. |n contextul \n care coexisten]a tipurilor clasice 

de agresiune cu cele moderne oblig` la men]inerea unor structuri [i proceduri clasice, 

este evident` necesitatea cre`rii [i preg`tirii unor structuri specializate, \n m`sur` 

s` contracareze noile tipuri de agresiuni [i for]e angajate în ac]iunile militare ale viitorului. 

F`r` îndoial` c` implicarea armatelor în solu]ionarea diferendelor viitorului este 

o problem` politic`. Deciziile politice vor trebui îns` urmate de m`suri adecvate în domeniul 

militar. Astfel, este de a[teptat ca implicarea for]elor militare în solu]ionarea conflictelor 

interstatale sau interorganiza]ionale s` determine crearea unor structuri noi, altele decât 

cele cunoscute pân` în prezent, capabile s` contracareze ac]iunile ostile îndreptate împotriva


securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale ale statelor na]ionale sau organiza]iilor colective de securitate. 

Terorismul, ca fenomen [i form` acut` [i actual` de amenin]are, poate constitui un exemplu. 

Important este s` re]inem c` realizarea [i eficien]a unor astfel de structuri implic`, 

în afar` de cheltuieli, o nou` filozofie a întrebuin]`rii for]elor armate, adic` structurare, 

preg`tire [i conducere, adecvate noului mediu de securitate. Realizarea acestui deziderat 

ar însemna îns`, în plan conceptual [i pragmatic, un plus de aport al României la eforturile 

întreprinse pe plan mondial la realizarea unui climat de securitate colectiv`. 

Spre exemplificare, având în vedere cre[terea complexit`]ii mediului de securitate 

[i în consonan]` cu structurarea armatelor moderne, apreciez c` se impune crearea, 

în cadrul Armatei României, a unei noi categorii de for]e – for]ele speciale, preg`tite 

[i înzestrate corespunz`tor, care s` cuprind` elemente din toate actualele categorii 

de for]e armate. Ele vor trebui astfel proiectate încât s` îndeplineasc` misiuni cu caracter 

complex, pe timp de pace, în situa]ii de criz` [i la r`zboi, aducând un plus de calitate 

[i eficien]` modalit`]ilor de contracarare a noilor provoc`ri ale câmpului de lupt` modern. 

Structuri–nuclee 

Principiu sau indicator important al capacit`]ii României de sus]inere a unui efort militar 

credibil, constituirea unor structuri–nuclee capabile s` amplifice poten]ialul cerut 

într-o situa]ie de criz` sau de r`zboi reprezint` un proces ce va trebui exploatat ca atare 

într-o etap` istoric` în care diminuarea for]elor armate este o mod`. 

Cre[terea ponderii conflictelor asimetrice în cadrul evolu]iei fenomenului militar 

interna]ional oblig` la crearea [i preg`tirea unor structuri–nuclee capabile s` fac` fa]` oric`ror 

tipuri de agresiuni. Procesul este deosebit de complex [i dinamic, implicând m`suri 

organizatorice, din timp de pace, care s` asigure opera]ionalizarea oportun`, în situa]ii 

de criz` sau la r`zboi, a structurilor de conducere [i execu]ie necesare îndeplinirii obiectivelor 

propuse prin strategiile de securitate [i ap`rare na]ional` proiectate. Acest proces presupune 

conservarea resurselor materiale [i umane necesare proiect`rii, în caz de nevoie, a for]ei 

capabile s` rezolve situa]iile ap`rute într-o circumstan]` sau alta, ceea ce necesit` 

responsabilit`]i distincte pentru fiecare component` a lan]ului de comand` [i decizie 

politico-militar`. 

Câte structuri–nuclee [i care este mecanismul de opera]ionalizare a acestora constituie 

o chestiune ce trebuie asumat` de c`tre factorii de decizie politico-militar`. Iar detaliile 

planific`rii acestora fac obiectul unor documente organizatorice confiden]iale, bazate 

pe o evaluare realist` a mediului de securitate concomitent cu o reparti]ie judicioas` 

a for]elor–structuri–nuclee corespunz`toare contracar`rii amenin]`rilor estimate. 

Tehnologii performante 

Pornind de la postulatul conform c`ruia nivelul de înzestrare tehnic` reprezint` 

un indicator important al capacit`]ii de lupt` a oric`rei armate moderne, cu implica]ii majore 

asupra strategiilor de securitate na]ional`, respectiv militare ale oric`rei na]iuni, cu atât 

mai mult în cazul conflictelor asimetrice, dotarea armatelor moderne presupune tehnologii 

de înalt` performan]`. Aceast` cerin]` este cu atât mai valabil` pentru România, a c`rei 

17

18 


armat` dispune de mijloace uzate fizic [i moral, din cauza unei perpetue politici anacronice 

[i în total` neconcordan]` cu evolu]iile din domeniu practicate pe plan mondial. {i înainte 

de ‘89, [i dup` aceea, politicile aplicate nu au fost \n “consonan]`” cu preocup`rile existente 

pe plan mondial de reînnoire periodic` a parcului de tehnic` militar`, ajungându-se, 

în prezent, la un decalaj mai mult dec#t relevant între nivelul de înzestrare al armatei noastre 

[i celelalte armate, inclusiv cu poten]ial asem`n`tor. 

Ca atare, pentru perioada imediat urm`toare, apar ca prioritare unele dintre direc]iile 

de ac]iune din acest domeniu, presupun#nd, totodat`, un efort financiar corespunz`tor: 

• programe viabile de înzestrare, ce vor trebui direc]ionate pentru: 

➫ realizarea cre[terii la un nivel corespunz`tor 

a interoperabilit`]ii cu structurile militare ale statelor 

membre ale NATO, precum [i între categoriile 


➫ achizi]ionarea (producerea) de tehnic` 

[i armament din ultima genera]ie, cu consumuri 

[i deservire minim` [i fiabilitate maxim`; 

• efort propriu [i prin cooperare militar` interna]ional`; 

• înlocuirea armamentelor [i a tehnicii de lupt` cu o uzur` fizic` [i moral` avansat`; 

• modernizarea armamentelor [i a tehnicii de lupt` care pot fi aduse la nivelurile 

de compatibilitate cu cele din ]`rile membre ale NATO; 

• completarea unor deficite la mijloacele de protec]ie individual` [i colectiv`, la stocurile 

de muni]ii pentru tehnica nou introdus` (modernizat`) în (din) înzestrare, precum [i la carburan]i-lubrifian]i; 

• înlocuirea aparaturii de comuta]ie analogic` [i a sta]iilor (autosta]iilor) radio 

cu frecven]` fix` cu cea de tip numeric [i a sta]iilor radio cu salt de frecven]`; 

• asigurarea necesarului, la pace, de mijloace de informatic` [i tehnic` de transmisiuni; 

• implementarea, cu prioritate, a sistemului C4I. 

Aceste câteva direc]ii de ac]iune din domeniul înzestr`rii subsumeaz` numeroase 

alte subdirec]ii, deosebit de importante, de altfel, pentru fiecare categorie de for]e armate 

[i gen de arm`, având ca rezultat aducerea nivelului de înzestrare la cerin]ele [i plafonul 

impuse de intrarea în secolul XXI, adic` la genera]ia superioar` celei existente în prezent 

în dotarea Armatei României. 

Structuri de conducere de tip CJTF 

O schimbare structural` esen]ial`, reclamat` de confrunt`rile militare asimetrice 

ce se manifest` în prezent, va trebui produs` [i în domeniul conducerii. Deci, dac` în teoria 

[i practica militar` româneasc`, din trecut [i din prezent, introducerea structurilor întrunite 

de comand` a fost oarecum timid`, ea va trebui generalizat` la toate nivelurile ierarhice 

(nu doar strategic, prin Marele Cartier General, ci [i la nivelurile operativ [i chiar tactic). 

Îngem`narea ac]iunilor din toate mediile de ducere a r`zboiului implic` în mod necesar 

generalizarea nu doar ideatic`, ci [i pragmatic` a constituirii unor structuri manageriale, 

capabile s` conduc` for]ele apar]inând tuturor categoriilor de for]e armate, inclusiv 

multina]ionale. 

Prin urmare, consider c` trebuie dep`[it stadiul actual al constituirii unor comandamente 

cu abilit`]i prealabil concepute, apte s` conduc` un tip structural [i ac]ional de misiuni 

preconceput, preg`tind structuri [i personal în m`sur` s` gestioneze o gam` divers` 

de ac]iuni militare, în raport cu situa]iile ce pot ap`rea.


Aceast` mobilitate conceptual` [i ac]ional` poate [i trebuie s` genereze capabilit`]ile 

necesare asigur`rii r`spunsului potrivit pentru contracararea ac]iunilor asimetrice. Aceast` 

nou` filozofie a conducerii ac]iunilor militare implic` o preg`tire [i o competen]` corespunz`toare 

solu]ion`rii provoc`rii câmpului de lupt` modern. Solu]ia sugerat` ar r`spunde 

acestor provoc`ri prin materializarea principiului flexibilit`]ii organizatorice [i al modularit`]ii 

structurale în domeniul conducerii, precum [i prin preg`tirea speciali[tilor capabili s` asigure, 

fiecare \n zona lui de responsabilitate, expertiza necesar` elabor`rii unor planuri realiste 

[i viabile, potrivite cu diversitatea [i complexitatea unor situa]ii de criz` sau de r`zboi. 

Crearea condi]iilor necesare pentru constituirea structurilor de conducere de tip CJTF 

reprezint` cerin]a indispensabil` de participare a Armatei României, implicit în cadrul 

conflictelor asimetrice, la ac]iuni militare întrunite [i multina]ionale, adic` la un nivel maximal, 

interoperabil [i eficient, de participare la misiuni de ap`rare colectiv`. 

Cadrul legislativ 

Toate cerin]ele opera]ionale enun]ate relativ la implicarea Armatei României 

în conflictele militare ale viitorului nu pot fi solu]ionate f`r` existen]a unei baze legale 

institu]ionalizate. 

În opinia mea, este nevoie de o rapid` adecvare a cadrului legislativ românesc 

la prevederile existente pe plan interna]ional în domeniu, aceast` armonizare necesar` 

[i a[teptat` a legisla]iei noastre permi]ând sporirea contribu]iei României ca generator 

de securitate în zona sa de interes. 

Mai mult, noua legisla]ie româneasc` trebuie s` fie prospectiv` [i deschis`, cuprinzând, 

în spiritul [i litera ei, aspectele evolutive ale conflictelor militare, inclusiv pe cele asimetrice, 

precum [i baza legal` care s` permit` for]elor noastre armate participarea la acestea. 

* 

Gândirea militar` româneasc` va trebui adaptat` [i astfel orientat` încât s` ofere solu]ii 

pentru a nu surprinde, ci pentru a preg`ti sistemul na]ional de ap`rare, s` asigure riposta 

potrivit` pentru contracararea oric`rui gen de riscuri, amenin]`ri sau agresiuni îndreptate 

împotriva suveranit`]ii [i integrit`]ii teritoriale a României, prin efort propriu sau în cadrul 

unei alian]e. 

19

20 


SINERGIA FOR}ELOR 

– cerin]` [i rezultat al constituirii 

sistemelor militare moderne – 

Colonel dr. Vasile VARTOLOMEI 

Maior Dorel BEJAN 

P 

roblematica sinergiei diferitelor sisteme a reprezentat subiectul analizei 

multor speciali[ti, al unor oameni de [tiin]` din diferite domenii de activitate. 

Astfel, fizicieni de renume, printre care [i Herman Haken, preocupa]i 

de rela]iile existente între entit`]ile unui sistem complex [i de mare func]ionalitate, 

consider` sinergetica drept “[tiin]a autoorganiz`rii sau autostructurii sistemelor, independent 

de natura lor (chimic`, fizic`, biologic`, social`) pe baza conlucr`rii, a cooper`rii organice 

a componentelor [i subsistemelor constructive”*. A[adar, putem spune c`, în procesul 

de organizare [i de constituire a sistemelor militare moderne, privite ca grup`ri de for]e 

destinate îndeplinirii scopului general al r`zboiului, sinergia apare at#t ca cerin]`, 

c#t [i ca rezultat al constituirii acestora. 

Din aceast` perspectiv`, consider`m c` sunt necesare câteva explica]ii menite 

s` justifice m`sura în care sinergia este cerin]`, dup` cum este [i rezultat al realiz`rii grup`rilor 

de for]e. Dar, înainte de toate, se impune sublinierea unei idei de profunzime, idee care 

se reg`se[te [i în opera fizicianului german de care am amintit, [i anume: în sinergetic` 

nu conteaz` arhitectura sistemului, ci procesualitatea lui, mecanismele care duc c`tre 

o arhitectur` sau alta. Deci, se poate afirma c` o grupare de for]e de nivel operativ 

sau strategic este un sistem cu o arhitectur` proprie, sistem care intereseaz` doar în m`sura 

în care rela]iile func]ionale interne, leg`turile structurale [i intercondi]ion`rile din planul 

ac]iunii militare asigur` eficien]a desf`[ur`rii opera]iei sau a luptei. Nu poate fi constituit` 

o grupare de for]e în care s` existe rela]ii de respingere între componentele sale. 

Prin efectele sale – dac` ar fi s` oferim un exemplu –, loviturile avia]iei din compunerea 

unei grup`ri strategice nu trebuie s` duc` la blocarea sau la reducerea posibilit`]ilor 

de valorificare a puterii de lupt` a unei grup`ri terestre. În dinamica unor ac]iuni complexe 

se pot produce [i astfel de reac]ii (de respingere), dar ele trebuie s` aib` o intensitate 

cât mai sc`zut` [i s` poat` fi relativ u[or de eliminat prin corectivele aduse planului general 

al ac]iunii militare. 

Sinergia este cerin]` a constituirii grup`rilor de for]e [i pentru faptul c` este necesar` 

optimizarea func]ion`rii acestora, pe întreaga durat` a ac]iunii. Aceast` optimizare 

* H. HAKEN. Sinergetics – An Introduction. Berlin, Spinger - Verlag, 1997, p. 17.


presupune deopotriv` capacitate de autoorganizare, de cooperare sincron`, de conducere 

[i de coordonare. 

Lupta modern` presupune angajarea simultan` a unor sisteme ac]ionale, componente 

ale sistemului global, sisteme care s` ac]ioneze unele prin altele [i nu unele dup` altele. 

Existen]a unor disfunc]ionalit`]i în cadrul sistemelor ac]ionale poate duce la sporirea efortului 

uman, tehnic [i material, la m`rirea duratei ac]iunii [i chiar la sc`derea semnificativ` 

a eficien]ei ac]ionale. O direc]ie de ofensiv` preg`tit` prin loviturile avia]iei [i ale rachetelor 

trebuie oportun folosit` de for]ele terestre, deoarece altfel nu mai poate fi realizat` ac]iunea 

simultan`* [i sincron`. 

Respectând aceste cerin]e, precum [i altele, care se impun în crearea grup`rilor 

de for]e, ajungem la o arhitectur` a acestora care va scoate în eviden]` principiul de baz` 

al sinergiei, respectiv cooperarea sincron` [i eficient` a tuturor componentelor sale. 

Putem afirma astfel c`, respectând cerin]ele sinergiei în proiectarea [i constituirea 

grup`rilor de for]e de nivel operativ sau strategic, vom ajunge la un sistem ac]ional care, 

odat` pus în mi[care, va asigura ob]inerea efectului propus [i a eficien]ei maxime. 

Apreciem c` o trecere în revist` a activit`]ilor comandamentelor [i trupelor pe timpul 

preg`tirii [i ducerii ac]iunilor nu este necesar`, \ntruc#t aceste activit`]i sunt cunoscute. 

Vom \ncerca s` punct`m numai acele secven]e din preg`tirea [i ducerea ac]iunilor întrunite 

în care se aplic` sinergia, ca cerin]` [i rezultat al ac]iunii generale. 

A[adar, principalele ac]iuni din preg`tirea [i ducerea unei opera]ii în care se aplic` 

frecvent principiul sinergiei consider`m c` ar putea fi: 

• conceperea [i planificarea ac]iunii; 

• organizarea asigur`rii ac]iunilor, a protec]iei trupelor [i a logisticii; 

• aducerea for]elor [i a mijloacelor la capacitatea de lupt` necesar`; 

• constituirea grup`rii destinate ducerii opera]iei; 

• realizarea coordon`rii permanente [i a cooper`rii neîntrerupte; 

• întregul curs al opera]iei, în]eles ca o succesiune de ac]iuni militare duse de entit`]i 

ac]ionale, aflate într-un sistem de intercondi]ionare recunoscut [i eficient. 

Preg`tirea unei opera]ii poate avea loc în anumite situa]ii, concomitent cu ducerea 

unor ac]iuni în curs de desf`[urare, ceea ce multiplic` eforturile atât ale comandamentelor, 

cât [i ale trupelor. Sincronizarea activit`]ilor, ac]iunilor comandamentelor [i a grup`rilor 

de for]e este necesar` pentru asigurarea condi]iilor favorabile atingerii scopului opera]iei. 

|n concluzie, putem spune c` este necesar` aplicarea (realizarea) sinergiei pentru 

valorificarea deplin` a poten]ialului comandamentelor [i a puterii de lupt` a for]elor destinate 

ducerii opera]iei, ca o condi]ie esen]ial` a reu[itei depline în ac]iunile militare de nivel 

strategic, operativ [i tactic. 

* Prin simultan nu se va în]elege în aceea[i secund` sau \n acela[i minut, deoarece ne referim 

la ac]iuni de nivel superior, unde nuan]`rile sunt absolut necesare. 

21

22 


MISCÃRILE , MIGRATORII 

- consecintele , acestora asupra securitãtii , 

, tãrilor din Europa Occidentalã - 

General de brigad` dr. Giovanni SULIS 

Caracteristicile fenomenului 

Pe parcursul cercet`rii mele, am cùtat s` observ fenomenul migr`rilor interna]ionale 

[i problemele de securitate ce deriv` din contraponderea la acestea, stabilind criterii 

care s` ]in` cont de faptul c` nu este vorba doar de un fenomen fizic, ci [i de unul legat 

de importante variabile sociale [i politice. 

Atunci când se abordeaz` tema migr`rilor c`tre Europa Occidental`, cu provenien]` 

din Lumea a Treia sau din ]`rile ex-imperiului sovietic, se manifest` tendin]a de a trata 

subiectul ca [i cum ar fi vorba de trecerea unui fluid prin vase comunicante în care diferen]a 

de nivel de presiune creeaz` fluxuri spontane greu de st`pânit. În realitate, sunt lua]i 

în considera]ie factori stimulativi [i atractivi (demografici, economici, de bun`stare [i pentru 

locurile de munc`) doar în termeni cantitativi. 

Sfera social`, în schimb, este diferit` [i mult mai complex` decât mecanica fluidelor; 

orice abordare doar din punct de vedere “geopolitic”, care urm`re[te s` explice raporturile 

dintre diferitele societ`]i asemenea raportului dintre popula]ie [i resurse, risc` s` se abat` 

de la subiect. 

Cu toate acestea, nu trebuie s` se cread` c` s-ar nega urm`torul fapt: diferen]a de nivel 

de bog`]ie [i de presiune demografic` asupra teritoriului sunt factori care pot duce at#t la deplas`ri 

de popula]ie, la tensiuni, cât [i la conflicte între state. Ceea ce s-a cùtat s` se demonstreze 

este faptul c` [i unele elemente de natur` psiho-politic` joac` un rol important. 

Pentru analiza [i evaluarea tipului de amenin]are reprezentat pentru Europa de c`tre 

migr`rile dinspre Sud [i dinspre Est au fost analizate, în primul rând, unele “fronturi” pe care 

se manifest`, în toat` lumea, tensiunea dintre posibilele ]`ri de origine [i cele de destina]ie 

a fluxurilor migratorii. De asemenea, au fost lua]i în considera]ie at#t factorii psihologici 

[i politici care, în ]`rile de origine, duc la declan[area fenomenului migratoriu, cât [i reac]iile, 

psihologice [i politice, care iau na[tere în ]`rile de destina]ie, atunci când fluxul de persoane 

provenite din strìn`tate dep`[e[te un anumit prag. 

Fenomenele migr`rilor dinspre Sud [i dinspre Est sunt foarte diferite între ele. 

Elementul central al unei asemenea diversit`]i const` în absen]a opozi]iei cultur`-religie 

[i în structura demografic` din ]`rile Europei de Est, similar` cu cea din ]`rile industrializate.

De aceea, mi[c`rile migratorii dinspre Est tind s` dobândeasc` un caracter pendular, 

spre deosebire de imigrarea dinspre Sud, care constituie nu doar o mi[care în spa]iu 

– de la un continent la altul, ci, mai mult decât atât, o deplasare în timp, de la un secol la altul, 

o adev`rat` dezr`d`cinare din societ`]i uneori înapoiate, primitive, pentru a intra în a[a-zisa 

“modernitate”. 

Consecinte , asupra securitãtii , tãrilor , occidentale 

“Strategiile 

rigide” 


Fa]` de fenomenul deplas`rilor de popula]ie c`tre societ`]ile 

avansate, cu economie de pia]`, consecin]ele referitoare 

la securitatea statelor Europei Occidentale, precum [i cele relativ 

la mecanismele de securitate a guvernelor respective au fost luate în considera]ie sub dou` 

aspecte: cel al raporturilor între aceast` nou` component` a popula]iei [i ]`rile de origine 

[i, cel de-al doilea, referitor la contribu]ia pe care aceast` nou` component` a popula]iei 

va putea [i va trebui s` o dea for]elor de ap`rare ale ]`rii-gazd`. 

Din aceast` analiz` a rezultat faptul c` politicile principalelor ]`ri, ]inte ale imigra]iei, 

pot fi sintetizate în dou` modele: 

• un model “rigid” (asimilarea [i absorbirea imigrantului în societatea de destina]ie, 

excluzându-l pe cel care nu poate sau nu vrea s` fie asimilat); 

• un model “flexibil” (s` i se dea imigrantului impresia c` poate intra [i ie[i, dup` 

dorin]`, din ]ara de destina]ie [i din pia]a sa de munc`). 

Cazul american furnizeaz` o bun` exemplificare a problemelor care, în modelul rigid, 

se creeaz` pentru securitatea noii ]`ri de apartenen]`, [i aceasta ca o consecin]` a leg`turilor 

pe care imigrantul le men]ine cu societatea de origine. 

Politica de izola]ionism proclamat` de c`tre Statele Unite, înc` de la na[terea lor, 

se datoreaz` modului în care s-a f`cut popularea Noii Lumi. Într-adev`r, izola]ionismul 

implica, pe de o parte, principiul “America americanilor” [i, pe de alta, înseamn` [i o politica 

de neamestec în evenimentele europene; aceast` politic`, urmat` pân` la primul r`zboi 

mondial [i continuat` în perioada dintre cele dou` r`zboaie, se explic` prin interesul 

unei ]`ri populate cu imigran]i mai ales de origine european` (o enorm` component` 

de origine englez` [i o alta, la fel de mare, de origine german`) de a evita obliga]ia s` aleag` 

între p`r]ile în cauz` pe timpul celor dou` “r`zboaie civile” europene. 

{i tot Statele Unite, odat` intrate în al doilea conflict mondial [i dup` ce au introdus 

serviciul militar obligatoriu, au avut grij` s` selec]ioneze recru]ii în a[a fel încât s`-i trimit` 

pe cei de origine german` pe frontul din Pacific, acolo unde era mai pu]in probabil 

s` se pun` problema “dublei loialit`]i”. Imigran]ii de origine japonez`, în schimb, nu numai 

c` au fost considera]i de neîncredere pentru serviciul militar, dar, de[i erau cet`]eni americani, 

dup` cum se [tie, au fost închi[i în lag`re de concentrare. Un act foarte grav, pentru 

care guvernul american a fost ulterior condamnat de c`tre un tribunal, tot american, 

la desp`gubirea cet`]enilor priva]i astfel de dreptul inviolabil la liberate; un act ce arat` 

clar tipul de probleme determinate de fenomenele migratorii care se pot pune pentru 

securitatea unei ]`ri. 

23

24 


{i alte ]`ri, ]inte ale imigra]iei, s-au g`sit în situa]ii asem`n`toare. Argentina, de exemplu, 

dup` cel de-al doilea r`zboi mondial, a întâmpinat mari greut`]i în admiterea sa în ONU, 

deoarece a opus rezisten]` presiunilor de la Washington în a declara r`zboi Axei. 

Buenos Aires a declarat, într-adev`r, r`zboi Germaniei, îns` a refuzat s` declare r`zboi 

Italiei, explicând c` acest lucru era imposibil pentru o ]ar` în care aproximativ jum`tate 

din popula]ie era de origine italian`. 

Probleme de “dubl` loialitate” sau de “loialitate incert`” s-au manifestat în Statele 

Unite [i în vremuri destul de recente. Acest lucru s-a v`zut în timpul r`zboiului din Insulele 

Falkland, când sprijinul american acordat Marii Britanii a fost comb`tut cu violen]` de c`tre 

comunitatea hispanic`. S-a reg`sit, de asemenea, în raporturile dintre Washington [i Pretoria, 

deoarece importan]a strategic` a Africii de Sud era puternic contrabalansat` de ostilitatea 

popula]iei americane de culoare, potrivnic` oric`rei colabor`ri între Statele Unite [i ]ara 

“apartheid”-ului. 

Un alt aspect esen]ial al modelului “rigid” este acela al contribu]iei pe care imigran]ii 

sunt solicita]i s` o dea, prin serviciul militar, ]`rii de adop]ie. De exemplu, \n Fran]a, ]ar` 

european` care a fost, pentru mai mult de un secol, principala destina]ie a mi[c`rilor 

migratorii, obiectivul principal at#t al politicii migratorii, cât [i al celei coloniale, în parte, 

era tocmai acela de a garanta resurse umane într-o suficient` m`sur`, pentru a contrabalansa 

Germania, rival` în ceea ce prive[te capacitatea de recrutare. 

Ierarhia militar` este, a[adar, principalul grup de interes care îndeamn` la o politic` 

rigid`, adic` de integrare definitiv` a imigran]ilor în societate, în a[a fel încât ei s` poat` servi 

for]elor armate [i s` contribuie la revigorarea demografic` a ]`rii. 

În acela[i timp, în raport cu imigra]ia, armata avea s` desf`[oare, împreun` cu [coala 

public` [i, fire[te, cu activit`]ile productive, o esen]ial` func]ie educativ` [i de integrare 

a imigrantului în societatea francez`. 

Chiar [i în ziua de azi, serviciul voluntar în for]ele armate din unele ]`ri, ]inte predilecte 

ale imigra]iei, r`mâne un expedient pentru dobândirea cet`]eniei. 

Armata, adic` institu]ia care, pentru a satisface acele necesit`]i specifice, [i-a format 

progresiv un ansamblu de politici [i de reglementari administrative (care circul` generic 

sub denumirea de “model rigid”), devine în acest mod una dintre cìle privilegiate de acces 

la cet`]enia deplin`. 

Tocmai de aceea, pu[i în fa]a unei mari presiuni de strìni dornici s` intre în pia]a 

de munc` a ]`rilor mai bogate, pe de o parte, precum [i nevoia de personal pe care for]ele 

armate nu reu[esc mereu s` o satisfac`, în situa]ia în care predomin` tot mai mult armata 

de profesioni[ti fa]` de cea format` din recru]i, pe de alt` parte, aceasta este, probabil, 

calea care va trebui extins` în urm`torii ani. 

“Strategiile 

flexibile” 

“Modelul flexibil” const`, în principal, în men]inerea unei 

situa]ii, nu numai prin lege, dar [i de fapt, apte s` dea 

imigrantului impresia c` poate intra [i ie[i dup` dorin]` \n [i din 

]ara de destina]ie [i din pia]a sa de munc`. 

Practic, este vorba de modelul care se aplic` între Mexic [i Statele Unite. To]i mexicanii 

[tiu c` Rio Grande poate fi trecut f`r` dificultate, prin foarte multe puncte nesupravegheate,


[i c` este foarte redus riscul de a fi intercepta]i de c`tre paza de frontier`. În plus, dac` sunt 

captura]i, sunt trimi[i din nou în Mexic, f`r` nici o alt` consecin]`, cu unicul inconvenient 

c` trebuie s` încerce din nou trecerea ilegal` a frontierei, poate chiar noaptea urm`toare. 

Aceast` situa]ie de o mare permeabilitate creeaz` stimulente insuficiente pentru 

stabilirea într-un loc permanent, ba chiar recomand` imigrantului s` men]in` familia 

pe teritoriul mexican, unde costul vie]ii e mai sc`zut. Aceast` politic`, pe care o vom putea 

numi “a u[ii l`sate în mod voit întredeschis`”, r`spunde exigen]elor de a avea mân` 

de lucru la pre] sc`zut, f`r` s` se creeze ori s` se agraveze problemele legate de imigrarea 

unor întregi nuclee familiale. 

A[adar, dac` între dou` ]`ri exist` factori structurali care tind s` deplaseze popula]ia 

de la o ]ar` la alta, modelul de gestiune a politicii de imigrare nu interfereaz` cu fenomenul 

nici în sens pozitiv, nici în sens negativ. Îns`, marele avantaj al modelului “flexibil” este 

c` acesta nu duce la stabilirea imigrantului [i a familiei sale în ]ara de destina]ie. 

Într-adev`r, problemele efective se nasc tocmai o dat` cu stabilirea într-un loc a familiilor 

[i cu apari]ia, în societ`]ile europene, a “comunit`]ilor” profund diferite din punct de vedere 

cultural [i al codurilor de comportament. 

Ipoteza unui val dinspre Est 

Unul dintre cele mai importante rezultate ale acestui studiu rezid`, \n opinia mea, 

în constatarea c`, spre deosebirile de migr`rile care provin din Lumea a Treia, fluxurile 

migratorii din Est par posibil de administrat în întregime prin modelul flexibil. De fapt, pân` 

mai ieri, împ`r]irea politic` a Europei impunea, într-o manier` absolut`, un caracter definitiv 

mi[c`rilor migratorii dinspre Est c`tre Vest. Întoarcerea era nu numai incert`, ci aproape 

întotdeauna de-a dreptul imposibil`, aceasta ca o consecin]` a expulz`rii [i a retragerii 

cet`]eniei sovietice. 

Ast`zi, în schimb, fenomenul migratoriu generat de Est pare mai curând destinat 

s` adopte un caracter de mobilitate care nu duce la o întrerupere a raporturilor cu ]ara 

de origine, ci la o intens` mi[care pendular` de durat` (într-o lume în care automobilul 

constituie principalul “status symbol” [i, ca atare, indiciul succesului ob]inut în strìn`tate 

este bun de etalon în ]ara de origine). 

Fire[te c` [i un fenomen destinat s` capete un caracter de mi[care pendular` cunoa[te 

o und` de [oc. Într-adev`r, diferen]ele modurilor de via]` dintre Est [i Vest produc tenta]ia 

irezistibil` a plec`rii, chiar dac` nu e preg`tit` [i ponderat`. Acest lucru s-a v`zut [i continu` 

s` se vad` în Italia, cu albanezii: imaginile cu albanezi repatria]i pe cale maritim`, înc`rca]i 

nu numai cu pungi de plastic, ci chiar ducând cu ei câteva automobile vechi, nu spun mare 

lucru unui analist occidental care studiaz` fenomenul, dar înseamn` mult pentru imaginarul 

popula]iilor Europei Orientale [i produc în mod inevitabil condi]iile pentru noi aventuri 

dincolo de frontier`. 

Toate aceste caracteristici par s` transforme mi[carea pendular` între Estul [i Vestul 

Europei într-un fenomen posibil de administrat. Cu condi]ia, fire[te, ca s` nu se mai repete 

erorile deja comise în multe ]`ri europene în anii ‘70 fa]` de emigrarea provenit` din Lumea 

a Treia, erori care au distrus ocaziile de mi[care pendular` [i au f`cut ca fenomenul 

s` devin` mult mai grav. 

25

26 


Imigrarea din Est nu este, a[adar, destinat` s` reprezinte neap`rat un fapt epocal 

sau biblic (sau cel pu]in nu este astfel în condi]iile actuale), ci este un fenomen care, 

în mare parte, poate fi controlat [i care se poate epuiza în timp. 

* 

Din punctul de vedere al securit`]ii, e pu]in probabil ca o ]ar` care aplic` un regim 

flexibil s` se confrunte cu eventuale probleme. Problema se pune, în schimb, sub aspectul 

contribu]iei pe care imigran]ii trebuie s` o dea pentru securitatea colectiv` prin serviciul 

în for]ele armate [i în for]ele de ordine. 

Solu]ia cea mai simpl` se afl` în modelul Legiunii Strìne Franceze [i în Tercio Spaniol, 

moduri tradi]ionale [i evidente de a folosi aportul strìn pentru for]ele armate, f`r` a se crea 

obliga]ii împov`r`toare [i cheltuieli pentru societatea gazd`. 

Este vorba de un exemplu extrem, dar care arunc` o lumin` semnificativ` asupra 

politicii în acest domeniu, din partea guvernelor unor ]`ri din Comunitatea European` 

precum guvernul francez, cel spaniol [i chiar [i cel olandez. Acesta din urm` îng`duie 

[i celui care nu e cet`]ean al Regatului Olandei s` fie func]ionar public [i s` se afle 

în serviciul for]elor de ordine. 

În mod special, inserând strìnii neautoriza]i în for]ele de ordine în prezen]a unui mare 

num`r de imigran]i sau de-a dreptul de comunit`]i întregi, deseori culturale [i politice, 

opuse comunit`]ii na]ionale, se ob]ine avantajul posibilit`]ii de a evita s` se instaleze 

o tensiune foarte ap`s`toare [i permanente între un corp întreg de cet`]eni care pun 

s` se aplice legea, chiar f`când uz de violen]`, la nevoie, [i o mas` de imigran]i nevoi]i 

s` trìasc` la periferia societ`]ii. 

Dup` cum a demonstrat experien]a american`, prezen]a cona]ionalilor, a coreligionarilor 

sau a unor persoane de culoare în for]ele de ordine favorizeaz` un climat de încredere 

[i nu duce la specula]ii despre un tratament diferen]iat, dup` aspectul fizic sau originea 

rasial`. Pe de alt` parte, posibilitatea de a servi ca func]ionar public sau chiar în for]ele 

de poli]ie va fi v`zut` de c`tre imigrant ca o situa]ie de privilegiu [i se va putea dispune 

de for]e de poli]ie foarte disciplinate, tem`toare, la gândul s` nu piard` avantajele dobândite. 

În opinia mea, pentru orice ]ar` din Comunitatea European`, cred c` este de preferat 

urm`rirea modelului flexibil, cu condi]ia ca situa]ia general` politico-psihologic` s` nu fie 

compromis` de politici improvizate [i demagogice; cu alte cuvinte, s` nu lipseasc` percep]ia, 

din partea imigran]ilor, a Comunit`]ii Europene ca o “societate deschis`”.

CONSIDERENTE ASUPRA REVOLU}IEI 

\N ARTA MILITARQ 

Locotenent-colonel Crì[or-Constantin IONI}~ 

R 

evolu]ia este o schimbare radical`, marcat` prin mijloace profunde, violente. 

Schimb`rile pot ap`rea brusc sau ca urmare a unui proces \ndelungat. 

De[i, \n principal, revolu]iile afecteaz` sisteme politice [i sociale, \n demersul 

de fa]` m` voi referi \ndeosebi la c#teva dintre caracteristicile sintagmei revolu]ie \n arta 

militar` (RMA)*, printr-o succint` argumentare a validit`]ii acesteia. 

Studiul istoriei a scos la iveal` existen]a 

a trei precondi]ii necesare realiz`rii unei revolu]ii 

\n arta militar` – doctrina, organizarea/cultura 

[i tehnologia. 

Toate aceste precondi]ii sunt la fel 

de importante, dar, \n ciuda balan]ei “trinit`]ii 

clausewitziene”, revolu]iile \n arta militar` 

pot ap`rea av#nd drept lider una dintre 

precondi]ii. De exemplu, tehnologia este considerat` 

un factor esen]ial al revolu]iei actuale \n arta militar`. Nivelul de letalitate, precizia 

[i tehnologia informa]ional` pot fi considerate mai mult culturale dec#t tehnice. Toleran]a 

sc`zut` pe care o aplic` ]`rile dezvoltate pierderilor \n personal dicteaz` fiecare schimbare 

tehnologic`, la fel de mult cum tehnologia duce la schimbarea unor prevederi doctrinare. 

Apari]ia unei noi arme poate duce la o nou` form` de organizare, ceea ce \nseamn`, printre 

altele, regulamente noi [i o doctrin` nou`. Reversul poate fi, de asemenea, aplicat: o doctrin` 

nou` poate duce la o organizare nou` [i la sisteme noi de armamente. Dar, pentru 

a se realiza o revolu]ie \n arta militar`, oric#t de important` ar p`rea precondi]ia lider, 

este necesar` dezvoltarea sau doar schimbarea celor trei precondi]ii. 

Importan]a unui eveniment din domeniul 

militar, ap`rut pe o anumit` treapt` istoric`, 

[i evolu]ia acestuia \ntr-o revolu]ie \n arta 

militar` sunt construite pe “magnitudinea” creat` 

de schimbarea efectului sinergetic al precondi]iilor. 

O revolu]ie \n arta militar` apare, de regul`, 

\n timp de pace, caz \n care va influen]a modul de ducere a unui eventual r`zboi. 

Spre exemplu, primele revolu]ii \n arta militar` au ap`rut \n secolele XVI [i XVII, 

* Revolution in Military Affairs. 

27


\naintea r`zboaielor napoleoniene, fiind legate de dimensiunile armatelor europene, 

de puterea de foc, precum [i de apari]ia doctrinelor fortifica]iilor [i asediului. Conceptele 

doctrinare ale unor teoreticieni militari occidentali, precum Clausewitz [i Jomini, 

ideile avansate ale luptei pe mare, dezvoltate de Mahan, lec]iile desprinse din “opera” 

lui Napoleon, precum [i apari]ia altor tehnologii navale (vaporul cu aburi) [i artileristice, 

toate acestea au determinat schimbarea ducerii r`zboiului “de gentlemeni” [i a b`t`liilor 

navale. Primul r`zboi mondial a demonstrat faptul c` numai tehnologia, singur`, f`r` 

o doctrin` [i o organizare nou`, nu poate transforma un eveniment \ntr-o revolu]ie \n arta 

militar`. “R`zboiul tran[eelor” a r`mas acela[i r`zboi de distrugere sau de uzur`. 

Anii ‘20 [i ‘30 au complementarizat lupta aerian` [i lupta amfibie. Noile doctrine, 

\mpreun` cu o nou` tehnologie (tancul, submarinul, aeroplanul, gazul asfixiant etc.) 

[i cu lec]iile despre predominan]a ofensivei au fost aplicate pe timpul celui de-al doilea 

r`zboi mondial (pentru c` adev`rata revolu]ie a avut loc \n perioada interbelic`), 

transform#ndu-l \ntr-o nou` revolu]ie \n arta militar` [i transpun#ndu-i \n practic` – sau verific#ndu-i 

– credibilitatea. 

Sf#r[itul r`zboiului [i \nceputul erei “r`zboiului rece” au adus o nou` revolu]ie 

\n arta militar`, al c`rei centru de greutate s-a situat pe folosirea armelor de nimicire 

\n mas` (NBC). Aceasta, pentru c` putem vorbi de o nou` tehnologie (arma nuclear`), 

o nou` organizare a armatelor moderne, precum [i de noi concepte doctrinare (ducerea 

r`zboiului cu sau f`r` folosirea armelor nucleare). Aceast` revolu]ie nu a fost demonstrat`, 

practic, [i, sper`m, nu va fi experimentat` niciodat`. Pentru c` destabilizarea Uniunii 

Sovietice [i sf#r[itul “r`zboiului rece” au pus cap`t acestei revolu]ii, de atunci nu au ap`rut 

nici alte doctrine, nici o nou` organizare; doar tehnologia s-a dezvoltat. 

Referitor la evenimente beligerante recente, ne putem pune \ntrebarea: a reprezentat 

r`zboiul din Golf transpunerea \n practic` a unei noi revolu]ii \n arta militar` ? |n opinia 

mea, au fost doar experimentate unele noi concepte doctrinare, cum ar fi: spa]iul – a patra 

dimensiune; r`zboiul mediatic [i cel informa]ional; opera]iile \ntrunite (interservicii) 

[i multina]ionale; r`zboiul asimetric etc. A fost folosit` [i o nou` categorie de tehnic` 

– “tehnica invizibil`”. Dar, \n general, doctrina manevrier` folosit` \n perioada ducerii 

ac]iunilor de lupt` (combinarea focului cu mi[carea) a fost cea \mprumutat` de la “blitzkrieg-ul” 

din timpul celui de-al doilea r`zboi mondial. Nici organizarea nu a fost schimbat`. 

{i nici cultul pierderilor limitate. 

Dar 11 septembrie 2001 ? Ce a adus nou ? Poate apari]ia unui nou concept doctrinar 

– r`zboiul interna]ional \mpotriva terorismului. Lu#nd \n considera]ie [i dezvoltarea 

tehnologic` din ultima perioad` (nanotehnologia, digitizarea, armele neletale etc.), precum 

[i importan]a cresc#nd` acordat` unei noi categorii de for]e – trupele speciale, atunci putem 

afirma c` ne afl`m \n pragul unei noi revolu]ii \n arta militar`. 

|ntr-o nou` ordine mondial`, \n care multipolaritatea pare s` fie cheia balan]ei puterii 

politice interna]ionale, au ap`rut noi concepte precum: globalizarea, r`zboiul cibernetic, 

r`zboiul special, sistemul de comand`, control, calculatoare, comunica]ii, informa]ii 

[i informatic` – C4I4 etc. Transpunerea acestor concepte \ntr-o nou` doctrin`, \mpreun` 

cu o nou` tehnologie, aflat` \nc` \n lucru (echipamente spa]iale, arme inteligente, arme 

ecologice etc.), precum [i cu \ncerc`rile de g`sire a unei noi structuri a NATO vor determina, 

cu siguran]`, schimb`ri radicale \n caracterul viitoarelor r`zboaie. 

28

MODELUL OPERA}IILOR STRATEGICE 

|NTR-UN TEATRU DE AC}IUNI MILITARE 

General de brigad` (r.) dr. Gheorghe BALABAN 

M 

odelul opera]iilor strategice (MSO) este relativ complex, iar cadrul 

sù matematic este descris \n detaliu de c`tre profesorul Tsygichko 

\n lucrarea “Forecasting Social Economic Processes” (1986). 

Din punct de vedere practic, MSO const` \ntr-un sistem de modele interconectate, 

de diferite aspecte, ale conflictului armat [i o baz` de date care con]ine informa]ii referitoare 

la: structura, compozi]ia [i planurile for]elor ambelor p`r]i; caracteristicile 

tehnico-tactice ale armelor [i echipamentului lor, precum [i la caracteristicile geografice 

ale teatrului de ac]iuni militare (zonei de opera]ii) etc. 

Modelul are dou` p`r]i, fiecare cuprinz#nd aceea[i sum` de elemente. El con]ine 

o serie de module sau blocuri ce pot fi folosite independent [i care corespund unor activit`]i 

specifice, cum ar fi: cercetarea, raidurile aeriene, ac]iuni ale diviziilor, deplasarea liniei 

frontului etc. 

Principala caracteristic` a modelului este aceea de a face s` varieze succesiv numerele 

diferitelor arme, din ambele p`r]i, \n cadrul unui context strategic dat. Dac` se accept` 

c` fiecare pies` de armament are o contribu]ie la evolu]ia [i rezultatul b`t`liei, atunci aceast` 

abordare va determina o comparare numeric` \n forma poten]ialelor de lupt`. 

Modelul face leg`tura \ntre parametrii importan]i ai c#mpului de lupt` [i corelarea 

for]elor, relev#nd ritmul de \naintare \ntr-un teatru de ac]iuni militare (TAM) din Europa 

atunci c#nd sunt atacate diferite tipuri de ap`r`ri. 

O studiere sistematic` a MSO relev` o serie de tr`s`turi importante, cum ar fi: 

• nu exist` o regul` stabil` a compara]iei \ntre diferitele sisteme de arme, deoarece 

contribu]iile lor individuale la rezultatul opera]iei nu depind numai de capabilitatea 

[i de num`rul acestora; 

• structura grup`rilor care se confrunt` [i postura \n care se afl` (atac, ap`rare, lupt` 

de \nt#lnire) joac` un rol important; 

• poten]ialele de lupt` depind de scara la care se poart` ac]iunea; valorile lor devin 

relativ stabile numai la nivel de opera]ii strategice pentru evalu`ri de p#n` la 10% fa]` 

de puterea ini]ial`; 

• la nivel tactic-operativ, valorile poten]ialelor de lupt` sunt instabile [i u[oarele modific`ri 

din compunerea p`r]ilor adverse schimb` valorile numerice ale contribu]iei sistemelor 

29

30 


de arme la rezultatul final al opera]iei (luptei); cu alte cuvinte, nu este realist s` folosim 

poten]ialele de lupt` la nivel tactic; 

• modelul leag`, pentru ritmuri de \naintare \n situa]ia atac`rii diferitelor tipuri 

de ap`r`ri, parametrii c#mpului de lupt` de corelarea for]elor. Este interesant` similitudinea 

cu rezultatele ob]inute prin analizarea datelor istorice. 

Studierea bazat` pe MSO confirm` [i teza lui Forrester despre comportamentul 

nonintuitiv al sistemelor mari, dup` cum a fost ilustrat prin opera]iile ample ale for]elor 

terestre. Folosirea modelului pentru verificarea predic]iilor exper]ilor asupra cursului 

[i a rezultatului opera]iilor a ar`tat c` aprecierile intuitive ale acestora nu au fost 

tocmai corecte. 

|n pofida unor imperfec]iuni, apreciez c` metoda de abordare pe baza poten]ialelor 

de lupt` este un instrument util \n planificarea opera]iilor, pentru realizarea calculelor 

preliminare. De exemplu, poten]ialele de lupt` [i corelarea de for]e PA/PB corespunz`toare 

pot fi folosite \n calculul “pachetului” de for]e necesare unei anumite opera]ii [i \n compararea 

rezultatului posibil al acesteia cu planul ini]ial. 

Metoda bazat` pe poten]iale de lupt` derivat` din MSO este, de asemenea, 

un instrument [tiin]ific puternic pentru cercetare, mai ales \n domeniul istorico-militar. 

De exemplu, este posibil s` se compare rata pierderilor cu corelarea for]elor din opera]iile 

celui de-al doilea r`zboi mondial sau din teatrul modern de ac]iuni militare. 

|n prezent, metoda poten]ialelor de lupt` este folosit` cu succes \n elaborarea 

[i evaluarea modelelor de suficien]` pentru ap`rare ale Rusiei. Un mod de abordare similar 

a fost dezvoltat [i \n Occident. 

FOLOSIREA POTEN}IALELOR 

DE LUPTQ 

O serie de poten]iale de lupt` pot fi folosite 

pentru a calcula raportul de for]e \n teatrul 

de ac]iuni militare sau \n cadrul altor modele. 

|n cazul Tratatului de la Paris privind limitarea armamentului \n Europa, din anul 1990, 

compararea for]elor NATO cu cele ale Comunit`]ii Statelor Independente (CSI) determin` 

Sistemul 

de arme 

Num`r Raport 

Poten]ial 

de lupt` 

Tancuri 

20000/13300 1,50:1 17157/13300 

Transportoare 30000/20000 1,50:1 27520/16000 

Artilerie 

20000/13700 1,46:1 9179/6850 

Elicoptere 2000/1500 1,33:1 5137/3750 

Avioane+Ap`rare 

Antiaerian` 

7994/6051 1,32:1 46042/30255 

Raport de for]e - 1,42 : 1 

105035/70155 

(1,49:1) 

Raportul de for]e NATO/CSI \n anul 1990 

un raport de for]e de 105035/ 

70155 sau 1,49:1 \n favoarea NATO 

(calculul se bazeaz` pe tipurile 

majore de arme indicate \n tabelul 

al`turat). Trebuie remarcat, de 

asemenea, faptul c` o corela]ie 

bazat` pe raporturi individuale 

avusese rezultatul de 1,44:1. 

Poten]ialele de lupt` ob]inute prin MSO sau prin modele asem`n`toare asigur` o baz` 

pentru raportul de for]e folosit \n alte modele. Modelul lui Huber (1990, 1993), care 

analizeaz` [ansele de succes ale diferitelor tipuri de ap`r`ri \n fa]a unui atac pe dou` direc]ii 

(axe) principale, constituie un exemplu \n acest sens.


Rezultatul unei lupte depinde de raportul ini]ial de for]e care trebuie s` fie calculat 

\ntr-un fel sau altul. Modelul pretinde, de asemenea, informa]ii despre superioritatea local` 

Tip 

Static` 

necesar` unei p`trunderi sau pentru 

Static` 

de ap`rare 

+ rezerve a opri/respinge un atac. Aceste informa]ii 

sunt furnizate fie de datele istorice, 

Minimum de corelare a for]elor atacator/ap`r`tor necesar fie prin modelare la nivel tactic 

pentru realizarea unei opera]ii ofensive reu[ite \mpotriva (simularea KOSMOS, citat` de Robert 

unor tipuri diferite de ap`rare, preluat de la R. Huber (1990) Huber). 

Mobil` 

Mobil` 

- rezerve - 

Minimum 

0,5:1 0,85:1 1:1 1,5:1 

de corelare 

MODELAREA OPERATIVQ 

{I SECURITATEA COLECTIVQ 

O \n]elegere just` a raportului de for]e [i o 

calculare aproximativ corect` a acestuia se pot 

face prin examinarea modelelor matematice 

folosite \n descrierea c#mpului de lupt` modern. 

|n acest context, modelul propus de R. Huber permite calculul probabilit`]ii de succes 

a diferitelor tipuri de ap`rare pe baza conceptelor simple operative, cu specifica]iile 

prezentate mai jos. 

|n acest model, \n care 

atacatorul (A) \[i concentreaz` 

for]ele pe dou` sau mai multe 

sectoare (cu l`]imea w), se realizeaz` 

un raport \ntre for]ele 

atacatoare [i cele ap`r`toare K , 1 

men]in#ndu-se \n acest timp 

un raport K de valoarea 1:3 

2 

pe restul frontului a c`rui l`rgime 

(l`]ime) total` este L. |n plus, 

el are la dispozi]ie o rezerv` 

operativ` reprezent#nd un procent 

R din \ntregul sù poten]ial 

A 

de lupt` M. 

Ap`r`torul (D), pe de alt` parte, are un poten]ial de lupt` N [i poate s` opteze 

pentru 4 tipuri diferite de ap`rare: 

➫ ap`rare pur static`, f`r` rezerve, caracterizat` printr-un raport de for]e ini]ial K* 2 

pe linia frontului; 

➫ acela[i tip de ap`rare, dar cu o rezerv` operativ` NxRD, care \i permite s` intervin` 

\n sectoarele str`punse [i s` reduc` raportul de for]e de la K la K* la o distan]` d 1 1 p 

de frontul ini]ial; 

➫ ap`rare mobil` \naintat`, care \i permite s` contreze concentrarea for]elor inamice, 

dar f`r` rezerve operative; 

➫ ap`rare mobil` cu o rezerv` operativ` care s` permit` concentr`rile la dou` niveluri. 

Intuitiv, aceasta e solu]ia cea mai favorabil`, dar impune necesitatea unei mobilit`]i depline. 

Modelul ]ine cont, de asemenea, de viteza de \naintare a forma]iilor aflate \n ofensiv` 

[i de aliniamentul de alert` situat la distan]a dT fa]` de linia frontului (circa 30 km). 

31


La aceast` distan]`, ap`r`torul a identificat direc]iile de ofensiv` ale inamicului [i poate pune 

\n aplicare deciziile pe care le-a luat. 

Raportul dintre for]ele locale [i cele globale joac` un rol decisiv \n modelarea luptei. 

De aceea este important s`-i cunoa[tem semnifica]ia [i s` lucr`m cu cifre ferme. Pentru 

Huber [i al]i exper]i, raportul K* = 3:1 \n favoarea atacatorului ([i perechea sa, K = 1:3 2 

\mpotriva contraatacurilor posibile ale ap`r`torului) reprezint` valoarea minim` 

pentru succesul unui atac. O valoare K* = 6:1 corespunde unei probabilit`]i de succes 

1F 

de circa 75%. Pentru ap`r`tor, este necesar` o \nt#rziere a ofensivei \nainte de eventuala 

sosire a rezervelor. Aceste estim`ri se bazeaz` pe experien]a de lupt` [i pe modelarea 

pe computer. Aprecierea occidental` asupra statisticilor sovietice date de Kop\tko arat`, 

de asemenea, c`, pentru un raport de for]e de 3:1, pierderile atacatorului [i ale ap`r`torului 

sunt egale (circa 15%), \n timp ce pentru o superioritate de 5-6:1, acestea sunt de 6%, 

respectiv 20% pentru \ntreaga opera]ie. {ansele de succes ale unei opera]ii depind direct 

de pierderile \n oameni [i tehnic` de lupt`, iar valorile men]ionate corespund unei probabilit`]i 

de succes de 70-80%, ceea ce \nseamn` c` ipotezele lui Huber sunt apropiate de realitate. 

De asemenea, \n opinia mea, cred c` trebuie s` se acorde aten]ie [i recentului studiu 

rusesc asupra abilit`]ii trupelor de a-[i \ndeplini misiunea de lupt` \n func]ie de pierderile 

suferite. Nivelul admisibil al pierderilor \nainte ca trupele s`-[i diminueze capacitatea 

de lupt` este foarte puternic dependent de moralul trupelor. La acest factor trebuie adùgat 

timpul necesar pentru refacerea capacit`]ii ini]iale de lupt`. 

Moralul 

Excelent Bun Satisf`c`tor Slab Rezultatul model`rii depinde 

trupelor 

de diferi]i factori pe c#mpul de lupt` 

Pierderi 

70-80% 40-50% 30-40% 10-20% 

acceptabile 

(l`]imea frontului, viteza de deplasare 

Nivelul acceptabil al pierderilor \n func]ie de moral a forma]iilor V [i V , valoarea for]elor 

A B 

p`strate \n rezerv` R etc.) care confer` analizei o anumit` flexibilitate. {ansa unei ofensive 

D 

reu[ite poate fi legat`, de asemenea, de raportul de for]e dintre atacator [i ap`r`tor 

M/N (un exemplu pentru str`pungerea diferitelor tipuri de ap`rare cu o probabilitate 

de cel pu]in 75%). Acest exemplu ofer` o ilustrare concret` a diferen]ei dintre o ap`rare 

pur static` [i o ap`rare mobil` cu rezerve operative. |n acest ultim caz, atacatorul trebuie 

s`-[i sporeasc` poten]ialul de trei ori pentru a atinge acela[i grad de succes. Ca o concluzie, 

preliminar`, fire[te, consider c` mobilitatea ap`r`torului sau postura sa static` va juca un rol 

important \n evaluarea raportului de for]e care garanteaz` suficien]a defensiv` [i deci 

securitatea colectiv`. 

32

MANAGEMENTUL PROCESULUI 

COMUNICA}IONAL ÎN SITUA}II DE CRIZ| 

Colonel ing. Nicolae ROTARU 

omunicarea uman`, chiar atunci când prezint` sau sus]ine disputa, diferendul, 

conflictul, criza, dar [i repercusiunile acestora, este un liant social, un modus 

vivendi ([i operandi !) al societ`]ii, evoluând în “corsete” argumentative, 

\n superprofesionalizare [i … mondializare. Invita]ia la dialog reprezint` preferin]a 

(recomandarea) unanim` ce accede disensiunilor care evolueaz` spre violen]`, 

demonstrându-se astfel virtutea de factor social coeziv al comunic`rii. 

Comunicabilitatea [i comprehensibilitatea, desigur, mai ales în situa]ii de criz`, 

presupun, pentru o analiz` social` benefic`, dihotomiz`ri legate de domeniul evolu]iei 

[i al rela]iilor statornicite în societatea uman`. 

O prim` separa]ie o reprezint` cuplul de factori (diada existen]ial-rela]ional`) 

“comunicare-informa]ie”, depinzând, la urma urmei, de instrumentul indispensabil prin care 

gândirea ac]ioneaz` asupra realit`]ii obiective, asupra revel`rii “lumii” înconjur`toare, 

adic` limbajul. Acesta, fie c` e oral, fie c` e scris, trebuie s` fac` posibil (audio-vizual 

[i mintal-imaginativ) drumul comunica]ional cu patru puncte obligatorii de trecere: indiciul, 

semnul, simbolul [i semnalul. 

F`r` informa]ie, comunicarea nu presupune acel “praxis cognitiv” într-un raport 

simbiotic cu acea cultur` de care vorbea Edgar Morion1 , eficien]a acesteia fiind dat`, 

pe de-o parte, de existen]`, completitudine, vehiculare [i vitez`, iar pe de alt` parte, 

de înrâurirea rela]ional` asupra comunic`rii în organizarea social` [i de efectul (informa]ional, 

interpretativ, culturalizator, recreativ etc.) avut în plan func]ional. De aici, necesitatea binar` 

a unui sens [i a unei referin]e, cum spune Iulian Popescu2 , analizând tipologiile 

comunica]ionale (activ-pasiv, pasiv-activ, activ-activ [i pasiv-pasiv) propuse de Denis McQuail 

“pentru a revela rela]ia complementar`, complex`, interac]ional` dintre structurile 

comunica]ionale [i organizarea social`”. 

Cu atât mai mult, în situa]ii de criz`, cunoa[terea mecanismului interac]ional informa]ie-comunicare, 

în func]ie de norme [i rela]ii de putere, este o necesitate. 

“Comunicarea r`mâne factorul coagulant al grupului, spune autorul citat3 C 

, chiar 

[i în momentul când în aceast` structur` închis` (cum sunt [i subunit`]ile militare – n.m.) 

apar diferen]e de opinii, situa]ii conflictuale care pot conduce la marginalizare, la scoatere 

în afara grupului a disiden]ilor. Dar, ceea ce trebuie remarcat, este faptul c` aceste grupuri 

mici, în care informa]ia circul` orizontal, î[i creeaz` totu[i “obi[nuin]e” care dau na[tere 

unor “linii de influen]`” ce coreleaz`, dirijeaz` [i imprim` activit`]ii o anumit` direc]ie. 

De[i nu sunt înc` institu]ionalizate, aceste “linii de influen]`” anticip` în mod “natural”, 

la nivel micro-social, structurile de for]` care ac]ioneaz` la nivelul macro-social al societ`]ilor, 

33

comunicare [i criz\ • comunicare [i criz\ • comunicare [i criz\ 

34 


acolo unde interac]iunea social` [i comunica]ional` (se) realizeaz` (\ntr-)un cadru 

formal, organizat”. 

Pentru mediul militar este interesant de observat caracterul “complex” 

al comunic`rii, unde, “pe lâng` conexiunile laterale stabilite în cadrul grupurilor 

restrânse, apar determin`ri comunica]ionale care evolueaz` pe vertical`, de sus 

în jos”, iar în acest caz, “comunicarea se subordoneaz` structurilor organiza]ionale, 

socialului ca institu]ie, ca aparat”. 

Comunicarea ca act de putere, dup` cum apreciaz` profesorul de sociologie 

a comunic`rii de la Universitatea din Amsterdam 4 , genereaz` cinci tipuri de exercitare 

a puterii pentru ini]iatorul actului comunica]ional: recompensatoare (“abilitatea 

de a r`spl`ti”), coercitiv` (“r`splata negativ`”), referen]ial` (“identificarea 

receptorului cu agentul”), legitim` (con[tientizarea “faptului c` cineva are dreptul”) 

[i a exemplului (“cuno[tin]e superioare agentului”). 

A[adar, cât de coeziv` devine comunicarea în situa]ii de criz`, ce fel de liant 

social mai poate fi, cum estompeaz` efectele [i cum elimin` cauzele unei st`ri 

conflictuale ? 

În cartea sa, McQuail nu e pesimist, dar influen]area prin comunicare de care 

vorbe[te na[te teme majore, de medita]ie sociologic`, mai ales c` ordonarea 

(“mondializarea”) propus` pentru existen]a planetar` presupune func]ionalitatea 

unor “centre de putere”. “Nu-i nevoie de o analiz` prea subtil` – gloseaz` postprefa- 

]atorul c`r]ii invocate aici 5 – pentru a ne da seama c` ne afl`m mereu în mijlocul 

unor adev`rate r`zboaie informa]ionale care se desf`[oar` concomitent cu cele 

armate, c`, de fapt, cel ce de]ine controlul comunic`rii [i al informa]iei este posesorul 

unui enorm avantaj logistic [i strategic. “Puterea” [i “comunicarea” sunt strâns 

legate, dependente în cel mai înalt grad una de cealalt`. Paradoxul este îns` 

acela c`, de[i realiz`m cu to]ii for]a acestei arme subtile, nu putem s` ne sustragem 

ei, orice am face: societatea modern` este “societatea comunica]ional`”, cu toate 

avantajele [i neajunsurile care decurg de aici”. 

În situa]ii deosebite, de criz` sau conflict, elementul cel mai activ [i solicitat, 

de altfel, al lan]ului comunicativ devine sursa (emi]`torul), provoc`rile [i ineditul 

situa]iei creând st`ri anormale, des schimb`toare, care reclam` solu]ii rapide, 

rezisten]` la “bombardamentul” ce vine din exteriorul organiza]iei. În astfel 

de situa]ii, setea de senza]ional [i dorin]a legitim` de informa]ie ale opiniei publice 

cresc, a[a încât gestiunea [i stabilitatea fluxului comunica]ional sunt priorit`]i 

organiza]ional-ac]ionale cu v`dite implica]ii sociale. Receptorul (receptorii) î[i maximizeaz` 

feed-back-ul, resim]indu-se un flux de influen]e asupra sursei (emi]`torilor). 

De aceea, controlul managerial al emiterii (în cuno[tin]` de cauz`, scop 

[i obiective) trebuie s` creasc` în importan]` [i \n profunzime în cadrul unei strategii 

de comunicare ce trebuie s` vizeze (dup` ce s-a atins optimul de credibilitate 

al sursei în raport cu destinatarul, menit s` asigure “creditul” care “poten]eaz` arta 

de a convinge” !) cel pu]in patru paliere, sintetizate deVasile Tran 6 astfel: 

• de informare, în care implicarea destinatarului e minim`, interogativclarificatoare, 

emi]`torul fiind preocupat ca mesajul s` fie persuasiv [i bine 

recep]ionat;


Management militar 

• de convingere, care presupune dezideratul expres al emitentului ca receptorul 

s` ac]ioneze comunica]ional, ca solu]ie pa[nic` a rezolv`rii conflictului, 

a estomp`rii efectelor [i diminu`rii cauzelor de criz`; 

• de inversare, ca rezultat al strategiilor “pas-cu-pas” în derularea ac]iunilor 

comunica]ionale în stare de criz`-conflict, elaborate de “echipele de criz`” ale c`ror 

rapoarte cu “indicatori de imagine” [i “contraargumente” ale emi]`torului sunt 

opuse feed-back-ului, deseori negativ, bruiat, alterat etc., al receptorului, tratat 

ca “parte advers`” în arhitectura comunica]ional`; 

• de r`sturnare, ca solu]ie extrem` “de imagine” într-un mediu comunica]ional 

frust sau, dimpotriv`, modulat de zvonuri [i diversiune, care a influen]at puternic 

organiza]ia, solu]ie armonizatoare de proceduri contraargumentative [i ac]ionale 

solide, menite s` revigoreze for]a, “contul” [i constan]a credibilit`]ii ini]iale. 

A[adar, condi]ion`rile strategice ale comunic`rii în situa]ii de criz`/conflict 

dobândesc dou` categorii biunivoce de relief: informativ-persuasive, pe de-o parte, 

[i imaginist-“contrainformative”, pe de-alt` parte, vizând, toate, orientarea controlului 

emi]`torului, stabilirea unor scopuri [i obiective comunica]ionale reale, fezabile, 

eficace, deci credibile, ca premise ale motiva]iei [i influen]`rii [i, totodat`, ca garan]ii 

ale men]inerii sau sporirii acumul`rilor de credibilitate/audien]` în contul st`rii 

de spirit numit` comunicabilitate dintr-un “organism” viu [i dinamic numit sistemul 

rela]iilor publice. În situa]ii limit`, “muni]ia” acestui “arsenal al p`cii”, denumit` 

generic comunicare, poate avea efecte benefice, dac` sunt bine folosite, pentru 

descifrarea sensurilor, semnifica]iilor, a conota]iilor [i denota]iilor leg`turilor sociale, 

a simbolurilor, semnelor, reprezent`rilor [i a altor “argumente” de modelare în plan 

informa]ional, cu repercusiuni de conduit` vizând transparen]a, amânarea, dezamorsarea, 

dejucarea, stabilizarea, stoparea, diminuarea st`rilor de încordare generatoare 

de criz` [i conflict. 

Dup` cum se [tie, “verbele” comunic`rii, rezultate din \nse[i mediile acesteia, 

sunt: a informa, a educa, a influen]a, a schimba, a vorbi, a emo]iona, a aten]iona, 

a instrui, a controla, a (de)codifica, a conduce, a coordona, a programa, iar în situa]ia 

analizat`, mai ales, a plana, a reduce, a deturna, a reduce, a opri, a stabiliza. 

Dar aceste “premise ac]ionale” devin “conjugabile” dac` se respect` “patrulaterul 

scopurilor” comunica]ionale, sine qua non-ul oric`rui dialog persuasiv: s` fim 

recepta]i, s` fim în]ele[i, s` fim accepta]i, s` determin`m atitudini, conduite, 

comportamente, ac]iuni. 

Strategii comunic`rii de tip militar în situa]ii de criz` relev` faptul c` latura 

informativ` a comunic`rii r`mâne preponderent` [i în situa]ii “deosebite”, 

constituindu-se un instrument principal – interac]ional [i complementar – 

în gestiunea de imagine. “A ob]ine informa]ia înseamn` s` ob]ii puterea, a da 

informa]ia înseamn` s` i-o înt`re[ti !”, gloseaz` un specialist în sociologie militar` 7 . 

Rezult` [i de aici c` “actorul principal” al teatrului de opera]ii pentru gestionarea 

comunic`rii în situa]ii de criz` r`mâne “specialistul P.R.”, chemat s` inventarieze 

[i s` fie “apt combatant” în a folosi toate “categoriile de comunicare” posibile. 

35


36 


De abilitatea [i deontologia specialistului P.R. (cu evolu]ii verticale, care \i confer` 

autoritatea de purt`tor de cuvânt al managerului militar, [i orizontale, ce-i solicit` 

probitate deontologic` [i mìestrie dialogal`) depinde evolu]ia func]ie/disfunc]ie 

în punctele obligatorii de trecere pe traseul încordare-diferend-criz`-conflict. 

Sinusoida evolu]iei/involu]iei situa]iei antagonice criz`/conflict se poate trasa, 

conven]ional, între “acumularea de dificult`]i [i tensiuni” [i “divergen]ele, 

dezacordurile, diferendele [i violen]ele verbale/ac]ionale” prin cel pu]in cinci 

repere-etape relativ distincte: dezacordul, confruntarea, escaladarea, dezescaladarea 

[i rezolvarea, care particularizeaz` parcursul “oscilatoriu” dintre criz` 

[i conflict. Atunci când criza este tratat` ca un generator de cauze tensionale, 

iar conflictul ca un efect susceptibil de minimizare pân` la dispozi]ie, înseamn` 

c` mecanismul func]ii/disfunc]ii este cunoscut [i “exploatat” în sensul prevenirii, 

reducerii [i al rezolv`rii st`rii conflictuale, al evit`rii urm`rilor nefaste ale sc`p`rii 

de sub control [i extinderii lui socio-spa]io-temporale. 

Sunt identificate [i catalogate ca atare mai multe forme prin care se realizeaz` 

comunicarea eficient`, menit` s` gestioneze, s` controleze fenomenele sociale 

(de tipul fenomenelor naturale fulger/tunet !) pentru a nu se produce deznod`minte 

(gen tunete) cu efecte nefaste (incendii, pagube, pierderi umane). A[adar, 

specialistul P.R. aflat în imediate]ea ([i \n cuno[tin]` de cauze/efecte !) antagonismelor 

bipolare va trebui s`-[i asume “paratonieratul” între înc`rc`ri-desc`rc`ri 

(situa]ii de criz`) [i “tunetele” verbale înso]ite de averse [i alte manifest`ri furtunoase 

(starea de conflict). El va recurge la câteva abilit`]i/forme comunica]ionale 

ce [i-au probat absen]a [i eficacitatea în st`ri conflictuale de tip beligen: 

• informarea întregului personal implicat al organiza]iei, a comunit`]ii 

apartenente [i, dup` caz, a mediului interna]ional, consiliind conduc`torul (liderul) 

militar în rela]ia cu mass-media pe timpul aplic`rii planului de criz`; 

• asigurarea cadrului dialogal-discursiv oficial dintre conduc`torii organiza]iei 

(unit`]ii militare), în condi]ii de transparen]` cu “receptorii retransmi]`tori” media; 

• crearea, în mod deliberat [i cu valoare inten]ional` de informare/persuasiune 

[i inversare/r`sturnare, a unor “evenimente” de pres` c`tre diferitele paliere 

(subunit`]i, subsisteme) ale organiza]iei (unit`]ii, sistemului); 

• generarea unui climat de comentare (contracarare argumentat`) a opiniilor 

publice interne [i interna]ionale privind atât aspectele reale nefavorabile (confirmare/diminuare), 

cât [i pe cele favorabile (confirmare/argumentare); 

• “agresarea” mass-media cu comentarii in extenso privind evenimentul produs, 

conform principiului “dac` nu iese fum f`r` foc, atunci focul bine între]inut scoate 

fum pu]in, aducând mult` lumin` [i c`ldur`”; 

• crearea climatului efervescent de dezbatere, f`r` “îngr`diri regulamentare” 

în interiorul organiza]iei, cu scop declarat: solu]ionarea colectiv` a crizei; 

• “negocierea” interorganiza]ional` (de tip militar/militar, civil/civil, civil/militar, 

militar/civil) în vederea solu]ion`rii (gestion`rii) crizei sau a estomp`rii conflictului. 

Acestor aspecte li se pot adùga forme [i procedee inedite (hibride) care vor ]ine 

cont de disfunc]iile [i bruiajele ce afecteaz` mesajele, [tiut fiind c` unul dintre



stereotipurile rela]iilor comunica]ionale în situa]ie de criz` îl constituie barierele 

(perturba]iile, alter`rile, zgomotele, diversiunea) menite s` obtureze canalele 

sau s` falsifice codurile destinate asigur`rii fluidiz`rii traficului de mesaje. 

În asemenea condi]ii, între cei doi poli ai lan]ului (cu adev`rat trafic, în situa]ii limit`) 

– emi]`torul [i receptorul, trebuie s` existe solide rela]ii sentimentale, de încredere 

[i stabilitate, de interes [i marj` de compromis, de autoritate ac]ional` [i de fermitate 

reac]ional`. 

De[i am opinat c` emi]`torul de]ine rolul pivotal, preponderent [i hot`râtor 

în situa]ii de criz` (mai ales în conflict armat), sunt cazuri în care, \n transmiterea 

mesajelor, trebuie s` \i d`m receptorului importan]a, prioritatea [i rolul cuvenit. 

În aprecierea acestui “terminal” de la care se a[teapt` receptarea, persuasiunea, 

acceptarea [i, mai ales, reac]ia atitudinal-comportamental`, trebuie g`site r`spunsuri 

la o serie de circumstan]e între care cele de timp, de loc, de rela]ie sau de precizie. 

{i în stare de normalitate factorul timp este element principal al dinamicii militare, 

a[a încât, în situa]ii de criz`, la mesajele primite “contra-cronometru” de la surs`, 

receptorul trebuie s` fie “reactiv” în timp, condi]ii de maxim` oportunitate, 

s` furnizeze semnale de r`spuns (rapoarte) scurte, s` asigure propagarea (retransmiterea) 

informa]iei, s` fie capabil de feed-back imediat [i eficient. Elementul 

loc este, de asemenea, important în dinamica managementului comunica]ional 

destinat controlului crizei/conflictului, [tiut fiind c` distan]a (de propagare) pasibil` 

intercept`rilor [i bruiajelor, dar mai ales pozi]ia (“linia întâi”, “focar”, “plan secund”, 

“în rezerv`”, “în afara teatrului de conflict” etc.) sunt elemente de spa]ialitate 

foarte importante în evaluarea arhitecturii [i a ]intei mesajelor. Componenta rela]ie 

trebuie men]inut` în limite pozitive, aceasta c`p`tând aspecte [i muta]ii în func]ie 

de caracteristicile [i oportunit`]ile de comunicare (face to face, direct`, oral`, mediat`, 

intermediat`, scris`, electronic`, prin fir etc.). În fine, circumstan]a precizie reprezint` 

factorul de concrete]e [i eficien]`, [tiut fiind c` scopul adversarului în situa]ii 

de criz` (inclusiv [i mai ales în conflicte) îl reprezint` suprema]ia informa]ional` 

realizat` de facto prin aport tehnic superior [i în mod “legendat”, prin recursul 

la metode de dezinformare, zvonistic`, propagand`, intoxicare cu suport [i înrâurire 

psihologice. Receptorul de tip singular, rela]iile directe, interpersonale sunt preferate 

receptorului multiplu (grupal) sau cu verigi de retransmitere, care sunt tot 

atâtea posibilit`]i de a contacta “viru[i” informa]ionali, capabili s` determine 

infestarea sistemului managerial al comunic`rii, cu repercusiuni grave în finalitatea 

demersurilor inten]ional/ac]ionale. 

Al`turi de aceste a[a-spuse circumstan]e, receptorul, pentru a fi recreativ-eficace, 

trebuie tratat ca un depozitar de premise [i p`str`tor de norme, tradi]ii, standarde, 

valori. Analiza atitudinal-motiva]ional` [i de impact a acestuia în raport cu elementele 

crizei/conflictului este foarte important` [i necesar` pentru stabilirea disfunc]iilor 

[i a strategiei de influen]are structural`, pentru crearea st`rii de echilibru propice 

diminu`rii stresului [i (re)valorific`rii mesajelor. 

Acestea [i înc` altele sunt condi]ion`ri de macrostructur` în edificiul strategic 

al comunic`rii persuasive, menit` s` poten]eze demersurile manageriale în împrejur`ri 

excep]ionale. 

37


38 


Cel mai bine sintetizat aspect al “randamentului comunic`rii” mi se pare 

cel al lui D. Ungureanu, care invoc` [apte trepte ale “permeabilit`]ii informa]ionale”, 

perfect compatibile comunic`rii de tip militar. Între surs` (manager, leadership, 

comandant) [i receptor (executant de ordine [i raportor de “feed-back”) exist` 

un anume “ce” explicativ, multiplicat pentru surs` de dou` ori (ce dore[te s` comunice, 

ce comunic` real), iar pentru receptor, de cinci ori (ce aude, ce ascult`, ce în]elege, 

ce accept`, ce re]ine). {i, desigur, în cazul procesului comunica]ional militar, 

în situa]ie de încordare, un indispensabil alt “ce”: ce reac]ie (oportun`, a[teptat`, 

rapid`, eficace, costisitoare, valoroas`, acceptat` etc.) are acel receptor (executant). 

Putem concluziona c`, a[a cum exist` o mìestrie a transmiterii de mesaje 

emo]ional-persuasive, trebuie s` existe [i o art` (o apeten]` constant`) a recept`rii 

[i ac]iunii. Altfel, între surs` [i beneficiar nu exist` doritul canal deschis (hot line) 

activ, eficace, bi- [i multilateral accesibil. 

În arhitectura comunica]ional`, piatra de temelie o constituie, indubitabil, 

informa]ia. Pentru a atrage aten]ia asupra noii abord`ri militare a informa]iei 

(component` determinat` a r`zboiului clasic, parte preponderent` a conflictelor 

moderne), unii speciali[ti militari invoc` patru aser]iuni (legi ale informa]iei 

din arsenalul atribuit inginerului Edward A. Murphy jr. din For]ele Aeriene ale SUA), 

astfel: “Informa]ia pe care o ai nu este cea pe care o vrei”; “Informa]ia pe care 

o vrei nu este cea de care ai nevoie”; “Informa]ia de care ai nevoie nu este cea 

pe care o po]i ob]ine”; “Informa]ia pe care o po]i ob]ine cost` mai mult decât 

po]i s` pl`te[ti”. 

Acest aspect ludic-amar arunc` o lumin` difuz` asupra încerc`rii de revolu]ionare 

a domeniului militar na]ional prin programe [i strategii de imediate]e [i perspectiv` 

(Joint Vision 2010, de pild`) în cuno[tin]` de faptul c` trìm “durerile facerii, dac` 

nu cumva lehuzia de dup` na[terea unui nou tip de r`zboi”, numit metaforic de un 

militar american “Pearl Harbor-ul electronic” 8 sau, dup` experien]a “Furtun` 

în de[ert” (r`zboiul din Golf), infowar. {i, dac` “informa]ia este cheia r`zboiului 

modern”, atunci putem vorbi de o nou` ordine informa]ional` (succesoare a ordinii 

economice, superioar` acesteia [i dinamizând noua ordine) politic`. 

Considerat de anali[ti drept “al treilea r`zboi mondial”, “r`zboiul rece” s-a încheiat, 

fiind câ[tigat de cei cu bani mul]i, informa]ii sigure [i cu arme de descurajare. 

Domeniul banilor [i al armamentului fiind evident [i de tip “no comment”, se cuvine 

abordat, sub aspect sintactic, semantic [i pragmatic, domeniul informativ. În investigarea 

fenomenului militar din punct de vedere comunica]ional, unii speciali[ti 9 

consider` c` actul informa]ional, analizat din perspectiva celor trei aspecte amintite, 

pune în eviden]` [i o alt` valen]` important` a transferului de informa]ii – valoarea, 

care r`mâne un concept pragmatic. Judecat` (de autorii cita]i) ca “succesiune 

de evenimente ce pot fi înscrise cu ajutorul simbolurilor, capabilitate de a extrapola 

esen]e mai presus de întâmpl`ri [i date, din care se pot trage concluzii originale”, 

informa]ia este prezentat`, pentru uzul militar, în cinci ipostaze de studiu, ca energie, 

mesaj, eveniment, marf` [i ca rol de cunoa[tere.



Ca o colec]ie de “lupte” care urm`re[te evitarea conflictelor, r`zboiul informa- 

]ional, poten]at de “mariajul” calculator/comunicare (adic` de telematic`), în care 

informa]ia [i comunicarea (de-o vârst` cu omenirea aflat` într-o competi]ie informa- 

]ional`, la fel de veche ca [i conflictul uman) “vizeaz` structurile decizionale 

ale domeniului politic, economic, social [i militar, nu atât pentru a le distruge 

sau paraliza, cât, mai ales, pentru a le influen]a procesele decizionale. Astfel, 

se face trecerea de la stadiul de violen]` organizat`, la cel de influen]are ostil` 

(s.m.)” 10 . Cu alte cuvinte, r`zboiul informa]ional actual trebuie privit ca un amplificator 

de for]` [i nicidecum ca un nou front de lupt`, ca un “sextet sistemic” ale c`rui 

subsisteme sunt: r`zboiul de comand` [i control (latura eminamente militar` 

a r`zboiului informa]ional), r`zboiul bazat pe informa]ii (ac]iuni contra sistemelor 

informa]ionale vizând dominarea spa]iului de conflict), r`zboiul psihologic (uzul 

de informa]ie cu scopul de a schimba atitudini [i comportamente umane din toate 

taberele beligerante), r`zboiul hackerilor (ac]iuni “maligne” asupra softwarelor 

din sistemele electronice), r`zboiul info-economic (vizând ob]inerea suprema]iei 

economice) [i r`zboiul virtual (cu lupte în “realit`]i” futuriste, cu scenarii beligene 

“liber convertibile”). 

Într-o lucrare de avangard` postmodernist`, acest tip de conflict este plasat 

în “site-ul cubului de lupt`”, concept conform c`ruia “diversele dimensiuni ale spa- 

]iului de b`t`lie, inclusiv subsolul, suprafa]a, aerul [i spa]iul cosmic se întrunesc 

într-un cub, cu ajutorul capacit`]ilor informatice oferite de senzori, computere 

[i de comunica]iile avansate” 11 . 

În spa]iul geometric (geografic !) astfel creat ac]ioneaz` “entropia informa- 

]ional`” guvernat` de a[a-zisa teorie a haosului, dup` unii autori la fel de important` 

ca teoria cuantic` sau cea a relativit`]ii, în care se produce un efect brownian controlat 

– Butterfly Effect, “responsabil” de “gestiunea” nevoilor de comand`, control, comunica]ii, 

informa]ii, supraveghere, recunoa[tere [i r`zboi electronic. Cercetarea teoriei 

haosului [i a efectelor “efectului fluture” 12 sunt înc` la început, dar simbioza 

om-sistem electronic informatizat reprezint` deja un experiment privind comunicarea/influen]area 

în structurile militare moderne [i, desigur, în actul de gestionare 

continu` a procesului comunica]ional de tip militar. 

* 

Realitate evident`, criza (cu extensie planetar`) necesit` un management 

modern, dinamic, eficient [i curajos. Comunicarea, ca element indispensabil 

în aceast` nou` arhitectur`, trebuie s` probeze [i s` se familiarizeze cu numeroase 

ipostaze – de la zvon la terorism, de la dezinformare la confesiune religioas`, 

de la diferend interetnic la acutizarea conflictelor regionale, constatând c`, pentru 

a-l cita pe Huntington, cu a c`rui “frontier` estic` a civiliza]iei occidentale” 

ce “împarte” România cam dup` grani]a unui dictat de trist` faim`, nu suntem 

de acord, “universalismul occidental este periculos, deoarece el ar putea s` duc` 

la un mare r`zboi interciviliza]ional între statele de nucleu [i este periculos 

39

40 


pentru Occident, deoarece el ar putea s` duc` la o înfrângere a Occidentului” 13 . 

A[adar, pesimism en gros, revigorat dup` ce “r`zboiul rece” s-a încheiat [i pericolul 

comunist localizat în Est a disp`rut ! Cunoscutul autor, care vorbe[te de o posibil` ciocnire 

global` între civiliza]ie [i barbarism, conchide: “În era pe cale de a se na[te, ciocnirile 

dintre civiliza]ii reprezint` cele mai mari amenin]`ri la adresa p`cii mondiale, 

iar o ordine interna]ional` bazat` pe civiliza]ii este cea mai sigur` paz` împotriva 

r`zboiului mondial” 14 . Ordine care, a[ adùga, trebuie gestionat` de c`tre politicieni 

responsabili [i nu în ultimul rând de militari, a c`ror politic` de alian]e sau na]ional` 

s` evolueze, cum spun strategii, într-o fâ[ie de ofensiv`, viabil`, cu oportunitate, r`spundere 

[i eficien]`, toate planetare [i f`r` echivoc. 

BIBLIOGRAFIE 

1. E. Morion, La Méthode 4. Les idées. Leur habitat, leur vie, leur organisation, Seuil, Paris, 1991, p. 17. 

2. I. Popescu, Postfa]` (la D. McQuail, Comunicarea), Ed. Institutului European, Bucure[ti, 1999, p. 261. 

3. Iulian Popescu, op.cit., p. 265. 

4. Denis McQuail, op.cit., p. 154-155. 

5. Iulian Popescu, op.cit., p. 270. 

6. V.Tran, Teoria comunic`rii (curs), SNSPA, Bucure[ti, 2002, p. 74-75. 

7. V.Tran, op.cit., p. 76. 

8. Amiral Owens (apud “Planeta Internet”, nr. 27/1997, p. 35. 

9. Lucian St`ncil` & Adrian Tonea, R`zboi informa]ional [i front pretutindeni (|n Revista For]elor 

Terestre, nr. 3/2001, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, Bucure[ti, p. 75-76. 

10. L.St`ncil` & A.Tonea, op.cit., p. 77-78. 

11. J.Adams, Urm`torul – ultimul r`zboi mondial, Editura Antet, Bucure[ti, 2000, p. 114. 

12. S.F.Durham, Teoria haosului pentru conceptul practicii militare (trad.lb.englez`), 1997, p. 5. 

13. Samuel Huntington, Ciocnirea civiliza]iilor [i refacerea ordinii mondiale, Editura Antet, Bucure[ti, 

2002, coperta IV. 

14. S.P.Huntington, op.cit., p. 480.

SPECIFICUL PROCESULUI DE PLANIFICARE 

A OPERATIILOR , MILITARE ÎNTRUNITE 

ÎN CADRUL ALIANTEI , 

NORD-ATLANTICE 

Colonel Ion CER~CEANU 

Maior Mihai BURLACU 

A 

naliza mediului interna]ional de securitate, la nivel global [i regional, 

duce cu claritate la concluzia c` noua ordine de securitate 

post-“r`zboi rece” [i, în mod deosebit, dup` atacul terorist împotriva SUA 

de la 11 septembrie 2001 modific` esen]ial raporturile politico-militare pe continentul 

european [i în spa]iul euroatlantic ca efect al diversific`rii factorilor de insecuritate, 

al men]inerii [i/sau apari]iei unor noi riscuri, amenin]`ri [i vulnerabilit`]i, în spa]iul 

de interes strategic al României.* 

Pornind de la op]iunea politic` fundamental` a României, se poate aprecia 

c` restructurarea Armatei [i integrarea în NATO sunt procese complementare ce vizeaz` 

crearea unei armate moderne, cu structuri modulare, compacte, performante, eficiente, 

flexibile [i compatibile cu standardele organiza]iei euroatlantice, care s` fie capabil` 

s` r`spund` nevoilor na]ionale de securitate, dar [i a[tept`rilor Alian]ei, atunci când România 

va deveni membr` a acesteia.* * 

Obiectivul continu`rii procesului de restructurare [i de modernizare pentru realizarea 

for]ei-obiectiv planificate, precum [i pentru men]inerea capacit`]ii de ac]iune a for]elor 

nominalizate pentru opera]ii PfP conduse de NATO în scopul particip`rii, ca “alia]i 

de facto” la managementul crizelor, a impus cu necesitate perfec]ionarea at#t a cadrului 

legislativ în domeniul ap`r`rii, c#t [i a celui normativ intern, concretizat în adoptarea 

unor documente fundamentale în plan politico-militar, doctrinar [i opera]ional. 

Perspectiva imediat` de aderare a României la Alian]a Nord-Atlantic` face ca problematica 

acestui articol s` se înscrie în cursul firesc [i necesar al preocup`rilor actuale 

în domeniu. 

* 

Scopul procesului de planificare opera]ional` NATO este de a preg`ti Alian]a pentru 

viitoarele posibile crize, prin elaborarea unor planuri de ap`rare permanent` [i de contingen]` 

* Strategia de securitate na]ional` a României, Bucure[ti, 2001; Strategia militar` a României, proiect, 

Bucure[ti, 2002; Fizionomia r`zboiului. Realit`]i, caracteristici, tendin]e – studiu. Colectiv de autori, 

Bucure[ti, 2002. 

** Planul-cadru privind continuarea procesului de restructurare [i modernizare a Armatei României, 

în perioada 01.01–31.12.2002. 

41

42 


RESPONSABIL/AUTORITATE 

PLANIFICAREA 

EVENIMENT 

PLANIFICAREA ANTICIPAT~ 

R~SPUNSULUI 

COMENTARII 

LA CRIZ~ 

COP SDP OPLAN 

Estimarea 

Nu se aplic` Nu se aplic` NAC 

politico-militar` 

1,2 

1 

Poate angaja o cerin]` pentru OPLAN. 

2 

I se poate cere SC s` întreprind` anumite analize preg`titoare 

privind planificarea opera]ional` pentru dezvoltarea MRO selectat. 

MC 

NAC/DPC 

NAC 

Ini]ierea planific`rii 

MC 161/ 

SC TOR 

Ini]ierea directivei 

DRR PS sau Directiva de Ini]iere 

3 

3 

Trebuie s` furnizeze obiectivele [i o defini]ie politic` clar` 

a misiunii, limit`rile/ipotezele politice, precum [i sarcinile dorite 

de sus]inere politic`. 

Estimarea militar` 4 

4 

Identific` respectivele cursuri militare de ac]iune pentru 

SC SC SC 

îndeplinirea misiunii [i selecteaza op]iunile preferate pentru 

elaborarea CONOPS. 

Elaborarea CONOPS SC SC SC 

Aprobarea CONOPS MC NAC/DPC 5 

NAC 5 5 Asumat` de MC înainte de aprobarea de c`tre NAC sau DPC. 

NAC 

Comanda for]elor 

Activarea for]elor Nu se aplic` 

Directiva de Activare 

alocat` permanent 

a For]ei 6 

6 

Ini]ierea procesului de activare a for]ei poate fi autorizat înainte 

de aprobarea OPLAN [i ar fi ideal s` coincid` cu aprobarea 

CONOPS. 

Elaborarea planului SC 7 

7 

Identificarea amenin]`rilor/riscurilor [i reducerea timpului 

SC SC 

de avertizare-for]ele pot fi identificate. 

Aprobarea planului MC NAC/DPC 8 

NAC 8 8 Asumat de MC înainte de aprobarea de c`tre NAC sau DPC. 

Execu]ia planului Nu se aplic` 9 9 

Comandantul militar 

NAC 

Dac` o criz` prev`zut` evolueaz` într-o criz` actual`, COP va fi 

adecvat Directiva de Execu]ie dezvoltat într-un OPLAN. 

MC/SC 

Ini]ierea analizei/ 

(incluzând 

NAC/DPC/SC NAC/SC 

revizuirii planului modific`rile la seria 

MC 161/DRR PS) 

10 

10 

Schimb`rile de situa]ie survenite între aprobarea OPLAN 

[i execu]ie pot solicita o revizuire. 

Aprobarea planului 

MC NAC/DPC NAC 

revizuit 

Anularea planului MC NAC/DPC 11 

11 

NAC 

Amendament la TOR/ SC. 

(SDP/COP), precum 

[i prin asigurarea eficient` 

[i în timp util 

a planurilor de opera]ii 

(OPLAN), ca r`spuns 

la o stare de criz` 

existent` sau la una 

în curs de apari]ie. 

Procesul elabor`rii 

planurilor de opera]ii 

poate fi abordat paralel 

pentru toate categoriile 

de planuri, acesta 

fiind prezentat în sintez` 

în tabelul al`turat. 

DIVIZIUNEA 

RÃSPUNDERILOR 

În cadrul Sistemului 

de Planificare Opera- 

]ional` exist` o diviziune 

clar` a r`spunderilor 

în ini]ierea, 

dezvoltarea, aprobarea, 

executarea sau 

anularea planurilor 

de opera]ii. Aceste 

r`spunderi sunt împ`r- 

]ite, în func]ie de 

situa]ie, între Consiliul 

Nord-Atlantic (NAC), 

Comitetul pentru 

Planificarea Ap`r`rii 

(DPC), Comitetul Militar 

(MC), Comandamentele 

Strategice 

(SC) [i comandan]ii 

din structurile militare 

de comand` ale NATO. 

În mod concret, aceast` 

partajare a r`spunderilor 

pentru planifi- 

carea r`spunsului la criz` se face potrivit metodologiei specificate \n continuare. 

• Consiliul Nord-Atlantic reprezint` autoritatea politic` superioar` în cadrul Alian]ei, 

institu]ie responsabil` pentru ini]ierea [i aprobarea tuturor planurilor de opera]ii elaborate


ca r`spuns la o criz`. În timpul desf`[ur`rii procesului de estimare politic`/militar`, Consiliul 

Nord-Atlantic va selecta una sau mai multe op]iuni militare de r`spuns (MRO) dintre cele 

înaintate de Comitetul Militar pentru considerare. Dac` NAC ar trebui s` decid` asupra 

necesit`]ii unei interven]ii militare, va elibera Directiva de Ini]iere pentru angajarea planific`rii 

opera]ionale am`nun]ite. Consiliul Nord-Atlantic este, de asemenea, responsabil 

pentru punerea în aplicare a Directivei de Activare a For]ei, Directivei de Execu]ie, 

precum [i pentru aprobarea, analiza sau anularea concep]iei/planurilor (CONOPS/OPLAN). 

Consiliul Nord-Atlantic este asistat în îndeplinirea acestor sarcini de Grupul de Coordonare 

Politic` (PCG), de Comitetul Politic [i Comitetul Militar. 

• Comitetul Militar, pe parcursul procesului de estimare politico-militar` (PME), 

este responsabil pentru asisten]a asigurat` Consiliului Nord-Atlantic, în leg`tur` 

cu ini]ierea elabor`rii planului de opera]ii. Urm`rind realizarea acestuia, Comitetul Militar 

va prezenta Consiliului pentru analiz` op]iunile poten]iale militare de r`spuns. |n situa]ia 

\n care Consiliul decide asupra unei cerin]e de interven]ie militar`, Comitetul Militar este 

r`spunz`tor pentru traducerea orient`rii politice a Consilului în Directiva Strategic` Militar` 

adresat` Comandamentelor Strategice. Comitetul Militar este, totodat`, r`spunz`tor 

\n ceea ce prive[te asumarea Concep]iei Opera]iei (CONOPS/OPLAN) înainte ca aceasta 

s` fie înaintat` Consiliului pentru aprobare. 

• Comandamentele Strategice r`spund pentru asisten]a oferit` în continua dezvoltare 

sau perfec]ionare a op]iunilor poten]iale militare de r`spuns pe parcursul procesului 

de estimare politico-militar`. Atunci când Consiliul trebuie s` decid` asupra necesit`]ii 

unei interven]ii militare, Comandamentul Strategic preia r`spunderea pentru dezvoltarea 

planului (OPLAN) la nivel strategic [i, acolo unde este cazul, pentru elaborarea planurilor 

de sprijin (SUPLAN) necesare, sprijinit de Statul Major pentru Planificarea Multina- 

]ional` Întrunit` al celor dou` comandamente strategice (CJPS). În momentul în care 

planul de opera]ii este complet, acesta este înaintat de Comandamentul Strategic, 

prin Comitetul Militar, pentru aprobare, Consiliului Nord-Atlantic. Comandamentele 

strategice sunt, de asemenea, r`spunz`toare pentru procedurile de activare [i de desf`[urare 

a for]ei, atunci când aceast` ac]iune este ordonat` de NAC. 

• Comandan]ii NATO subordona]i sunt r`spunz`tori, atunci când sunt îns`rcina]i 

de c`tre autoritatea de ini]iere desemnat`, pentru elaborarea OPLAN-urilor la nivelurile 

subordonate [i, când este necesar, cu elaborarea SUPLAN-urilor. Procedurile detaliate 

de ini]iere, dezvoltare, aprobare, executare, analiz` [i anulare a tuturor planurilor opera]ionale 

sunt descrise în cele ce urmeaz`. 

ESTIMAREA POLITICO-MILITARÃ 

Ca r`spuns la o stare actual` de criz` sau la o criz` în curs de dezvoltare, autorit`]ile 

NATO întreprind o estimare politico-militar` (PME), ]inând cont atât de directiva politic` 

strategic`, dar [i de considerentele militare, pentru a identifica o gam` de op]iuni politice 

[i militare poten]iale, care s` permit` solu]ionarea crizei. Acest proces începe, în mod 

normal, cu considerarea, spre exemplu, a unei m`suri de precau]ie ini]ial` (IPM) 

care poate deveni o op]iune poten]ial` militar` de r`spuns (MRO). Op]iunile identificate 

vor fi apoi analizate de MC [i NAC pentru a furniza orient`rile necesare comandamentului 

43

44 


strategic corespunz`tor [i statului sù major în dezvolt`rile [i \n consolidarea viitoare 

a poten]ialului MRO. Prin natura sa, PME va contribui la procesul de luare a deciziilor 

politice. Dup` ce NAC î[i exprim` acordul pentru calea de urmat, Autorit`]ile Militare 

NATO (NMA) pot fi direc]ionate s` continue planificarea opera]ional` detaliat`, care poate 

duce la elaborara unui plan de opera]ii. 

INITIEREA , 

PLANIFICÃRII 

Pentru a elabora aceste planuri, comandan]ii militari NATO trebuie s` fie autoriza]i 

de c`tre Autoritatea de Ini]iere corespunz`toare. În cazul planurilor elaborate la nivelul 

SC, Autoritatea de Ini]iere va fi NAC sau MC, depinzând de tipul planului care trebuie 

elaborat. Pentru planurile elaborate la nivelurile de comand` subordonate, Autoritatea 

de Ini]iere va fi reprezentat` de c`tre comandantul NATO imediat superior. Pentru 

ca elaborarea unui plan de opera]ii s` fie ini]iat` la nivelurile subordonate de comand`, 

autoritatea trebuie s` le fie conferit` de c`tre Autoritatea de Ini]iere corespunz`toare 

de la nivelul imediat superior de comand`. Procedurile detaliate de ini]iere a planific`rii 

sunt prezentate în continuare: 

❖ Planificarea anticipat` 

• Planuri Opera]ionale de Contingen]` (COP) în cadrul Articolului 5 sau în afara 

Articolului 5. Aprobarea MC pentru seria de directive MC 161 [i notificarea cerin]elor 

Comandamentelor Strategice (Bi-SC DRR) constituie autoritatea necesar` în vederea ini]ierii 

planific`rii militare prudente bazate pe aceste documente. Comandamentele Strategice 

r`spund de identificarea priorit`]ilor în elaborarea acestor planuri. Dac` este necesar, 

MC va publica orient`ri suplimentare pentru ini]ierea elabor`rii COP [i stabilirea priorit`]ilor. 

SC vor furniza c`tre MC rapoarte anuale cu privire la stadiul elabor`rii COP. 

• Planuri de Ap`rare Permanent` (SDP), în cadrul Articolului 5. În mod normal, 

cerin]a pentru acest tip de plan va fi identificat` într-un termen de referin]` al Comandamentului 

Strategic NATO. Aprobarea Consiliului (NAC/DPC) pentru termenii de referin]` 

ai Comandamentului Strategic (SC TOR) confer` autoritatea necesar` acelui comandament 

strategic pentru a ini]ia planificarea. În cazul în care apare o cerere pentru un plan, 

care nu a fost identificat` în termenii de referin]` ai comandamentului strategic, elaborarea 

unui plan va fi ini]iat` de c`tre Consiliu (NAC/DPC) prin intermediul unei Directive 

de Ini]iere. 

❖ Planificarea r`spunsului la criz` 

Consiliul Nord-Atlantic va autoriza ini]ierea elabor`rii planului de opera]ii ca r`spuns 

la o criz` actual` sau la una în curs de dezvoltare, prin intermediul Directivei de Ini]iere. 

Comitetul Militar ofer` în acest scop recomand`rile miltare c`tre Consiliu pentru ini]ierea 

planific`rii opera]ionale [i pentru con]inutul Directivei de Ini]iere. Bazându-se pe aceasta, 

NAC va formula orientarea [i va îns`rcina comandamentul strategic corespunz`tor. 

De[i con]inutul Directivei de Ini]iere va depinde într-o anumit` m`sur` de circumstan]ele 

particulare fiec`rei crize, în mod normal aceasta va con]ine o descriere clar` a obiectivelor 

politice [i a misiunii militare prefigurate s` asigure realizarea acestor obiective. De asemenea, 

NAC poate indica sarcini pentru sus]inerea politicii dorite, pe care for]ele militare trebuie 

s` fie preg`tite s` [i le asume, precum [i pentru situa]ia în care participarea na]iunilor 

non-NATO trebuie luat` în considera]ie. Înainte ca Directiva NAC de Ini]iere s` fie transmis`,


Comandamentul Strategic poate începe s` desf`[oare, conform orient`rii Comitetului Militar 

pe care îl informeaz` permanent, anumite activit`]i de planificare preg`titoare, în perspectiva 

identific`rii r`spunsului militar la o criz`, în concordan]` cu termenii de referin]` [i ]inând 

cont de necesitatea p`str`rii confiden]ialit`]ii acestui tip de activit`]i. 

❖ Planul de sprijin SUPLAN va fi ini]iat de autoritatea superioar` corespunz`toare. 

❖ Planurile de la un nivel subordonat vor fi ini]iate de nivelul de comand` imediat 

superior, o dat` ce aceast` autorizare a fost acordat` pentru a ini]ia planificarea la nivelul 

de comand` strategic. 

ELABORAREA PLANURILOR 

Procesul de elaborare a tuturor categoriilor de planuri de opera]ii urm`re[te, în principiu, 

o procedur` similar` în dou` etape: 

➣ Prima etap` con]ine procesul de estimare militar`. Acesta implic` analiza 

misiunii, care este urmat` de identificarea variantelor cursurilor de ac]iune (COA) disponibile 

comandantului militar pentru realizarea misiunii. Comandantul alege cursul de ac]iune 

preferat [i dezvolt` concep]ia opera]iilor (CONOPS). Aceasta formuleaz` o declara]ie clar` 

[i concis` cu privire la modalitatea prin care comandantul inten]ioneaz` s` îndeplineasc` 

misiunea primit`, inclusiv finalitatea militar` dorit`, pe care apoi o înainteaz` autorit`]ii 

superioare/de ini]iere, pentru a fi aprobat`. Pentru a facilita dezvoltarea \n timp util a planului, 

gradul de detaliere a concep]iei va fi p`strat la un nivel minim, atât cât este necesar pentru 

ob]inerea aprob`rii de la autoritatea superioar` de ini]iere. În mod normal, CONOPS 

ar trebui s` con]in` o imagine sintetic` a situa]iei, enun]area misiunii, un concept sumar 

al execu]iei incluzând inten]ia comandantului, modul de ducere a opera]iilor, cerin]ele 

de for]e [i mijloace necesare, sumarul conceptului logistic, precum [i elementele esen]iale 

pentru comand` [i control (C2). 

➣ A doua etap` implic` elaborarea planului (COP/SDP/OPLAN) [i, atunci 

când este necesar, a unui plan de campanie, având la baz` concep]ia aprobat` (CONOPS). 

De[i procesul de dezvoltare în dou` etape este secven]ial, aprobarea CONOPS 

nu constituie o precondi]ie pentru dezvoltarea în continuare a planului (COP/SDP/OPLAN). 

Aprobarea CONOPS constituie îns` o precondi]ie pentru dezvoltarea complet` a acestuia. 

În situa]ia în care ar trebui s` se elaboreze unul sau mai multe SUPLAN-uri, procedura 

de realizare [i structura lor vor fi similare celor descrise anterior. Mai mult, pe timpul 

elabor`rii planului, în afara analizei factorilor opera]ionali obi[nui]i, statul major implicat 

în planificarea opera]ional` trebuie s` considere [i impactul poten]ial al reglement`rilor 

referitoare la Controlul Armamentelor (ex. Tratatul CFE [i Documentul de la Viena). 

❖ Planificarea Anticipat` 

• Planul de Contingen]` (COP) în cadrul Articolului 5 sau în afara Articolului 5. 

Având în vedere c` un plan de contingen]` (COP) este destinat s` contracareze o posibil` 

criz` viitoare, el trebuie s` se bazeze pe un num`r de ipoteze de planificare [i, în consecin]`, 

va fi insuficient detaliat pentru a fi capabil de execu]ie. Pentru a valida viabilitatea unui astfel 

de plan [i pentru a facilita procesul de planificare a for]ei, elaborarea sa se va face în detalierea 

necesar`, care s` permit` identificarea tipului [i a m`rimii for]elor, mijloacelor [i contribu]iilor 

na]ionale la for]`. Dependent fiind de circumstan]ele predominante, nivelul de detaliere 

cerut într-un plan de contingen]` va fi variabil. Pentru acele COP-uri care anticipeaz` 

45

46 


numai o amenin]are/risc poten]ial, cu o durat` de avertizare evaluat` ca lung`, se dore[te 

identificarea tipului [i a m`rimii for]elor generice, precum [i a mijloacelor necesare pentru 

îndeplinirea misiunii. Pentru acele COP-uri care se refer` îns` la o amenin]are/risc 

identificate, cu o durat` de avertizare evaluat` ca redus`, este necesar` identificarea clar` 

a for]elor [i mijloacelor reale cerute pentru îndeplinirea misiunii, inclusiv identificarea 

posibilelor contribu]ii na]ionale la for]`. 

• Planul pentru Ap`rare Permanent` (SDP) în cadrul Articolului 5. Având în vedere 

c` acest tip de plan este desemnat s` contracareze un risc de securitate poten]ial, 

care poate ap`rea în timp scurt sau prin surprindere, referitor la Articolul 5, acesta ar trebui 

s` fie complet redactat ca un plan de opera]ii finalizat, capabil s` fie executat, cu comanda 

for]elor alocat` [i autoritatea de execu]ie delegat` la nivelul de comand` corespunz`tor. 

Ca urmare, pentru realizarea SDP, trebuie avute în vedere cerin]ele de coordonare 

cu comenzile de la nivelul subordonat, precum [i cu na]iunile implicate. 

❖ Planificarea r`spunsului la criz`. Orice criz` actual` sau în curs de dezvoltare 

încadrat` în Articolul 5 sau în afara acestuia necesit` elaborarea unui plan sub directiva 

NAC. Dac` starea de criz` a fost prev`zut`, OPLAN poate fi elaborat plecând de la un plan 

de contingen]` existent. Totu[i, chiar [i în aceste condi]ii, va fi necesar` urm`rirea procesului 

de elaborare a OPLAN, pentru a valida ipotezele anterioare de planificare, precum [i pentru 

a identifica for]ele [i mijloacele specifice misiunii, din perspectiva situa]iei curente. Dac` 

starea de criz` nu a fost prev`zut`, planul trebuie elaborat \n func]ie de circumstan]ele 

predominante. OPLAN este un plan detaliat [i cuprinz`tor, suport de execu]ie, pentru care 

for]ele sunt desemnate [i toate preg`tirile necesare întreprinse în vederea execu]iei 

cu succes a misiunii primite. 

❖ Planurile de sprijin (SUPLAN) [i planurile de la un nivel subordonat 

urm`resc acela[i proces de elaborare descris anterior. 

Pentru a simplifica identificarea propriu-zis` [i pentru a denumi referin]a corespunz`toare 

a planurilor de opera]ii, fiec`rui plan i se aloc` un num`r de identificare 

[i un nume de cod. Procedurile pentru selectarea [i alocarea num`rului de identificare 

[i a numelui de cod sunt detaliate în Ghidul de Planificare Opera]ional` al celor dou` 

Comandamente Strategice (Bi-SC GOP). 

APROBAREA PLANURILOR 

Planurile de opera]ii, inclusiv concep]iile (CONOPS), vor fi aprobate de Autoritatea 

de Ini]iere. Astfel, aprobarea planurilor se va face respect#nd ierarhic urm`toarele e[aloane: 

• Planificarea anticipat` 

➫ COP la nivel strategic – aprobat de MC; 

➫ SDP la nivel strategic – asumat de MC/aprobat de NAC/DPC. 

• Planificarea r`spunsului la criz`. OPLAN elaborat la un nivel strategic 

va fi asumat de Comitetul Militar [i aprobat de c`tre Consiliu. 

• SUPLAN-urile vor fi bazate pe un COP/SDP/OPLAN-p`rinte [i pe anexele sale 

relevante, urm#nd a fi aprobat de Autoritatea de Ini]iere. 

• Planurile de la un nivel subordonat vor fi aprobate de nivelul de comand` imediat 

superior, o dat` ce planul relevant al nivelului strategic de comand` a fost aprobat 

de Autoritatea de Ini]iere.

ACTIVAREA FORTEI , 

Pentru a executa planul de opera]ii sunt necesare activarea [i desf`[urarea for]elor 

cerute. Activarea for]ei revine în sarcina comandamentului strategic corespunz`tor [i este 

ini]iat` printr-o Directiv` de Activare a For]ei de c`tre NAC. În mod normal, procesul 

de activare a for]ei va începe înaintea aprob`rii OPLAN [i ar putea coincide cu aprobarea 

CONOPS. Având în vedere timpul necesar pentru generarea [i desf`[urarea for]ei specifice 

misiunii, Directiva de Activare a For]ei ar trebui s` fie emis` cât mai curând posibil. 

EXECUTIA , PLANULUI 

❖ Planificarea anticipat` 

• Planul de Contingen]`, în cadrul Articolului 5/în afara Articolului 5. Un COP este 

insuficient detaliat pentru a fi capabil de execu]ie. 

• Planul de Ap`rare Permanent` (SDP), în cadrul Articolului 5. Un SDP împreun` 

cu orice SUPLAN-uri relevante vor fi executate de c`tre comandantul militar NATO c`ruia 

i-a fost delegat` autoritatea de execu]ie. 

❖ Planificarea r`spunsului la criz`. Pentru executarea unui plan, NAC va emite 

o Directiv` de Execu]ie, care va include printre altele autorizarea de a folosi regulile 

de angajare aprobate (ROEAUTH) în r`spuns la cererea privind regulile de angajare, 

a Comandamentului Strategic NATO (ROEREQ) derivat` din “Reguli de Angajare” (ROE), 

prev`zute în seria MC 362. Aceasta se întâmpl` concomitent cu aprobarea OPLAN 

de c`tre NAC sau Directiva de Execu]ie poate fi emis` ulterior, în urma continu`rii 

analizei/deliber`rilor NAC. De asemenea, Directiva de Execu]ie va autoriza executarea 

oric`ror SUPLAN-uri relevante pentru OPLAN. Responsabilitatea pentru execu]ia SUPLAN 

revine în sarcina comandantului desemnat. 

❖ Planuri de sprijin (SUPLAN-uri). Acolo unde este necesar, execu]ia SUPLAN 

este confirmat` de Autoritatea de Ini]iere, imediat dup` ce autoritatea a fost desemnat` 

cu execu]ia planului-p`rinte. 

❖ Planurile de la un nivel subordonat. Execu]ia unui plan de la un nivel subordonat 

este autorizat` de nivelul de comand` imediat superior, dup` ce autoritatea a fost desemnat` 

cu execu]ia planului de la nivelul de comand` strategic. 

ANALIZA SI , 

REVIZUIREA PLANULUI 


❖ Planificarea anticipat`. Analiza [i revizuirea planurilor elaborate în cadrul planific`rii 

anticipate reprezint` un proces iterativ, efectuat în mod normal în cadrul unui ciclu bianual, 

dar sensibil la rezultatele ciclului de planificare a ap`r`rii, la schimb`rile din mediul 

de securitate strategic etc. Analiza/revizuirea planului poate fi condus` de Autoritatea 

de Ini]iere corespunz`toare. Ca r`spuns la dinamica circumstan]elor aflate în permanent` 

modificare, un comandant militar poate ini]ia independent analiza/revizuirea planului, 

men]inând informat` Autoritatea de Ini]iere. 

• Planul de contingen]` (COP) în cadrul Articolului 5/în afara Articolului 5 

va necesita o analiz` periodic` pentru a lua în considera]ie, printre altele, r`spunsurile 

47

48 


na]iunilor cu privire la Propunerile For]ei, revizuirea MC 161/DRR, Directivele 

Ministeriale, ajust`rile survenite în structurile [i procedurile NATO, precum [i cele referitoare, 

dac` este cazul, la modific`ri în statutul membrilor Alian]ei. 

• Planul de Ap`rare Permanent` (SDP) în cadrul Articolului 5 va necesita o analiz` 

ca reac]ie la modific`rile din mediul de securitate strategic, modific`ri ale componen]ei 

Alian]ei, progrese tehnologice [i modific`ri în comanda for]elor. 

❖ Planificarea r`spunsului la criz`. OPLAN poate s` suporte analiza/revizuirea 

ca rezultat a modific`rii unor circumstan]e relevante în perioada dintre aprobarea OPLAN 

[i emiterea de c`tre NAC a Directivei de Execu]ie. Dup` ce aceast` directiv` este eliberat`, 

în mod inevitabil va fi necesar` analiza/revizuirea OPLAN sau dezvoltarea unor OPLAN-uri 

adi]ionale care s` aib` în vedere modific`rile, evolu]iile circumstan]elor, paralel cu execu]ia 

misiunii. Analiza/revizuirea OPLAN poate fi condus` de Autoritatea de Ini]iere. Reac]ionând 

la circumstan]ele în schimbare/dezvoltare, un comandant militar poate ini]ia o analiz`/ 

revizuire a OPLAN, informând Autoritatea de Ini]iere. 

❖ SUPLAN-urile. Analiza/revizuirea planului-p`rinte va impune [i analiza/revizuirea 

SUPLAN-urilor asociate. 

❖ Planurile de la un nivel subordonat. Analiza/revizuirea planurilor de la un nivel 

superior impune analiza/revizuirea planurilor de la un nivel subordonat. 

APROBAREA PLANURILOR 

Dup` revizuirea planurilor de opera]ii acestea vor fi înaintate Autorit`]ii de Ini]iere 

corespunz`toare pentru aprobare. 

ANULAREA PLANURILOR 

Toate planurile de opera]ii (COP/SDP/OPLAN) pot fi anulate de c`tre Autoritatea 

de Ini]iere/Aprobare, când misiunea nu mai este valid` sau a fost inclus` într-un plan alternativ. 

Anularea planului-p`rinte va anula în mod automat toate SUPLAN-urile asociate. Anularea 

unui plan de la un nivel superior va duce în mod automat la anularea planurilor de la nivelurile 

subordonate. 

* 

Pentru a facilita elaborarea în timp util, eficient`, coerent` [i standardizat` a planurilor 

opera]ionale, NATO a elaborat modele de ansamblu pentru structura [i con]inutul CONOPS 

[i al unui COP/SDP/OPLAN. Aceste modele indic` nivelul minim de detalii care ar trebui 

încorporate în mod normal într-un plan elaborat la un nivel strategic de comand`. Totu[i, 

dac` circumstan]ele impun, pot fi incluse detalii adi]ionale relevante sau alternativ 

s-ar putea s` nu fie adecvat` includerea tuturor detaliilor indicate. Chiar, mai mult, planurile 

elaborate la nivelurile subordonate care deriv` [i amplific` planurile elaborate la nivelul 

de comand` imediat superior vor încorpora gradul corespunz`tor de detalii opera]ionale. 

Prezent`m \n continuare modelele men]ionate.


CONCEP}IA OPERA}IILOR PENTRU (COP/SDP/OPLAN) ………… 

OPERA}IA ………………….. 

MODEL CONOPS 

1. SITUA}IA. 

2. MISIUNEA. 

Acest paragraf introductiv descrie situa]ia poli- 

Acest paragraf ar trebui s` furnizeze o definire clar` 

[i concis` a scopului [i naturii opera]iei, identificarea 

tic`/militar` care duce la necesitatea CONOPS. 

comandantului militar r`spunz`tor pentru desf`[urarea 

Unde se cere, ar trebui s` se includ`: 

opera]iei, localizarea opera]iei [i, dac` este posibil, 

a. Obiectivele politice. Acestea ar putea con]ine durata execu]iei acesteia. 

definirea unei finalit`]i politice dorite [i identificarea 

a. Cerin]ele sarcinilor de sprijin. O descriere clar` 

a sarcinilor de sprijin militar, dorite politic, care ar 

criteriilor politice pentru reu[it`. 

trebui îndeplinite cu mijloacele [i capabilit`]ile 

b. Limit`rile politice [i ipotezele. 

disponibile, complementar îndeplinirii misiunii. 

3. EXECU}IA. 

a. Ipotezele de planificare. Lista ipotezelor de planificare luate în considera]ie, pentru efectuarea analizei misiunii. 

b. Analiza comandantului. Un sumar al elementelor-cheie ale analizei misiunii. 

(1) Centrele de greutate. Identific` centrele de greutate cheie (COG) [i Punctele Decisive care vor 

influen]a îndeplinirea misiunii. 

(2) Constrângeri [i re]ineri. Descrie al]i factori care pot influen]a îndeplinirea misiunii. 

(3) Evaluarea riscului. O scurt` descriere a riscurilor identificate [i o evaluare a influen]ei pe care 

o pot avea asupra îndeplinirii cu succes a misiunii. 

c. Inten]ia comandantului. O sintez` a inten]iei de ansamblu a comandantului [i scopul planului pentru 

a prezenta: (1) obiectivele militare; (2) finalitatea militar` dorit`; (3) criterii pentru succes. 

d. Desf`[urarea opera]iilor. O descriere scurt` a modului în care vor fi desf`[urate opera]iile, incluzând 

opera]iile informa]ionale [i cooperarea civil/militar (CIMIC) pentru îndeplinirea misiunii. Aceasta ar trebui 

s` con]in` o descriere a fazelor opera]iei [i identificarea ac]iunilor militare aplicabile la fiecare faz`. 

e. Sarcinile militare. O scurt` descriere a sarcinilor militare care vor fi angajate pe parcursul desf`[ur`rii 

opera]iei pentru a include: 

(1) Sarcini militare cheie. O descriere clar` [i concis` a sarcinilor militare cheie care vor fi angajate 

pentru îndeplinirea misiunii. 

(2) Sarcini militare de sprijin. O descriere clar` [i concis` a sarcinilor militare de sprijin care vor fi 

angajate cu mijloacele [i capabilit`]ile existente, complementar îndeplinirii misiunii. 

f. Cerin]ele for]ei. O sintez` a gamei [i tipului de for]e [i capabilit`]i necesare pentru execu]ia cu succes 

a opera]iei, incluzând, dac` este necesar, identificarea capabilit`]ilor cheie (ex. mijloace multiplicatoare 

de for]`) care ar avea un impact semnificativ asupra îndeplinirii cu succes a misiunii. 

g. Cerin]ele de coordonare. Identificarea, acolo unde se poate, a altor opera]ii care pot fi influen]ate 

sau pot avea o influen]` asupra acestei opera]ii, coordonarea de ansamblu fiind necesar` pentru: 

(1) minimizarea interferen]elor negative posibile dintre opera]iile de sprijin/paralele; 

(2) maximizarea efectelor poten]ial sinergice care ar putea s` fie ob]inute din secven]ele corespunz`toare 

ale opera]iilor de sprijin/paralele. 

4. SPRIJINUL SERVICIILOR (LOGISTICA). 

O scurt` descriere a cerin]elor de sprijin necesare 

pentru îndeplinirea misiunii, incluzând acolo unde 

este cazul: 

a. schema general` a Concep]iei logistice; 

b. schema general` a Concep]iei de mi[care; 

c. schema general` a Concep]iei de sprijin 

medical; 

d. schema general` a Concep]iei de sprijin a na- 

]iunii gazd`. 

5. COMANDA {I COMUNICA}IILE. 

O scurt` descriere a aranjamentelor de comand` 

[i cerin]elor sistemelor de comunica]ii [i informatice 

(CIS), care s` con]in`: 

a. Schema Concep]iei de Comand` [i Control 

(1) Identificarea Comandantului For]ei Întrunite 

NATO; (2) Identificarea Comandan]ilor Componentelor 

NATO; (3) Identificarea poten]ialilor Comandan]i 

de Sprijin. 

b. Schema Concep]iei Sistemelor de Comunica]ii 

[i Informatice (CIS). 

49

50 


COP/SDP/OPLAN ………….. 

OPERA}IUNEA ………………………………. 

MODEL COP/SDP/OPLAN 

1. SITUA}IA. 

2. MISIUNEA. 

Acest paragraf ar trebui s` furnizeze o definire clar` 

Acest paragraf introductiv descrie situa]ia poli- 

[i concis` a naturii opera]iei, identificarea comandantico/militar` 

care duce la necesitatea COP/ 

tului militar responsabil cu desf`[urarea opera]iei, 

SDP/OPLAN. Unde se cere, ar trebui s` se includ`: localizarea opera]iei [i, dac` este posibil, timpul 

a. Obiectivele politice. Aceasta ar putea con]ine limit` pentru execu]ia acesteia. 

definirea unei finalit`]i politice dorite [i identificarea a. Cerin]ele sarcinilor de sprijin. O descriere 

clar` a sarcinilor de sprijin militar, dorite politic, 

criteriilor politice pentru reu[it`. 

care ar trebui îndeplinite cu mijloacele [i capabili- 

b. Limit`rile politice [i ipotezele. 

t`]ile disponibile, complementar îndeplinirii misiunii. 

3. EXECU}IA. 

a. Ipotezele de planificare. Lista ipotezelor de planificare luate în considera]ie, pentru efectuarea analizei 

misiunii. 

b. Analiza comandantului. Un sumar al elementelor-cheie ale analizei misiunii care duc la selectarea 

op]iunii preferate pentru realizarea COP/SDP/OPLAN. 

(1) Centrele de greutate. Identific` centrele de greutate cheie (COG) [i Punctele Decisive care vor 

influen]a îndeplinirea misiunii. 

(2) Constrângeri [i re]ineri. Descrie al]i factori care pot influen]a îndeplinirea misiunii. 

(3) Evaluarea riscului. O scurt` descriere a riscurilor identificate [i o evaluare a influen]ei pe care 

o pot avea asupra îndeplinirii cu succes a misiunii. 

c. Inten]ia comandantului. O sintez` a inten]iei de ansamblu a comandantului [i scopul planului pentru 

a prezenta: (1) obiectivele militare; (2) finalitatea militar` dorit`; (3) criterii pentru succes. 

d. Desf`[urarea opera]iilor. O descriere general` a modului în care vor fi desf`[urate opera]iile, incluzând 

opera]iile informa]ionale [i cooperarea civil/militar (CIMIC) pentru îndeplinirea misiunii. Aceasta 

ar trebui s` includ` o descriere a fazelor opera]iei [i identificarea ac]iunilor militare aplicabile la fiecare 

faz`, inclusiv identificarea planurilor de sprijin (SUPLAN) aplicabile opera]iei. O descriere detaliat` 

a desf`[ur`rii opera]iei este exemplificat` în Anexa A (a planului). 

e. Sarcinile militare. O descriere a sarcinilor militare care trebuie angajate pe parcursul desf`[ur`rii 

opera]iei pentru a include: 

(1) Sarcini militare cheie. O descriere clar` [i concis` a sarcinilor militare cheie care trebuie angajate 

pentru îndeplinirea misiunii. 

(2) Sarcini militare de sprijin. O descriere clar` a sarcinilor militare de sprijin care ar trebui angajate 

cu mijloacele [i capabilit`]ile existente, complementar îndeplinirii misiunii. 

f. Cerin]ele for]ei. O enumerare sintetic` a for]elor [i capabilit`]ilor implicate în opera]ie, includerea unei 

liste a statelor care contribuie cu trupe (TCNs). Listele For]ei detaliate sunt con]inute de Anexa C 

(a planului). 

g. Instruc]iuni de coordonare. Instruc]iuni, acolo unde se poate, c`tre comandan]ii altor opera]ii care pot 

fi influen]ate sau pot avea o influen]` asupra acestei opera]ii, con]inând directive pentru: 

(1) minimizarea interferen]elor negative posibile dintre opera]iile de sprijin/paralele; 

(2) maximizarea efectelor poten]ial sinergice care ar putea s` fie ob]inute din secven]ele corespunz`toare 

ale opera]iilor de sprijin/paralele. 

4. SPRIJINUL SERVICIILOR (LOGISTICA). O descriere a aranjamentelor administrative 

[i de sprijin logistic necesare pentru îndeplinirea misiunii, incluzând acolo unde este cazul: 

a. Concep]ia logistic` (Planul de sprijin logistic detaliat – Anexa R) 

b. Concep]ia de mi[care (Procedurile de mi[care detaliate – Anexa S) 

c. Concep]ia de sprijin medical (Planul de sprijin medical detaliat – Anexa R) 

d. Concep]ia sprijinului na]iunii gazd` (Planul HNS detaliat – Anexa R)


5. COMANDA {I COMUNICA}IILE. O descriere a aranjamentelor de comand` [i a cerin]elor 

sistemelor de comunica]ii [i informatice (CIS), care s` includ` : 

a. Concep]ia de comand` [i control (C2). (Aranjamentele C2, detaliate – Anexa B) 

(1) Nominalizarea Comandantului For]ei (3) Nominalizarea Comandan]ilor de Sprijin; 

Întrunite NATO; 

(4) Nominalizarea Comandan]ilor For]ei NATO/ 

(2) Nominalizarea Comandan]ilor Componen- 

Cartierul General. 

telor NATO; 

b. Concep]ia Sistemelor de Comunica]ii [i Informatice (CIS). (Aranjamentele detaliate pentru comunica]ii 

[i schimbul de informa]ii – Anexa Q). 

* 

Lista anexelor este limitat` la cele care au nevoie de aprobarea NAC. Alte anexe pot fi încorporate, 

dac` se solicit`, la discre]ia originatorului. 

A. Desf`[urarea opera]iilor 

B. Organizarea pe sarcini [i rela]iile de comand` 

C. For]ele 

D. Informa]iile 

E. Reguli de angajare 

F. Opera]ii maritime 

G. Opera]ii terestre 

H. Opera]ii aeriene 

I. Opera]ii amfibii 

BIBLIOGRAFIE 

K. Opera]ii speciale 

L. Opera]ii psihologice 

N. Opera]ii nucleare 

O. Opera]ii informa]ionale 

P. R`zboi electronic 

W. Cooperarea civil-militar 

X. Proceduri [i politici de informare public` 

Z. Încheierea conflictului [i descre[terea 

opera]iei. 

*** MC 133/3 “NATO’s OPERATIONAL PLANNING SYSTEM” – Sistemul de Planificare Opera]ional` 

al NATO, martie 2000. 

*** MC 327/2 “NATO MILITARY POLICY FOR NON-ARTICLE 5 CRISIS RESPONSE OPERATIONS” 

– Politica Militar` a NATO pentru Opera]ii de R`spuns la Crize, non art. 5, iunie 2001. 

*** AJP –01(A) “ALLIED JOINT OPERATIONS DOCTRINE” – Doctrina Opera]iilor Întrunite Aliate, 

iulie 1994 (STANAG 2437). 

*** “GUIDELINES FOR OPERATIONAL PLANNING (GOP)” – Ghidul pentru Planificarea Opera- 

]ional`, versiunea final` – ianuarie 2001, Document al celor dou` Comandamente Strategice NATO. 

51

52 


FOR}ELE DE SUPRAVEGHERE 

{I AVERTIZARE TIMPURIE 

Colonel Octavian DUMITRESCU 

iversificarea permanent` a riscurilor [i amenin]`rilor la adresa intereselor 

unui stat sau alian]e, a modului de manifestare a acestora în diverse situa]ii, 

[tergerea unor diferen]e dintre starea de pace, starea de conflict armat 

ori r`zboi au obligat speciali[tii militari [i factorii de decizie s` accepte o modalitate nou` 

de structurare a for]elor militare, care presupune existen]a simultan` a componentelor 

structurale [i a celor ac]ionale ale armatelor. 

Componentele structurale reprezint` categoriile de for]e [i entit`]ile subordonate 

acestora, iar cele ac]ionale semnific` gruparea ori combinarea entit`]ilor structurale pentru 

preg`tirea [i executarea opera]iilor, în conformitate cu destina]ia, rolul [i misiunile acestora, 

precum [i cu situa]ia concret`. În acest sens, Armata României are urm`toarele componente 

structurale: For]ele Terestre, For]ele Aeriene [i For]ele Navale. Componentele ac]ionale 

ale Armatei României, determinate de destina]ia, misiunile [i gradul de preg`tire 

opera]ional`, sunt For]ele Active [i For]ele Teritoriale. 

For]ele active reprezint` comandamentele, marile unit`]i [i unit`]ile care au 

din timp de pace un ridicat grad de preg`tire pentru lupt` [i care trec într-un interval foarte 

scurt la îndeplinirea unei misiuni sau execut` misiuni de lupt` din timp de pace. Acestea 

au o completare minim` de 80-90% în timp de pace, din care minimum 90% profesioni[ti, 

un grad de operativitate al tehnicii de peste 80%, precum [i un nivel ridicat de instruc]ie 

pentru lupt`. În compunerea for]elor active intr` For]ele de Supraveghere [i Avertizare 

Timpurie, For]ele de Ac]iune în Situa]ii de Criz` [i For]ele Speciale1 D 

. 

For]ele de Supraveghere [i Avertizare Timpurie sunt destinate monitoriz`rii evolu]iilor 

mediului de securitate [i factorilor de risc ori amenin]`rilor [i avertizeaz` atât factorii 

de decizie politico-militar` ori militar`, cât [i pe comandan]ii marilor unit`]i [i unit`]ilor 

asupra evolu]iei situa]iei în timp de pace, de criz` [i conflict armat. Acestea includ unit`]ile 

[i subunit`]ile de cercetare, r`zboi electronic, r`zboi psihologic, ap`rare NBC, geniu, 

de supraveghere a spa]iului aerian, avia]ie, radioloca]ie, de supraveghere pe mare, la litoral 

[i fluviu etc. 

For]ele de Ac]iune în Situa]ii de Criz` au ca scop acoperirea strategic` pe principalele 

direc]ii [i obiective principale [i executarea primei riposte în caz de conflict armat, 

pe teritoriul na]ional sau, în cadrul unei alian]e militare, în afara teritoriului na]ional. În concordan]` 

cu misiunile ce le revin, For]ele de Ac]iune în Situa]ii de Criz` sunt compuse 

din For]a de Reac]ie Rapid` [i For]e de Angajare Zonal` Imediat`.


For]ele speciale se constituie în scopul contracar`rii unor amenin]`ri majore la adresa 

capacit`]ii de ap`rare a ]`rii [i au în compunere entit`]i militare din toate categoriile de for]e, 

organizate, dotate [i preg`tite în mod specific pentru îndeplinirea unor misiuni importante 

pentru ap`rarea statului, antiteroriste [i de r`zboi psihologic, precum [i a altor misiuni 

stabilite în func]ie de evolu]ia evenimentelor militare. 

For]ele teritoriale reprezint` acele comandamente, mari unit`]i [i unit`]i destinate 

ducerii ac]iunilor militare clasice, dup` executarea complet`rii corespunz`toare cu personal 

[i tehnic` militar` [i \n urma desf`[ur`rii unei preg`tiri corespunz`toare pentru atingerea 

nivelului necesar de opera]ionalizare ac]ional`. Acestea au, în timp de pace, un grad 

de încadrare cu personal între 5 [i 70% fa]` de necesarul de r`zboi. În compunerea acestor 

for]e intr`: 

• mari unit`]i [i unit`]i lupt`toare din toate categoriile de for]e – mecanizate, 

de vân`tori de munte, tancuri [i para[uti[ti, de avia]ie, artilerie [i rachete, de nave purt`toare 

de artilerie [i rachete, infanterie marin`, r`zboi electronic sau alte entit`]i; 

• mari unit`]i [i unit`]i de sprijin de lupt` din toate categoriile de for]e, destinate 

sprijinului ac]iunilor for]elor lupt`toare – de artilerie, de artilerie antiaerian`, de rachete 

sol-aer, de geniu, de ap`rare NBC, de radioloca]ie, de poli]ie militar`, nave de sprijin maritim 

[i fluvial; 

• structuri [i forma]iuni logistice pentru asigurarea tehnico-material` a for]elor lupt`toare 

[i de sprijin de lupt`, asisten]` medical` [i veterinar`, cazarea [i cartiruirea trupelor, 

cuprinzând mari unit`]i [i unit`]i logistice, depozite, spitale militare, forma]iuni de domenii 

[i infrastructur`, de între]inere [i repara]ii, de transport auto, feroviar, aerian [i naval, precum 

[i de alt` natur`; 

• institu]iile de înv`]`mânt [i instruc]ie destinate form`rii [i perfec]ion`rii preg`tirii 

personalului armatei, incluz#nd Universitatea Na]ional` de Securitate [i Ap`rare, academiile 

categoriilor de for]e, [colile de aplica]ii, [colile de mai[tri [i subofi]eri, colegiile militare 

liceale, bazele [i centrele de instruc]ie, precum [i alte structuri militare. 

În efortul de materializare a conceptelor moderne prev`zute atât în Strategia militar` 

a României, cât [i în Viziunea strategic` 2010, capacitatea defensiv` credibil` poate fi 

asigurat` prin: 

➫ un sistem eficient [i modern de avertizare timpurie, destinat prevenirii surprinderii 

strategice, activitate permanent desf`[urat` în timp de pace, criz` [i conflict armat, 

care trebuie s` gestioneze supravegherea, descoperirea, în[tiin]area [i monitorizarea, 

în timp real, a indicilor privind apari]ia [i evolu]ia st`rilor de criz` ori conflict sau a pericolului 

unor ac]iuni ostile care pot afecta integritatea teritorial` [i suveranitatea României; 

➫ capacitate de reac]ie rapid`, gradual`, în func]ie de condi]iile specifice [i, desigur, 

adecvat` la eventualele pericole, în primul rând la ac]iunile care pot afecta interesele 

fundamentale na]ionale; ca parte a unui sistem na]ional de reac]ie rapid` la situa]ii de criz`, 

elementele militare reprezentate de For]a de Reac]ie Rapid` [i cele de Angajare Zonal` 

Imediat`, precum [i viitoarele For]e Speciale pot r`spunde prompt la posibilele provoc`ri, 

riscuri [i vulnerabilit`]i, prin ac]iuni dinamice, selective, punctuale sau de mic` intensitate, 

desf`[urate în timp real; 

➫ posibilit`]i de participare la opera]ii întrunite multina]ionale [i, la nevoie, 

la efortul de ap`rare colectiv` al Alian]ei Nord-Atlantice, date de existen]a în armata noastr` 

53

54 


a unor capacit`]i (unit`]i [i elemente C4I interoperabile, capacit`]i de transport strategic, 

facilit`]i pentru sprijinul na]iunii-gazd`, controlul spa]iului aerian compatibil NATO etc.) 

necesare acestei categorii de ac]iuni, care fac din Armata României un partener [i un posibil 

aliat de valoare, util în aceast` zon` a Europei, în special pentru întregirea flancului sudic 

al Alian]ei Nord-Atlantice. 

Celelalte concepte ale Strategiei militare a României – integrare; restructurare 

[i modernizare; cooperare [i parteneriat – sunt asigurate, în mod armonios [i echilibrat, 

de proiec]iile întreprinse \n procesul complex de modernizare a armatei. 

Componentele For]elor de Supraveghere 

[i Avertizare Timpurie – structur`, 

procedee [i tehnici de ac]iune 

În accep]iunea speciali[tilor occidentali, îndeosebi a celor din ]`rile membre ale NATO, 

conceptul de supraveghere [i avertizere timpurie este complex, incluzând atât principiile, 

procedurile [i tehnicile de avertizare, cât [i for]ele [i mijloacele care trebuie s` fie 

implicate în acest domeniu. Aceasta presupune existen]a unei doctrine specifice [i stabilirea 

elementelor sistemului de supraveghere [i avertizare timpurie. 

Pornind de la destina]ia sistemului de supraveghere [i avertizare timpurie, care const` 

în monitorizarea unui spectru larg de domenii [i probleme din partea c`rora pot ap`rea 

amenin]`ri, în realizarea unor baze de date în leg`tur` cu aceste domenii [i aspecte [i integrarea 

unor mijloace eficiente de comunica]ii [i prelucrare, precum [i în analiza permanent` 

a datelor rezultate din supraveghere, se poate ajunge la configura]ia de principiu a acestui 

sistem: subsistemul de conducere; subsistemul de execu]ie; subsistemul de comunica]ii 

[i prelucrare automat` a datelor; subsistemul de analiz`. Aceast` configura]ie nu este 

statuat` în reglement`ri de specialitate, dar poate fi acceptat` pentru sistematizarea studierii 

[i prezent`rii problematicii acestui demers. 

❖ Subsistemul de conducere a supravegherii [i avertiz`rii timpurii poate include 

acele elemente ale statelor majore [i comandamentelor care planific` [i conduc ac]iunile 

for]elor [i mijloacelor specializate, aflate, de regul`, în compunerea structurilor de informa]ii, 

cercetare [i opera]ii, precum [i cele din centrele (punctele, posturile) de conducere opera- 

]ional` a for]elor [i mijloacelor aflate în serviciul de lupt`; acestea trebuie s` existe la toate 

e[aloanele de conducere militar`. 

❖ Subsistemul de execu]ie include, în principiu, for]ele [i mijloacele întrebuin]ate 

pentru executarea supravegherii în scopul procur`rii datelor [i informa]iilor referitoare 

la starea [i evolu]ia obiectivelor, precum [i procedurile [i tehnicile întrebuin]ate pentru 

colectarea, transmiterea, prelucrarea [i difuzarea acestora. Subsistemul cuprinde, 

de asemenea, structuri [i echipamente din toate categoriile de for]e, care trebuie s` fie 

integrate într-un singur complex capabil s` furnizeze, în timp real, date [i informa]ii despre 

obiective [i s` sesizeze cele mai mici [i aparent neesen]iale modific`ri în starea acestora. 

Obiectivele supuse supravegherii [i avertiz`rii timpurii, în sensul limitat la problematica 

ap`r`rii na]ionale, pot viza: 

• în plan intern: teritoriul na]ional, cu toate detaliile de planimetrie [i relief existente, 

modific`rile ce survin în structura [i configura]ia acestora; caracteristicile cìlor de comunica]ie,


ale lucr`rilor de art` (poduri, viaducte, tuneluri etc.) [i ale altor obiective de infrastructur`; 

zonele (direc]iile) favorabile ac]iunilor militare [i nonmilitare, întrebuin]`rii diferitelor 

categorii de for]e [i mijloace; eventuala apari]ie a unor forma]iuni paramilitare, grup`ri 

ostile ori zonele (locurile) favorabile acestui fenomen, precum [i activitatea acestora; 

structura demografic` prin prisma diferitelor criterii (v#rst`, socio-profesional, educa]ie, 

religie), precum [i evolu]ia acesteia din punctul de vedere al factorului uman încorporabil 

sau mobilizabil; 

• în plan extern: structura, înzestrarea [i instruirea for]elor armate din zona de proximitate 

[i de interes strategic a ]`rii noastre; doctrine, concep]ii, proceduri de ac]iune, 

preg`tire, dotare etc. specifice statelor din aceste zone; evolu]ia echipamentelor militare, 

calitativ [i cantitativ; puncte tari [i puncte vulnerabile ale capacit`]ii opera]ionale a acestora; 

evolu]iile [tiin]ifice, tehnologice [i conceptuale din cadrul armatelor acestor ]`ri; zonele 

de criz` ori predispuse la criz`, factorii destabilizatori din aceste zone; alte aspecte importante 

pentru descoperirea [i monitorizarea indicilor factorilor de risc [i amenin]are, care pot 

semnala apropierea ori iminen]a unor st`ri de criz` sau conflict armat. 

Subsistemul de execu]ie cuprinde urm`toarele tipuri de for]e [i mijloace 2 : unit`]i 

[i subunit`]i de cercetare, r`zboi electronic, ap`rare NBC, de geniu, transmisiuni, radioloca]ie, 

avia]ie de cercetare cu [i f`r` pilot, de patrulare pe mare [i la fluviu, de observare la litoral 

[i altele. Unele dintre aceste for]e [i mijloace au [i caracter de for]e combatante. 

❖ Subsistemul de comunica]ii [i prelucrare automat` a datelor din cadrul 

For]elor de Supraveghere [i Avertizare Timpurie se afl` în curs de realizare [i trebuie 

s` asigure comanda [i controlul centralizate, transmiterea datelor [i a informa]iilor, 

prelucrarea automat` a acestora, precum [i constituirea [i exploatarea bazelor de date 

specifice. Nivelul tehnologic al echipamentelor de comunica]ii fixe [i mobile, introduse 

în dotarea for]elor, în ultimii ani, asigur` leg`turi între toate unit`]ile [i subunit`]ile 

din For]ele de Supraveghere [i Avertizare Timpurie, între e[aloanele de conducere 

a acestora (pentru cooperare), precum [i între acestea [i elementele subsistemului 

de conducere al FSAT. Echipamentele de comunica]ii care au intrat în dotare (tip HARRIS, 

PANTHER) permit atât comunicarea în sistem telegrafic [i fonie, transmiteri de date 

[i imagini la parametri moderni, c#t [i o protec]ie corespunz`toare a datelor [i informa]iilor. 

La diferite niveluri de subordonare sau în cadrul categoriilor de for]e, exist` moderniz`ri 

substan]iale ale mijloacelor fir, radio [i radioreleu, compatibile cu cele occidentale. 

Un alt aspect important al acestui subsistem se refer` la capacit`]ile [i facilit`]ile 

de prelucrare automat` a datelor, lucru impus cu putere de fizionomia probabil` a ac]iunilor 

militare, de rata mare a schimb`rilor [i de viteza rapid` de reac]ie necesar` din partea 

For]elor de Supraveghere [i Avertizare Timpurie. 

❖ Subsistemul de analiz` al For]elor de Supraveghere [i Avertizare Timpurie include 

for]ele [i mijloacele existente în structura statelor majore [i comandamentelor, destinate 

valorific`rii datelor [i informa]iilor, studierii, compil`rii, structur`rii, complet`rii [i actualiz`rii 

bazelor de date specifice FSAT [i sprijinului cu informa]ii al ac]iunilor militare. 

Acest subsistem include [i procedurile de analiz` întrebuin]ate pentru realizarea destina]iei 

acestui sistem. 

55

56 


Rolul [i misiunile For]elor de Supraveghere 

[i Avertizare Timpurie 

Aceste atribu]ii ale For]elor de Supraveghere [i Avertizare Timpurie decurg din rolul 

[i misiunile generale ale Armatei României, a[a cum sunt ele stipulate în documentele 

oficiale [i trebuie s` fie în concordan]` cu evolu]iile ce au loc în mediul de securitate 

[i în interiorul fenomenului militar. Rolul For]elor de Supraveghere [i Avertizare Timpurie 

rezult`, în primul rând, din con]inutul conceptului strategic privind capacitatea defensibil` 

credibil`, care presupune realizarea, optimizarea [i men]inerea, de c`tre ]ara noastr`, 

a unei capacit`]i militare necesare [i credibile, care s` asigure îndeplinirea întregii game 

de misiuni ce pot rezulta din riscurile [i amenin]`rile la adresa securit`]ii na]ionale, 

concomitent cu luarea m`surilor pentru diminuarea efectelor vulnerabilit`]ilor 3 . 

Acest concept strategic are, ca prim` component`, avertizarea timpurie, respectiv 

activit`]ile [i m`surile permanente luate în scopul prevenirii surprinderii strategice 

[i destinate supravegherii, descoperirii, în[tiin]`rii în timp real despre apari]ia indicilor 

privind st`rile de criz` [i conflict sau pericolul declan[`rii unor acte ostile, de agresiune, 

împotriva României, precum [i monitorizarea evolu]iei acestora în timp [i \n spa]iu. 

Totodat`, rolul [i misiunile For]elor de Supraveghere [i Avertizare Timpurie trebuie 

s` fie în concordan]` cu fizionomia probabil` a ac]iunilor militare [i nonmilitare, configura]ia 

structural`, procedeele de ac]iune [i tehnica din înzestrare r`spunzând condi]iilor [i situa]iilor 

ce pot ap`rea în cadrul unor posibile confrunt`ri, din timp de pace, în situa]ii de criz` 

ori de conflict armat. În acest context, trebuie subliniat c` însu[i conceptul de conflict 

include componenta de prevenire [i pe cea postconflict, componente asigurate aproape 

în exclusivitate de for]ele de supraveghere [i avertizare. În alt` ordine de idei, dac` ac]iunile 

vor fi desf`[urate cu for]e de dimensiuni mici, cu structur` modular` [i variabil`, având 

la dispozi]ie capacitatea deosebit` de p`trundere la obiectiv, de disimulare, de distrugere 

[i de protec]ie, atunci devine stringent necesar ca For]ele de Supraveghere [i Avertizare 

Timpurie s` se adapteze la cerin]a identific`rii [i supravegherii unor astfel de for]e adverse, 

s` deplaseze efortul ori capacitatea proprie din spectrul ac]iunilor active în spectrul ac]iunilor 

pasive, pentru ca, la rândul lor, supravegherea [i avertizarea s` nu fie u[or de descoperit. 

O men]iune special`, referitoare la For]ele de Supraveghere [i Avertizare Timpurie, 

se reg`se[te [i în Viziunea strategic` 2010 – Armata României, document care prefigureaz` 

modul cum va ar`ta sau cum trebuie s` arate armata noastr` în perspectiva sfâr[itului 

primului deceniu al secolului XXI. Acest document arat` c`, în scopul îndeplinirii obiectivului 

fundamental al ap`r`rii na]ionale, printre obiectivele militare na]ionale se afl` “prevenirea 

conflictelor [i gestionarea crizelor care ar putea afecta direct securitatea militar` a României, 

sprijinul autorit`]ilor publice în caz de urgen]e civile [i în ac]iuni cu caracter umanitar”, 

precum [i “prevenirea, descurajarea [i z`d`rnicirea unei eventuale agresiuni armate 

împotriva României” 4 . 

De asemenea, prevederile Strategiei de securitate na]ional` a României includ 

[i direc]iile de ac]iune în domeniul ap`r`rii na]ionale, între care misiunea referitoare 

la “constituirea [i consolidarea capacit`]ilor necesare pentru împlinirea performant` 

a obliga]iilor asumate de România, de a participa în cadrul unor opera]iuni de men]inere 

a p`cii, de salvare, de r`spuns la crize, de combatere a terorismului [i de asisten]` umanitar`


la nivelul subregional [i regional” 5 include [i componentele relative la for]ele de supraveghere 

[i avertizare timpurie. 

Din aceste câteva aspecte, putem deduce c` For]ele de Supraveghere [i Avertizare 

Timpurie au un rol important [i activ în toate situa]iile, constituind o component` ac]ional` 

esen]ial` a armatei. În timp de pace, aceste for]e au un rol mai important decât celelalte 

categorii ac]ionale de for]e, asigurând libertatea de ac]iune a structurilor din for]ele 

active (de ac]iune în situa]ii de criz` [i a celor speciale), precum [i a for]elor teritoriale 

\n desf`[urarea activit`]ii de modernizare, preg`tire [i înzestrare conform planurilor. 

Trebuie men]ionat faptul c` For]ele de Supraveghere [i Avertizare Timpurie, 

fiind component` a fiec`rei categorii structurale a armatei – for]ele terestre, aeriene 

[i navale –, vor contribui la avertizarea atât a acestora, cât [i a întregii armate, a factorilor 

de decizie politico-militari de la toate nivelurile ierarhice. 

Un rol deosebit \l au For]ele de Supraveghere [i Avertizare Timpurie în situa]ii 

de criz` ori de conflict armat, atunci când, de regul`, acestea trebuie s` continue îndeplinirea 

misiunilor primite înc` din timp de pace, concomitent cu ridicarea gradual` a capacit`]ii 

opera]ionale, îndeplinirea unor noi misiuni [i concentrarea eforturilor pe zona concret` 

de criz` ori de conflict. Acest lucru presupune, pe de o parte, activarea [i angrenarea 

unor for]e suplimentare pentru îndeplinirea noilor misiuni [i, pe de alt` parte, ridicarea 

capacit`]ii întregului sistem de supraveghere [i avertizare timpurie pentru trecerea 

acestuia în st`ri superioare ale capacit`]ii opera]ionale, specifice situa]iilor de criz` 

[i de conflict armat. 

În situa]ia particip`rii la misiuni multina]ionale sau la opera]ii de sprijin al p`cii, dac` 

se prevede participarea la acestea cu elemente din compunerea For]elor de Supraveghere 

[i Avertizare Timpurie, este necesar ca for]ele [i mijloacele respective s` nu fie dintre 

cele care execut` serviciul de lupt`, iar dac` acest lucru nu poate fi evitat, trebuie dispuse 

imediat m`suri de înlocuire a celor plecate cu alte for]e de aceea[i natur` din cadrul 

celor teritoriale, a c`ror capacitate s` fie ridicat` la nivelul celor active, corespunz`toare 

celor din For]ele de Supraveghere [i Avertizare Timpurie. 

Misiunile generale ale For]elor de Supraveghere [i Avertizare Timpurie sunt: supravegherea 

spa]iului terestru, aerian [i maritim al ]`rii noastre, a spectrului electromagnetic 

[i infraro[u; identificarea indicilor de materializare a riscurilor, amenin]`rilor [i pericolelor 

la adresa securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale, a intereselor statului [i poporului român; procurarea, 

prelucrarea [i difuzarea datelor [i informa]iilor necesare cunoa[terii, în timp real, a situa]iei 

din teritoriul na]ional [i din zonele de interes strategic ale ]`rii noastre, cu prioritate din zona 

de proximitate a României; realizarea [i men]inerea bazelor de date despre situa]ia din spa]iul 

terestru, aerian, naval [i electromagnetic din zonele de interes strategic, despre zonele 

de criz` [i conflict din alte regiuni, dar care au sau pot avea influen]` asupra situa]iei din zona 

]`rii noastre; realizarea imaginii unice a situa]iei [i punerea acesteia la dispozi]ia factorilor 

de decizie [i a for]elor; asigurarea factorilor de conducere, a statelor majore [i a for]elor 

lupt`toare cu date [i informa]ii corespunz`toare e[alonului [i misiunilor fiec`rei categorii; 

supravegherea [i controlul cìlor terestre, aeriene [i maritime de acces spre teritoriul 

na]ional [i spre obiective sau zone importante de pe teritoriul na]ional; realizarea nivelului 

de interoperabilitate corespunz`tor cu sistemele similare ale NATO, ale ]`rilor membre 

ale Alian]ei [i ale ]`rilor vecine, pentru integrarea acestora [i realizarea cooper`rii în domeniile 

57


ce fac obiectul supravegherii [i avertiz`rii timpurii. O relevan]` aparte au misiunile 

componentelor For]elor de Supraveghere [i Avertizare Timpurie din cadrul categoriilor 

de for]e pe care le detaliem în cele ce urmeaz`: 

➣ din cadrul for]elor terestre: cunoa[terea detaliat` a teritoriului na]ional [i a zonei 

de proximitate a ]`rii noastre, a caracteristicilor detaliilor de relief [i planimetrie, precum 

[i a modific`rilor ce au loc în cadrul acestora; supravegherea anumitor zone, direc]ii 

ori por]iuni din teritoriu care au importan]` strategic` ori obiective de importan]` strategic`, 

identificarea modific`rilor ori a evolu]iilor de la starea normal` [i avertizarea despre acestea; 

realizarea unor studii, documentare [i baze de date în leg`tur` cu aceste zone, direc]ii 

ori obiective; organizarea din timp de pace [i executarea, în situa]ii de criz` ori conflict, 

a misiunilor specifice de cercetare, supraveghere [i control, conform regulamentelor 

de lupt`; procurarea, prelucrarea, difuzarea [i valorificarea datelor [i informa]iilor despre 

armatele ]`rilor din spa]iul de interes strategic, structura, înzestrarea, conceptele [i doctrinele, 

instruirea [i modul de ac]iune al acestora; \n situa]ii de criz` [i de conflict armat, 

misiunile de supraveghere [i avertizare cap`t` intensitate, noi forme [i procedee de executare, 

precum [i un volum mai mare; 

➣ din cadrul for]elor aeriene: supravegherea spa]iului aerian cu for]ele [i mijloacele 

specifice de cercetare aerian`, prin [i de radioloca]ie, în scopul cunoa[terii în timp real 

a situa]iei aeriene, identific`rii mijloacelor ce evolueaz` în spa]iul aerian na]ional [i în zonele 

de interes strategic; executarea controlului traficului aerian [i avertizarea asupra ac]iunilor 

de orice natur` în spa]iul aerian al ]`rii noastre; informarea în timp real a factorilor de decizie 

[i a for]elor de leg`tur` cu situa]ia aerian` [i cu evenimentele ce au loc în spa]iul aerian 

na]ional [i în zonele de interes; crearea condi]iilor corespunz`toare, din timp de pace, 

pentru amplificarea gradual` a m`surilor [i activit`]ilor for]elor [i mijloacelor aeriene 

de supraveghere [i avertizare timpurie, potrivit amenin]`rilor din spa]iul aerian; identificarea 

[i transmiterea, în timp real, a traiectelor ]intelor [i aparatelor aeriene proprii, raportarea 

înc`lc`rilor la regimul de zbor în spa]iul aerian na]ional, a zborurilor neautorizate sau a celor 

efectuate în zonele restric]ionate; executarea cùt`rii aparatelor aeriene c`zute sau 

disp`rute, precum [i a salv`rii echipajelor [i persoanelor (SAR); procurarea cu mijloace 

aeriene a datelor [i informa]iilor din mediul aerian, terestru [i maritim, transmiterea în timp 

real a acestora la factorii de decizie [i la for]ele interesate; colectarea, transmiterea 

[i prelucrarea datelor [i informa]iilor cu caracter meteorologic, hidrografic [i geografic 

din zonele de interes strategic; 

➣ din cadrul for]elor navale: supravegherea [i avertizarea asupra situa]iei din zonele 

de frontier` la mare [i fluviu, a m`rii teritoriale, a zonei lagunare [i a Zonei Economice 

Exclusive a ]`rii noastre; cùtarea [i salvarea navelor [i aeronavelor, precum [i a echipajelor 

acestora aflate în pericol ori disp`rute; cercetarea hidrografic`, realizarea de h`r]i [i documente 

maritime [i rutiere fluviale; supravegherea comunica]iilor maritime [i fluviale, 

a porturilor [i obiectivelor de la litoral, a platformelor petroliere maritime; executarea 

observ`rii cu nave de lupt` [i mijloace radiotehnice (electronice) de pe litoral, a activit`]ilor 

pe mare, în scopul avertiz`rii timpurii asupra situa]iei navale. 

Un domeniu important de supraveghere [i avertizare se refer` la spectrul 

electromagnetic în care, în ultimele decenii, au avut loc cele mai mari muta]ii, domeniul 

fiind considerat ca o dimensiune distinct` a conflictului, iar for]ele [i mijloacele specializate 

58


reg`sindu-se în toate categoriile de for]e. Particularit`]ile [i diferen]ierile specifice 

confrunt`rii din spectrul electromagnetic impun prezentarea separat` a misiunilor 

componentei electromagnetice a For]elor de Supraveghere [i Avertizare Timpurie: supravegherea 

ac]iunilor mijloacelor electromagnetice din zonele de interes strategic, în vederea 

prevenirii surprinderii strategice în spectrul electromagnetic; desf`[urarea ac]iunilor proprii 

de sprijin electronic – cercetarea spectrului electromagnetic; identificarea emisiunilor 

electromagnetice [i a caracteristicilor tehnice (amprentei) [i geografice ale acestora; 

prelucrarea, stocarea [i valorificarea datelor [i a informa]iilor ob]inute din spectrul 

electromagnetic, în scopul cunoa[terii permanente, în timp real, a situa]iei electronice 

din zonele de interes strategic; avertizarea factorilor de decizie [i a for]elor despre amenin]`rile 

din spectrul electromagnetic, evenimentele [i schimb`rile ce survin, astfel ca datele 

[i informa]iile furnizate s` poat` fi comparate ori compilate cu cele procurate din alte surse; 

realizarea bazelor de date specifice; executarea serviciului de lupt` – supravegherea 

electronic`. În timp de pace, for]ele [i mijloacele de r`zboi electronic, pentru îndeplinirea 

unora dintre misiunile For]elor de Supraveghere [i Avertizare Timpurie, realizeaz` 

un dispozitiv opera]ional din care execut` supravegherea electronic` [i din care trec, 

în mod gradual, la executarea misiunilor specifice situa]iilor de criz` ori de conflict armat. 

În astfel de situa]ii, aceste for]e [i mijloace î[i concentreaz` eforturile pe zonele de criz`, 

sprijin` grup`rile de for]e constituite pentru gestionarea crizelor sau rezolvarea conflictelor 

ori particip` la opera]iunile multina]ionale întrunite, în cadrul for]elor multina]ionale. 

Problematica proiect`rii, realiz`rii, preg`tirii [i dot`rii For]elor de Supraveghere [i Avertizare 

Timpurie este complex`, Armata României aflându-se la început de drum pentru implementarea 

acestei categorii ac]ionale de for]e. Este necesar, în primul rând, s` fie studiat` 

toat` gama de probleme legate de acest domeniu [i, apoi, elaborate reglement`rile 

corespunz`toare. Dintre subiectele de interes pot fi acum identificate cele privind cerin]ele 

opera]ionale la care aceste for]e trebuie s` r`spund`, modalit`]ile de cre[tere a capacit`]ii 

de reac]ie a acestora, precum [i cele de preg`tire [i opera]ionalizare complex`. 

Desigur, nu în ultimul rând, este necesar` elucidarea problemei elabor`rii doctrinei 

For]elor de Supraveghere [i Avertizare Timpurie, precum [i a aspectelor referitoare la 

conducerea acestora, care ar trebui s` asigure baza conceptual` a celorlalte demersuri. 

BIBLIOGRAFIE 

1. Strategia militar` a Rom#niei, proiect, 7 mai 2002, p. 16-17. 

2. Idem, p. 16 -17 

3. Idem, p. 9. 

4. Viziunea strategic` 2010 – Armata României, Editura Militar`, Bucure[ti, 2001, p. 8. 

5. Strategia de securitate na]ional` a României, Bucure[ti, noiembrie 2001, p. 34. 

*** NATO Generic Early Warning Handbook, Bruxelles, 2001. 

*** Land Operations 2020, Bruxelles, 1999. 

59

60 


ATRIBU}IILE ORGANELOR 

MILITARE TERITORIALE 

ÎN SITUA}II EXCEP}IONALE 

Locotenent-colonel Georgel RUSU 

Competen]e ale organelor militare teritoriale 

în situa]ii excep]ionale 

|n ultimii ani, se vorbe[te tot mai mult despre locul [i rolul organismului militar 

în rezolvarea situa]iilor de criz` ori a st`rilor excep]ionale. Abord`rile teoretice nu constituie 

o noutate absolut`; noi sunt îns` condi]iile, dimensiunile [i modul de manifestare a crizelor, 

dup` cum, noi trebuie s` fie [i solu]iile care s` se fundamenteze pe principiile ce guverneaz` 

statul de drept. 

Este cunoscut faptul c`, în situa]ii excep]ionale, for]ele armate cap`t`, al`turi de multe 

dintre entit`]ile social-economice [i administrative prev`zute a func]iona în astfel de situa]ii, 

dimensiuni mai mari. Întreaga panoplie a actelor normative din domeniul ap`r`rii 

încearc` s` contureze cadrul de drept reglementat în care s` se realizeze punerea în valoare 

la parametrii proiecta]i a for]elor destinate ap`r`rii. Acesta este, înainte [i dincolo de orice 

gen de argumentare, un atribut al politicului care decide dimensiunile ap`r`rii lu#nd 

în calcul alian]ele, rezisten]a prin cultur`, grupurile [i posibilit`]ile de lobby, factorii 

psihologici etc. Pentru nivelul ripostelor de tip armat, sarcina de a le concepe într-un mod 

coerent [i a le organiza ac]ional [i func]ional revine în special teoreticienilor militari. Sesizarea 

factorului politic are loc numai în situa]ii de contradic]ie de legi, de insuficient` reglementare 

sau c#nd se propun solu]ii ministrului ap`r`rii na]ionale, acolo unde armonizarea se poate 

realiza prin ordine ale acestuia. 

Cadrul normativ nou creat în domeniul ap`r`rii dup` 1989 a adus îns`, pe lâng` 

importante rezolv`ri a[teptate, [i unele ne\mpliniri, ceea ce este de în]eles av#nd \n vedere 

ritmul în care s-a lucrat, bagajul de experien]` în domeniu sau exerci]iul democratic 

al deciden]ilor. În acest punct am vrea s` ne oprim la art. 4 al Legii 45/1994, potrivit c`ruia 

“în caz de agresiune, (…) vor fi angajate toate resursele materiale [i umane necesare 

respingerii acesteia” – prevedere pe care, în revista Gândirea militar` româneasc` 

nr. 5/2001, colonelul dr. ing. Dumitru {cheianu o aprecia ca fiind o axiom`. 

|n condi]iile actuale ale restrângerii dimensiunilor organismului militar, atât la pace, 

cât [i la r`zboi, se pune \ntrebarea dac`, în cazul apari]iei unui pericol mai mare decât 

cel c`ruia i-ar putea face fa]` for]ele armate, mesajul din paragraful de lege mai r`mâne 

valabil.


Disjunc]ia de responsabilitate face [i ea parte din logica juridic` [i din exerci]iul 

democratic. Acesta este doar unul dintre aspectele de acest gen din domeniul normativ 

al ap`r`rii. Aceste necorel`ri ies mult mai bine în eviden]` la nivelul organelor militare 

teritoriale, acolo unde se afl` interfa]a rela]iilor for]e armate – societate civil`, unde se realizeaz` 

transferul de resurse umane [i materiale [i unde au loc “ciocnirile normative”. Fiecare 

act normativ în domeniu rezolv` problemele de baz` pentru care a fost adoptat. |n ansamblu, 

pachetul normativ al ap`r`rii prezint` înc` multe fisuri, discontinuit`]i [i neordon`ri. 

Unele exprim`ri generice, fire[ti pentru gradul de generalitate al unei legi, nu au fost 

urmate de explica]ii teoretice sau organizatorice care s` creeze [i un câmp ac]ional eficient. 

Astfel s-a l`sat loc unor interpret`ri nepotrivite sau chiar unei lipse de precizie. Alte reglement`ri 

inferior ierarhizate legilor au venit s` contramandeze sau s` perturbe 

func]ionalitatea actelor normative elaborate în sensul rezolv`rii domeniului specific. 

Astfel de neconcordan]e pot avea ca rezultante mari disfunc]ionalit`]i ale organismului 

militar în situa]ii deosebite. 

Reglement`rile cuprinse în unele din actele normative din domeniul ap`r`rii prev`d 

cedarea unei p`r]i a atribu]iilor conducerii social-politice [i administrative c`tre autoritatea 

militar` [i restrângerea totodat` a unor drepturi [i libert`]i cet`]ene[ti pân` la rezolvarea 

situa]iei. |n acest sens, art. 7(1) din Ordonan]a de urgen]` a Guvernului privind regimul 

st`rii de asediu [i regimul st`rii de urgen]` precizeaz` c` “La instituirea st`rii de asediu 

sau a st`rii de urgen]`, unele atribu]ii ale administra]iei publice centrale [i locale, legate 

de aplicarea dispozi]iilor art. 20 din prezenta ordonan]` de urgen]`, trec în competen]a 

autorit`]ilor civile [i militare prev`zute în decretul de instituire a st`rii de asediu 

sau de urgen]`”. 

St`rile excep]ionale impun deci transferul unor atribu]ii ale administra]iei publice 

centrale [i locale autorit`]ilor militare. 

Organele militare teritoriale, aflate la confluen]a locurilor de ac]iune ale tuturor 

institu]iilor cu sarcini în asigurarea fuc]ion`rii socialului în situa]ii excep]ionale, se reg`sesc 

cu atribu]ii în absolut toate actele normative din domeniul ap`r`rii. Ele constituie gestionarul 

majorit`]ii resurselor care se pun în mi[care, ordonatorul mi[c`rii fiind de iure [i de facto 

comandantul centrului militar jude]ean. Transferul unor atribu]ii ale administra]iei 

publice centrale [i locale autorit`]ilor militare în situa]ii excep]ionale reprezint` un principiu 

de drept care se reg`se[te în legisla]ia multor state. 

În acest sens, toate reglement`rile normative în domeniu urm`resc func]ionarea 

autoritar` nu numai a organiza]iei militare, ci [i a tuturor entit`]ilor economice, administrative 

[i sociale prev`zute a fiin]a în sistemul integrat al ap`r`rii na]ionale. A[a cum reiese 

din legisla]ia specific`, func]ionarea socialului în situa]ii excep]ionale poate fi reprezentat` 

ca în figura de la pagina 62. 

Amploarea [i complexitatea sarcinilor organelor militare teritoriale au crescut în ultimii 

ani dintr-o multitudine de motive, dintre care amintim: 

• reducerea efectivelor din unit`]i [i a tehnicii [i materialelor din gestiunea de pace, 

ceea ce înseamn` o înc`rcare suplimentar` pe seama asigur`rii prin grija organelor militare 

teritoriale; 

61

62 


*1 Pentru situa]iile prev`zute 

de art. 22 din Legea 45/1994, CSAT 

hot`r`[te trecerea unor entit`]i economice 

din pozi]ia “B” în pozi]ia “A” unde 

societ`]ile comerciale cap`t` indicative 

de UM [i o organizare [i func- 

]ionare stabilite prin hot`râre 

de Guvern. Problema care se pune 

este aceea a încadr`rii agen]ilor economici 

respectivi cu personal asemeni 

oric`rei UM. 

*2 Legea 46/1996 privind preg`tirea 

popula]iei pentru ap`rare 

[i HG 25/1995 privind completerea 

for]ei de munc` necesar` la r`zboi 

cu personal cu obliga]ii militare. 

*3 Chemarea pentru prest`ri 

de servicii în interes public (Legea 

132/1997 privind rechizi]iile de bunuri 

[i prest`rile de servicii în interes 

public). 

• adoptarea unor acte normative mai complexe, în concordan]` cu legisla]ia unui stat 

de drept, înseamn` mai mult` munc`, mai mult timp consumat, mai multe persoane calificate 

[i mai multe resurse consumate de c`tre centrele militare; 

• cadrul economico-social actual prezint` o mobilitate f`r` precedent a resurselor, 

care îngreuneaz` foarte mult activitatea centrelor militare. 

Compunerea celor dou` mari domenii care urmeaz` a fi asigurate cu resurse umane 

[i materiale se concretizeaz` în “cadrul de mobilizare” pentru “A” [i “planul de mobilizare 

a economiei” pentru “B”. Se folose[te acela[i termen de “mobilizare” atât pentru resurse 

umane, cât [i pentru cele materiale din ra]iunea de responsabilizare a persoanei [i pentru 

a realiza controlul asupra mi[c`rii [i asigurarea func]ion`rii integrate în sistemul for]elor 

destinate ap`r`rii sau ale celor prev`zute pentru societatea civil` în astfel de situa]ii. 

|n acest sens, art. 9 din Legea 45/1994 prevede c`:“Pentru asigurarea conducerii 

unitare pe timp de r`zboi, în fiecare jude] [i în municipiul Bucure[ti se înfiin]eaz`, prin 

hot`rârea Consiliului Suprem de Ap`rare a }`rii, func]ia de comandant militar subordonat 

Marelui Cartier General”. Chiar dac` nu este expres nominalizat` persoana, toate actele 

normative din domeniul ap`r`rii [i atribu]iile institu]ionale desemneaz` în acest loc 

pe comandantul Centrului Militar. 

El este [eful institu]iei care are eviden]a resurselor [i cadrul în care urmeaz` 

s` func]ioneze acestea. |n virtutea Legii nr. 46 – privind preg`tirea popula]iei pentru ap`rare, 

art. 40-41, “Centrele militare jude]ene,municipale [i de sector pot chema recru]ii [i rezervi[tii 

pentru precizarea unor date. Chemarea cet`]enilor la centrele militare jude]ene, municipale 

[i de sector se face pe baza ordinului de chemare” [i art. 32 – Chemarea rezervi[tilor 

la concentrare [i la mobilizare se face prin ordine de chemare”. În acela[i sens func]ioneaz` 

[i prevederile Legii 132/1997 privind rechizi]iile de bunuri [i prest`rile de servicii în interes 

public care, la art. 6, precizeaz` c`: “Rechizi]ionarea bunurilor [i chemarea persoanelor fizice


pentru prest`ri de servicii în interes public, în situa]iile prev`zute în prezenta lege, se fac 

de c`tre centrele militare jude]ene [i al municipiului Bucure[ti”, iar art.16, din acela[i 

act normativ, arat` c` “mijloacele de transport auto [i tehnica de constuc]ii vor fi preluate 

cu [oferii [i, respectiv, cu mecanicii conductori”. Aducerea persoanelor în fa]a r`spunderii 

juridice de tip militar este îns` cel mai bine relevat` în art.18 din Legea 132/1997: “În timpul 

mobiliz`rii sau pe timp de r`zboi, persoanele chemate pentru prest`ri de servicii în interes 

public sunt supuse regulamentelor, disciplinei [i jurisdic]iei militare”. Ideea în care legiuitorul 

a dispus este [i mai mult înt`rit` de prevederea de la paragraful 3 al aceluia[i articol: “Persoanele 

care nu au fost luate în eviden]` militar` sunt considerate militari cu gradul de soldat”. 

Calea logico-juridic` de interpretare a legisla]iei este completat` de determin`rile 

pragmatice ale locului [i rolului celorlalte autorit`]i [i organe militare din jude] care sunt 

în mod cert angajate cu alte sarcini decât cele pe care le preg`te[te [i le ordon` centrul militar. 

Acestea sunt numai o parte din premisele care stabilesc, f`r` dubiu, pe comandantul centrului 

militar în func]ia de comandant militar al jude]ului, respectiv al municipiului Bucure[ti. 

În baza principiului de drept care spune c` “cine poate mai mult poate [i mai pu]in”, 

prevederea din legea 132/1997 – privind rechizi]iile de bunuri [i prest`rile de servicii 

în interes public de la art. 6 al. (4) “În mod excep]ional în timp de r`zboi, orice comandant 

de subunitate sau unitate militar` similar` sau superioar` batalionului (…) este autorizat 

s` hot`rasc` rechizi]ionarea de bunuri (…)” denot` c` autoritatea [i competen]ele 

comandantului centrului militar sunt superioare celor ale unui comandant de batalion. 

Concluzia se sprijin` [i pe autoritatea comandantului centrului militar de a ordona achizi]ionarea 

unui num`r mult mai mare de resurse [i, mai ales, pe abilitarea de a ordona persoanelor 

fizice [i juridice civile. 

Aceast` dimensiune a centrului militar impune, mai ales acum, când rolul resurselor 

care urmeaz` a se asigura din societatea civil` a crescut, în]elegerea faptului c` organele 

militare teritoriale nu înseamn` numai recrutare-încorporare [i eviden]a rezervi[tilor 

[i veteranilor. Ele desf`[oar`, dincolo de acestea, activit`]i care ]in de rela]iile cu societatea 

civil` [i de efectuarea fluxurilor de asigurare cu resurse atât pentru beneficiarii militari 

din “zona A”, cât [i pentru entit`]ile civile din “zona B”. 

Controlul societ`]ii civile asupra autorit`]ii 

militare la nivel local 

Fluxul de asigurare cu bunuri prev`zute a se rechizi]iona [i persoanele care urmeaz` 

a fi chemate pentru prest`ri de servicii, conform hot`rârii Comisiei mixte de rechizi]ii 

[i reparti]ie pentru entit`]ile civile prev`zute a func]iona la r`zboi, din cadrul Serviciului 

de Mobilizare a Economiei [i Preg`tire aTeritoriului pentru Ap`rare (SMEPTA), se materializeaz` 

[i se “garanteaz`” prin activitatea centrului militar. Metodologia de executare 

a rechizi]iilor [i prest`rilor de servicii (capitolul V din H.G. 11/1998) precizeaz` 

c` “(2) Serviciul de mobilizare a economiei [i preg`tire a teritoriului pentru ap`rare 

trimite centrului militar reparti]ia astfel stabilit`, în vederea întocmirii ordinelor de predare 

[i de chemare”, activitate pentru care, de regul`, este necesar` o cantitate mult mai mare 

de resurse decât pentru beneficiarii militari. |n consecin]`, efortul din partea centrului 

63


militar este mai mare, fapt necunoscut autorit`]ilor militare din afara organelor militare 

teritoriale (OMT). El presupune personal calificat [i specializat, mult timp [i o logistic` 

ce cuprinde mijloace de transport, motokilometri, formulare, mape etc. necesare pentru 

lucrul cu câteva sute de agen]i economici [i câteva mii de persoane fizice, la nivelul fiec`rui 

jude]. Prin intermediul acestui flux stabilit de legisla]ia în vigoare sunt asigurate cu sarcini 

la r`zboi autorit`]ile publice, institu]iile [i agen]ii economici, forma]iunile de protec]ie civil` etc. 

Figura al`turat` prezint` 

modalitatea de rezolvare 

a complet`rii [i mobiliz`rii 

prin rechizi]ii de bunuri 

[i chemarea de persoane 

pentru prestarea de servicii 

în interes public conform 

noilor reglement`ri în domeniu. 

Acestea corespund 

cadrului normativ care 

caracterizeaz` statul de drept, 

asigur` transparen]a transferului 

de resurse [i controlul 

societ`]ii civile asupra for]elor 

armate, inclusiv pe plan local. 

De asemenea, acest flux 

se interconexeaz` cu cel 

al mobiliz`rii la locul de munc` pentru resursele umane cu obliga]ii militare. 

Chiar [i pentru situatii excep]ionale care pot ap`rea pe timp de pace, centrul 

militar este angajat la declan[area opera]iunilor în sistemul integrat de interven]ie 

a protec]iei civile, preg`tit din vreme, conform Legii nr. 106/1996, O.G. nr. 47/1994, O.U.G. 

nr. 14/2000, H.G.222/1997 sau, a[a cum prevede art. 30 din Legea 46/1996, c` “În situa]ii 

deosebite, determinate de apari]ia unor dezastre, a unor grave perturb`ri în unele sectoare 

de activitate, vitale pentru economia na]ional`, întregul personal cu [i f`r` obliga]ii militare 

din sectorul de activitate afectat poate fi mobilizat la locul de munc`”. 

Aceste argument`ri, coroborate cu prevederile normative care ]in de eviden]a militar`, 

de recunoa[terea particip`rii la un moment dat la efortul militar, dau dimensiuni de importan]` 

deosebit` centrului militar, dimensiuni care nu pot fi asimilate la modul direct cu cele 

ale unui batalion sau cele ale unei brig`zi. Altele sunt criteriile de analiz` a importan]ei 

[i semnifica]iei acestei institu]ii. Ele ]in de actul de autoritate militar` emanat de c`tre 

comandantul centrului militar, care ordon` mi[carea [i integrarea resurselor umane 

[i materiale, organizeaz` asigurarea cu resurse, atât pentru beneficiarii militari, cât [i pentru 

civili, în situa]iile excep]ionale prev`zute de lege, de gestionarea unor resurse care 

în num`r [i complexitate dep`[esc, la nivel jude]ean, pe cele ale unui corp de armat`. 

Ele sunt continuate de cele care ]in de eviden]a [i recunoa[terea moral` [i material` 

a particip`rii la efortul militar, atât pe timp de pace, cât [i în situa]ii excep]ionale. 

Toate acestea presupun, în primul rând, temeinice cuno[tin]e specifice pentru personalul 

organelor militare teritoriale dintr-o multitudine de domenii conexe managementului militar 

64


(juridic, tehnic, medical, logistic, economico-administrativ), dar [i disponibilit`]i deosebite 

de a le aplica la confluen]a dintre societatea civil` [i autoritatea militar`. Aceast` preg`tire 

cu un specific aparte, care nu se înva]` în institu]iile militare de profil, necesit` timp, 

studiu [i preluare de experien]`. Organele militare teritoriale au încetat de mult` vreme 

s` mai fie privite ca un “cimitir al elefan]ilor”; oamenii de care este nevoie în sistem trebuie 

s` fie de calitate, astfel \nc#t s` permit` asigurarea cu resurse într-un mediu care difer` total 

de cel dinainte de1989. De asemenea, organele militare teritoriale sunt abilitate prin 

H.G. 203/1995 s` efectueze preg`tirea conduc`torilor autorit`]ilor administra]iei publice, 

ai agen]ilor economici [i ai institu]iilor publice cu sarcini la mobilizare, în vederea îndeplinirii 

atribu]iilor ce le revin pe linia ap`r`rii na]ionale, iar prin ordinul comun M. 53/03.06.1998 / 

/S/759/05.06.1998 al mini[trilor ap`r`rii na]ionale [i de interne, instruirea periodic` 

a personalului unit`]ilor de poli]ie pe linia eviden]ei [i a punerii în mi[care a resurselor 

umane [i materiale prev`zute pentru fiecare situa]ie excep]ional`, în parte. 

Lucrul permanent cu societatea civil`, prin specificul activit`]ii, prin pozi]ie [i importan]` 

fac din centrul militar nu numai interfa]a for]e armate-societate civil`, ci chiar institu]ia 

care organizeaz` [i asigur` fuc]ionarea socialului în situa]ii excep]ionale . 

Prevederea din Legea nr. 45/1994, conform c`reia “La proclamarea st`rii de asediu 

sau de urgen]`, la declararea mobiliz`rii ori a st`rii de r`zboi (…) prin hot`râre 

a Consiliului Suprem de Ap`rare a }`rii, agen]ii economici a c`ror activitate este nemijlocit 

legat` de asigurarea resurselor necesare ap`r`rii pot fi militariza]i”, nu poate fi apreciat` 

ca “incert`” (Gândirea militar` româneasc`, nr. 5/2001, p. 116 ). Aceast` prevedere 

se aplic` pentru entit`]ile care fabric` armament, muni]ii, componente sau articole absolut 

necesare r`zboiului sau uzului civil în situa]ii excep]ionale [i care presupun cu stringen]` 

func]ionarea într-un sistem autoritar. Va avea nevoie de mobilizare la locul de munc` 

sau chiar de rechizi]ii [i chemarea de personal pentru prest`ri de servicii în interes public 

o întreprindere care fabric` peste posibilit`]ile de pace unelte sau utilaje pentru entit`]ile 

prev`zute a func]iona la r`zboi. 

În acelea[i condi]ii, o fabric` de armament, de muni]ii etc. face îns` obiectul trecerii 

succesive prin dou` trepte: prima, în afara loviturilor directe sau a pericolului iminent 

al acestora, [i a doua, care presupune redislocare în alt` localitate, moment în care asupra 

personalului nu mai sunt suficiente constrângerile impuse prin mobilizarea la locul de munc` 

sau chemarea pentru prest`ri de servicii [i devine necesar` o restrângere aplicat` libert`]ilor 

individului – militarizarea. Aceasta presupune acceptarea dincolo de propria voin]` 

a comport`rii în regim militar în timp [i spa]iu, adic` însu[irea obliga]iilor [i drepturilor 

militarului [i renun]area la cele ale cet`]eanului civil, cele ale mobilizatului la locul de munc` 

sau cele ale prestatorului de servicii. Este acest fenomen nu numai o chestiune de form`, 

de aceptare a mi[c`rii, a priva]iunilor, ci [i una de fond cu privire la drepturile [i obliga]iile 

personalului care nu mai face parte în acest caz din societatea comercial` X, ci din U.M…. 

În acest loc se creeaz` deja un spa]iu de ac]iune a juridicului la noi dimensiuni atât 

din perspectiva individului, cât [i din cea a statului, câmp care poate face obiectul unui studiu 

separat. În acela[i timp se impun o serie de recorel`ri de termene [i mai ales de sincroniz`ri 

ale mobiliz`rii unor entit`]i din “zona B” cu cele care s` corespund` necesarului unit`]ilor 

militare din “zona A”, astfel încât s` existe suportul economic corespunz`tor treptelor, 

65

66 


etapelor sau st`rilor. În acest sens, actul normativ necesar poate însemna un ordin comun 

al ministrului ap`r`rii na]ionale cu [eful Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale. 

Pentru o sum` de situa]ii [i cazuri exist` un cadru normativ conturat, pentru altele, 

sistemul normativ al ap`r`rii prezint`, a[a cum remarcam la începutul acestui articol, o serie 

de neajunsuri care se cer a fi reglementate. Acest fapt se poate realiza în baza unui demers 

teoretic întreprins în a[a fel încât s` construiasc` pe actualul cadru legal al statului de drept, 

suportul conceptual, organizatoric [i ac]ional de manifestare eficient`, nestingherit` 

[i oportun` a func]ion`rii garantate a socialului în situa]ii excep]ionale. 

BIBLIOGRAFIE 

*** Legea ap`r`rii na]ionale a României, nr. 45/01.07.1994. 

*** Legea privind preg`tirea economiei na]ionale [i a teritoriului pentru ap`rare, nr. 73/05.07.1995. 

*** Legea privind preg`tirea popula]iei pentru ap`rare, nr. 46/05.06.1996. 

*** Legea protec]iei civile, nr. 106/25.06.1996. 

*** Legea privind rechizi]iile de bunuri [i prest`rile de servicii în interes public, nr.132/15.17.1997. 

*** Ordonan]a de urgen]` a Guvernului privind regimul st`rii de asediu [i regimul st`rii de urgen]` 

nr. 1/21.01.1999. 

*** Ordonan]a de urgen]` a Guvernului privind organizarea [i func]ionarea Ministerului Ap`r`rii 

Na]ionale, nr. 65/15.06.2000. 

*** Hot`rârea Guvernului pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 132/1997, 

privind rechizi]iile de bunuri [i prest`rile de servicii în interes public nr. 11/19. 01. 1998 

*** Diaconescu, Gheorghe; {erban, F.; Pavel N., Controlul democratic asupra armatei în România, 

Bucure[ti, Editura Enciclopedic`, 1996. 

*** Col. dr. Bè]elu Vasile, Protec]ia mobiliz`rii for]elor terestre, Ed. Militar`, Bucure[ti, 2001 

*** Mr. Rusu Georgel, Interfa]a societatea civil` – autoritatea militar`, în Revista For]elor Terestre, 

nr. 2/2000. 

*** Lt. col. Rusu, Georgel, Sistemul informa]ional integrat al administra]iei publice în revista Economie 

[i administra]ie local`, nr. 3/2001. 

*** Lt. col. Rusu Georgel, Rechizi]ia de bunuri – determin`ri [i delimit`ri conceptuale, abord`ri 

metodologice [i procedurale în revista Gândirea militar` româneasc` nr. 3/2001.

CONFLICTUL DIN AFGANISTAN 

- procedee utilizate ;n ducerea ac]iunilor militare 

[i ;n angajarea avia]iei [i ap\r\rii aeriene - 

Locotenent-comandor Florinel-Dumitru ZAI} 

O 

pera]iunea ENDURING FREEDOM din Afganistan, declan[at` 

la 7 octombrie 2001, a \nceput cu campania aerian` ofensiv` \n care au fost 

\ntrebuin]ate aproximativ 350 de aeronave din toate categoriile de avia]ie, 

majoritatea apar]in#nd SUA, la care s-au adùgat cele britanice, franceze, germane 

[i ale altor state. 

Campania aerian` poate fi considerat` de amploare medie, at#t din punctul de vedere 

al volumului de tehnic` \ntrebuin]at`, c#t [i din cel al \ntinderii \n timp. 

Au fost executate 15 000 de ie[iri/avion, din care 7 100 apar]in For]elor Aeriene 

[i For]elor Navale ale SUA, iar 800, avia]iei celorlalte state prietene. 

For]ele Aeriene ale SUA au executat 450 de ie[iri/avion \n misiuni de recunoa[tere, 

de supraveghere [i cercetare [i 3 150 de ie[iri/avion \n misiuni de atac la sol [i bombardament, 

lans#nd un total de 6 500 t de muni]ie. For]ele Aeriene ale SUA au lovit [i distrus, 

p#n` la 07.12.2001, trei sferturi din obiectivele planificate la \nceputul campaniei aeriene. 

Obiectivele ac]iunilor militare 

Ac]iunile militare desf`[urate \n cadrul campaniei aeriene ENDURING FREEDOM 

au urm`rit \n principal: 

• distrugerea mijloacelor de ap`rare antiaerian`, a tehnicii de avia]ie [i a for]ei vii 

talibane; 

• realizarea domina]iei aeriene (termen ce reprezint` o escaladare a conceptului 

de cucerire [i men]inere a suprema]iei aeriene, ce devine astfel generalizat` 

pe toat` durata conflictului [i pe \ntreg teatrul de ac]iuni militare); 

• dezorganizarea sistemului de comand` [i control al for]elor talibane; 

• neutralizarea liniilor de aprovizionare [i de asigurare logistic`; 

• distrugerea capacit`]ilor economice de natur` s` sus]in` efortul de r`zboi al talibanilor; 

• nimicirea bazelor de instruire a membrilor organiza]iilor teroriste. 

Pentru realizarea acestor obiective, SUA [i-au adaptat strategia de ducere a ac]iunilor 

militare \n func]ie de situ]ia local` [i de capacitatea for]elor talibane de a \ntreprinde ac]iunile 

de lupt`. Totodat`, s-au urm`rit experimentarea unor categorii de tehnic` militar` [i procedee 

de lovire a ]intelor la sol, precum [i reevaluarea folosirii unor tipuri de tehnic` militar` 

mai veche. 

67

68 


Considerente privind ;ntrebuin]area 

for]elor aeriene 

|ntrebuin]area for]elor aeriene a avut la baz` urm`toarele considerente: 

➫ frontul [i ad#ncimea opera]iei aeriene ofensive au fost considerabile (peste 1 000 km); 

➫ valoarea sc`zut` a tehnicii de avia]ie [i de ap`rare aerian` afgane; 

➫ gradul redus de disponibilitate, uzura fizic` [i moral` apreciabile ale tehnicii de avia]ie 

[i ap`rare aerian`; 

➫ capacitatea limitat` a inamicului de a se ap`ra \mpotriva atacurilor pe timp de noapte; 

➫ folosirea avia]iei tactice de pe portavioane [i activitatea de sus]inere logistic` a opera]iunilor 

s-au dovedit foarte dificile, deoarece Afganistanul nu are ie[ire la mare; 

➫ limitarea pierderilor \n r#ndul for]elor proprii prin aplicarea principiului “pierderi 

zero”(aversiunea SUA fa]` de posibilele pierderi umane a devenit deja o component` 

a planific`rii ac]iunilor militare); 

➫ terenul asigur` facilit`]i foarte bune de acoperire [i disimulare pentru trupele inamice; 

➫ posibilitatea ob]inerii, prin presiuni diplomatice, a unor baze aeriene sau facilit`]i 

\n statele vecine Afganistanului, precum [i asigurarea unor baze intermediare 

(de etap`); 

➫ condi]iile de clim` care, la data \nceperii campaniei, erau favorabile ducerii ac]iunilor 

militare, mai ales prin folosirea avia]iei [i a mijloacelor de r`zboi electronic (un regim 

de temperatur` moderat, plafon de nori ridicat, umiditatea relativ sc`zut`). 

:ntrebuin]area diferitelor categorii de avia]ie 

[i a rachetelor de croazier\ 

Din analiza factologic` a tipului de ac]iuni militare 

Avia]ia de cercetare 

supuse studiului reiese c` pe timpul campaniei aeriene 

au fost \ntrebuin]ate urm`toarele mijloace de cercetare, de recunoa[tere [i avertizare: 

➣ avionul de cercetare f`r` pilot (UAV) RQ-1 ”Predator”; 

➣ avionul de cercetare electronic` RC-135V/W “Rivet Joint”; 

➣ avionul de recunoa[tere aerian` de mare altitudine U-2; 

➣ avionul de cercetare [i conducere a atacului la sol E-8 “JSTARS”; 

➣ avionul de recunoa[tere f`r` pilot RQ-4 “Global Hawk”; 

➣ avionul E-3D “SENTRY”, pentru misiuni de avertizare timpurie; 

➣ avionul “CANBERRA” PR9 pentru misiuni de recunoa[tere; 

➣ avionul de cercetare de radioloca]ie la mare distan]` E2-C “HAWKEYE”. 

A fost realizat` o arhitectur` de cercetare multistratificat`, incluz#nd de la sateli]i 

de cercetare p#n` la avioane de cercetare f`r` pilot, ceea ce a facilitat ob]inerea [i transmiterea 

informa]iilor aproape \n timp real. 

Avia]ia de croazier` Rachetele de croazier` “TOMAHAWK” au fost 

\ntrebuin]ate la declan[area campaniei aeriene, 

\n cadrul primelor dou` lovituri aeriene, [i au precedat, de fiecare dat`, ac]iunile avia]iei

de bombardament strategic. Lansarea rachetelor s-a executat de pe navele de suprafa]` 

[i submarinele din gruparea maritim` dislocat` \n Marea Arabic`. 

Rachetele de croazier` au vizat urm`toarele obiective militare din Kabul, Khandahar 

[i din alte zone din Afganistan, mai importante fiind: 

➫ sistemul de comunica]ii, comand` [i control al for]elor talibane; 

➫ elementele sistemului de ap`rare antiaerian` [i ale unor baze aeriene talibane; 

➫ taberele de preg`tire a terori[tilor; 

➫ alte amplasamente militare [i economice aflate sub controlul regimului taliban 

(centrale electrice etc.) 

|n cadrul primei lovituri aeriene au fost lansate aproximativ 50 de rachete de croazier` 

de pe 7 nave de suprafa]` [i 2 submarine. 

Avia]ia de bombardament 

strategic 

Avia]ia de bombardament strategic 

a executat misiuni cu avioane de tipul 

B-1 LANCER, B-2 SPIRIT [i B-52 

STRATOFORTRESS. Bombardierele strategice de tipul B-52 [i B-1 au decolat de la baza 

aerian` britanic` “Diego Garcia” din Oceanul Indian, iar bombardierele B-2 de la baza aerian` 

“Witman” din statul american Missouri. Pe timpul atacurilor aeriene au fost \ntrebuin]ate 

rachete dirijate de atac la sol de tipul AGM-69A SRAM, AGM-86B ALCM (rachet` 

de croazier`) [i AGM-129, pentru lovirea sistemului de ap`rare antiaerian`, a punctelor 

de comand`, a obiectivelor economice [i social-politice, precum [i bombe de avia]ie dirijate 

“GBU” de diferite calibre, pentru lovirea [i distrugerea sistemului de comand` [i control 

al for]elor talibane, a capacit`]ilor economice de natur` s` sus]in` efortul de r`zboi 

al talibanilor. |n etapele ulterioare ale campaniei aeriene au fost \ntrebuin]ate [i bombe 

nedirijate (a[a-zisul “covor de bombe”), pentru lovirea [i distrugerea dispozitivului de lupt` 

al for]elor terestre talibane [i al celor fidele lui Osama ben Laden. 

Atacurile avia]iei de bombardament strategic s-au executat, \n majoritatea lor, pe timp 

de noapte, cu forma]ii mici de 2-3 avioane, zbur#nd la \n`l]imi medii [i mari. Lansarea 

rachetelor dirijate s-a executat f`r` ca avioanele purt`toare s` intre \n zona de foc a mijloacelor 

de ap`rare antiaerian`, distan]a minim` de siguran]` pentru lansare fiind de 40-60 km fa]` 

de obiectiv. 

|n Afganistan au fost folosite pe scar` larg` bombardierele strategice B1-B, B-2 

[i B-52, deoarece avia]ia tactic`, av#nd \n vedere distan]ele mari p#n` la obiective, a \nt#mpinat 

greut`]i majore privind timpul de interven]ie. Astfel, pentru prima dat` a fost reconsiderat 

rolul avia]iei de bombardament, care a executat o gam` variat` de misiuni tactice. 

Avia]ia 

de v#n`toare-bombardament 

Realitatea militar` interna]ional` 

Avia]ia de v#n`toare-bombardament 

– avioane de atac la sol de tipul F-15, F-16, 

F-18, A-10, AC-130, SUPER-ETENDARD 

[i MIRAGE 2000 D dispuse pe portavioanele americane USS ENTERPRISE [i UUS CARL 

VINSON, pe portavionul u[or britanic ILLUSTRIES, pe portavionul francez CHARLES 

DE GAULLE [i la baza aerian` de la MANAS-KIRGIZSTAN – a executat toat` gama 

de misiuni de bombardament tactic, av#nd ca obiective: 

• taberele de preg`tire a terori[tilor; 

69

70 


• amplasamentele militare [i economice importante aflate sub controlul regimului 

taliban; 

• liniile de aprovizionare [i de asigurare logistic` ale inamicului; 

• pozi]iile talibanilor \n raioanele liniei de contact cu for]ele Alian]ei de Nord; 

• aerodromurile; 

• concentr`rile de personal [i tehnic` de lupt` (\n sta]ionare sau \n mar[); 

• punctele de comand` [i centrele de comunica]ii, infrastructura militar` [i locurile 

de concentrare ale forma]iunilor talibane; 

• depozitele de armament, de muni]ie [i de combustibili; 

• nucleele de combatan]i fidele lui Osama ben Laden, care s-au blocat \n pe[terile 

din mun]i. 

}intele nelovite sau cele lovite cu o eficien]` sc`zut` de c`tre avia]ia de bombardament 

strategic au fost preluate de avia]ia de v#n`toare-bombardament, cu avioane multirol 

de tipul F-15, F-16 [i F-18, astfel \nc#t unele obiective au fost lovite de mai multe ori, 

la intervale de c#teva ore. 

Pentru \ndeplinirea misiunilor, avia]ia de v#n`toare-bombardament a folosit at#t 

procedeul de ac]iune “lovituri e[alonate”, \n prima parte a campaniei aeriene, c#t [i procedeul 

“cùtarea independent` [i lovirea obiectivelor”, \n etapele ulterioare. 

Avioanele de v#n`toare-bombardament au folosit bombe de avia]ie dirijate “GBU” 

de diferite calibre, bombe de avia]ie nedirijate, proiectile reactive nedirijate, bombe 

BLU-109 (poreclite [i “v#n`tori de bunc`re”) [i muni]ie conven]ional` cu dublu scop 

\mbun`t`]it`, de tipul DPICM (Dual Purpose Improved Conventional Munition), destinat` 

\n special lovirii personalului nead`postit sau aflat \n ad`posturi de tip u[or, dispus \n obiective 

de suprafa]`, precum [i a vehiculelor blindate din dotarea infanteriei. 

|n cadrul loviturilor aeriene, avia]ia de v#n`toare-bombardament [i cea de bombardament 

strategic au ac]ionat \ntr-un a[a numit “package” (pachet de lovire) care a avut 

\n compunere 15 - 20 de avioane. 

|n func]ie de obiectivele vizate [i de momentul ac]iunii (prima opera]ie aerian`, opera]iile 

urm`toare), structura unui “package” a fost, \n general, urm`toarea: 

➫ p#n` la 10 avioane pentru neutralizarea 

prin lovire a ap`r`rii aeriene; pe m`sur` ce aceasta 

a fost neutralizat`, num`rul lor a sc`zut, cresc#nd, 

\n schimb, cel al avioanelor de lovire; au fost utilizate 

avioane de tipul F-16 [i F-18; 

Avia]ia de alimentare 

\n aer cu combustibil 

➫ 3 - 4 avioane de lovire a obiectivelor de teritoriu, 

de tipul F-15, F-16, A-10 [i AC-130; 

➫ 2 - 4 avioane CAP (Combat Air Patrool), 

de tipul F-14, F-15 [i F-16; 

➫ avioane de bruiaj EA-6B; 

➫ avioane de sprijin E-3B AWACS. 

Aceast` categorie de tehnic` face parte din avia]ia 

strategic`. Alimentarea cu combustibil \n aer s-a executat 

la \n`l]imi cuprinse \ntre 6 000-8 000 m [i cu o vitez` 

de maximum 700-800 km/or`. 

Folosirea pe scar` larg` a avioanelor de bombardament strategic a dus la o reconsiderare 

a importan]ei flotei de avioane de realimentare \n zbor, o dat` cu capacitatea 

diplomatic` de a asigura dreptul de survol [i de operare \n spa]iul aerian al ]`rilor din regiune. 

Foarte solicitat` a fost, \n acest caz, flota de avioane de realimentare \n aer (avioane


de tipul KC-135 [i KC-10) a avia]iei americane, sprijinit` de avioanele “Tristar” [i VC-10 

ale avia]iei regale britanice (RAF a asigurat aproximativ 10% din misiunile de realimentare 

\n zbor) [i de S-3B “Viking” ale avia]iei for]elor navale. 

Procedee de angajare ale avia]iei [i ap\r\rii aeriene 

For]ele aeriene talibane au avut \n \nzestrare at#t tehnic` de avia]ie, c#t [i de ap`rare 

aerian`. Dislocat` pe 7 baze aeriene, tehnica de avia]ie consta \n: 12-20 avioane de v#n`toare 

MIG-21 [i SU-22; 5 avioane u[oare de atac L-39; mai multe avioane SU-7 [i SU-17; 

10 avioane de transport, de tipul AN-2, AN-26 [i AN-32; un avion de bombardament 

IL-28 “BEAGLE” [i 8 elicoptere MI-8, MI-17 [i MI-24. 

Tehnica de ap`rare aerian` cuprindea 300 de tunuri antiaeriene de tip: ZPU-1, ZPU-2, 

ZPU-4 (14,5 mm), ZU-23-4 (23 mm), S-60 AAG (57 mm), KS-12 (85 mm), KS-19 (100 mm); 

20 de sisteme de rachete antiaeriene SA-2, SA-3, SA-13 [i SA-14; rachete antiaeriene 

portabile SA-7 (“GRAIL”) [i “STINGER”, precum [i sta]ii de radioloca]ie, \n majoritatea 

lor neopera]ionale. 

Mijloacele aeriene de atac americane au avut, la \nceputul campaniei, misiunea de a lovi 

[i distruge avia]ia taliban` la sol, de a neutraliza, \n prima faz`, [i, ulterior, de a scoate 

complet din lupt` ap`rarea aerian`, pentru c#[tigarea succesiv` a suprema]iei [i domina]iei 

aeriene. 

De[i au recunoscut de la \nceput c` tehnica de avia]ie [i ap`rare antiaerian` taliban` 

este \nvechit` (fabricat` \ntre anii ‘60-‘70), c` are un grad redus de disponibilitate, 

fiind deservit` de un personal slab preg`tit, totu[i, factorii de decizie de la Pentagon 

au hot`r#t s` aplice toate m`surile de siguran]` privind angajarea ap`r`rii aeriene inamice. 

Astfel, regulile [i principiile de angajare a ap`r`rii aeriene talibane s-au materializat 

\n urm`toarele ac]iuni: 

➣ majoritatea atacurilor s-au desf`[urat pe timp de noapte, atunci c#nd inamicul a avut 

posibilit`]i limitate de \ntrebuin]are a tehnicii din dotare; 

➣ lansarea muni]iei s-a executat \n exclusivitate din afara zonei de nimicire a mijloacelor 

de ap`rare antiaerian`; 

➣ primul obiectiv lovit a fost avia]ia inamic` la sol, pentru a evita total \ntrebuin]area 

acesteia; 

➣ au fost folosite masiv rachetele de croazier` “TOMAHAWK”, pentru lovirea 

cu precizie, simultan, a celor mai importante obiective de ap`rare aerian` [i pentru 

a “cur`]a” calea avia]iei de bombardament strategic [i a celei de v#n`toare-bombardament 

tactic; 

➣ \ntre lovituri au fost realizate ac]iuni de cercetare cu avioane f`r` pilot, av#nd drept 

scop descoperirea posibilelor manevre ale mijloacelor de ap`rare aerian` [i pentru 

determinarea rezultatelor atacurilor executate. 

Rezultatele atacurilor americane au fost dezastruoase pentru talibani. |n urma primelor 

dou` lovituri aeriene (din 7 [i 8 octombrie), avia]ia inamic` a fost distrus` la sol, iar mijloacele 

71

72 


de ap`rare aerian` au fost complet neutralizate. Au r`mas opera]ionale o cantitate mic` 

de artilerie cu calibru mic [i rachete portabile (cu b`taie mic`) aflate \n \nzestrarea unit`]ilor 

opera]ionale ale for]elor terestre talibane [i ale organiza]iei teroriste Al-Qaeda. 

Mijloacele de ap`rare aerian` au avut o ripost` minim`, ac]ion#nd sporadic [i f`r` eficien]`. 

Practic, ap`rarea aerian` inamic` a fost distrus` \nainte de a intra propriu-zis \n ac]iune. 

Concepte, procedee [i tehnici noi ;ntrebuin]ate 

Dintre conceptele [i procedeele noi consacrate \n timpul opera]iunii ENDURING 

FREEDOM amintesc: 

❖ Conceptul “Sprijin apropiat de la sol” (CLOSE GROUND SUPPORT) – obiectivele 

terestre sunt lovite prin controlul de la sol al focului mijloacelor aeriene (aproximativ 

100 de nuclee de for]e speciale au avut ca misiuni cercetarea nemijlocit`, dirijarea, 

coordonarea focului avia]iei [i dezarticularea centrelor vitale ale inamicului). 

❖ Conceptul “Persisten]a asupra c#mpului de lupt`” (PERSSISTENCE OVER 

THE TARGET). La pu]in timp dup` \ncetarea campaniei, c#nd for]ele americane loviser` 

deja comandamentele militare [i celelalte ]inte imobile de importan]` deosebit`, s-a trecut 

la executarea procedeului de ac]iune “cùtarea independent` [i lovirea obiectivelor”, 

adic` la v#narea a[a-ziselor “targets of opportunity”. Acest procedeu s-a executat cu forma]ii 

mici de valoare celul` sau patrul`, av#nd \n compunere avioane de tipul: AC-130, A-10, 

F-15E [i F-18. Dup` decolarea de pe portavioane, acestea ajungeau \n zone prestabilite 

din spa]iul aerian al Afganistanului, executau patrul`ri la diferite \n`l]imi [i loveau obiectivele 

descoperite, \n special trupele [i coloanele auto aflate \n deplasare. 

Necesitatea \ntrebuin]`rii acestui procedeu s-a datorat strategiei lupt`torilor talibani 

care s-a centrat pe tactici de ducere a r`zboiului asimetric. Astfel, ace[tia au \ncercat 

s` foloseasc` ascunderea trupelor proprii \n ad`posturi subterane naturale sau amenajate 

\n interiorul unor obiective civile, religioase, unele apar]in#nd patrimoniului universal 

sau \n r#ndul popula]iei civile neparticipante la conflict. De aceea, avia]ia american` a fost 

nevoit` s` execute loviturile pe timpul c#nd for]ele talibane ie[eau de sub acoperire (deplas`ri, 

ie[iri \n eter). 

❖ Conceptul “B`t`lia \n ad#ncime” (varianta modern` a conceptului “B`t`liei 

Navalo-Aero-Terestr`-2000”), bazat pe superioritatea cu o genera]ie a tehnologiilor utilizate 

de armata american`, fa]` de celelalte armate. 

❖ |mbun`t`]irea [i aplicarea pe scar` larg` a conceptului “NETWORK-CENTRIC 

WARFARE” – fundamentat [i \mbun`t`]it \n urma lec]iilor \nv`]ate \n r`zboiul din Golf 

(1990-1991/opera]iunea “Desert Storm”) [i \n campania din Kosovo, din anul 1999 

(opera]iunea “Allied Force”). 

Principiul care st` la baza acestui concept este cel al interconectivit`]ii dintre 

echipamentele de cercetare [i comunica]ii instalate pe diferite platforme, cum ar fi: sateli]i, 

avioane f`r` pilot, echipe de cercetare \n ad#ncimea dispozitivului inamicului, avioane


de v#n`toare-bombardament [i bombardiere strategice. Astfel, au fost interconectate 

cu succes (folosind sistemul de leg`tur`, magistral` de date, Link-16) mijloace tehnice 

de cercetare, de recunoa[tere [i conducere a atacului de la sol: avionul de cercetare f`r` 

pilot (UAV) RQ-1 “Predator”; avionul de cercetare electronic` RC-135V/W “Rivet Joint”; 

avionul de recunoa[tere aerian` de mare altitudine U-2; avionul de cercetare [i conducere 

a atacului la sol E-8 JSTARS; UAV RQ-4 “Global Hawk”. 

Acest transfer ne\ngr`dit al informa]iilor de la o platform` la alta (inclusiv mijloace 

de cercetare spa]ial`) s-a dovedit a fi extrem de util, mai ales \n lovirea ]intelor de oportunitate, 

cum ar fi trupe [i tehnic` \n mi[care, convoaie ale liderilor Al-Qaeda [i talibani aflate 

\n mi[care. A fost reconsiderat rolul avia]iei de bombardament strategic, majoritatea 

misiunilor executate de c`tre aceasta fiind de nivel tactic. Avionul f`r` pilot RQ-1 “Predator”, 

echipat cu rachete antiblindate dirijate prin laser, de tipul “Hellfire”, a fost \ntrebuin]at 

\n premier` \n ac]iuni de lupt` pentru lovirea unor ]inte terestre, sistemul fiind comandat 

de la mare distan]`. 

* 

Prin opera]iunea ENDURING FREEDOM, SUA [i alia]ii sì [i-au \ndeplinit cele mai 

multe dintre scopurile urm`rite \n Afganistan. Opera]iunea a pus \n eviden]` importan]a 

for]ei aeriene, flexibilitatea, puterea distructiv`, siguran]a [i oportunitatea acesteia, a creat 

posibilitatea experiment`rii unor categorii de tehnic` militar` [i aplicarea unor concepte 

[i procedee noi de ac]iune militar`. 

73

74 


AC}IUNILE MILITARE 

|N MEDIUL AERIAN 

Colonel Gheorghe MOTOC 

“|n cursul primului r`zboi mondial, pentru prima dat` 

\n istorie, lupta s-a extins \n cea de-a treia dimensiune.” 

General Michel Fouget 

R 

ecurg#nd la structura clasic` a conceptului, putem afirma c` r`zboiul aerian 

este \nfruntarea violent` \n care for]ele aeriene reprezint` principala 

component` de lupt` angajat` \n ob]inerea victoriei. Detalieri definitorii 

referitoare la baza constituirii categoriilor de avia]ie, la angajarea opera]iilor aeriene ofensive 

[i defensive, la principiile [i legit`]ile luptei aeriene, dar [i a celei antiaeriene, precum 

[i la caracteristicile \nfrunt`rilor din mediul aerian sunt explicitate relevant \n teoria 

r`zboiului aerian. 

|n cele ce urmeaz` vom recurge la o analiz` succint` a principalelor caracteristici 

ale ac]iunilor militare desf`[urate \n mediul aerian. Pentru \nceput trebuie subliniat faptul 

c` spa]iul de desf`[urare a r`zboiului aerian este incomparabil mai mare dec#t cel specific 

\nfrunt`rilor terestr` sau maritim`. Aceast` realitate a determinat, tenden]ial, ca evolu]ia 

rela]iei spa]iu aerian-r`zboi s` aib` drept finalitate a[a-zisul r`zboi aerat, suportul conceptual 

reprezent#ndu-l angajarea loviturilor cu precizie chirurgical`. 

Subliniind faptul c`, tipologic, r`zboiul aerian \nsumeaz` totalitatea confrunt`rilor aeriane 

violente \ntre for]e [i mijloace strict specializate, \n scopul nimicirii inamicului \n oricare 

din mediile de desf`[urare a luptei armate [i al cuceririi suprema]iei aeriene, al men]inerii 

ini]iativei strategice \n vederea ob]inerii victoriei, putem aprecia c` principalele-i tr`s`turi 

sunt determinate de complexitatea tehnologiei angajate, aceasta concentr#nd v#rful 

cercet`rii [tiin]ifice [i tehnice aplicate. De fapt, \nfrunt`rile armate aeriene vor fi, sunt 

de altfel, un r`zboi al tehnologiilor \nalte. 

O caracteristic` important` a confrunt`rii aeriene, cu determin`ri semnificative asupra 

desf`[ur`rii globale a luptei armate, o reprezint` extinderea acesteia \n mediul cosmic, 

“spa]iul cosmic adùg#nd r`zboiului o a patra dimensiune”*. 

* Alvin Toffler, R`zboi [i antir`zboi, Editura Antet, 1995.


Dezvoltarea cercet`rii cu aplicabilitate specific` asupra utiliz`rii spa]iului cosmic 

\n scopuri militare, fire[te de c`tre statele care \[i permit asemenea angaj`ri, este motivat`, 

\n principal, de urm`toarele necesit`]i: 

• observarea [i cercetarea spa]iului cosmic, identificarea [i distrugerea ]intelor inamice 

aflate pe traiect, obiective care pot fi constituite din rachete balistice nucleare, sateli]i 

\narma]i, navete spa]iale, sta]ii orbitale cu misiuni militare, sisteme de dirijare [i conducere 

etc.; 

• protec]ia teritoriului na]ional \mpotriva atacurilor cu rachete balistice; 

• contracararea oportun` [i eficient` a pericolelor poten]iale reprezentate de c`tre 

statele care posed` at#t arme de nimicire \n mas`, c#t [i vectori de transport la ]int` 

a acestora; 

• lovirea at#t a obiectivelor de pe P`m#nt, c#t [i confruntarea direct` cu mijloace 

de lupt` similare. 

Pentru \ndeplinirea, prin ac]iuni militare aeriene, a scopului politico-militar al r`zboiului 

– reducerea poten]ialului militar al agresorului, punerea acestuia \n imposibilitatea 

de a continua r`zboiul [i anihilarea voin]ei lui de a lupta –, for]ele aeriene ac]ioneaz` 

prin modalit`]i care, fundamental, denot` urm`toarele specificit`]i: 

❖ aer-aer, prin care se nimicesc mijloacele aeriene ale inamicului, se neutralizeaz` 

prin bruiaj aparatura electronic` de la bordul acestora, se execut` cercetarea spa]iului 

aerian prin radioloca]ie [i prin observare vizual`, se execut` ac]iuni specifice r`zboiului 

electronic; 

❖ aer-sol/aer-nav`, prin care se descoper` [i se nimicesc ]intele terestre sau navale 

ale inamicului, se transport` [i se para[uteaz` personal, tehnic` de lupt` [i materiale, 

se execut` ac]iuni de r`zboi electronic etc.; 

❖ sol-aer/sol-sol/sol-nav`, prin care, recurg#ndu-se la observarea vizual` [i la cea 

prin radioloca]ie, se supravegheaz` spa]iul aerian, se descoper` [i se nimicesc obiectivele/]intele 

aeriene, terestre [i navale, se duc ac]iuni de r`zboi electronic, se execut` 

cercetare radio de/[i prin radioloca]ie etc. 

For]ele [i mijloacele specializate care particip` la aceste ac]iuni pot fi grupate \n: 

➫ sisteme de armament: avioanele de v#n`toare/interceptare; rachetele antiaeriene 

cu b`taie medie; sistemele de ap`rare sol-aer [i nav`-aer cu raz` scurt` de ac]iune (rachetele 

antiaeriene cu b`taie mic` [i artileria antiaerian`); rachetele antiaeriene portabile; 

➫ sisteme de supraveghere [i conducere: radarele; sistemele de identificare; 

m`surile [i mijloacele de sprijin pentru r`zboiul electronic; sistemele de comunica]ii 

[i mijloacele de prelucrare a datelor; centrele de control [i de comand`, inclusiv ale rachetelor 

antiaeriene cu b`taie medie, precum [i sistemele de ap`rare sol/nav`-aer cu raz` scurt` 

de ac]iune. 

Lu#nd \n seam` faptul c` sistemele men]ionate manifest` anumite limite \n ceea 

ce prive[te raza de ac]iune, timpul de reac]ie [i flexibilitatea \n ac]iune, utilizarea lor complementar` 

devine o necesitate, al c`rei con]inut se reg`se[te \n realizarea scopului opera]iei 

75

76 


aeriene de ap`rare. |n acela[i timp, pentru a eficientiza ac]iunile militare este necesar 

ca schimbul de informa]ii s` se realizeze \n timp real, s` se recurg` constant la optimizarea 

func]iilor de supraveghere [i de conducere, necesit`]i ce impun integrarea reciproc` 

a sistemelor amintite. 

Totul \n contextul \n care extinderea spa]ial` a ac]iunilor de lupt` dep`[e[te semnificativ 

zona de opera]ii \n \n]elesul ei clasic, acestea caracteriz#ndu-se prin omnidirec]ionalitate, 

complexitate [i dinamism, pe suport opera]ional integrat. 

Din perspectiva principiilor luptei armate, ac]iunilor aeriene le sunt specifice: precizarea 

clar` a scopului final; libertatea de ac]iune; concentrarea eforturilor pe direc]iile hot`r#toare; 

\ntrebuin]area economic` a for]elor [i mijloacelor; unitatea [i continuitatea ac]iunilor de lupt`; 

realizarea surprinderii; evitarea surprinderii; cooperarea, asigurarea [i protec]ia ac]iunilor 

proprii; realizarea [i men]inerea rezervei de for]e [i mijloace/resurse de avia]ie; organizarea 

[i executarea oportun` a manevrei de for]e [i mijloace [i a celei de foc. 

* 

|n ceea ce prive[te probabilitatea declan[`rii unui r`zboi aerian, admi]#nd c` acest 

lucru ar putea fi posibil, el nu va degenera \ntr-o confruntare de mare amploare spa]ial`. 

|ns` se va desf`[ura pe zone geografice restr#nse, cu folosirea celor mai sofisticate arme 

[i tehnologii care vor releva distinct rolul dimensiunii verticale \n deznod`m#ntul luptelor 

[i opera]iilor. Dar, complexitatea conceptual` [i ac]ional` a acestei angaj`ri specifice 

ne oblig` la revenirea detaliat` \ntr-un articol viitor.

NATO {I UE ÎN BALCANI 

– elemente de analiz@ comparativ@ – 

Locotenent Daniel C~LIN 

“Pentru ca rùl s` triumfe, 

e suficient ca oamenii de bine s` nu fac` nimic”. 

Edmund BURKE 

alcanii au fost, timp de [ase secole, cu excep]ia celor 45 de ani de comunism 

de dup` cel de-al doilea r`zboi mondial, un nesecat izvor pentru conflicte 

culturale [i ideologice, interetnice [i religioase, care au degenerat în r`zboaie 

sângeroase. Dup` terminarea celui de-al doilea r`zboi mondial, prin “ingineriile etnice” 

ale lui Tito, Iugoslavia a fost împ`r]it` în 6 republici, corespunzând tot atâtor “na]iuni”. 

Mai mult, în anul 1974, Constitu]ia Iugoslaviei a fost modificat`, prev`zând acordarea unei 

autonomii extinse provinciilor Kosovo [i Voivodina (cu o minoritate albanez`, respectiv 

maghiar` foarte importante). |n perioada comunismului, dup` ruptura, în anul 1948, 

dintre Iugoslavia (Tito) [i URSS (Stalin), Iugoslavia a avut un statut privilegiat în rela]ia 

sa cu Occidentul, f`r` a putea îns` exploata acest atu dup` momentul ‘89. 

C`derea regimurilor comuniste a dus la distrugerea vechilor leg`turi artificiale dintre 

republicile Iugoslaviei lui Tito. Efectul bulg`relui de z`pad` s-a manifestat pe deplin în zon`, 

Balcanii afl#ndu-se din nou sub sânge [i cenu[`. Izbucnirea r`zboaielor etnice [i religioase 

în aproape toate republicile ex-iugoslave (Slovenia, Croa]ia, Bosnia-Her]egovina, ulterior 

chiar în cadrul celei de-a treia Iugoslavii1 B 

– în Kosovo) a determinat comunitatea interna]ional` 

s` instituie embargouri economice [i militare asupra Iugoslaviei. {i, pentru c` nu a fost 

suficient, aceea[i comunitate interna]ional` a trimis în Balcani for]e de interpunere, 

apoi de implementare [i de stabilizare sau monitorizare, sub mandatul ONU sau al OSCE. 

Rùl a fost f`cut, r`nile sunt adânci [i înc` dor. E nevoie de timp pentru a reînv`]a 

cum se poate trì împreun`. Pân` atunci îns`, vor fi indispensabile supravegherea [i sprijinul 

comunit`]ii interna]ionale [i, mai ales, ajutorul Occidentului pentru dezvoltare. Dup` 

un început greoi, caracterizat prin m`suri punitive la adresa ]`rilor din regiune, Occidentul 

a început s` lanseze, treptat, o serie de ini]iative în vederea democratiz`rii, stabiliz`rii 

[i dezvolt`rii acestei zone. 

Din nefericire, pân` în 1994 (când a fost adoptat` Strategia de la Essen a Uniunii 

Europene, în care se punea un accent important pe dezvoltarea cooper`rii regionale, 

ca o condi]ie necesar` pentru aderarea la acest organism), UE nu a reu[it s` aib` o abordare 

coerent` fa]` de Balcani. NATO, la r#ndu-i, a avut o abordare eminamente tehnic` 

77

78 


a problemei, prezen]a Alian]ei f`cându-se cu adev`rat sim]it` în zon` abia în cursul anului 

1995, când a contribuit decisiv la aducerea beligeran]ilor la masa tratativelor, ca urmare 

a interven]iilor în for]` ale Alian]ei [i, mai ales, ulterior, prin intermediul IFOR [i SFOR. 

Nu trebuie uitat, totu[i, c` Alian]a a participat, împreun` cu UEO, la monitorizarea [i, apoi, 

la aplicarea embargoului [i a sanc]iunilor ONU în Marea Adriatic`, începând cu anul 1992. 

Dar, a mai fost nevoie de o criz` major`, respectiv momentul Kosovo, 1999, pentru 

a se pune bazele Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE), o ini]iativ` 

aparent “suficient” de concret` a UE, având drept scop s` aduc` pace, stabilitate [i prosperitate 

pentru ]`rile din regiune [i s` coordoneze, \ntr-o manier` coerent`, eforturile 

din domeniul cooper`rii regionale [i pe cele ale comunit`]ii interna]ionale, în perspectiva 

integr`rii ]`rilor din zon` în structurile politico-economice [i de securitate cu voca]ie 

european` [i euroatlantic`. Va putea fi atins vreodat` acest ultim deziderat ? Se va putea 

renun]a vreodat` la atât de cunoscutul termen de “balcanizare” ? 

Consider c`, pentru o anume concizie, sunt necesare c#teva defini]ii ale unor termeni 

sau sintagme pe care le voi utiliza \n acest articol. Astfel, Balcanii cuprind, conform abord`rii 

UE, care se concentreaz` asupra spa]iului fostei Republici Socialiste Federative 

Iugoslavia (“Western Balkans” 2 ), ]`rile apar]inând acestei subregiuni: Albania, 

Bosnia-Her]egovina, Croa]ia, Fosta Republic` Iugoslav` Macedonia (FYROM) [i Republica 

Federal` Iugoslavia. Desigur, implicarea NATO [i cea a UE nu sunt limitate la aceste ]`ri, 

dar este unanim acceptat` ideea c` ele reprezint` punctele fierbin]i, situa]ia celorlalte 

]`ri din regiune fiind mult mai bun`. Europa de Sud-Est este definit` ca fiind regiunea 

care cuprinde urm`toarele ]`ri: Albania, Bosnia-Her]egovina, Bulgaria, Croa]ia, Republica 

Federal` Iugoslavia, România [i Slovenia, plus p`r]ile continentale ale Greciei [i Turciei. 

Criza reprezint` o situa]ie na]ional` sau interna]ional` caracterizat` prin existen]a 

unor amenin]`ri la adresa intereselor, obiectivelor [i a valorilor prioritare ale p`r]ilor 

implicate. Modalit`]ile de abordare a crizelor pot fi diferite, putându-se distinge trei tipuri 

de abordare: preventiv`, proactiv` [i reactiv`. 

Opera]iunile de gestionare a crizelor pot fi definite ca reprezentând forme de activitate 

în domeniile politic, diplomatic, economic, umanitar [i militar care implic` eforturi 

sus]inute din partea a varii organiza]ii interna]ionale, guverne [i for]e armate din diverse 

state. Dintre elementele unei analize comparative a implic`rii NATO [i UE în gestionarea 

unei crize, care vor fi utilizate par]ial [i în cadrul acestui articol, consider c` trebuie men- 

]ionate urm`toarele: evaluarea implic`rii [i a rolului avut în fazele de prevenire, solu]ionare 

[i post-conflict/criz`, în plan politic, economic, diplomatic [i militar (contribu]iile financiare; 

contribu]iile cu trupe; contribu]iile aduse la democratizarea [i stabilizarea zonei de interes); 

promovarea cooper`rii regionale [i îmbun`t`]irea rela]iilor cu Occidentul. 

Principalii actori implica]i în procesul de stabilizare a Balcanilor au fost: state din Europa 

de Sud-Est (Bulgaria, Grecia, România, Turcia); NATO; UE; Grupul de Contact*: Federa]ia 

Rus`, Fran]a, Germania, Italia, Marea Britanie, SUA; organiza]ii interna]ionale 

[i (sub)regionale (ONU, PSESE, Procesul Reuniunilor Mini[trilor Ap`r`rii din Europa 

de Sud-Est – SEDM, Ini]iativa NATO pentru Europa de Sud-Est – SEEI, Ini]iativa de Cooperare 

în Europa de Sud-Est – SECI, Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est – SEECP). 

* De[i Federa]ia Rus` [i SUA ac]ioneaz` de multe ori ca actori individuali, pentru simplificarea 

analizei ac]iunile acestor state vor fi tratate în special în calitate de membri ai Grupului de Contact 

sau ai unor organiza]ii interna]ionale.

UE în Balcani 

(1990-2001) 


Faza ini]ial` a crizelor din Balcani a fost caracterizat` 

prin lipsa unei strategii coerente a comunit`]ii interna- 

]ionale, în general, [i a UE, în particular, fa]` de aceast` 

zon`. În fa]a exploziei declara]iilor de independen]` ale republicilor din componen]a 

Republicii Socialiste Federative Iugoslavia (a doua Iugoslavie 3 ), UE [i-a dovedit incapacitatea 

de a ac]iona ca actor distinct [i important al sistemului interna]ional. Imaturitatea extern` 

a UE s-a manifestat plenar în momentul în care, la 21 decembrie 1991, Germania a recunoscut 

unilateral Slovenia [i Croa]ia, împotriva pozi]iei re]inute a Uniunii. În aceast` situa]ie, 

la 15 ianuarie 1992, UE (la acea dat` Comunitatea European`) a fost, practic, nevoit` 

s` recunoasc` aceste dou` state. Se pare c`, totu[i, lec]ia a fost înv`]at`, la începutul 

lui aprilie 1992 Comunitatea European` fiind cea care a recunoscut prima independen]a 

Bosniei-Her]egovina. Este posibil ca aceste evenimente s` fi accentuat nevoia de a defini 

[i implementa o Politic` Extern` [i de Securitate Comun` (PESC) a UE, a[a cum [i-a g`sit 

materializarea în cadrul Tratatului de la Maastricht. 

Între timp, conflictele din Balcani au fost tot mai intense: Slovenia – un caz aparte, circa 

15 victime, Croa]ia – aproximativ 15 000 de mor]i [i disp`ru]i, Bosnia-Her]egovina – circa 

220 000 de mor]i [i disp`ru]i. O dat` cu izbucnirea r`zboiului în Bosnia-Her]egovina, 

comunitatea interna]ional`, prezent` în special prin intermediul UE, s-a dovedit 

tot mai incapabil` s` gestioneze o astfel de situa]ie. Embargourile comercial, petrolier 

[i aerian, precum [i blocada naval` împotriva Iugoslaviei (alc`tuit` acum doar din Serbia 

[i Muntenegru) nu vor duce la dezamorsarea crizei. Planurile reprezentan]ilor comunit`]ii 

interna]ionale sunt respinse unul câte unul. 

Momentul iunie 1993, când UE a definit, la Copenhaga, criteriile necesare a fi îndeplinite 

pentru admiterea de noi membri în Uniune, nu a însemnat o schimbare de atitudine 

a acestei organiza]ii. Balcanii au fost exclu[i din nou de pe agend`, iar necesitatea unei strategii 

pentru redresarea zonei a fost ignorat`. 

Anul 1994 reprezint` momentul lans`rii Pactului de Stabilitate pentru Europa 

de Sud-Est (Pactul Balladur), îns` criticile la adresa acestei ini]iative 4 se refer` tocmai 

la faptul c` aceasta viza regiuni care deja atinseser` un anumit grad de stabilitate [i în care 

procesul de cooperare regional` se afla pe o traiectorie ascendent` (este vorba de ]`rile 

baltice, respectiv de ]`rile Europei Centrale [i de Est), în timp ce adev`ratul “bolnav”, 

Balcanii, era în continuare neglijat. În acela[i an a fost creat “Grupul de Contact”. 

În cadrul Strategiei de la Essen, din decembrie 1994, UE a subliniat, \ntr-o manier` 

foarte clar`, nevoia de a se crea re]ele coerente de cooperare regional`, func]ionarea 

acestor re]ele urmând a constitui un argument important în evaluarea gradului de preg`tire 

a statelor candidate la integrarea în UE. Totu[i, nu este f`cut` nici un fel de referin]` 

concret` la zona Balcanilor. 

Anul 1995 define[te un moment de cotitur` în evolu]ia crizelor din Balcani. 

NATO lanseaz` o serie de lovituri aeriene împotriva unor instala]ii militare sârbe[ti. Grupul 

de Contact preg`te[te un nou plan de pace, pe care îl parafeaz` la … Dayton/SUA pre[edin]ii 

Izetbegovic (Bosnia-Her]egovina), Tudjman (Croa]ia) [i Milosevic (Iugoslavia), dup` 

trei s`pt`mâni de negocieri (înc` o dat`, s-a dovedit c` e nevoie de implicarea SUA pentru 

rezolvarea unei crize care ar fi trebuit solu]ionat` de c`tre europeni). Din nou, s-a demonstrat 

c` PESC nu era suficient de matur` pentru a sus]ine o pozi]ie coerent` a UE pe scena 

79

80 


interna]ional`. La 14 decembrie 1995, la Paris (era nevoie ca europenii s` fie cumva implica]i, 

pentru a prelua eforturile financiare necesare reconstruc]iei regiunii), este semnat 

Acordul de pace pentru fosta Iugoslavie. Teritoriul bosniac este împ`r]it între Federa]ia 

Croato-Musulman` (51%) [i republica sârb` din Bosnia (49%). 

Acordul de la Dayton/Paris [i partajul Bosniei-Her]egovina (zone de responsabilitate SFOR) 

For]ele NATO (IFOR) au fost desf`[urate în Bosnia. Reconstruc]ia Balcanilor 

putea astfel începe. Comunitatea interna]ional`, în special prin intermediul UE, a început


s` pompeze importante sume de bani în aceast` zon`. Se pare îns` c` a fost omis un aspect 

esen]ial: nu existau structuri politico-administrative viabile, capabile s` elaboreze planuri 

[i s` urm`reasc` transpunerea lor în practic`. În acest context, Balcanii au devenit o imens` 

gaur` neagr` în care, odat` fondurile intrate, traiectoria acestora nu mai poate fi controlat`. 

Departe de a stabiliza regiunea, a fost nevoie de prelungirea succesiv` a mandatelor for]elor 

de stabilizare. {i nu se poate [ti înc` pentru cât timp mai este necesar acest lucru ! 

Din nou un an extrem de dificil – 1997, de data aceasta pentru Albania. În ianuarie, 

pr`bu[irea sistemului “piramidelor financiare” a declan[at un val de manifest`ri violente 

la Tirana [i în principalele ora[e ale ]`rii. Popula]ia albanez` jefuie[te depozitele de armament 

ale armatei, iar ]ara devine de neguvernat. Uniunea Europei Occidentale (“bra]ul armat” 

al UE, conform Tratatului de la Amsterdam) nu a reu[it s` ac]ioneze ca organiza]ie, 

din cauza diferendelor dintre statele membre. În cele din urm`, opera]iunea ALBA (“coalition 

of the willing”) a fost lansat` sub conducerea Italiei, direct interesat` în solu]ionarea crizei, 

situa]ia intr#nd sub control. 

În sfâr[it, la aproape 10 ani de la izbucnirea crizelor din Balcani, UE a con[tientizat 

nevoia unei abord`ri coerente fa]` de Balcani. Ca atare, la 10 iunie 1999, în cadrul 

Summit-ului UE de la Köln, Uniunea a lansat PSESE, prima ini]iativ` menit` s` coordoneze 

eforturile comunit`]ii interna]ionale în procesul de stabilizare a regiunii. Dup` un start 

promi]`tor, PSESE s-a dovedit a nu fi tocmai “a success story”. La Conferin]a 

Donatorilor PSESE (Bruxelles, martie 2000), au fost adunate fonduri în valoare de circa 

2,4 miliarde euro, în special pentru proiecte menite s` sus]in` reconstruc]ia [i dezvoltarea 

economic` a regiunii. Contribu]ia donatorilor din ]`rile membre UE s-a ridicat 

la aproape 66% din valoarea total`, fa]` de numai 3,5%, cât a fost contribu]ia SUA. În acela[i 

an, cu ocazia Summit-ului de la Zagreb (noiembrie, 2000), UE a lansat primele elemente 

ale unei strategii concrete fa]` de Balcanii Occidentali, având ca principal element Procesul 

de Stabilizare [i Asociere 5 . S-a afirmat, pentru prima oar`, c` strategia UE este de a aduce 

]`rile din regiune cât mai aproape de perspectiva integr`rii europene 6 . Evaluarea UE fa]` 

de ]`rile vizate de acest proces pare îns` a nu fi fost una tocmai elocvent`, la scurt timp 

dup` semnarea primului Acord de Stabilizare [i Asociere, cu FYROM (la 23 martie 2001), 

aceast` ]ar` plonjând într-o profund` criz`, ca urmare a problemelor dintre minoritatea 

albanez` (reprezentând circa 25% din popula]ie) [i popula]ia majoritar`, de origine macedonean`. 

Ini]ial, eforturile comunit`]ii interna]ionale de a stabiliza situa]ia s-au dovedit inutile. 

Reprezentan]ii UE, NATO [i OSCE au f`cut nenum`rate turnee în regiune, pentru a aduce 

pace în zon`. În cele din urm`, Acordurile de la Ohrid 7 au reu[it s` grupeze la masa tratativelor 

p`r]ile implicate în conflict, iar situa]ia pare s` se redreseze. Desigur, rolul major în stabilizarea 

situa]iei l-a avut desf`[urarea de trupe NATO pentru colectarea armamentului utilizat 

de beligeran]i. La sf#r[itul lunii martie a.c. a avut loc Conferin]a donatorilor destinat` 

adun`rii de fonduri necesare reconstruc]iei FYROM, UE de]in#nd, \n continuare, rolul 

principal în acest domeniu (au fost adunate 320 de milioane de euro). 

În luna octombrie 2001, la Bucure[ti, s-a desf`[urat Conferin]a Regional` a PSESE, 

prilej cu care se ob]in noi fonduri, în special pentru proiectele de infrastructur` din regiune. 

Suma adunat` s-a ridicat la circa 2,4 miliarde euro. Comisia European` [i Banca Mondial` 

au anun]at c` finan]area pentru regiune a ajuns la circa 6 miliarde euro pe an, începând 

cu 1999. Pronosticând rolul PSESE în stabilizarea regiunii, iat` cum caracteriza aceast` 

81

82 


ini]iativ` un jurnalist român 8 , la un an [i jum`tate de la lansarea sa: “Pactul este un fel 

de car alegoric care str`bate Balcanii, dând senza]ia c`-i adun` pe to]i, dar care nu reu[e[te 

s` rezolve nimic”. R`mâne de v`zut dac` viitorul va dezmin]i aceast` evaluare atât de plastic`. 

Implicarea UE în Europa de Sud-Est a vizat c#teva aspecte, [i anume: 

•Contribu]ii financiare 

În perioada 1991-1999, UE a contribuit 

cu mai mult de 17 miliarde euro în domeniile dezvolt`rii 

[i ajutorului umanitar pentru Europa de Sud- 

Est (în sensul men]ionat la începutul articolului, 

de Balcani). În plus, în cadrul procesului de negociere 

cu Bulgaria [i România, UE va acorda sprijin 

nerambursabil în valoare de circa 6,2 miliarde euro, 

pentru perioada 2000-2006. De asemenea, 80% 

din volumul exporturilor din ]`rile Balcanilor 

Occidentali intr` f`r` taxe vamale în UE. În anul 

1999, exporturile din ]`rile din Balcani c`tre UE 

• Promovarea reconstruc]iei în Republica Federal` Iugoslavia 

UE a ajutat [i continu` s` ajute Serbia s` redevin` 

membr` cu drepturi depline a familiei na]iunilor 

libere europene [i a comunit`]ii interna]ionale, 

prin urm`toarele m`suri: 

➫ aprobarea rapid` a 200 milioane de euro, 

ca ajutor de urgen]`; 

➫ dezvoltarea simultan` a unei strategii 

• Contribu]ii cu trupe 

Atât în Kosovo, c#t [i \n Bosnia-Her]egovina, 

statele membre UE au angajat un important num`r 

de militari, astfel: 

➫ 65% din cei 46 000 de militari din KFOR 

provin din state membre ale UE, procentajul total 

al contribu]iilor statelor europene (membre sau/[i 

nonmembre UE) ridicându-se la 75% din totalul 

trupelor, fa]` de 15% militari din SUA; 

NATO în Balcani 

(1990-2001) 

s-au ridicat la 14,6 miliarde euro, fa]` de numai 

1,2 miliarde euro în SUA. În decembrie 2000, 

Consiliul UE a adoptat un regulament pentru 

furnizarea de asisten]` pentru ]`rile Balcanilor 

Occidentali. În cadrul programului de Asisten]` Comunitar` 

pentru Reconstruc]ie, Dezvoltare [i Stabilizare 

(CARDS), UE va continua s` sprijine revenirea 

[i reintegrarea refugia]ilor din Bosnia-Her]egovina. 

Pentru implementarea CARDS, UE a prev`zut 

utilizarea unor fonduri comunitare care se ridic` 

la circa 4,5 miliarde euro pentru perioada 2000-2006. 

pe termen lung pentru promovarea reformei institu]ionale 

[i a reconstruc]iei economice; 

➫ în Kosovo, UE este de departe cel mai important 

donator în domeniul reconstruc]iei [i asisten]ei 

umanitare, alocând mai mult de 3,1 miliarde euro 

în programe nonmilitare, în perioada 1999-2000; 

pentru acela[i interval de timp, asisten]a SUA 

s-a ridicat la circa 900 milioane de dolari. 

➫ 60% din cei 23 000 de militari din trupele 

SFOR provin din state membre ale UE, fa]` de numai 

21% din SUA. 

În perioada 1999-2000, UE a contribuit 

cu circa 4,9 miliarde euro la eforturile militare 

[i de men]inere a p`cii în Kosovo, ceea ce \nseamn` 

o contribu]ie a UE în Kosovo de circa 8 miliarde euro. 

În contextul evenimentelor din 11 septembrie 2001, transpare tot mai frecvent 

posibilitatea implic`rii UE cu trupe sub conducerea sa în zona Balcanilor. Aceasta ar putea 

constitui prima opera]iune în sprijinul p`cii gestionat` efectiv de c`tre UE, 

ca entitate distinct` a sistemului interna]ional. Deja a fost creat un precedent în acest 

sens (timid, e adev`rat), UE urmând s` gestioneze For]a Interna]ional` de Poli]ie (IPTF) 

din Bosnia-Her]egovina, începând cu 1 ianuarie 2003. 

Baza politic` pentru angajarea Alian]ei 

în fosta Iugoslavie o constituie Comunicatul Final 

al reuniunii ministeriale a Consiliului Nord-Atlantic 

de la Oslo, din iunie 19929 . Cu acea ocazie s-a exprimat disponibilitatea NATO de a sus]ine, 

de la caz la caz [i în conformitate cu procedurile interne, activit`]i de men]inere a p`cii 

sub responsabilitatea Conferin]ei pentru Securitate [i Cooperare în Europa (acum OSCE). 

În decembrie 1992, NATO [i-a exprimat disponibilitatea de a sus]ine [i opera]iuni


de men]inere a p`cii sub autoritatea Consiliului de Securitate al ONU. Ulterior, aceste 

declara]ii au fost incluse [i în alte documente oficiale ale Alian]ei. În cadrul Noului Concept 

Strategic adoptat cu ocazia Summit-ului de la Washington (aprilie 1999), printre misiunile 

fundamentale ale Alian]ei în domeniul securit`]ii se men]ioneaz` [i aceea de gestionare 

a crizelor: “… de a fi gata, de la caz la caz [i pe baz` de consens, în conformitate 

cu articolul 7 al Tratatului de la Washington, s` contribuie eficace la prevenirea conflictelor 

[i s` se angajeze activ în gestionarea crizelor, inclusiv în opera]iuni de r`spuns la crize”. 

Între anii 1992 [i 1995, Alian]a a luat o serie de decizii care au avut ca efect implicarea 

acesteia în regiunea Balcanilor: în primul rând, prin intermediul for]elor navale 

care au participat împreun` cu UEO la monitorizarea [i, ulterior, la aplicarea embargoului 

[i a sanc]iunilor ONU în Marea Adriatic`; într-o a doua etap`, prin intermediul for]elor 

aeriene, pentru monitorizarea [i respectarea zonei aeriene libere deasupra Bosniei-Her]egovina. 

De asemenea, Alian]a a sus]inut For]a de Protec]ie a ONU (UNPROFOR) 

din Bosnia-Her]egovina [i a autorizat lovituri aeriene pentru a ajuta la eliberarea 

ora[ului Sarajevo [i a altor zone nominalizate de ONU ca zone sigure (“safe heavens”). 

Ac]iunile decisive ale Alian]ei pentru sus]inerea ONU, coroborate cu eforturi diplomatice 

sus]inute, au dus la încetarea asediului împotriva ora[ului Sarajevo [i la aplanarea conflictului 

din Bosnia-Her]egovina, prin negocierea [i, ulterior, semnarea, în iarna anului 1995, 

a Acordului de la Dayton/Paris. 

În perioada decembrie 1995–ianuarie 1996, aproximativ 

IFOR/SFOR 60 000 de militari NATO au fost desf`[ura]i în Bosnia-Her]egovina, 

în cadrul For]ei de Implementare condus` de NATO (IFOR). Misiunea principal` 

a IFOR a fost de a asigura demobilizarea for]elor implicate în conflict, precum [i recuperarea 

armelor grele utilizate în timpul conflictului. Dup` desf`[urarea pa[nic` a alegerilor libere 

din Bosnia-Her]egovina, în septembrie 1996, a devenit evident c` r`mâneau înc` multe 

de f`cut în privin]a aspectelor civile, iar mediul de securitate era instabil. 

Ca urmare, în decembrie 1996, IFOR a fost înlocuit` cu For]a de Stabilizare condus` 

de NATO (SFOR), ac]ionând sub capitolul VII al Cartei ONU (“implementarea p`cii”). 

SFOR a desf`[urat aproximativ 31 000 de militari, principalele misiuni ale acesteia 

const#nd \n: 

• descurajarea sau prevenirea reînceperii ostilit`]ilor, precum [i contracararea noilor 

amenin]`ri la adresa p`cii; 

• consolidarea acquis-ului IFOR [i promovarea unui climat în care procesul de pace 

s` continue s` avanseze; 

• furnizarea sprijinului necesar organiza]iilor civile interna]ionale. 

În afara celor 16 state membre ale NATO, în cadrul SFOR au participat [i 18 state 

nonmembre ale NATO, printre care [i România. În decembrie 1997, recunoscând fragilitatea 

procesului de pace din Balcani, NATO [i-a reiterat angajamentul fa]` de crearea unui stat 

democratic [i multietnic în Bosnia-Her]egovina. A urmat o nou` prelungire a mandatului 

SFOR, care a fost totodat` redimensionat`, num`rând circa 23 000 de militari din 17 state 

membre ale NATO [i 17 state nonmembre ale NATO, inclusiv a unui contingent rus 

de 1 200 militari. SFOR ac]ioneaz` [i în prezent în teatrul de opera]ii din Bosnia-Her]egovina, 

fiind greu de anticipat când se va produce o eventual` retragere a trupelor. 

83

84 


Criza 

din Kosovo 

Când NATO a lansat, la 24 martie 1999, campania aerian` 

împotriva Republicii Federale Iugoslavia, situa]ia din Kosovo 

se caracteriza prin violen]` etnic` în continu` cre[tere, înc`lc`ri 

flagrante ale legii [i ordinii, abuzuri în domeniul drepturilor omului [i refuzul guvernului 

de la Belgrad de a cùta (sau a accepta) o solu]ie politic`. 

Majoritatea popula]iei albaneze, reprezentând circa 90% din popula]ia provinciei, fusese 

nevoit` s` aleag` calea exilului. Misiunea OSCE de verificare (Kosovo Verification Mission 

– KVM) a trebuit s` se recunoasc` dep`[it`. For]ele paramilitare albaneze (Armata 

de Eliberare din Kosovo – UCK), precum [i for]ele sârbe[ti, deveniser` tot mai active. 

Obiectivele NATO în campania aerian` au fost: 

➫ s` asigure încetarea tuturor ac]iunilor militare precum [i a violen]elor; 

➫ s` asigure retragerea din Kosovo a for]elor militare, de poli]ie [i paramilitare; 

➫ s` conving` regimul de la Belgrad s` fie de acord cu prezen]a unei for]e militare 

interna]ionale, s` permit` întoarcerea refugia]ilor, s` fac` dovada dorin]ei de a respecta 

[i aplica prevederile Acordurilor de la Rambouillet. 

Principiile avute în vedere de Alian]` în desf`[urarea campaniei aeriene de bombardament 

au fost foarte “generoase”, dou` dintre acestea fiind extrem de importante: 

❖ Selectarea ]intelor tactice (puncte de comand` de artilerie [i infanterie, vehicule 

militare etc.) sau strategice (cl`diri guvernamentale, rafin`rii, cì de acces). Bilan]ul 

eficacit`]ii loviturilor aeriene ale NATO este destul de controversat, la aceast` situa]ie 

contribuind [i e[ecurile înregistrate prin bombardarea ambasadei Chinei la Belgrad, 

precum [i a unor convoaie de refugia]i kosovari. 

❖ Minimalizarea riscurilor în rândul popula]iei civile (“collateral damages”). Dup` 

estim`rile NATO, num`rul victimelor din rândul popula]iei civile se ridic` la 488-527 de persoane, 

în timp ce estim`rile iugoslave sunt mult mai “generoase”: 1 200-5 700 de persoane 10 . 

Cu siguran]`, adev`ratul num`r va fi greu de aflat, dar, indiferent de valoarea sa, va constitui 

o nou` m`rturie a faptului c` nu exist` conflicte f`r` victime nevinovate. 

Primele elemente ale For]ei din Kosovo condus` de NATO (KFOR) au p`truns 

în provincie pe 12 iunie 1999. KFOR cuprindea ini]ial aproximativ 50 000 de militari. 

În prezent, KFOR num`r` circa 46 000 de militari, inclusiv un contingent rusesc de aproximativ 

3 150 de militari. 

Realiz`rile KFOR pot fi sintetizate astfel: 

➫ circa 1 400 000 de refugia]i au revenit în Kosovo (840 000 din Albania, 550 000 

din FYROM); 

➫ opera]iuni de deminare; 

➫ protec]ia popula]iei minoritare (de data aceasta … sârbi, ]igani). 

Desigur, prezen]a trupelor NATO în Kosovo a însemnat [i confruntarea permanent` 

cu o serie de provoc`ri, printre care: 

• descurajarea izbucnirii unui nou conflict în regiune (criza din FYROM s-a dovedit a fi 

o urmare oarecum fireasc` a momentului Kosovo); 

• crearea unui mediu sigur din punct de vedere multietnic [i multicultural – s-a dovedit 

a fi extrem de dificil de realizat, chiar [i în prezent existând fric]iuni între comunitatea sârb`, 

mult redus` numeric, [i popula]ia albanez`;

Criza 

din FYROM 

În prim`vara anului 2001, situa]ia din FYROM a devenit 

exploziv`. Minoritatea albanez`, de[i procentual mult mai pu]in 

numeroas` fa]` de cea din Kosovo, a început s`-[i cear` 

dreptul la autonomie pe criterii etnice. FYROM a devenit, practic, neguvernabil`. Dup` cum 

am men]ionat, naveta diplomatic` a reprezentan]ilor diverselor organiza]ii interna]ionale 

(NATO, UE, OSCE) a dat roade, p`r]ile ajungând în cele din urm` la o în]elegere. 

NATO a condi]ionat în permanen]` participarea sa la o opera]iune în FYROM 

de încheierea unui acord politic între p`r]ile implicate. La 22 august 2001, ca urmare 

a cererii pre[edintelui macedonean ([i dup` semnarea Acordului de pace de la Ohrid), 

NATO a lansat Opera]iunea Essential Harvest, având ca misiune principal` dezarmarea 

grupurilor albaneze. La încheierea mandatului de 30 de zile s-a decis continuarea opera]iunii, 

pentru o perioad` de 3 luni (Opera]iunea Amber Fox), având ca misiune protec]ia 

observatorilor interna]ionali care supravegheaz` implementarea planului de pace din FYROM. 

Scenariul pare unul deja cunoscut 12 , prefigurându-se necesitatea permanentiz`rii unei prezen]e 

militare interna]ionale, dup` modelele Bosnia-Her]egovina [i Kosovo, dublat` 

de eforturi în plan financiar (bineîn]eles, efortul principal urmând a fi preluat de c`tre UE). 

Perspective 

ale evolu]iei 

Balcanilor 


• demilitarizarea UCK – \n opinia unor anali[ti 11 , KFOR nu a dat dovad` de suficient` 

exigen]` în acest sens, o parte din armamentul utilizat în FYROM provenind din Kosovo; 

• sus]inerea eforturilor umanitare interna]ionale. Probabil, aceast` provocare a fost 

cel mai bine abordat` de c`tre KFOR, organiza]iile interna]ionale [i diversele ONG-uri 

ac]ionând eficient în zon`, contribuind efectiv la alinarea suferin]elor popula]iei, la constituirea 

unor structuri politico-administrative [i la ini]ierea bazei democratice. 

Prezen]a trupelor conduse de NATO în Kosovo, timp de peste doi ani [i jum`tate, 

a contribuit decisiv la detensionarea situa]iei. Cu toate acestea, pe termen mediu, este greu 

de imaginat convie]uirea pa[nic` a comunit`]ilor albanez` [i sârb`, în absen]a KFOR. 

De[i eforturile financiare ale UE în stabilizarea Balcanilor 

sunt impresionante, Uniunea înc` nu dispune de dimensiunea 

politico-militar` necesar` gestion`rii eficace a unor situa]ii 

de criz`. De aceea, este salutar` hot`r#rea UE de a dispune 

de o capacitate de decizie care s` acopere gam` întreag` 

de opera]iuni de tip Petersberg 13 , dublat` de capacit`]i militare autonome pentru ac]iune 

în domeniile men]ionate. Aceste eforturi sunt cunoscute sub numele de Politica European` 

de Securitate [i Ap`rare (PESA), lansat` oficial cu ocazia Summit-ului UE de la Köln 

(9-10 iunie 1999), întâmpl`tor (sau nu) ziua în care înceta campania aerian` NATO 

din Kosovo. 

În fiecare dintre situa]iile de criz` prezentate, comunitatea interna]ional`, în general, 

[i UE, în particular, au dat dovad` de incapacitate în gestionarea acestora. În acest context, 

NATO s-a dovedit singura organiza]ie capabil` s` intervin` [i s` contribuie decisiv la stabilizarea 

situa]iei. Totodat`, trebuie recunoscut faptul c` ponderea în domeniul reconstruc]iei 

regiunii (postconflict/criz`) o de]ine UE, de[i, în continuare, capacitatea de decizie pare 

s` r`mân` de resortul SUA/NATO. Diploma]ia func]ioneaz` mult mai bine în prezen]a 

unor constrângeri economice [i, mai ales, militare credibile. Din acest punct de vedere, 

85

86 


UE mai are înc` multe de înv`]at [i de realizat (opera]ionalizarea For]ei de Reac]ie Rapid` 

European` – FRR fiind un prim pas în aceast` direc]ie). 

Momentul Kosovo – 1999 a dat un impuls decisiv atât pentru elaborarea [i implementarea 

PESA, cât [i pentru creionarea unei strategii coerente a UE fa]` de Balcani. Probabil, 

una dintre lec]iile care trebuie înv`]ate în urma campaniei din Kosovo se refer` la faptul 

c` procesul decizional la nivelul UE în domeniul PESC trebuie simplificat (nefiind suficient 

de clar delimitate atribu]iile Secretarului General [i Înalt Reprezentant pentru PESC al UE, 

ale Comisarului pentru Rela]ii Externe al UE, ale Pre[edintelui Comisiei Europene, 

ale Consiliului UE). În plus, înc` mai exist` tendin]e ale unor state membre ale UE de a avea 

abord`ri proprii fa]` de anumite probleme. De altfel, nici NATO nu este scutit` de astfel 

de probleme, pozi]iile unor state membre în timpul crizei din Kosovo fiind destul de elocvente 

în acest sens. 

La începutul crizelor din Balcani, au fost câ]iva factori care au influen]at în mod decisiv 

evolu]ia acestora, [i anume: 

➫ transform`rile profunde din cadrul sistemului 

interna]ional: pr`bu[irea comunismului, sfâr[itul 

“r`zboiului rece” [i dispari]ia bipolarit`]ii; 

➫ lipsa unei strategii clare a comunit`]ii interna- 

]ionale fa]` de situa]ia creat`; 

➫ apari]ia [i persisten]a unor neîn]elegeri 

în sânul UE (de exemplu, pozi]ia separat` a Germaniei 

fa]` de recunoa[terea Croa]iei [i a Sloveniei); acest 

proces a fost dublat [i de reforma Comunit`]ii 

Europene care se preg`tea s` devin` UE; 

➫ transformarea Alian]ei Nord-Atlantice, care 

s-a v`zut brusc lipsit` de inamicul tradi]ional 

pentru contracararea c`ruia fusese creat`; 

➫ pozi]ia re]inut` a SUA fa]` de o eventual` 

interven]ie în zon`, motivat`, totu[i, de angajarea 

acestei ]`ri pe frontul din Golful Persic; 

➫ incapacitatea Rusiei de a mai sus]ine o ma[in` 

de r`zboi artificial` [i c`derea acestui stat din pozi]ia 

de superputere; 

➫ fo[tii sateli]i ai URSS au început s` priveasc` 

insistent c`tre Vest [i au uitat s` mai coopereze, 

ignorând totodat` rolul pe care ar putea [i ar trebui 

s` îl joace în stabilizarea regiunii; 

➫ conduc`torii RFY nu se pot adapta la noua 

situa]ie post-“r`zboi rece”. 

Gestionarea eficace [i solu]ionarea unei situa]ii de criz` depind în mod decisiv 

de respectarea urm`toarelor principii 14 : nevoia de implicare a comunit`]ii interna]ionale 

înc` din perioada ini]ial` a crizei; necesitatea existen]ei unui coordonator/lider care 

s`-[i asume responsabilitatea [i care s` urm`reasc` evitarea duplic`rii inutile a eforturilor; 

politicul sprijin` eforturile militare, for]a sprijin` diploma]ia; nevoia de acorduri ferme 

[i de capacit`]i credibile pentru implementarea acestora; acordarea aten]iei cuvenite 

[i rezolvarea posibilelor contradic]ii care pot ap`rea între integritate teritorial`, suveranitate, 

autodeterminare, drepturile omului. 

Care sunt perspectivele particip`rii UE [i NATO în Balcani, în special în contextul 

evolu]iilor post-septembrie 2001 ? Printre posibilele situa]ii care pot ap`rea pot fi men]ionate 

urm`toarele: 

• diminuarea prezen]ei SUA în Balcani (sau, la extrem, chiar retragerea); 

• sporirea rolului UE sau al statelor din regiune în stabilizarea Balcanilor (conform 

principiului “regional ownership” 15 [i a necesit`]ii de a demonstra credibilitatea acestora 

ca factori de stabilitate [i furnizori de securitate); UE ar putea lansa, în acest context, 

o strategie comun` 16 pentru Balcani, având ca element pivotal Procesul de Stabilizare 

[i Asociere;


• sc`derea relevan]ei Balcanilor pentru SUA [i UE sau, dimpotriv`, cre[terea 

importan]ei regiunii prin prisma luptei împotriva terorismului; 

• integrarea statelor din regiune sau chiar a regiunii ca atare în cadrul UE 

[i/sau NATO; 

• dispari]ia organiza]iilor de cooperare regional` din Europa de Sud-Est sau p`strarea 

acestora ca o form` de cooperare zonal` în cadrul UE, pentru promovarea unei dimensiuni 

sud-estice a Uniunii (dup` modelul “dimensiunii nordice” a UE, promovat` de ]`rile 

scandinave). 

* 

Dup` 12 ani de la izbucnirea crizelor din Balcani, bilan]ul implic`rii UE [i a NATO 

în regiune poate fi apreciat ca fiind satisf`c`tor. 

Conform unui analist politic român 17 , Occidentul – [i mai ales NATO – a neglijat 

c` ceea ce trebuia “exportat” la frontier`, începând înc` din 1990, era mai ales dezvoltarea. 

Dezvoltarea alung` s`r`cia [i na]ionalismul primar. De la un anumit nivel al PIB/loc. începe 

democra]ia real`. Dezvoltarea [i democra]ia creeaz` securitate. Cre[terea interesului 

occidental pentru “recuperarea” [i integrarea Balcanilor ar putea reprezenta o schimbare 

major`, care modific` acum soarta acestei regiuni. Trecerea rapid` la aplicarea unui plan 

de stabilitate [i dezvoltare a Europei de Sud-Est, PSESE fiind un posibil candidat în acest 

sens, este probabil singura cheie a confrunt`rilor de la sudul Dun`rii. 

Este evident c` economicul determin` stabilizarea politicului, [i nu invers. Este evident, 

de asemenea, c`, în lipsa unor stimulente materiale, încetul cu încetul, întreaga popula]ie, 

ajuns` pe marginea pr`pastiei, se poate deda la acte inimaginabile. Pentru c` disperarea 

poate face ca între inten]ie [i actul în sine s` nu mai fie decât un pas. 

Dac` cineva ar întreba acum: care este bilan]ul implic`rii UE [i NATO în Balcani ?, 

o posibil` schi]` de r`spuns ar putea ar`ta astfel: 

❖ Exist` o pleiad` de ini]iative lansate de sau în sprijinul ]`rilor din zon`, acestea 

concentrându-se asupra îmbun`t`]irii [i sporirii cooper`rii regionale, a rela]iilor de bun` 

vecin`tate, a m`surilor de cre[tere a încrederii [i securit`]ii, a coordon`rii eforturilor 

comunit`]ii interna]ioanle fa]` de stabilizarea regiunii etc. (PSESE, SEDM, SEECP, SECI). 

Totu[i, rezultatele a[teptate, atunci când s-au lansat, sunt înc` mult sub nivelul posibilit`]ilor. 

❖ NATO a fost implicat`, în special, în gestionarea militar` a crizelor din Balcani, 

fiind principalul artizan al lans`rii I/SFOR, KFOR [i Essential Harvest/Fox Task Force 

în FYROM etc. Nu trebuie uitat, totu[i, c` efortul principal post-criz` cade pe umerii statelor 

membre UE, tot a[a cum nu trebuie uitat c` NATO a fost singura organiza]ie capabil` 

s` ac]ioneze atunci când a fost nevoie (iar SUA au dus greul în faza ini]ial`). 

❖ Contribu]ia UE în regiune poate fi cuantificat` ca foarte important` din punct 

de vedere financiar (peste 17 miliarde euro pentru stabilizarea Europei de Sud-Est, 

din care 4,5 miliarde euro numai pentru refacerea Bosniei-Her]egovina), dar [i prin lansarea 

PSESE [i/sau a Acordurilor de Stabilizare [i Asociere. Totu[i, nevoile sunt cu mult mai mari 

decât ajutorul oferit, iar o eventual` încetare a asisten]ei ar putea duce la colaps. 

Care a fost concluzia major` dup` crizele din Balcani ? Orice opera]iune de gestionare 

a unei crize poate deveni eficace dac` sunt îndeplinite simultan urm`toarele condi]ii: existen]a 

voin]ei politice necesare, a capacit`]ilor [i mijloacelor civile [i, mai ales, militare care s` permit` 

interven]ia [i gestionarea crizei; existen]a unor proceduri comune de operare/ac]iune 

87

88 


(“Standing Operating Procedures”). În absen]a oric`ruia dintre aceste atribute, eficien]a 

unei opera]iuni de gestionare a crizei este serios pus` sub semnul întreb`rii. Pân` în prezent, 

UE a dovedit c` nu dispune decât de voin]` politic` suficient`, dar lucreaz` atât la elaborarea 

unor proceduri de lucru în comun, cât [i la crearea capacit`]ilor [i a mijloacelor necesare, 

un prim pas în acest sens constituindu-l declararea FRR ca opera]ional` (cu ocazia Consiliului 

European de la Laeken/Bruxelles, din decembrie 2001). NATO s-a dovedit, pân` în prezent, 

singura organiza]ie capabil` s` îndeplineasc` simultan cele trei condi]ii men]ionate. 

Dup` evenimentele de la 11 septembrie 2001 au existat îns` o serie de semnale care 

au pus sub semnul întreb`rii prezen]a voin]ei politice suficiente în cadrul NATO, 

pentru angajarea în continuare în Balcani (în special, ca urmare a concentr`rii eforturilor 

SUA asupra luptei împotriva terorismului interna]ional). Din fericire, conform ultimelor 

declara]ii ale oficialilor americani, prezen]a SUA în Balcani pare a fi la fel de sigur` ca [i pân` 

acum. 

Prin ac]iunile întreprinse în zon` [i pozi]iile adoptate, UE [i NATO au dat na[tere 

la o serie de interpret`ri în ceea ce prive[te aparenta lor competi]ie în procesul de stabilizare 

a Europei de Sud-Est. Un singur exemplu în acest sens este lansarea, în cadrul Summit-ului 

Alian]ei de la Washington (aprilie 1999), a Ini]iativei NATO pentru Europa de Sud-Est 

(SEEI), urmat` la scurt timp de materializarea sprijinului UE pentru regiune, în cadrul 

Consiliului European de la Köln, prin lansarea Pactului de Stabilitate pentru Europa 

de Sud-Est. Desigur, acestea pot fi simple specula]ii, dar, la o analiz` mai atent` a ac]iunilor 

celor dou` organiza]ii (în termeni de ac]iune [i r`spuns), se poate ajunge la concluzia 

c` adev`rul din documentele prezentate de c`tre oficiali ai UE sau NATO nu e chiar a[a 

cum transpare în lumina reflectoarelor. 

|nv`]`mintele implic`rii UE [i a NATO în Balcani, în general, [i în gestionarea unei 

situa]ii de criz`, în particular, se pot sintetiza astfel: prevenirea conflictelor [i restabilirea 

p`cii pot fi eficace doar în cazul unei abord`ri exhaustive care s` cuprind` urm`toarele 

domenii – crearea unui mediu de securitate, promovarea unui sistem democratic, 

precum [i promovarea bun`st`rii economice [i sociale (aceste activit`]i trebuie s` devin` 

component` a unei abord`ri regionale care s` ia în considera]ie preocup`rile legitime 

[i capacit`]ile ]`rilor din vecin`tate); cooperarea regional` este o premis` pentru orice 

opera]iune de restabilire a p`cii; în vederea implement`rii reformelor necesare [i de multe 

ori dureroase, cât [i pentru îmbun`t`]irea cooper`rii regionale, este nevoie de oferirea 

unor stimulente suficient de puternice din partea comunit`]ii interna]ionale. 

A[a cum arat` exemplele din istoria recent`, problemele sociale [i politice sunt aproape 

bizare prin impredictibilitatea lor. S`-l ascult`m deci pe Saint-Exupéry: “În ceea ce prive[te 

viitorul, sarcina ta nu este s`-l prevezi, ci s`-l faci posibil”. 

BIBLIOGRAFIE 

1. |n NEAC{U, A., La prévention des conflits en Europe Centrale et dans les Balkans. Analogies et différences 

– essai de méthodologie, Bourse de recherche de l’OTAN 1998-2000, Bureau Affaire Universitaires 

de l’OTAN, Bruxelles, 2000; http://www.nato.int/acad/home.htm.


2. Pentru prima oar`, termenul de Balcanii Occidentali a ap`rut cu ocazia Summit-ului UE de la Viena, 

din decembrie 1998. Totodat`, acesta a reprezentat momentul în care UE s-a angajat s` elaboreze o serie 

de strategii comune vizând Rusia, Ucraina, regiunea mediteranean` [i Balcanii Occidentali; 

prin intermediul acestor strategii, Uniunea î[i propunea s` joace un rol decisiv în promovarea stabilit`]ii 

[i prosperit`]ii în Europa [i în întreaga lume (alte detalii în nota 14). 

3. |n NEAC{U, A., op.cit. 

4. |n DUNAY, P., The Stability Pact – from the Balladur Initiative to the OSCE, prezentare în cadrul 

DGAP Summer School on European Foreign and Security Policy, Berlin, iulie 2001. 

5. Procesul de Stabilizare [i Asociere pentru ]`rile din Balcanii Occidentali se adreseaz` în special 

Albaniei, Bosniei-Her]egovina, Croa]iei, FYROM [i Iugoslaviei. 

6. *** Declara]ia final` a Summit-ului de la Zagreb, 24 noiembrie 2000, http://www.presidenceeurope.fr. 

7. Acordul de Pace de la Ohrid a fost semnat la data de 13 august 2001, deschizând astfel calea c`tre 

stabilizarea FYROM. În plus, la 15 noiembrie 2001 au fost adoptate câteva amendamente constitu]ionale, 

de natur` s` sporeasc` gradul de participare a minorit`]ii de origine albanez` în luarea deciziilor. 

8. CHIRIEAC, B., Pactul de stabilitate – un car alegoric prin Balcani, \n Adev`rul, 26 octombrie 2000, 

http://www.adevarul.ro. 

9. *** NATO Handbook, NATO Office of Information and Press, Bruxelles, 2001, p. 107. 

10. *** Kosovo one year on. Achievement and Challenge, NATO Information and Press Office, 2000; 

http://www.nato.int. 

11. Ambasadorul OKUN, H, The EU and the crisis over Bosnia-Herzegovina in retrospect, prezentare 

în cadrul DGAP Summer School on European Foreign and Security Policy, Berlin, iulie 2001. 

12. La 18.02.2002, NATO a decis s` prelungeasc` cu trei luni “Opera]iunea Amber Fox”. |n ziarul Azi, 

20.02.2002. 

13. Misiunile de tip Petersberg au fost incluse în cadrul Tratatului de la Amsterdam, Titlul V – Prevederi 

referitoare la Politica Extern` [i de Securitate Comun`, art. 17. Acestea sunt: misiuni umanitare 

[i de evacuare, misiuni de men]inere a p`cii, precum [i misiuni ale for]elor lupt`toare în situa]ii de criz`, 

inclusiv misiuni de înf`ptuire a p`cii (“peace making”). 

14. Ambasadorul OKUN, lucrarea citat`. 

15. Principiul “regional ownership” se refer` la faptul c` statele din regiune trebuie s` se implice 

în rezolvarea problemelor cu care se confrunt` aceasta [i s` se bazeze tot mai mult pe propriile resurse. 

16. Strategia comun` este un instrument al PESC, care se supune aprob`rii Consiliului European 

[i care define[te principiile de ac]iune în domenii în care statele membre UE au interese comune 

importante. Pân` în prezent, exist` doar trei astfel de instrumente: Ucraina, Rusia, regiunea mediteranean`. 

Din nefericire, în ciuda promisiunilor, pân` acum nu a fost elaborat` o strategie comun` a UE fa]` 

de Balcani. 

17. |n SEC~RE{, V., Noua ordine mondial` [i r`zboiul din Balcani, \n *** Balcanii – ie[irea din trecut, 

Institutul de Studii Interna]ionale [i Strategice, Bucure[ti, 1999, p. 145. 

89

90 


DE LA CONCEPTUL “ZERO MOR}I” 

LA REGIONALIZAREA INTERVEN}IEI 

Ion C|NDEA 

I 

deea de echilibru de putere ap`rea, \n Europa secolelor trecute, ca un laitmotiv 

al conversa]iilor din cancelariile marilor puteri, în]eleas` mai ales ca expresie 

a for]ei militare active sau poten]iale a unui stat. 

O lectur` prin prisma presupozi]iilor paradigmei neorealiste a rela]iilor interna]ionale 

post-“r`zboi rece” con]ine tr`s`turile unui model de securitate în care ideea echilibrului 

de putere, f`r` a fi totu[i unicul concept ordonator, influen]eaz` orice model explicativ 

[i predictiv. 

De la bipolaritate la uni-multipolaritate 

Perioada “r`zboiului rece” se caracteriza printr-un echilibru mondial rezultat din starea 

de confruntare dintre dou` blocuri politice [i militare. Distrugerea mutual asigurat` (MAD) 

a oferit, timp de o jum`tate de secol, un echilibru stabil, conceptul fundamental al sistemelor 

de securitate reprezent#ndu-l descurajarea. Esen]a strategiilor de securitate ale puterilor 

nucleare o constituia asigurarea unei riposte credibile, prin dezvoltarea propriilor capacit`]i 

militare. De asemenea, existen]a celor dou` blocuri politico-militare rivale a stabilit 

configura]ia sistemului mondial dup` acela[i pattern dualist, majoritatea statelor afl#ndu-se 

în situa]ia de a alege pe unul dintre cei doi actori politici majori \n vederea stabilirii 

unor rela]ii privilegiate. 

Extinderea sistemelor politice democratice, la începutul anilor ‘90, a adus în dezbaterea 

public` teorii care afirmau “sfâr[itul istoriei”, în]eles ca sfâr[it al confrunt`rilor militare 

majore. Lumea postbipolar` era considerat` astfel unipolar` din punct de vedere ideologic. 

Prin prisma acestei abord`ri, perioada post-“r`zboi rece” a ap`rut ca un moment crucial 

pentru for]a militar` american`, în condi]iile în care ONU – entitatea care î[i propune 

prin propriul statut s` men]in` pacea lumii – nu poate desf`[ura ac]iuni militare de anvergur`. 

Încercând s` construiasc` un model explicativ-predictiv al sistemului interna]ional 

post-“r`zboi rece”, Samuel P. Huntington 1 scria c` a trecut momentul sistemului unipolar, 

având SUA ca unic hegemon, afirmând c` unipolaritatea are un pre] prea mare, pe care 

publicul american nu este dispus s` îl pl`teasc`, deoarece implic`, teoretic, men]inerea 

unei for]e militare în m`sur` s` riposteze eficient unei coali]ii formate din toate celelalte 

puteri majore. Pe de alt` parte, sondaje publicate în SUA arat` c`, într-un procent foarte 

mare, americanii consider` c` evenimentele care se produc în Europa, Asia sau chiar 

în Canada au un impact redus sau chiar nesemnificativ asupra vie]ii lor.


Huntington descrie sistemul mondial printr-un model hibrid, numit uni-multipolaritate, 

o combina]ie a dou` ideal-tipuri în sens weberian, cel al unipolarit`]ii [i cel al multipolarit`]ii. 

Acest model cuprinde o superputere (SUA) [i alte câteva puteri majore, aflate simultan 

în rela]ii de concuren]`, dar [i de cooperare. 

Spre un nou “concert al puterilor” ? 

Începând cu secolul al XVII-lea, s-a acreditat în cancelariile europene conceptul 

de echilibru al puterilor. Dup` 1815, Congresul de la Viena instituia “concertul european”, 

un model al rela]iilor diplomatice, care a reu[it s` men]in` pacea pe continent timp 

de câteva decenii. Dup` c`derea lui Napoleon, coalizarea puterilor mai slabe pentru a 

echilibra puterea excesiv` a uneia dintre ele a fost laitmotivul diploma]iei europene a secolului 

al XIX-lea, proiect#nd [i realiz#nd un echilibru dinamic centrat pe p`strarea statu-quo-ului. 

Sistemul “concertului puterilor” a fost posibil în condi]iile multipolarit`]ii, adic` 

ale existen]ei unui num`r limitat de actori politici majori, cu o for]` militar` comparabil`, 

care permitea constituirea unor coali]ii în m`sur` s` echilibreze puterea poten]ialilor agresori. 

La sfâr[itul “r`zboiului rece”, globalizarea a devenit, dup` cum arat` Martin Shaw 2 , 

mai mult decât un proces de luat în seam` ca variabil` analitic`, un principiu ordonator 

al oric`rei analize consistente a sistemului interna]ional. În acest mediu interna]ional, 

structura hibrid` a uni-multipolarit`]ii – modelul explicativ [i predictiv propus de Huntington 

pentru rela]iile interna]ionale contemporane – permite, într-o form` limitat`, reeditarea 

unui “concert al puterilor”, într-o variant` modern`, desigur, care ar putea ap`rea 

dup` reformarea structurii Consiliului de Securitate al ONU sau în urma institu]ionaliz`rii 

[i formaliz`rii grupului celor [apte state industrializate, la care ar putea s` participe China 

[i Rusia. 

În acela[i timp, o structur` de acest tip poate fi coerent` printr-o delegare regional` 

de facto a interven]iei militare pentru opera]iunile de impunere sau men]inere a p`cii, 

rezultând un sistem ierarhizat de putere, compus din actori care joac` rolul de determinan]i 

geopolitici regionali, ceea ce ar putea prefigura, în unele condi]ii, emergen]a unei structuri 

suprastatale apte s`-[i asume responsabilitatea ordinii mondiale. 

Conceptul “zero mor]i” 

[i delegarea folosirii for]ei 

Interven]ia militar` în zone care nu se afl` în proximitatea spa]iului na]ional 

implic` probleme de natur` psihologic` [i de gestiune a riscului perceput 3 . Un conflict 

ce nu presupune riscuri de natur` imediat` pentru proprii cet`]eni nu justific`, de cele 

mai multe ori, implicarea militar`. Gradul înalt de tehnologizare a activit`]ilor militare, 

asociat opera]iunilor militare chirurgicale, a permis dezvoltarea conceptului “zero mor]i”, 

fic]iune tehnologic` [i doctrinar` care încearc` s` acrediteze, mai ales pentru publicul 

american, ideea posibilit`]ii unor interven]ii militare, f`r` costurile aferente (mai ales 

în ceea ce prive[te riscurile de pierderi umane), în spa]iile în care interesele SUA 

sunt afectate. 

91


Acreditarea public` a conceptului “zero mor]i” are ca efect pervers mic[orarea libert`]ii 

de ac]iune a deciden]ilor politici din SUA, care se v`d pu[i în situa]ia de a nu mai putea 

justifica pierderile din rândul propriilor solda]i în ac]iunile militare externe, toleran]a public` 

fa]` de propriile pierderi fiind diminuat`. |n acest context, unii anali[ti4 consider` c` sfâr[itul 

“r`zboiului rece” a dus la un “dezinteres interna]ional” pentru regiuni întregi, care nu se afl` 

în proximitate geografic`, astfel conturându-se diviziunea între acele zone care concentreaz` 

interesul puterilor militare ale lumii [i cele apar]inând unei “zone gri”, ceea ce nu determin`, 

în cazul unei crize, decât un interes situat la limitele polite]ii diplomatice. 

|n acest sens, Ashton B. Carter [i William J. Perry5 clasific` riscurile la adresa securit`]ii 

SUA astfel: clasa A, care cuprinde amenin]`rile ce pun în pericol supravie]uirea SUA 

(de natura amenin]`rii nucleare sovietice din timpul “r`zboiului rece”); clasa B – riscurile 

majore iminente la adresa securit`]ii SUA, dar care nu pun în pericol supravie]uirea statului, 

[i clasa C, care cuprinde toate conflictele regionale ce afecteaz` interesele americane, 

dar care nu pun în pericol decât în mod contingent securitatea americanilor. 

Unul dintre primele fenomene care au eviden]iat [i facilitat procesul de globalizare 

a fost revolu]ia global` din domeniul comunica]iilor, modalitate prin care reporterii 

din lumea întreag` au putut transmite prin satelit, în timp real, informa]ii din zone aflate 

la antipozi. 

În aceste condi]ii, practica transmisiilor \n direct din anumite regiuni de conflict face 

ca mor]ii de pe câmpul de lupt` s` nu mai fie doar ni[te cifre statistice, ci imagini cu credibilitate 

crescut`. Numit “efectul CNN”, fenomenul arat` leg`tura dintre “apeten]a” publicului 

american de a sus]ine costurile unei interven]ii [i, deci, de a suporta [i costurile asociate 

acesteia [i modul în care presa aduce sau nu situa]ia din spa]iul respectiv în cuprinsul 

jurnalelor de actualit`]i. Mass-media ar putea stabili, prin gradul de interes pe care îl acord` 

evenimentelor, \n ce m`sur` o regiune este sau nu important` pentru marele public, 

înlocuind proximitatea fizic` prin proximitate mediatic` ([i mediat`). 

Se contureaz`, astfel, o nou` modalitate de interven]ie militar` din partea statelor 

membre ale NATO, care se îndreapt`, în cazurile ce se încadreaz` în clasa C, predominant 

spre preg`tirea unor unit`]i militare apar]inând altor ]`ri, pentru a îndeplini misiuni 

de impunere sau de men]inere a p`cii. Astfel, un num`r important de consilieri militari 

americani au preg`tit unit`]i militare din Nigeria, Senegal sau Ghana pentru a interveni 

pe continentul african, delegând astfel folosirea for]ei militare, evident, sub control politic 

[i logistic american. 

În aceea[i logic`, dup` evenimentele tragice din Rwanda, ]`ri ca SUA, Fran]a 

sau Marea Britanie au semnat un acord pentru înt`rirea capacit`]ilor militare ale statelor 

din Africa subsaharian`. For]ele preg`tite prin programele Recamp (Renforcement 

des capacités africanes de maintien de la paix) [i ACRI (African Crisis Response Initiative) 

sunt destinate, dup` cum consider` unii anali[ti6 , s` aib` o voca]ie preponderent african`, 

de[i nu sunt excluse interven]ii [i în alte zone geografice. Acest fapt sugereaz`, de asemenea, 

delegarea, la nivel regional [i dup` criteriul geografic, a folosirii for]ei militare. 

Înc` din anul 1994, unii speciali[ti americani7 opinau c` regionalismul este cheia 

unei ordini mondiale durabile, considerând c` este momentul ca pacea s` fie fundamentat` 

92

pe atributele vecin`t`]ii (proximitate geografic` [i compatibilitate cultural`, uneori 

[i lingvistic`, istorie comun`). Din acest punct de vedere, am putea asista la o regionalizare 

de facto a interven]iei militare în unele situa]ii de criz` interna]ional`. 

Prin urmare, tensiunile dintre for]ele globalizante [i cele ale localiz`rii [i fragment`rii 

ar putea s` duc` la configurarea unui sistem coerent de rela]ii între actorii politici semnificativi, 

care pot avea drept consecin]` modificarea dreptului [i a organiza]iilor interna]ionale 

contemporane. În acest sens, consider`m valid avertismentul analistului Atilio Boron, 

vicerectorul Universit`]ii din Buenos Aires, care scria 8 c`, “pentru a fi stabil` [i legitim`, 

noua ordine interna]ional` are nevoie de noi reguli [i institu]ii în m`sur` a reflecta raporturile 

de for]e reale existente într-o aren` interna]ional` multipolar` [i multidimensional`”. 

BIBLIOGRAFIE 


1. Samuel P. Huntington, The Lonely Superpower. |n Foreign Affairs, martie-aprilie, 1999, p. 35-49. 

2. Martin Shaw, The State of International Relations (http://www.sussex.ac.uk - 29.03.2002). 

3. Richard N. Haass, Intervention. The Use of American Military Force in the Post Cold War 

World. Brooking Institution Press, Washington D.C., 1999. 

4. Pierre Connesa, Une geographie du “monde inutile”. |n Le monde diplomatique, martie 2001, 

p. 1. 

5. Ashton B. Carter, William J. Perry, Preventive Defense: a new security strategy for America. 

Brookings Institution Press, 1999, p. 11. 

6. |n Mariano Aguirre, L’Occident en quête de supplétifs. |n Le monde diplomatique, martie 2001, 

p. 6. 

7. Luigi Einandi, Western Hemisphere Security: Cautions on New Military Missions. |n Dennis 

J. Quinn (ed.), Peace Support Operations and the US Military, National Defense University Press, 

Washington, D.C., 1994, p. 125. 

8. Atilio A. Boron, Towards a Post-Hegemonic Age ? |n Security Dialogue, vol. 25 (2), p. 218. 

93

94 


FACTORI DETERMINAN}I |N CONCEPEREA 

STRUCTURILOR DE APQRARE AERIANQ 

DIN COMPUNEREA GRUPQRILOR OPERA}IONALE 

Locotenent-colonel Marian ANDRONE 

P 

ornind de la defini]ia grup`rii opera]ionale – ”O însumare de for]e [i mijloace 

de diferite categorii [i genuri de arm`, capabile s` execute misiuni 

în func]ie de caracterul agresiunii probabile, astfel dispuse [i dimensionate 

încât s` fie descurajante, în m`sur` s` z`d`rniceasc` ac]iunile adversarului, s` constituie 

o amenin]are real` pentru acesta [i s` asigure poten]ialul necesar [i suficient pentru 

trecerea la ac]iuni de ap`rare [i ulterior ofensive, eficiente, cu pierderi cât mai mici.” –, 

grup`rile opera]ionale constituite pe teritoriul Românei vor avea un caracter întrunit, sus]inut 

de urm`toarele argumente : 

• for]ele [i mijloacele componente ale grup`rii provin din cel pu]in dou` categorii 


• agresorul nu va utiliza un singur mediu pentru desf`[urarea agresiunii – maritim, 

terestru sau aerian, ci, de regul`, le va combina, ac]ionând simultan sau succesiv, cu diferite 

categorii de for]e armate [i genuri de arm`, ceea ce ar impune o ripost` adecvat` în aceste 

medii; 

• pozi]ia geostrategic` a României, tranzi]ia spre o economie de pia]` performant`, 

precum [i complexul proces de restructurare al armatei, impun, deocamdat`, ca solu]ie 

optim`, constituirea grup`rilor opera]ionale întrunite [i dimensionarea acestora în func]ie 

de amploarea conflictului [i de gradul de sus]inere (logistic`, financiar`, moral` etc.); 

• tendin]a actual` de modernizare a structurilor \n armatele unor state dezvoltate 

impune unor astfel de grup`ri [i for]elor componente un înalt grad de mobilitate [i flexibilitate 

în scopul trecerii rapide la executarea unei misiuni în orice zon`; un nivel superior de integrare 

[i interoperabilitate, în vederea asigur`rii succesului ac]iunii întrunite/combinate; 

un grad relativ de independen]`, suficient pentru a ac]iona \n mod eficient în condi]iile 

frecventelor schimb`ri de situa]ie. 

Ca element al grup`rii opera]ionale, sistemul de ap`rare aerian` define[te, 

în concep]ia unor speciali[ti militari, “totalitatea structurilor tactice [i operative, specializate 

[i nespecializate, care particip` la ciocnirea armat` violent` cu for]ele aeriene ale adversarului, 

printr-o replic` prompt`, hot`rât` [i energic` (activ` [i pasiv`), precum [i rela]iile 

ac]ionale dintre acestea, în care fiecare parte urm`re[te neutralizarea celeilalte prin 

distrugerea/nimicirea (sau neutralizarea) for]elor [i mijloacelor de ripost` (lovire) aerian`,

precum [i z`d`rnicirea, dezorganizarea [i respingerea ac]iunilor sale militare, aeriene, 

terestre [i/sau maritime/fluviale”. 

|n cadrul unei grup`ri opera]ionale întrunite, caracterul sistemic al ripostei aeriene 

este determinat de necesitatea unei conduceri [i coordon`ri unitare, a unei conduceri 

centralizate [i a execu]iei descentralizate a focului cu toate mijloacele speciale prin asigurarea 

coordon`rii mijloacelor organice; posibilitatea ac]iunii independente, dac` situa]ia o impune, 

chiar dac` responsabilitatea în spa]iul aerian apar]ine Statului Major al For]elor Aeriene; 

componen]a eterogen` a for]elor [i mijloacelor, atât din cadrul for]elor aeriene, cât [i din 

organica for]elor terestre, care impune o organizare sistemic` pentru o mai u[oar` exercitare 

a func]iilor conducerii. 

Ac]iunile de ap`rare aerian` din cadrul sistemului de ripost` aerian` permit 

descoperirea, urm`rirea, interceptarea, neutralizarea prin bruiaj sau distrugerea mijloacelor 

aeriene ale inamicului, inclusiv a rachetelor, care amenin]` for]ele [i obiectivele proprii. 

Pe timp de pace, aceste ac]iuni cuprind supravegherea neîntrerupt` a intr`rilor în spa]iul 

aerian propriu [i a celui adiacent, asigurarea capacit`]ii de executare a misiunii de poli]ie 

aerian` [i a celei de executare a ap`r`rii aeriene. 

În situa]ii de criz` [i la r`zboi se continu` misiunile din timp de pace, se execut` 

controlul spa]iului aerian [i se duc opera]ii/ac]iuni de lupt` de ap`rare/ofensiv` aerian` 

pentru men]inerea unei situa]ii favorabile sau a represivit`]ii în spa]iul aerian propriu/ 

de interes (figura de la pagina 96). 

La o scar` mai mic`, sistemul de ap`rare aerian` constituit în cadrul grup`rii opera]ionale 

include acela[i gen de participan]i [i desf`[oar` acelea[i ac]iuni ca cele prezentate în figura 

men]ionat`. 

Constituirea [i dimensionarea acestor sisteme trebuie îns` s` aib` în vedere 

anumi]i factori [i anumite criterii pe baza c`rora se vor stabili entit`]ile modulare de ac]iune 

din cadrul categoriilor de for]e armate. 

Factori 


❖ Conjunctura geostrategic` [i politico-militar` existent` la un moment 

dat determin` abord`ri diferite de proiectare a sistemelor de ap`rare aerian`, 

corespunz`toare unei grup`ri de for]e proiectate astfel: 

• în situa]ia în care statul român \[i men]ine actualele rela]ii de parteneriat pentru 

pace, care, în cazul unui conflict, nu implic` ac]iunea comun` a statelor partenere, sistemele 

de ap`rare aerian` se vor constitui, probabil, în baza efortului propriu, utilizând tehnica 

existent` [i eventualele achizi]ii perfectibile pân` la sau dup` declan[area conflictului. 

Un astfel de sistem va trebui s` îndeplineasc` urm`toarele condi]ii: 

➫ asigurarea unui nivel minim/optim de des- 

➫ propria dimensionare, oportun` [i eficient`, 

curajare; 

în raport cu amploarea conflictului; 

➫ desf`[urarea optim` a for]elor componente 

➫ viabilitate [i flexibilitate sporite; 

ale grup`rii opera]ionale întrunite; 

➫ posibilita]i complete de ap`rare a obiectivelor ➫ înalta capacitate de dispersie [i reconcentrare 

stabilite în misiune, inclusiv ap`rarea antirachet`; a eforturilor; 

95

96 

G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2002

• în ipostaza în care statul român intensific` rela]iile de parteneriat, iar pe baza 

consolid`rii acestora, partenerii [i-ar putea asuma anumite obliga]ii în caz de agresiune, 

sistemele de ap`rare aerian` vor ]ine cont de urm`toarele condi]ii: 

➫ capacitate de interoperabilitate [i compati- parteneri, prin intermediul mijloacelor de înalt` 

bilitate cu structuri similare ale posibililor parteneri; 

performan]` (sau cosmice); 

➫ adaptarea tehnicii specifice [i exploatarea 

eficient` a datelor puse la dispozi]ie de c`tre ➫ sus]inere logistic` adecvat`; 

• în situa]ia în care statul român este membru al unei alian]e/coali]ii, sistemele 

de ap`rare aerian` proiectate vor ]ine cont de urm`toarele determin`ri: 

➫ posibilitatea constituirii sistemelor 

cu o component` mixt` (componenta aer-aer 

[i de r`zboi electronic ale partenerilor; componenta 

sol-aer proprie sau o alt` combina]ie posibil`); 

➫ probabilitatea constituirii unor sisteme 

de ap`rare aerian` care s` se subordoneze conducerii 

aliate [i s` ac]ioneze atât în spa]iul/teritoriul 

na]ional, cât [i în afara acestuia, cu sus]inere 

de pe baze intermediare, aflate pe un alt teritoriu; 

➫ posibilitatea proiect`rii sistemelor cu componente 

tehnice moderne puse la dispozi]ie de parteneri 

[i, în acest caz, necesitatea calific`rii, într-un timp 

scurt, a personalului de deservire. 

❖ Natura agresiunii stabile[te diferen]e de ordin structural, al conceperii misiunilor 

[i al dimension`rii sistemului de ap`rare aerian`, întrucât într-un fel se concepe structura 

sistemului în cazul unei agresiuni interne [i \n alt fel în cazul unei agresiuni externe 

(în primul caz, majoritare vor fi ac]iunile de descurajare [i de interdic]ie a sprijinului pe calea 

aerului din afar`; în al doilea caz, ac]iunile decisive de lovire a adversarului aerian, 

de men]inere a suveranit`]ii spa]iului aerian/terestru [i naval, de sprijin al for]elor proprii 

[i de ap`rare a obiectivelor stabilite prin misiuni, împotriva loviturilor executate de c`tre 

agresorul aerian). 

❖ Din compartimentarea geografic` a teritoriului ]`rii decurg atât modul probabil 

de ac]iune al inamicului aerian, c#t [i modific`ri în structura sistemelor de ap`rare aerian` 

nu numai ca for]e [i mijloace componente, dar [i ca înzestrare cu tehnic` [i sus]inere 

logistic`. Ac]iunile desf`[urate în teren muntos, la [es sau la litoral, comport` particularit`]i 

distincte, particularit`]i de altfel scoase în eviden]` [i pe timpul ultimelor conflicte. 

❖ Natura, num`rul [i importan]a obiectivelor din cadrul spa]iului delimitat, precum [i 

din cadrul grup`rii opera]ionale întrunite care intr` în responsabilitatea sistemului de ap`rare 

aerian` constituit determin` modific`ri de ordin structural, cantitativ [i calitativ \n proiectarea 

sistemelor de ap`rare aerian`. Impun, de asemenea, o conducere [i o coordonare ferm` 

a tuturor componentelor, având în vedere diversitatea misiunilor [i caracterul integrat 

al ac]iunilor, corespunz`tor obiectivelor stabilite, dar [i ac]iuni independente în compartimente 

distincte de teritoriu. 

❖ Modalitatea de constituire a grup`rii opera]ionale poate influen]a sistemul de ap`rare 

aerian` din cadrul acesteia, astfel: 

➫ indiferent de modalitate, sistemul de ap`rare 

aerian` trebuie configurat înaintea constituirii 

grup`rii opera]ionale, pentru a putea asigura, 

din punctul de vedere al ap`r`rii aeriene, 

de ansamblu, desf`[urarea activit`]ilor în cadrul 

procesului de structurare a grup`rii; 


➫ \n cazul constituirii grup`rii opera]ionale 

– succesiv; asigurarea coordon`rii for]elor 

[i a mijloacelor de ap`rare antiaeriene din organica 

For]elor Terestre/Navale ce intr` în compunere 

se va executa [i ea în mod succesiv, pe m`sura 

ocup`rii dispozitivului operativ, pân` la realizarea 

97

98 


integral` a sistemului (aceasta ar fi situa]ia 

cea mai u[oar` dintre modalit`]ile de constituire); 

➫ în cazul constituirii grup`rii opera]ionale – 

concomitent; este posibil ca anumite for]e [i mijloace 

apar]inând for]elor aeriene ce intr` în compunerea 

sistemului de ap`rare aerian` a grup`rii 

s` desf`[oare, ele însele, deplas`ri c`tre zona 

de ocupa]ie [i chiar complet`ri, asigurarea conducerii 

unitare a elementului de ripost` aerian` urmând 

a se realiza integral chiar în zona de opera]ii; 

➫ situa]ia cea mai dificil` o reprezint` ipoteza 

în care constituirea grup`rii opera]ionale se execut` 

dup` declan[area agresiunii prin surprindere (chiar 

dac` acest lucru este greu de realizat, presupunând 

un vid de informa]ii despre agresiunea preconizat` 

sau o ac]iune perfect` de disimulare), principalele 

activit`]i de constituire a grup`rii [i a sistemului 

ap`r`rii aeriene desf`[urându-se concomitent cu 

respingerea atacurilor aeriene sau a ac]iunilor 

inamicului aerian/maritim, a trupelor aero-mobile, 

a grupurilor de cercetare-diversiune [i elementelor 

teroriste; mai mult, zona ini]ial` de opera]ii poate 

Criterii 

suferi modific`ri în configura]ie, în acest caz, raioanele 

de constituire put#nd suporta, [i ele, schimb`ri, 

în baza planurilor elaborate ulterior; 

➫ sistemul ap`r`rii aeriene va fi constituit 

]inându-se cont de eventualele pierderi suferite, 

iar realizarea dispozitivului operativ va presupune 

un interval de timp mai mare, datorat presiunii 

exercitate de inamicul aerian [i terestru/maritim, 

în condi]iile în care acesta vizeaz` dezorganizarea 

conducerii, blocarea deplas`rilor [i a activit`]ilor 

logistice, a concentr`rilor de trupe [i elementelor 

de dispozitiv, scoaterea din func]iune a modurilor 

de comunica]ie; 

➫ riposta aerian` va fi executat` de c`tre for]ele 

[i mijloacele din organica For]elor Aeriene 

[i a celor din celelalte categorii de for]e armate, 

aflate pe direc]ia (în zona) de declan[are a agresiunii 

sau manevrate rapid din alte zone (raioane) aflate 

în serviciu de lupt` permanent, asigurându-se astfel 

desf`[urarea activit`]ilor de constituire a grup`rii 

[i a sistemului ap`r`rii aeriene al acestuia. 

• Zona – este recomandabil ca, \n realizarea sistemului de ap`rare 

aerian`, componentele s` fie dislocate dintr-o zon` c#t mai apropiat` zonei 

critice sau raionului viitor de ac]iune al grup`rii opera]ionale întrunite. 

• Compatibilitatea comenzii [i ac]iunii întrunite presupune crearea unui sistem 

de ap`rare aerian` care s` poat` fi oricând \ncorporat, atât din punctul de vedere al comenzii, 

c#t [i al ac]iunii, într-un sistem mai mare, iar coordonarea unor for]e similare apar]inând 

altor structuri participante s` fie facil`. 

• Interoperabilitatea presupune crearea unui sistem de ap`rare aerian` capabil 

s` îndeplineasc` misiuni în cadrul unor for]e aliate/de coali]ie, atât pe teritoriul na]ional, 

c#t [i \n afara acestuia. 

• Dimensionarea structurii \n raport cu amploarea conflictului ia în considera]ie 

posibilitatea complet`rii sistemului, la nevoie, cu alte componente cantitative [i calitative, 

\n vederea îndeplinirii misiunilor, propor]ional cu intensitatea [i volumul ac]iunilor 

poten]ialului agresor aerian. 

• Modularitatea structurii presupune ca în componen]a structurii sistemului de ap`rare 

aerian` s` intre “module” individualizate sau entit`]i de ac]iune, care s` poat` ac]iona atât 

independent, cât [i în cadrul sistemului, cu roluri complementare, apte s` asigure o acoperire 

multifunc]ional` a spa]iului/zonei de responsabilitate, o mobilitate sporit`, capacitate 

de integrare [i interoperabilitate, putere de foc [i de ac]iune eficiente. 

• Flexibilitatea confer` sistemului de ap`rare aerian` capacitatea de a îmbina armonios 

[i eficient tehnica [i mijloacele aflate \n înzestrare cu tehnica performant` posibil a fi achizi- 

]ionat`, astfel încât s` poat` fi îndeplinite atât cerin]ele func]iilor conducerii, cât [i cerin]ele 

informa]ionale [i ac]ionale ale sistemului.

Particularitq]ile unui sistem 

de apqrare aerianq 


Schematic, un astfel de sistem de ap`rare 

aerian` constituit \n cadrul grup`rii 

opera]ionale poate fi reprezentat, într-o 

variant`, ca \n modelul al`turat. 

În situa]ia în care statul român 

respinge, prin efort propriu, o eventual` 

agresiune, o grupare opera]ional` se va 

constitui \ntr-o configura]ie fizico-geografic` 

proprie uneia sau mai multor zone 

de opera]ii. |n acest caz, structura probabil` 

a sistemului va fi cea prezentat` \n figura 

al`turat`, cu urm`toarele preciz`ri: 

➣ Centrul Opera]ional de 

Sector, structura de conducere 

operativ` a sistemului de ap`rare 

aerian`, va intra \n componen]a 

Centrului Opera]ional Întrunit [i va coordona ac]iunile \n spa]iul aerian ale tuturor mijloacelor 

de lupt` cu inamicul aerian, din compunerea celorlalte categorii de for]e participante 

la ac]iunea întrunit`; 

➣ misiunile operative le va primi, în continuare, de la Centrul Opera]ional Principal 

de conducere a ac]iunilor (opera]iilor) \n spa]iul aerian al României (COPA); 

➣ dimensionarea sistemului va ]ine cont [i de necesit`]ile de ap`rare ale unor obiective 

ale grup`rii opera]ionale întrunite; 

➣ subunit`]ile de sprijin, logistice [i de r`zboi electronic pot intra în structura sistemului 

de ap`rare aerian` sau pot fi componente ale grup`rii opera]ionale întrunite. 

99

100 


R~ZBOIUL INFORMA}IONAL 

ÎN CONFLICTELE ARMATE MODERNE 

Locotenent-colonel Mircea {UTEU 

S 

ecolul XX a cunoscut ie[irea r`zboiului din dimensiunile sale tradi]ionale 

(terestr` [i maritim`) pentru a se extinde în mediul aerospa]ial 

[i \n cel electromagnetic. 

Ast`zi, conflictele armate au c`p`tat o extindere de alt` natur`, care const` 

într-un proces de emergen]` a r`zboiului într-un nou mediu, [i anume în mediul informa- 

]ional. Sigla C4ISR (Comand`, Control, Comunica]ii, Computere, Informa]ii, Supraveghere 

[i Recunoa[tere) desemneaz` în mod conving`tor mijloacele [i obiectivele sale. 

Dezvolt`ri conceptuale 

Conceptul de r`zboi informa]ional nu este înc` suficient cristalizat din punct de vedere 

teoretic. Aria sa de aplicabilitate este foarte vast`, incluzând activit`]i cum sunt procurarea, 

transmiterea, tratarea rapid` [i cât mai pertinent posibil a unei informa]ii, precum [i împiedicarea 

adversarului de a face acest lucru, atât în domeniul militar, c#t [i în cel economic 

sau politic. 

Printre primii speciali[ti care au recurs la utilizarea sintagmei de r`zboi informa]ional 

a fost analistul politico-militar american Rona Thomas, în anul 1976, pentru a desemna 

“activit`]ile «împletite cu – [i suprapuse peste – alte ac]iuni militare» de utilizare 

a datelor [i informa]iilor în sprijinul ac]iunilor militare tradi]ionale, precum [i a activit`]ilor 

de comand`-control”. 

Elemente conceptuale semnificative au fost publicate de Alvin Toffler în cartea sa, 

“Al treilea val”, în 1980, cit#ndu-l pe senatorul american George S. McGovern: “Pentru 

a ataca o na]iune se poate proceda la o reten]ie a fluxului de informa]ii prin tìerea 

contactului între sediul unei societ`]i multina]ionale [i filialele ei din strìn`tate (…), 

prin ridicarea de bariere informa]ionale în jurul ei … Vocabularul interna]ional s-a îmbog`]it 

cu o nou` expresie: suveranitatea informa]ional`” 1 . 

Acela[i autor a relansat dezbaterile asupra conceptului de r`zboi informa]ional 

prin publicarea lucr`rii “R`zboi [i antir`zboi”, în anul 1990. 

Conceptul de r`zboi informa]ional (Information warfare – IW) a dat na[tere, în SUA, 

la o multitudine de analize, studii, articole [i lucr`ri, adesea legate de vasta tem` a “Revolu]iei 

în Afacerile Militare” (RMA) 2 . În ]`rile europene occidentale a ap`rut acela[i mare interes 

pentru r`zboiul informa]ional, dar cu un decalaj semnificativ fa]` de SUA, ac]inon#ndu-se 

\n direc]ia sensibiliz`rii institu]iei militare [i a elabor`rii doctrinelor specifice domeniului.


Dar, atât în SUA, cât [i în Europa se manifest` o anumit` confuzie, normal` în aceast` 

faz` a cercet`rilor, relativ la con]inutul [i sfera de cuprindere a conceptului. Unii sus]in 

c` nu este vorba decât de o evolu]ie a tehnicilor de comunica]ii [i de procesare a informa]iei 

care pot conferi un avantaj tactic decisiv. În linii mari, n-ar fi vorba decât de o extindere 

a r`zboiului electronic. Pentru al]ii (adep]ii RMA), ar fi afectate chiar conducerea ac]iunilor 

militare la nivel strategic [i operativ, precum [i organizarea for]elor. În fine, o a treia categorie 

este de p`rere c` obiectivele r`zboiului [i modul de ducere a acestuia ar fi puse 

fundamental sub semnul întreb`rii. Observ`m un consens asupra faptului c` acest concept 

acoper` mijloace [i moduri de întrebuin]are dintre cele mai diverse, de la aspectele 

pur tehnice, cum ar fi capcanele termice contra capului de dirijare al unei rachete, [i pân` 

la tehnicile de “management al percep]iei”, destinate s` influen]eze procesul decizional 

al adversarului. 

Oficial, sintagma r`zboi informa]ional a fost introdus` în terminologia militar` 

american` în decembrie 1992, pentru ca, dup` trei ani, s` fie publicat` prima defini]ie oficial` 

a acesteia: “ac]iuni \ntreprinse pentru a ob]ine superioritatea informa]ional` prin afectarea 

informa]iilor adversarului, a proceselor [i sistemelor informa]ionale, în paralel cu ac]iunile 

întreprinse pentru a ap`ra propriile informa]ii, propriile procese [i sisteme informa]ionale” 3 . 

Observ`m c` este un concept globalizator, surprinz#nd toate aspectele ac]iunii militare 

([i nu numai). În fapt, orice informa]ie este o ac]iune poten]ial`, iar ac]iunea informa]ional`, 

al`turi de ac]iunea fizic`, este subsumat` aceluia[i întreg. 

|n prezent, conceptul î[i caut` clarific`rile teoretice [i punerea în practic` pe fondul 

fluid al situa]iei actuale în care au loc conflictele armate majore, dar [i cele de mic` intensitate, 

tot mai frecvente, mai diversificate [i mai r`spândite geografic, cu consecin]e multiple 

[i imprevizibile. 

Implica]ii ale dezvolt`rii tehnologiei 

informa]ionale asupra modului 

de desf`[urare a conflictelor armate 

Cu certitudine, descoperirea rolului informa]iei în arta r`zboiului nu este nou`. 

Marii strategi din trecutul foarte îndep`rtat sau mai apropiat au ar`tat [i au demonstrat 

acest lucru. No]iunile clausewitziene de “cea]`” [i de “fric]iune” de pe teatrul de opera]ii 

se refereau deja la dificultatea comandamentului de a aprecia o situa]ie opera]ional`. 

Cu toate acestea, în condi]iile actuale, este tot mai evident faptul c` progresele ce au loc 

în domeniul tehnologiei informa]ionale afecteaz` substan]ial modul de desf`[urare 

a conflictelor armate. Aceste progrese produc schimb`ri majore interesante în ceea ce prive[te 

arta r`zboiului [i, mai general, ap`rarea. Dar, dac` evolu]iile tehnologice pot fi 

la originea unor muta]ii, ele nu pot s` le [i explice. În opinia mea, acestea sunt o condi]ie 

necesar`, dar nu [i suficient`. Nu poate avea loc o muta]ie decât atunci când omul – utilizatorul, 

militarul – în]elege posibilit`]ile pe care le ofer` o tehnologie sau alta, dup` care decide 

s` utilizeze aceste posibilit`]i într-un mod nou, pentru a ob]ine de aici efecte noi. Pentru 

militari, aceasta semnific`: noi doctrine (modalit`]i de întrebuin]are) [i o nou` organizare, 

adaptat` acestor doctrine 4 . Putem reflecta, în acest sens, asupra schimb`rilor care au loc 

în domeniul doctrinar-normativ [i organiza]ional din Armata României la ora actual`. 

101

102 


Apreciez c` ]`rile avansate nu vor fi neap`rat cele cu care ne-a obi[nuit tradi]ionala 

ierarhie a puterilor în lume. Acest lucru ar putea avea, dup` un timp, consecin]e geopolitice 

sau militare imprevizibile dac` anumite ]`ri, considerate în mod obi[nuit ca fiind mai pu]in 

“avansate”, vor [ti mai bine s` se racordeze la tehnologiile superdezvoltate decât actualele 

state din “top” [i, printr-o mai bun` osmoz` între sfera civil` [i cea militar`, s` trag` foloase 

din exploatarea inteligent` a mediului informa]ional. 

Relativ la ap`rare [i securitate, ceea ce ar putea implica aceast` nou` ruptur` “datorat`” 

tehnologiilor informa]iei s-ar putea analiza pe trei niveluri: 

• nivelul pentru care informa]ia constituie un mijloc în folosul for]elor; 

• nivelul pentru care infosfera este un mediu de desf`[urare a ac]iunilor militare; 

• nivelul în care infosfera ar deveni o miz` a situa]iilor conflictuale. 

Fa]` de aceste perspective, consider c` trebuie imaginate noi instrumente de ap`rare. 

Fiec`rei civiliza]ii – rural`, industrial` – i-a corespuns o anumit` form` a institu]iei militare, 

un anumit sistem de armamente. Civiliza]ia informa]ional` în care intr`m nu poate decât 

s` genereze, la rândul ei, noi forme de putere militar`, cu organizare [i întrebuin]are adaptate 

unor ac]iuni militare sau de descurajare de tip nou. Astfel, va avea loc o ruptur` major` 

cu trecutul, în m`sura în care, a[a cum ar`ta Toffler, nu se vor mai schimba numai regulile 

jocului, ci jocul însu[i. 

Consider c`, în conflictele militare moderne, capacitatea de organizare a sistemelor 

informa]ionale – element central al tuturor activit`]ilor desf`[urate de participan]ii la conflict 

– [i capacitatea de a exploata mediul informa]ional prin afectarea informa]iilor, proceselor 

[i sistemelor informa]ionale vor constitui atuuri determinante. 

Dac` cele dou` condi]ii – capacitatea de organizare a informa]iei [i a sistemelor 

informa]ionale ca “sistem nervos“ [i capacitatea de a le controla în cadrul infosferei – 

sunt determinante pentru controlul ac]iunilor militare, atunci confruntarea în infosfer`, 

pentru ob]inerea suprema]iei, devine un domeniu de maxim interes în perspectiva 

conflictelor armate moderne. 

Informa]ia [i comunicarea 

|n solu]ionarea conflictelor 

Datorit` rolului jucat de informa]ie [i comunicare în prevenirea sau împiedicarea 

conflictelor ori crizelor, precum [i pe timpul desf`[ur`rii acestora, la nivel general 

sau la nivel opera]ional, r`zboiul informa]ional cap`t` o importan]` crucial`, aceasta 

în condi]iile ob]inerii unor efecte deosebite rezultate din sinergia unor sisteme bazate 

pe tehnologia informa]iei, în special în domeniul informatic, atât asupra for]elor opera]ionale, 

cât [i asupra opiniei publice. 

❖ Nivelul politico-militar 

Lumea este un loc de schimb. Fiecare entitate component` nu exist` decât prin 

schimburile energetice [i informa]ionale pe care le are cu mediul înconjur`tor. Locul fiec`rei 

entit`]i în lume este condi]ionat de re]eaua informa]ional` creat`, pe care o modific` 

[i o dezvolt` pentru a continua s` existe. Stabilitatea nu este decât un echilibru provizoriu 

generat de aceste schimburi.


Orice perioad` de criz` sau conflict implic` o modificare a comunic`rii de informa]ii. 

Arta r`zboiului a fost dintotdeauna tributar` capacit`]ii armatelor de a comunica între ele 

[i cu mediul înconjur`tor. 

Din alt punct de vedere, se poate chiar merge pân` la a spune c` angajarea unei for]e 

în ac]iuni militare este un ultim mijloc de a restaura comunicarea atunci când celelalte 

moduri de comunicare nu mai func]ioneaz`. Ac]iunea militar` deblocheaz` situa]ia [i creeaz` 

o situa]ie nou`, care va instaura un nou mod de schimburi. Dar [i invers, a cùta împiedicarea 

r`zboiului revine adesea la a crea noi cì de comunicare care vor restabili schimburile 

de informa]ii. 

Cu alte cuvinte, recurgerea la r`zboi rupe impasul în schimburile existente, le suprim` 

pentru a instaura altele, iar a împiedica r`zboiul presupune capacitatea de a restaura 

sau de a recrea schimburile. 

Astfel privind lucrurile, capacitatea de comunicare [i de schimb de informa]ii cap`t` 

o importan]` primordial`. Aceast` capacitate î[i are locul chiar în centrul solu]ion`rii situa]iilor 

conflictuale. Ea cere un control al rela]iilor de comunicare, al schimburilor de informa]ii 

[i al efectelor acestor schimburi asupra situa]iei. 

Situa]ia conflictual` poate fi considerat` ca o perturbare a unei vaste re]ele format` 

din alte re]ele a c`rei stare de stabilitate trebuie reanalizat`. Sau trebuie creat` una nou`. 

St`pânirea informa]iei în interiorul acestor re]ele poate fi, în opinia mea, un mijloc de mare 

valoare pentru actorii care au ca misiune s` readuc` pacea fie prin controlul violen]ei, 

fie prin ac]iuni de for]`. 

❖ Nivelul opera]ional 

Ca [i în trecut, armatele sunt dependente de informa]ie. |ns`, informa]ia a devenit 

[i un mijloc de ac]iune la nivel opera]ional. Astfel, informa]ia: 

➫ precizeaz` situa]ia c`reia îi d` o anumit` transparen]` datorit` unei achizi]ii 

[i prelucr`ri organizate de date; 

➫ permite luarea unei decizii corecte, fiind mai bine elaborat`, dup` un proces de sintez` 

progresiv`; 

➫ este o condi]ie a materializ`rii deciziei prin difuzarea acesteia \n sistemele de execu]ie 

pe care le pune în ac]iune; 

➫ transform` situa]ia ini]ial` prin ac]iunile fizice [i informa]ionale ale executan]ilor 

în sensul dorit, corecteaz` sensul derul`rii ac]iunii dup` declan[area acesteia; 

➫ schimb` situa]ia prin influen]area deciziilor [i opiniilor diferi]ilor actori de pe scena 

interna]ional` [i de pe teatrul de ac]iuni militare. 

Informa]ia nu trebuie s` fie utilizat` numai ca o resurs` inactiv` pe care s` o situ`m 

la locul potrivit într-o anume situa]ie. Ea ac]ioneaz` asupra situa]iei îns`[i, o face s` evolueze 

[i nu se distinge, în general, de ac]iunea fizic` decât prin faptul c` ea vizeaz` \n mod direct 

planul reprezent`rilor. {i reprezent`rile stau la baza deciziilor care, la rândul lor, genereaz` 

ac]iuni fizice. Actele de comunicare au ca ]int` îns`[i situa]ia. O precizeaz`, o evalueaz`, 

o modeleaz`, o transform`. 

Contextul opera]ional este constituit din diferite medii: fizic (aerian, maritim, terestru, 

electromagnetic), uman (popula]ii, grupuri umane alc`tuite dup` diferite criterii), structural 

(politico-administrativ, economic, militar etc.). 

103

104 


Fiecare dintre aceste medii este organizat într-o multitudine de re]ele care se întrep`trund 

atât în interiorul fiec`rui mediu, cât [i între acestea. G`sim, astfel, re]ele de comunica]ii, 

de infrastructur`, re]ele umane (legate de cultur`, religie, etnie, ideologie), re]ele de aprovizionare 

logistic` a for]elor, de vânz`ri de armament etc. În conflictele actuale, aceste 

re]ele trebuie s` fie cunoscute [i urm`rite, pentru a putea ac]iona asupra lor. 

Ac]iunile pot, cu certitudine, s` fie fizice, dar ele pot, de asemenea, într-un mod 

mai subtil, s` fie de natur` informa]ional`. În acest din urm` caz, credem c` ele vor viza 

modificarea percep]iei situa]iei [i a deciziilor la nivelul conducerii acestor re]ele [i, 

într-un mod mai general, prin furnizarea de informa]ii [i prin comunicare, chiar schimbarea 

convingerilor acestora în sensul dorit privind legitimitatea [i corectitudinea ac]iunilor 

desf`[urate. 

Astfel, ac]iunea prin informa]ie [i prin comunicare constituie dou` fa]ete de realizare 

a prevederilor deciziei. Amândou` utilizeaz` informa]ia vizând transformarea situa]iei, 

dându-i sensul dorit [i prelucr#nd-o pân` la atingerea situa]iei viitoare, prev`zut` în plan. 

Informa]ia mai poate fi considerat` [i un mediu în cadrul c`ruia ac]ioneaz` aceste 

for]e, la fel ca mediul terestru, aerian sau cel maritim. Ceea ce unii denumesc efectul CNN 

ilustreaz` bine acest concept de mediu informa]ional, denumit [i infosfer`. Dezvoltarea 

re]elelor media face ca unele ac]iuni militare s` fie de acum urm`rite în direct de c`tre 

milioane de telespectatori, ceea ce antreneaz` [i multe consecin]e, cum ar fi crearea, 

în cadrul popula]iei, a mi[c`rilor emo]ionale care influen]eaz` în mod tot mai decisiv deciziile 

factorilor de conducere politic` [i militar`. Ast`zi, sus]inerea de c`tre media a deciziilor 

politice [i a ac]iunilor militare a devenit necesar`. Canalele de informa]ii ale media contribuie 

la sensibilizarea opiniilor referitoare la evenimentele difuzate [i modeleaz`, pu]in câte pu]in, 

opinia interna]ional`. 

În plus, o dat` cu apari]ia internetului, publicul însu[i a devenit actor în mediul 

informa]ional în care a început s` creeze informa]ie [i s` o difuzeze, organizându-se 

în grupuri de discu]ii, devenind astfel un actor de influen]` [i de presiune. Internetul 

a devenit deci suportul tehnic al re]elelor de influen]`. Cunoa[terea acestor re]ele [i 

capacitatea de a le influen]a devin mijloace importante de ac]iune în solu]ionarea conflictelor 

multiforme de ast`zi. 

|n zonele opera]ionale sunt prezente informa]ii de toate felurile care, în viitor, vor fi tot 

mai mult preluate [i difuzate sub efectul a trei caracteristici principale: 

• costul tot mai redus pentru accesul la informa]ie (un exemplu, \n acest sens, 

reprezent#ndu-l dezvoltarea internetului [i posibilit`]ile lui pentru accesul u[or la mii 

de baze de date); 

• digitizarea informa]iei care-i faciliteaz` transportul [i difuzarea, dar care faciliteaz` 

[i mai mult manipularea [i trucajul; va fi din ce în ce mai dificil de [tiut dac` informa]iile 

sau imaginile recep]ionate sunt reale sau fabricate; 

• mobilitatea mijloacelor. Oriunde ne afl`m, este sau va fi în scurt timp posibil` 

trasmiterea sau recep]ionarea informa]iilor, în special datorit` telefonului mobil, re]elelor 

de sateli]i [i extinderii internetului. 

Implica]ia major` a acestei ipostaze jucate de informa]ie, aceea de mediu informa]ional, 

const` în faptul c` el, realmente, nu mai poate fi controlat. Poate fi controlat un sistem


de informa]ii [i comunica]ii sau un sistem de r`zboi electronic, dar nu putem controla 

infosfera dup` cum nu putem controla atmosfera sau oceanul ci, cel mult, putem 

s` ne folosim cât mai bine de legile proprii acestor medii. Infosfera dep`[e[te de acum 

sfera militar`, ea fiind la dispozi]ia tuturor. 

Scopurile r`zboiului informa]ional 

Ac]iunile specifice r`zboiului informa]ional desf`[urate pe timpul crizelor sau al conflictului 

armat vizeaz`, \n principal, îndeplinirea urm`toarelor scopuri: 

➫ atingerea unei anumite transparen]e a situa]iei prin identificarea ansamblului re]elelor 

din diferite medii; 

➫ deducerea de aici a unei cunoa[teri a situa]iei, cât mai precis posibil; 

➫ anticiparea situa]iilor viitoare [i a evolu]iei situa]iei în diferitele re]ele [i medii; 

➫ stabilirea cursurilor ac]iunilor cu ajutorul mijloacelor de sprijin al deciziei; 

➫ conducerea ac]iunilor în mediul fizic prin intermediul informa]iei; 

➫ dirijarea situa]iei în sensul dorit utilizând cìle de comunicare opera]ionale, comunicarea 

mediatic`, opera]iile psihologice, dac` este necesar. 

Ansamblul acestor scopuri converge spre situa]ia viitoare cùtat`, definit` în momentul 

deciziei de angajare a for]elor. Dar, în corolar, r`zboiul informa]ional mai urm`re[te, 

în func]ie de tipul ac]iunilor desf`[urate: 

➣ opacifierea situa]iei pentru adversar spre a-l împiedica s` aib` o cunoa[tere clar`, 

s` o în]eleag` [i s` anticipeze ac]iunile desf`[urate; este vorba de “cea]a” [i “fric]iunile” 

pe care le avea în vedere Clausewitz; 

➣ asigurarea func]ion`rii sistemelor informa]ionale proprii [i securitatea informa]iilor 

care circul` prin acestea (sisteme de culegere a informa]iilor, de comunica]ii, de sprijin 

al conducerii, sisteme de arme); 

➣ neutralizarea sistemelor informa]ionale ale adversarului; 

➣ împiedicarea evolu]iei situa]iei în sensul favorabil/dorit de adversar. 

Nivelurile de ac]iune 

ale r`zboiului informa]ional 

Cele ar`tate pân` acum duc la gândirea problemei într-un mod global în care se constat`, 

pe de o parte, întrep`trunderea dintre sfera civil` [i cea militar`, iar pe de alt` parte, atenuarea 

distinc]iei dintre starea de pace, situa]iile de criz` [i starea de conflict armat. Opinez c` r`zboiul 

informa]ional este pe cale s` devin` condi]ia sine qua non pentru controlul tuturor acestor 

st`ri în mod continuu. 

Într-un climat de concuren]` informa]ional`, definirea strategiei de securitate 

informa]ional` are loc la cel mai înalt nivel, urmând ca responsabilii din domeniile politic, 

Nivelul general al societ`]ii Mediul informa]ional (infosfera) 

Nivelul strategiei de securitate na]ional` Competi]ie informa]ional` 

Nivelul strategiei militare R`zboi informa]ional 

Nivelul operativ R`zboi de comand` [i control 

Nivelul tactic Lupt` informa]ional` 

Nivelurile r`zboiului informa]ional 

economic, militar, cultural, 

[tiin]ific etc. 

s` elaboreze, fiecare 

pentru propriul domeniul 

strategia specific`. 

105

106 


Astfel, la nivel strategic se poate vorbi de un veritabil r`zboi informa]ional care condi- 

]ioneaz` conducerea ac]iunilor for]elor angajate la contact cu inamicul, dar care este 

[i în centrul altor aspecte, fiind vizate de exemplu ac]iunile pentru controlul spa]iului 

din adâncime sau din teritoriul ocupat, capacit`]ile [i rezervele strategice ale adversarului, 

decizia acestuia etc. La acest nivel, r`zboiul informa]ional d` sensul, coeren]a [i sinergia 

ansamblului de activit`]i. 

În zona ac]iunilor militare, adic` la nivelul operativ, la care se desf`[oar` de fapt lupta 

armat`, au loc ac]iuni de r`zboi de comand` [i control care constituie suportul, motorul 

[i obiectivul înfrunt`rii voin]elor. 

În fine, la nivel tactic, lupta informa]ional` nu este neglijabil`. Toate unit`]ile au de-a face 

cu ciclul informa]ional, fie pentru a lua propriile decizii, fie pentru conducerea ac]iunilor 

proprii, fie participând la ob]inerea informa]iilor pentru e[aloanele superioare. 

Domeniile [i obiectivele 

r`zboiului informa]ional 

Domeniile r`zboiului informa]ional depind simultan de ciclul informa]ional, func]iile 

îndeplinite, misiuni, mijloacele tehnice utilizate, sferele de ac]iune circumscrise. Identificarea 

lor este indispensabil` pentru repartizarea responsabilit`]ilor [i misiunilor de r`zboi 

informa]ional, ele constituind [i domenii de competen]`. Se pot distinge, \n opinia mea, 

patru domenii generale [i dou` domenii tehnice: 

➫ domeniul procur`rii [i difuz`rii informa]iilor, indispensabile la începutul buclei 

decizionale; 

➫ domeniul deciziei care se g`se[te în centrul ciclului informa]ional, îl ini]iaz` [i \i asigur` 

sinergia necesar` realiz`rii scopurilor; 

➫ domeniul ac]iunilor în mediul fizic; 

➫ domeniul ac]iunilor în mediul psihologic; 

➫ domeniul informaticii – domeniu tehnic – care amplific` posibilit`]ile de ac]iune 

ale celorlalte domenii; 

➫ domeniul electronic, care constituie suportul tehnic de baz` ce condi]ioneaz` capacit`]ile 

din celelalte domenii, inclusiv informatic. 

La nivelul strategic na]ional [i la nivelul strategiei militare (mai pu]in al luptei armate), 

r`zboiul informa]ional are ca misiuni: 

• asigurarea procur`rii informa]iei necesare supravegherii strategice [i lu`rii deciziilor 

în domeniile politic, militar, economic, diplomatic, cultural etc.; 

• garantarea protec]iei informa]iilor susceptibile s` favorizeze concuren]a, infrac]iunile 

sau actele ostile în aceste domenii; 

• asigurarea unei capacit`]i de conducere eficace la nivel politic [i militar bazat` 

pe anticipare, modelare [i simulare; asigurarea circula]iei, proces`rii [i exploat`rii în timp 

real a informa]iei; 

• controlul echipamentelor [i re]elelor informa]ionale ale structurilor de execu]ie 

din fiecare domeniu, definirea misiunilor, stabilirea gradului lor de protec]ie [i conducere 

a activit`]ii acestora; 

• aplicarea unei strategii de influen]` care s` defineasc` obiectivele din câmpul 

psihologic în scopul ob]inerii unei pozi]ii geopolitice favorabile, inclusiv privind componenta

sa militar` sub cele trei aspecte: teoretic (strategie [i doctrin`), psihologic (descurajare 

[i prevenire) [i ac]ional (prezen]` la activit`]i [i ac]iuni interna]ionale); 

• conceperea [i aplicarea unei politici în domeniile electronic [i informatic cu accent 

pe protec]ia fa]` de riscuri în aceste domenii; cùtarea informa]iei necesare [i stabilirea 

indicatorilor de situa]ie, a capacit`]ilor de ac]iune fizic` [i informa]ional` pentru a ac]iona 

împotriva oric`rei amenin]`ri din domeniul informatic. Privind amenin]`rile din acest 

domeniu distingem: ac]iunile asupra componentelor fizice (calculatoare [i re]ele), ac]iunile 

sintactice asupra programelor soft [i ac]iunile semantice asupra informa]iei stocate 

sau vehiculate. 

La nivel opera]ional, în cadrul unei angaj`ri a for]elor, domeniile r`zboiului informa]ional 

se reîmpart [i se descompun în subdomenii de ac]iune necesitând realizarea unei organiz`ri 

specifice [i speciali[ti cu înalt` calificare. Putem distinge trei mari categorii de ac]iuni: 

➣ pentru ob]inerea [i de]inerea informa]iei în scopul atingerii superiorit`]ii/suprema]iei 

informa]ionale; 

➣ ac]iuni duse împotriva informa]iei de]inute sau cùtate de adversar; 

➣ ac]iuni desf`[urate prin informa]ie (având ca mijloc informa]ia). 

Aceast` distinc]ie este util` pentru planificarea efectelor ce trebuie ob]inute. Ea nu 

permite îns`, în opinia mea, definirea organiz`rii for]elor de r`zboi informa]ional deoarece, 

adesea, o structur` îndepline[te dou` sau trei din aceste categorii de ac]iuni5 . 

* 

În conflictele armate moderne, r`zboiul informa]ional a devenit indispensabil datorit` 

sistemelor de arme [i echipamente utilizate la ora actual`; mondializ`rii informa]iei, 

în special sub form` digital`; influen]ei mass-media omniprezente; re]elelor de influen]` 

informal` create pe internet. 

De[i toate aceste cauze sunt foarte complexe, ele nu mai pot fi trecute cu vederea. 

Altfel exist` riscul de a deveni, în opera]iile interna]ionale, dar [i în afara acestora, 

ni[te executan]i ai na]iunilor lider în acest domeniu sau, într-o ac]iune de angajare 

cu un adversar extern sau intern, o juc`rie a actorilor care st`pânesc acest tip de activit`]i. 

Referin]e bibliografice 


1. Alvin Toffler, Al treilea val, Bucure[ti, Editura Politic`, 1983. 

2. R`zboiul în era informa]ional`, în revista “Widnall & Fogleman‘s“, 1995. 

3. Citat de Sorin-Vasile Vicol în articolul “R`zboiul informa]ional [i opera]iile informa]ionale“, ap`rut în 

bro[ura de comunic`ri [tiin]ifice a A|SM, Bucure[ti, 1999. 

4. Tehnologiile ce au permis conceptul de tanc de lupt` modern nu au dus la o real` ruptur`, adic` la 

o schimbare radical`. Efectele s-au v`zut abia la începutul celui de-al doilea r`zboi mondial, când i s-au 

asociat o nou` doctrin` (Blitzkrieg) [i o organizare nou` (tancurile organizate în regimente [i nu r`spândite 

în unit`]i de infanterie). Conceptul american de revolu]ie în afacerile militare asociaz` întotdeauna inova]iile 

din trei domenii: tehnologic, doctrinar, organiza]ional. 

5. De exemplu, o unitate de r`zboi electronic execut` cercetare electronic` (prima categorie), misiuni 

de neutralizare prin bruiaj electronic (a doua categorie) sau/[i execut` misiuni de diversiune [i dezinformare 

electronic` (a treia categorie). 

107

108 


NATO [i PfP (XI)* 

STATELE MEMBRE 

Cheltuieli pentru ap`rare: 1,5 mld. USD (2001) 

Efective totale: 

(for]ele aeriene sunt component` a for]elor 

terestre) 

Active: 35 000 

• inclusiv cca 16 000 militari de carier` 

include cca 17 500 militari \ncorpora]i 

• serviciul militar general obligatoriu 

• durata: 7 luni, plus 30 de zile de stagiu la trup` 

(ofi]eri, subofi]eri: \n plus 60-90 de zile) 

par]ial: 8 luni 

Rezerve: 75 000 (disponibili \n 72 de ore) 

990 000, cu instruire prealabil`, 

ofi]eri [i subofi]eri p#n` la 65 de ani 

Organiza]ii interna]ionale: ONU, OSCE, UE, 

PfP, observator UEO 

For]ele terestre: 35 000 

(17 500 prin \ncorporare) 

(structura de comandament se afl` \n curs 

de reorganizare din temelii) 

AUSTRIA 

* Dup` revista Truppendienst/Milint, Beilage zu Heft, 2/2002 


Suprafa]a: 83 858 km 2 

Popula]ie: 8 092 000 (1999), 97 loc./km 2 

Limba oficial`: german` (regional: sloven`, 

croat`, maghiar`) 

Capitala: Viena (1 615 000 loc.) (2001) 

Forma de stat [i de guvern`m#nt: 

republic` federal` parlamentar-democratic` 

(din 1918, Constitu]ia din 1920, \n redactare 1929) 

Produs social brut: 205 743 mil. USD (1999) 

25 430 USD/loc. 

Moneda: 1 euro (E) = 100 cent 

Balan]a comercial` (2000) 

• import: 1 022 mld. ATS 

(Germania 40,6%, Italia 7,1%, SUA 5,5% 

• export: 915,6 mld. ATS 

(Germania 33,2%, Italia 8,7%, Elve]ia 6,8%) 

For]e active: 

1 comandament de corp (I) 

4 comandamente militare (NÖ, B, ST, K) 

1 brigad` de infanterie (1) 

1 batalion de stat major 

3 batalioane de infanterie (12, 17, 19) 




1 brigad` de infanterie moto (3) 

3 batalioane de stat major 

2 batalioane de infanterie moto (9,35) 

1 batalion de tancuri (33) 

1 batalion de artilerie autopropulsat` (3) 

1 batalion de cercetare (3) 


1 regiment de artilerie 

(2 batalioane de artilerie mobil`) 

2 batalioane de geniu (1, 3)

2 batalioane de ap`rare antitanc (1) 

1 regiment de aprovizionare 

1 Comandament de corp (II) 

4 comandamente militare (OÖ, S, T, V) 




Mijloace de lupt`: 

Tancuri de lupt`: 114 “Leopard” 2A4 

(+163 M-60A3 de v#nzare) 

Tunuri antitanc autopropulsate: 152 “Kürassier” 

(+133 “Kürassier” \n conservare) 

Transportoare pentru personal: 

465 “Saurer” 4K4E/F 

68 “Pandur” 

Tunuri de artilerie: 

• tractate: (+85 105 mm M-101 \n conservare) 

(+20 155 mm M-2A1 \n conservare) 

• autopropulsate: 189 155 mm M-109 A2/A5Ö 

Arunc`toare de grenade: 498 81 mm 

241 122 mm M-43 

Pu[ti antitanc cu reac]ie: 

2 196 84 mm “Carl Gustav” 

(sunt component` a for]elor terestre) 


• 52 avioane de lupt` 

• 11 elicoptere cu armament la bord 

• media orelor de zbor/an: 130 

1 comandament de divizie 

1 regiment de avia]ie 

3 escadre de elicoptere 

1 escadr` de avia]ie 


Avioane: 

• de interceptare: 23 Saab J-35 Ö “Draken” 

(24-30 avioane moderne 

\n curs de achizi]ionare) 

•de leg`tur`: 12 PC-6B 

• transport: 2 “Skyvan”3M 


For]ele aeriene: 6 500 

1 brigad` de infanterie auto (4) 


2 batalioane de tancuri (10, 14) 

1 batalion de infanterie moto (13) 

1 batalion de artilerie autopropulsat` (9) 


1 regiment de artilerie 

(2 batalioane de artilerie mobil`) 

1 batalion de geniu (2) 

1 batalion de aprovizionare 

1 comandament militar (W) 

1 regiment de infanterie (la pace: nivel de batalion) 

(4 batalioane de infanterie mobil`) 

1 regiment de gard` (nivel batalion) 

1 regiment de avia]ie (vezi for]ele aeriene) 

1 batalion mobil de for]e speciale 

1 regiment de aprovizionare 

For]e de rezerv`: 

20 batalioane de infanterie (teritoriale) 

Tunuri antitanc: (+ 374 M-40 A1 \n conservare) 

Tunuri antitanc/sta]ionare: 

(…) L 7A1 – turele blindate 

– “Centurion” – dezactivate 

Rachete antitanc dirijate: 378 RBS-56 BILL 

Rachete antitanc dirijate/autopropulsate: 

89 instala]ii de rachete antitanc 

autopropulsate “Jaguar” 1 

Tunuri antiaeriene: 234 20 mm 

(323 20 mm \n conservare) 

74 35 mm (cu radar “Skyguard”) 

Rachete antiaeriene dirijate: 

75 “Mistral” (cu radar Thomson RAC 3D) 

Nave: 2 [alupe de serviciu fluvial 


1 escadril` de observare 

2 escadre de interceptare 

1 escadr` de elicoptere 


2 escadre de elicoptere 

1 escadr` de avioane 

3 regimente de ap`rare antiaerian` 

1 brigad` de supraveghere a spa]iului aerian 

3 C-130 “Hercules” 

(\n curs de achizi]ie) 

• antrenament: 29 Saab-105Ö 

16 PC-7 

Elicoptere: 

• de leg`tur`: 11 AB-206A 

109

110 


11 OH-58B “Kiowa” 

24 “Alouette” III 

• de transport: 23 AB-212 

9 S-70A (\n curs de livrare) 

ONU: 

Afganistan: 60 persoane 

(ISAF) 

Etiopia/Eritrea: 3 observatori 

(UNMEE) 

Bosnia: 2 observatori 

(SFOR) 

Georgia: 2 observatori 

(UNOMIG) 

India/Pakistan: 1 observator 

(UNMOGIP) 

Irak/Kuwait: 2 observatori 

(UNIKOM) 

Iugoslavia: 

(KFOR) 

505 

1 batalion de infanterie 


Ajutor militar: 1,7 mil. USD (2001) (SUA) 


Active: 206 045 

• inclusiv 91 638 prin \ncorporare 


• durata: 12 luni 

Rezerve: 406 000 

• terestre: 343 000 

•maritime: 14 000 (p#n` la 50 de ani) 

• aeriene: 49 000 (p#n` la 60 de ani) 

Organiza]ii interna]ionale: ONU, OSCE, 

NATO, membru asociat UEO 

For]e \n afara teritoriului: 

Rachete dirijate: 

• aer-aer: (…)AIM-9P3 

Controlul spa]iului aerian: 

“Goldhaube” (Selenia MRS-403, radar 3D 

[i radar RAC 3D) 

(UNMIK) 

2 observatori 

Orientul Apropiat: 3 observatori 

(UNTSO) 

Siria: 370 

1 batalion de infanterie 

(UNDOF) 

Sahara Occidental`: 2 observatori 

(MINURSO) 

Cipru: 8 

(UNFICYP) 

OSCE: 

Bosnia: 1 observator 

UE: 

Iugoslavia: 7 observatori 

(EUMM) 

POLONIA 



Limba oficial`: poloneza 

Capitala: Var[ovia (Warszawa) 

(1 632 000 loc.) (1997) 


republic` (din 1918, Constitu]ia din 1997) 


4 070 USD/loc. 

Moneda: 1 zlot (Zl) = 100 gro[i 

Balan]a comercial` (2000) 

• import: 48,94 mld. USD 

(Germania 23,9%, Rusia 9,4%, Italia 8,3%) 

• export: 31,651 mld. USD 

(Germania 34,9%, Italia 6,3%, Fran]a 5,2%) 



Statul Major General conduce comandamentele 

terestru, maritim [i aerian. Lui i se subordoneaz` 

[i un regiment de for]e speciale. 

1 comandament de armat` 

Comandamentul regiunii militare Pomerania 

1 brigad` infanterie mecanizat` (18) 

1 regiment de elicoptere de lupt` (49) 

2 brig`zi de artilerie (1, 6) 

1 regiment de artilerie rachete (2) 

1 brigad` de geniu (2)

1 regiment de construc]ii geniu (3) 

1 regiment de geniu (5) 

1 regiment de geniu construc]ii poduri (9) 

1 divizie mecanizat` (1) 

1 brigad` tancuri (1) 

2 brig`zi de infanterie mecanizat` (9, 15) 

1 regiment antitanc (14) 

1 regiment de artilerie (1) 

1 divizie de ap`rare litoral` 


1 brigad` de cercetare tancuri (12) 

4 regimente de artilerie de coast` (mixt`) 


2 brig`zi infanterie mecanizat` (12, 36) 


1 regiment de artilerie (2) (mixt) 

1 comandament de divizie mecanizat` (15) 

1 comandament de divizie mecanizat` (16) 




Comandamentul regiunii militare Silezia 

1 regiment infanterie mecanizat` (25) 

1 brigad` infanterie alpin` (22) 

1 regiment elicoptere de lupt` (56) 


Tancuri de lupt`: 206 PT-91 

260 T-55 

685 T-72 

Ma[ini de patrulare: 510 BRDM-2 

Transportoare blindate: 1 367 BMP-1 

38 BRM-1 

33 OT-64 (SKOT) 

Transportoare personal: 6 BMP-1 MP-31 

352 MT-LB 

380 OT-64 (SKOT) 


• tractate: 278 122 mm M-1938 (M-30) 

135 152 mm M-1938 (ML-20) 

• autopropulsate: 533 122 mm 2S1 

111 152 mm “Dana” 

8 203 mm 257 “Pion” 

Lansatoare de rachete cu mai multe ]evi: 

227 122 mm BM-21 

30 122 mm RM-70 

Arunc`toare de grenade: 214 120 mm M-120 

16 120 mm 2B11/2S12 

Tunuri antitanc/tractate: 711 85 mm D-44 

Rachete antitanc: 263 AT-3 (SAGGER) 

108 AT-4 (SPIGOT) 

18 AT-5 (SPANDREL) 

6 AT-6 (SPIRAL) 

(…) AT-7 (SAXHORN) 

Tunuri antiaeriene: 395 23 mm ZU-23-2 

70 23 mm ZSU-23-4 

(autopropulsate) 

406 57 mm S-60 


1 brigad` de artilerie (23) 

1 regiment de artilerie rachete (3) 

1 brigad` de geniu (1) 

1 regiment de geniu pentru construc]ii (6) 


2 brigad` de infanterie mecanizat` (5, 17) 


1 regiment de artilerie (5) (mixt) 

1 divizie de cercetare tancuri (11) 

2 brig`zi de cercetare tancuri (10, 34) 

1 brigad` de infanterie mecanizat` (11) 

1 regiment de ap`rare antitanc (20) 


Comandamentul corpului de avia]ie mecanizat 

1 brigad` de infanterie mecanizat` (3) 

1 brigad` de tancuri (5) 

1 brigad` de infanterie aeromobil` (6) 

1 brigad` de cercetare aerian` (25) 

1 regiment de cercetare (2) 

1 brigad` “Podhale Schützen” 

1 brigad` de artilerie (5) 

1 regiment de geniu - construc]ii (1) 


Comandamentul corpului multina]ional 

Nord-Est (componente) 

Rachete antieriene: 115 SA-6 

628 SA-7 

64 SA-8 

168 SA-9 

4 SA-13 

Aparate de control: 

(…) GS-13 

1 L219/200 PARK-1 

(…) LONG TROUGH (SNAR-1) 

(…) PORK TROUGH (SNAR-2/-6) 

(…) SMALL FRED/SMALL YAWN 

(…) BIG FRED (SNAR-10) 

Elicoptere: 

• de transport: 37 Mi-2/URN 

21 Mi-8/-1 (HIP) 

11 Mi-8 (HIP) 

• de lupt`/cu armament la bord: 43 Mi-24 (HIND) 

22 Mi-2 URP 

36 W-3W “Sokol” 

111

112 


(“Marynarka Wojenna”) 

(2 500 for]e de avia]ie marin`) 

Baze militare terestre: 

Baze maritime: 

Gdynia (flotila 3) 

Hel (flotila 9 ap`rare litoral`) 

Swinoujscie (flotila 8 ap`rare a litoralului) 

Flota: 

Submarine: 1 KILO (tip 877E) SSK 

2 FOXTROT (tip 641) SS 

Nave de r`zboi de suprafa]`: 

• distrug`toare: 1 KASHIN (modernizat) 

(tip 61MP) DDG 

• fregate: 1+1 OLIVER HAZARD PERRY FFG 

(2. FFG: 2003) 

Nave de serviciu [i de paz` de coast`: 

• Corvete: 1 KASZUB (tip 620) FSG 

(0+6 tip 621 Meko A 100 FSG 

\ncep#nd din 2004) 

3 ORKAN (SASSNITZ) 

(tip 660/fost 151) FSG 

4 GORNIK (TARANTUL I) 

(tip 1241 IRE) FSG 

• Vedete rapide/rachete: 

5 PUCK (OSA I sovietic) (tip 205)PFM 

• Nave de paz` de coast`: 

8 OBLUZE (modernizat) (tip 921M) PC 

11 PILICA (tip 918M) PC 

Nave de minare/deminare: 

• Puitoare de mine: 

2 MROGULEC (tip 206FM) MHC/MSC 

13 GOPLO (NOTEC II) (tip 207P/207DM) MSC 

4 MAMRY (NOTEC II) (tip 207M) MHC 

2 LENIWKA (tip 410S) MSC 

Nave pentru opera]iuni de desant: 

• Nave de desant pentru vehiculele de lupt`: 

1 POLNOCHNY (modernizat) (tip 776) LST 

(reconstruit ca nav` amfibie de comandament) 

5 LUBLIN (tip 767) LST 

(9 T-72 sau 9 SPz sau 7 tancuri amfibie, 

135 persoane) ([i capacitate de plantare de mine) 

Nave de desant: 

• universale: 3 DEBA (tip 716) LCU 

Nave de sprijin [i aprovizionare: 

• Nave de alimentare \n larg: 

1 BALTYK (tip ZP 1200) AORL 

Media orelor de zbor/an: 60 (MiG 21) 

Unit`]i navigante: 

Brigada de avia]ie maritim` 

1 escadril` (1) (Gdynia) 

(MiG 21, W-3, An-28) 

For]ele maritime: 16 760 

( 8 900 \ncorporabili) 

Kolobrzeg 

Gdansk (paza de frontier`) 

Baze ale avia]iei maritime: 

Gdynia 

Darlowo 

Siemirowice-Cewice 

• Nave de alimentare (f`r` capacitate RAS): 

3 MOSKIT (tip B 199) AOT 

• {lepuri: 2 PLUSKWA (tip R-30) ATS 

3 H 960 ATA 

2 MOTYL (tip B 65) ATA 

• Nave de supraveghere: 1 MOMA (tip 86K) AGS 

2 FINIK 2 (modernizat) 

(tip 874) AGS 

2 AGSC (45 t) 

5 AGSC (10 t) 

• Nave de comunica]ii (AGI): 

2 MOMA (modernizat) (tip 863) AGI 

•Nave de transport m`rfuri: 

1 nav` de sprijin (tip 890) ([i AL, AGI) 

• Nave de ranfluare: 2 PIAST (tip 570) ARS 

2 ZBYSZKO (tip B 823) ARS 

• Nave-[coal`: 1 WODNIK (tip 888) AXT 

4 tip 722 AXL 

1 ISKRA (tip B79) AXS nav`-[coal` cu vele 

•Alte nave: 

2 KORMORAN TRV 

3 MROWKA (tip B 208) YDG (demagnetizare) 

9 nave de sprijin scafandri YDT/YFB 

3 nave de sprijin transport YFB 

8 [lepuri portuare (H 900, H 800, H 820) 

YTB/YTM 

21 de nave portuare 

For]e ale avia]iei maritime: 2 500 

1 escadril` (2) (Darlowo) 

(Mi-14, M-2, W-3) 

1 escadril` (3) (Siemirowice-Cewice) 

(TS-11, B-1R, An-28)

Mijloace: 

Avioane: 21 MiG 21 (FISHBED) 

5 MiG 21 UM 

6 M-28 “Bryza” (CASH) 

17 TS-11 “Iskra” 

Elicoptere: 10 Mi-14 PL (HAZE A) 

3 Mi-14 PS (HAZE A) 

2 W-3 “Sokol” 

6 W-3RM “Anakonda” 

6 Mi-2RM (HOPLITE) 

4 SH-2G “Seasprite” 


• 212 avioane de lupt` 

6 escadre tactice de avia]ie (1, 8, 9, 39, 40, 41) 

• 10 elicoptere cu armament la bord 

Comandamentul corpului 3 antiaerian 

Comandamentul aerului [i ap`r`rii antiaeriene 1 comandament brig`zi tactice de avia]ie 

Comandamentul Corpului 2 de ap`rare antiaerian` 

4 escadre tactice de avia]ie (3, 6, 7, 10) 

1 comandament brig`zi tactice de avia]ie 


Avioane: 

• v#n`toare-bombardament: 

76 Su-22 M4 (FITTER) 

18 Su-22 UM 3K (FITTER) 

29 MiG-21 bis (FISHBED) 

27 MiG-21 MF (FISHBED) 

14 MiG-21 M (FISHBED) 

24 MiG-21 UM (FISHBED) 

• de v#n`toare: 18 MiG-29 U (FULCRUM) • de transport: 35 Mi-2 (HOPLITE) 

4 MiG-29 UB (FULCRUM) 

5 Mi-8 (HIP) 

• cercetare: 7 Su-22 M4 (FITTER) 

• de antrenament: 6 W-3 “Sokol” 

• transport: 10 An-26 (CURL) 

Rachete: 

2 An-28 

• aer-aer: (…) AA-2 (ATOLL) 

13 YAK-40 (CODLING) 

2 Tu-154 

(…) AA-3 (ANAB) 

23 An-2 (COLT) 

(…) AA-8 (APHID) 

• instruc]ie: 80 TS-11 “Iskra” 

(…) AA-11 (ARCHER) 

5 PZL I 22 “Iryda” 

• aer-sol: (…) AS-7 (KERRY) 

34 PZL - I 30 “Orlik” 

Ap`rare antiaerian`: 5 brig`zi 

12 M-93 K “Iryda” 

1 regiment (independent) 

Elicoptere: 

2 Radar S-200 WEGA 

• cu armament la bord: 11 W-3 “Sokol” 

200 SA-2/-3/-4/-5 

For]e \n afara teritoriului: 

ONU 

Irak/Kuwait: 6 observatori 

Bosnia 

(UNIKOM) 

(SFOR II): 290 1 batalion 

Iugoslavia: 763 

(UNMIBH) 1 observator 

(KFOR) 

Croa]ia: 1 observator 

Liban: 598 

(UNIFIL) 

(UNMOP) 

1 batalion infanterie 1 spital militar 

Congo: 2 observatori 

Siria: 358 

(MONUC) 

(UNDOF) 1 batalion infanterie 

Georgia: 4 observatori 


(UNOMIG) 

(MINURSO) 

Trupe de paz` a frontierei: 14 500 

• 11 zone • 2 centre de instruc]ie 

Paza de frontier` pe mare: 

(MOSG – Morski Oddzial Strazy Granicznej) 

(subordonat` Ministerului de Interne) 

Nave de paz`: 2 OBLUZE (tip 912) PC) 

2 KAPER (tip SKS-40) PC 


For]e paramilitare: 22 000 

6 WISLOKA (tip 90) PC 

2 PILICA (tip 918) PC 

8 PBI 

2 STRAZNIK (tip SAR - 1500) PCF 

For]e de poli]ie: 7 500 

(inclusiv 1 000 prin \ncorporare) 

(OPP – subordonate Ministerului de Interne) 

113

114 



Ajutor militar: 0,75 mil. USD (2001) (SUA) 


Active: 43 600 

• inclusiv 8 130 prin \ncorporare 

• inclusiv 2 875 femei 


• durata: 4-8 luni – for]ele terestre 

4-12 luni – avia]ie [i marin` 

Rezerve: 210 930 

• toate categoriile de for]e armate obligatoriu 

p#n` la 35 de ani 

• terestre: 210 000 

• maritime: 930 

Organiza]ii interna]ionale: ONU, OSCE, 

NATO, UE, UEO 

Statului Major i se subordoneaz` statele majore 

ale categoriilor de for]e armate [i Comandamentele 

Azore [i Madeira 



(regimentele au nivel de batalion) 

Statul Major General al For]elor Terestre 

Comandament terestru operativ 

Comandament logistic terestru 

Districtul militar Nord 

1 regiment de tancuri (6) 

3 regimente de infanterie (13, 14, 19) 


1 centru de for]e speciale (antrenament) 

2 regimente de artilerie (4, 5) 

Districtul militar Sud 


4 regimente de infanterie (2, 3, 8, 15) 

Districtul militar Lisabona 

1 regiment de infanterie (1) 

PORTUGALIA 



Limba oficial`: portugheza 

Capitala: Lisboa (Lisabona) (556 000 loc.) (2001) 


republic` (din 1910, Constitu]ia din 1976) 


11 030 USD/loc. 

Moneda: 1 euro = 100 cen]i 

Balan]a comercial` 

• import: 31,8 mld. USD 

(Spania 25%, Germania 15%, Fran]a 11%) 

• export: 19,52 mld. USD 

(Germania 20%, Spania 18%, Fran]a 18%) 

1 regiment de ap`rare antiaerian` (1) 

1 regiment poli]ie militar` 


Comandamentul militar Azore 

2 regimente 

Comandamentul militar Madeira 

1 regiment 

1 comandament – Sf#nta Magdalena 

1 brigad` infanterie mecanizat` (independent) 


1 batalion de infanterie (u[oar`) 


Tancuri de lupt`: 86 M-48 A5 

8 M-60 A4 

93 M-60 A3 

Blindate: 57 V-200 “Chaimite” 

15 V-150 “Commando” 

Transportoare personal: 245 M-113 

10 “Condor” 

21 YP-408 


• tractate: 51 105 mm M-101 

24 105 mm M-56 “Pack” 

21 105 mm L119 

32 107 mm GM/M-106 

38 155 mm M-114 

• autopropulsate: 6 155 mm M-109 

Artilerie de coast`: 9 150 mm 

6 152 mm 

6 234 mm (inactiv) 

Arunc`toare: (…) 81 mm 

(c#teva autopropulsoare) 

62 107 mm M-30 

(din care 30 autopropulsate) 

154 120 mm “Tampella” 

Pu[ti antitanc cu reac]ie: 162 84 mm “Carl Gustav” 

112 90 mm 

Tunuri antitanc: 128 106 mm M-40

Rachete antitanc: 131 TOW 

83 MILAN 

(inclusiv 6 ULTRAV-11) 

Rachete antitanc/autopropulsate: 22 M-113/TOW 

(“Marinha Portuguesa”) 

(1 580 infanterie marin`) 

( 360 \ncorporabili) 

(130 rezervi[ti profesioni[ti) 

Baze militare terestre 

Baze maritime: 

• Lisabona • Porto 

• Portimao • Funchal 

Tunuri antiaeriene: 95 

(…) 20 mm Rh202 

(…) 40 mm L/60 

Rachete antieriene: 15 “Stinger” 

37 “Chaparral” 

For]ele maritime: 10 800 

1 Comandament al zonei maritime 

4 comandamente subordonate: 

Azore 

Madeira 

continental Nord 

continental Sud 

• Ponta Delegada 

Baze ale avia]iei maritime: Montijo (Lisabona) 

{antiere navale: Lisabona 

Flota: 

Nave pentru opera]iuni de desant: 

Submarine: 

B`rci de desant: 

2 ALBACORA (DAPHNÉ) SSK 

Nave de r`zboi de suprafa]`: 

• Fregate: 3 COMANDANTE JOAO BELO FF 

• pentru vehicule: 1 BOMBARDA LCT/LDG 

Nave de sprijin [i alimentar: 

• Nave de alimentare (cu capacitate RAS): 

1 clasa ROVER AOR 

3 VASCO DA GAMA (MEKO 200) FFG • Nave de observare: 2 STALWART AGS 

Nave de serviciu [i de paz` de coast`: 

2 ANDROMEDA AGSC 

• Corvete: 4 BAPTISTA DE ANDRADE FS 

6 JOAO COUTINHO FS 

• Nave de paz` de coast`: 8 CACINE PCC 

•Nave de serviciu fluviale: 5 ALBATROZ PBR 

3 SURVEY YGS 

• Nave-[coal`: 

1 CREOULA AXS – nav`-[coal` cu vele 

2 SAGRES AXS – nav`-[coal` cu vele 

2 iahturi-[coal` cu vele 

5 ARGOS PBF Alte nave: 2 nave anex` Buoy 

1 RIO MINHO PBR 

8 nave portuare CALMARIA 

4 CENTAURO PBF 

8 nave de ajutor 

For]e ale avia]iei maritime: 


6 P-3P “Orion” 

(de la for]ele aeriene) 

Elicoptere: 5 “Super Lynx” Mk 95 

Avioane: 5 C-212-200 “Aviocar” 

(baze cu lansare maritime) 

2 C-212-300 “Aviocar” 

10 SA. 330 C “Puma” 

Infanteria maritim`: 1 580 

2 batalioane infanterie marin` 

1 unitate poli]ie militar` 


1 unitate for]e speciale 

1 companie de sprijin 

Arunc`toare: 36 120 mm 

115

116 


• 51 de avioane de lupt` 

• nici un elicopter de lupt` 

• media orelor de zbor/an: 180 (F-16) 

Comandamentul operativ/aer 

Comandamentul trupelor de desant aerian 

1 brigad` de desant aerian 

Comandamentul de avia]ie Azore 

Unit`]i navigante: 

1 escadr` de avioane de v#n`toare-bombardament 

(201) (F-16) 

1 escadr` de v#n`toare-bombardament (103) 

(“Alpha Jet”) 


1 escadr` de observare ELINT (401) 

(C-212-100/-300) 

1 escadr` universal` (601) (P-3P) 

1 escadr` de transport (501) (C-130) 

1 escadr` de transport (502) (C-212-100) 

1 escadr` de transport (711) 

(C-212-100, SA 330) 

1 escadr` de transport (504) (“Falcon” -20/-50) 

1 escadr` de leg`tur` (505) (FTP – 337G) 

1 escadr` de antrenament (101) (TB-30) 

1 escadr` de elicoptere (751) (SA 330) 

1 escadr` de elicoptere (552) (SA 316) 


Avioane: 

4 C-212-B (observare) 

• de bombardament: 

• de leg`tur`: 12 Cessna 337 

- de v#n`toare-bombardament: 

1 “Falcon” 20 

43 “Alpha Jet” 

1 “Falcon” 50 

(+ 31 A-7 “Corsair” II \n conservare) 

• de antrenament: 16 “Epsilon” 

- de v#n`toare-bombardament/v#n`toare: Elicoptere: 

17 F-16A 

• de leg`tur`: 16 SA 316 “Alouette” III 

3 F-16B 

• de transport: 10 SA 330 “Puma” 

• universale: 6P-3P “Orion” 

Rachete: 

• transport: 6 C-130 “Hercules” 

• aer-aer: (…) AIM-9 Li “Sidewinder” 

20 C-212 A (transport, salvare, 

• aer-sol: (…) AGM-65B/G “Maverick” 

antrenament) 

( …) AGM-84A “Harpoon” 

Sam Tome & Principe 

For]e \n afara ]`rii: 

Iugoslavia: 313 

For]e aeriene: 5 

(KFOR) 

1 C-212 


ONU 

(MINURSO) 

Bosnia: 330 

Timorul de Est: 935 de persoane 

(SFOR II) 1 batalion infanterie 

1C-130 H 1 batalion de infanterie 

Croa]ia: 1 observator 

(UNMOP) 

(UNTAET-PKF) 

For]e paramilitare: 45 800 

Garda na]ional` 

(25 300) 

Tancuri: (…) “Commando”Mk III 

Elicoptere: 7 SA. 315 

Poli]ie-securitate: 20 500 

For]e strìne pe teritoriul ]`rii: 

NATO: 

Cartierul General South Atlantic 

Lisabona 

SUA: 980 

For]e navale ale SUA: 50 

For]e aeriene ale SUA: 930 

Versiunea \n limba rom#n`: 

Delia PETRACHE

-participarea rom#neasc`- 

OPORTUNITATEA 

COMPETEN|EI 

Locotenent-colonel Ioan CUCEA 

P 

erioada parcurs` de la apari]ia no]iunii de comandament multina]ional 

\ntrunit – CJTF (1994) [i p#n` \n prezent a fost dominat` de multiple cùt`ri 

teoretice [i experimente conving`toare (exerci]ii multina]ionale, seminarii, 

ateliere de lucru), activit`]i \ntreprinse cu dorin]a declarat` de a demonstra importan]a 

teoretic` [i practic` a acestui concept \n conducerea for]elor multina]ionale. 

Exerci]iul NATO deschis ]`rilor partenere STRONG RESOLVE 2002, desf`[urat 

\ntr-un teatru de opera]ii cu o arie vast` de cuprindere [i cu o participare f`r` precedent 

(aproximativ 65 000 de persoane), apar]in#nd celor 19 ]`ri membre ale NATO [i 11 ]`ri 

partenere, a constituit, \n fapt, \nc` o etap` de verificare a acestui concept \nainte de a fi 

implementat. Prin scenariul creat, participan]ii s-au aflat \n fa]a a dou` situa]ii de criz`: una 

– \n limitele articolului V, \n zona Europei de Nord/Norvegia, [i o alta, \n afara articolului V, 

\n Polonia. 

117


Pentru Armata Rom#niei, acest Exerci]iu a \nsemnat un nou prilej de confirmare 

a capacit`]ii de \ncadrare cu personal profesionalizat a unor comandamente multina]ionale 

\ntrunite \n vederea desf`[ur`rii unor misiuni de men]inere a p`cii (PSO). De asemenea, 

Exerci]iul a creat oportunitatea antren`rii subunit`]ilor participante \n scopul desf`[ur`rii 

unor ac]iuni militare la nivel tactic \n cooperare cu militari din structurile NATO, precum 

[i cu militari apar]in#nd altor ]`ri partenere. La acest exerci]iu s-a putut evalua interoperabilitatea 

unor categorii de tehnic` angajate \n \ndeplinirea unor misiuni de men]inere a p`cii, 

independent sau \n cooperare. 

Procesul de planificare a exerci]iului s-a declan[at \n urm` cu aproximativ doi ani, 

timp \n care s-au derulat activit`]ile din blocul de construc]ie a exerci]iului: conferin]e 

de planificare, seminarii, ateliere de lucru, dou` exerci]ii preg`titoare, toate acestea angaj#nd, 

\n fapt, importante resurse umane [i materiale. 

Pe parcursul acestui proces, Rom#nia a fost reprezentat` de circa 140 de ofi]eri 

la peste 40 de activit`]i de acest gen. Din cadrul acestora, o importan]` deosebit` a fost 

acordat` de c`tre organizatori celor dou` exerci]ii preg`titoare – “Joint Spirit 2001”, planificat 

a se desf`[ura \n Norfolk/Virginia, \n septembrie 2001, dar anulat ca urmare a evenimentelor 

din 11 septembrie acela[i an, care \[i propusese antrenarea componentei CJTF din cadrul 

For]ei multina]ionale; cel`lalt exerci]iu – “Baltic Confidence 2001”, desf`[urat \n Polonia, 

a antrenat componenta de comand` \ntrunit` a for]elor terestre, Rom#nia fiind reprezentat` 

de 17 persoane. 

STRONG RESOLVE 2002, exerci]iu NATO cu deschidere c`tre ]`rile partenere, 

a avut \ns` un caracter restrictiv pe timpul procesului de planificare, \n sensul c` accesul 

partenerilor la informa]ii detaliate relativ la planul de opera]ii, la atribu]iile specifice unor 

posturi \ncadrate pe timpul exerci]iului, la elemente de scenariu [i la planul de ac]iune 

al for]elor angajate a fost limitat. 

De[i, \n mod declarativ, la nivel politic a fost acceptat` ideea constituirii unor comandamente 

multina]ionale pentru conducerea unor opera]ii \ntrunite, care s` includ` 

[i parteneri pe timpul procesului de planificare, practic, accesul partenerilor la aceast` 

etap` a fost mai mult simbolic. 

Paralel cu procesul de planificare ini]iat de c`tre organizatori (SACLANT), fiecare 

dintre na]iunile partenere, care [i-a declarat inten]ia de a participa cu for]e [i mijloace 

la exerci]iu, a declan[at propriul proces de planificare [i de preg`tire a contingentelor 

na]ionale. 

Astfel, Statul Major General, prin Direc]ia Opera]ii [i Instruc]ie, a coordonat \ntregul 

proces de planificare, organizare [i preg`tire a contingentului rom#nesc. 

|ntr-o prim` etap`, s-a configurat compunerea deta[amentului participant, av#nd 

la baz` propunerile \naintate Statului Major General de c`tre statele majore ale categoriilor 

de for]e armate [i de unele structuri direct subordonate acestuia. La Conferin]a Ini]ial` 

de Planificare, reprezentantul Rom#niei a expus [i sus]inut oferta Armatei Rom#ne 

de a participa cu personal [i tehnic` de lupt` apar]in#nd celor trei categorii de for]e 

armate, subunit`]i de for]e speciale [i de ac]iuni psihologice. 

Pe l#ng` elaborarea documentelor de planificare ale exerci]iului, conferin]ele de planificare, 

seminariile, atelierele de lucru au avut ca scop constituirea For]ei multina]ionale 

\n raport cu obiectivele de parteneriat [i de interoperabilitate pentru care [i-au propus 

118

Strong Resolve 2002 

s` se antreneze. Activit`]ile din procesul de planificare au permis partenerilor s`-[i configureze 

propriile structuri na]ionale din punctul de vedere al compunerii, dot`rii, echip`rii 

[i al misiunilor pe care le vor executa \n teatrul de opera]ii. 

Constituirea For]ei multina]ionale presupunea, pe de o parte, stabilirea unei structuri 

de execu]ie dotat` [i echipat` astfel \nc#t s` poat` solu]iona cele dou` situa]ii conflictuale 

create; pe de alt` parte, se impunea crearea unor comandamente multina]ionale \ntrunite, 

capabile s` conduc` structurile militare constituite. 

Procesul de negociere a func]iilor din cadrul comandamentelor a plecat 

de la o serie de criterii, dintre care a[ men]iona: experien]a fiec`rei na]iuni \n exerci]ii 

[i misiuni interna]ionale; experien]a candida]ilor \n vederea \ncadr`rii unor func]ii; cunoa[terea 

limbii engleze [i a standardelor de operare. 

Delega]ia Rom#niei s-a prezentat la Conferin]a Final` de Planificare cu un deta[ament 

de 215 persoane, semnificativ pentru actuala etap` parcurs` de Armata Rom#niei \n procesul 

de restructurare, \ncadr#nd cu grupe de stat major Comandamentul multina]ional al for]ei 

(CJTF); comandamentele componentelor terestre (CJLCC), aeriene (CJACC) [i maritime 

(CJMCC); comandamentele pentru for]e speciale (CJSOTOF), pentru for]ele de ac]iuni 

psihologice (CJPOTOF). 

La nivelul structurilor 

de execu]ie, 

Rom#nia 

a participat cu 

c#te un ofi]er 

de leg`tur` la nivelul 

fiec`rei 

brig`zi dislocate 

\n teatrul de opera]ii 

[i un ofi]er 

\n statul major 

al batalionului 

austriac, \n subordinea 

c`ruia a fost \ncadrat plutonul de cade]i. 

C#teva opinii, evident, nu cu rol generalizator, se impun. Astfel, exerci]iul NATO deschis 

]`rilor partenere, STRONG RESOLVE 2002, a constituit un adev`rat examen at#t pentru 

participan]i, c#t [i pentru structurile de planificare ce au preg`tit contingentul rom#nesc. 

Cu acest prilej s-a verificat \nc` o dat` capacitatea de planificare [i transport aerian propriu 

a unor categorii de tehnic` [i personal pe distan]e medii [i lungi, dintr-o zon` european` 

\n alta. De asemenea, a fost “examinat`” disponibilitatea Armatei Rom#niei de a asigura 

personal militar competent pentru \ncadrarea comandamentelor multina]ionale \ntrunite, 

subunit`]i cu un grad ridicat de profesionalism, unanim apreciate pe timpul exerci]iului 

(for]e speciale, para[uti[ti, subunit`]i de ac]iuni psihologice). Rezultatul nu poate dec#t 

s` ne bucure, prin efectivele [i tehnica angajate, Rom#nia clas#ndu-se pe locul IV din cele 

11 ]`ri partenere participante la exerci]iu. 

119

120 



FORTELE , AERIENE ROMÂNE 

ÎN FORTA , ÎNTRUNITÃ 

MULTINATIONALÃ 

C`pitan-comandor Lauren]iu SIMIONESCU 

T 

oate conflictele armate contemporane, fie ele tradi]ionale sau neconven]ionale, 

au fost caracterizate prin utilizarea intens` [i uneori chiar exclusiv` a for]elor 

aeriene. Participarea la realizarea unor grup`ri de for]e multina]ionale \ntrunite 

solicit`, din partea ]`rilor ce genereaz` for]e, flexibilitate [i angajarea unor unit`]i declarate 

ca for]e de reac]ie rapid`, care, sus]inute prin capacitatea proprie de transport aerian, 

pot duce la necesara [i mult dorita sc`dere a timpului scurs p#n` la atingerea, de c`tre 

\ntregul contingent multina]ional, a statutului “gata de lupt`” \n teatrul de opera]ii. 

|nceputul acestui an a fost marcat, pe plan militar, de exerci]iul NATO deschis ]`rilor 

partenere – STRONG RESOLVE 2002, ce a prilejuit participarea For]elor Aeriene 

Rom#ne la noul exerci]iu interna]ional, de o amploare cu totul deosebit`. Acesta este 

cel de-al doilea exerci]iu din seria “STRONG RESOLVE” la care particip` Rom#nia, exerci]ii 

ce au vizat constituirea unei for]e \ntrunite multina]ionale care s` permit` desf`[urarea 

a dou` opera]ii militare simultane. 

Primul exerci]iu la care a participat Rom#nia a fost “STRONG RESOLVE ‘98”, 

care a avut ca teatru de opera]ii arealul Oceanului Atlantic [i al M`rii Mediterane, precum 

[i teritoriile Portugaliei, Spaniei [i Fran]ei, aceasta fiind zona \n care s-a desf`[urat o opera]ie 

unde au fost invitate s` participe [i ]`rile semnatare ale Programului de Parteneriat 

pentru Pace. Simultan, s-a desf`[urat o alt` opera]ie, la care au participat doar state membre 

ale NATO. 

STRONG RESOLVE 2002 a avut ca zon` de desf`[urare tot un teatru mixt: Marea 

Baltic` [i Polonia, pentru opera]ia deschis` particip`rii ]`rilor PfP, [i Norvegia, pentru statele 

membre ale NATO. Acest teatru de opera]ii a fost desemnat pentru a facilita ac]iunea 

\ntrunit` a tuturor categoriilor de for]e armate [i a fost determinat de ofertele statelor 

de a accepta statutul de ]ar`-gazd` a exerci]iului. 

Cele dou` exerci]ii au excelat prin reprezentarea statelor participante cu contingente 

foarte numeroase (\n anul 1998) [i prin participarea unui num`r record de ]`ri, \n cazul 

exerci]iului din acest an. |n ceea ce prive[te m`rimea contingentului prezent la exerci]iu, 

Rom#nia constituie unul dintre cele mai bune exemple: circa 500 de militari \n 1998 [i peste 

dou` sute \n acest an. 

,

- dou\ exerci]ii similare, dou\ experien]e diferite - 


Participarea cu mijloace de lupt` reliefeaz` acela[i lucru. |n timp ce, \n 1998, 

componenta maritim` a \nsumat peste 100 de nave, Rom#nia fiind reprezentat` 

de nava-amiral a flotei sale, distrug`torul “M`r`[e[ti”, anul acesta, aceea[i 

component` nu a reu[it s` reuneasc` mai mult de 30 de nave. Au fost prezente 

un pluton de infanteri[ti marini [i dou` echipe de scafandri de lupt`. {i \n ceea 

ce prive[te for]ele aeriene lucrurile stau similar. |n 1998 au participat la exerci]iu 

peste 200 de aeronave care, practic, au sufocat spa]iul aerian al Peninsulei Iberice 

[i al zonei de litoral, \n timp ce, la exerci]iul din acest an, num`rul de aeronave 

implicate \n exerci]iu nu a dep`[it 50, cele mai multe din misiunile ordonate 

fiind na]ionale. 

|n anul 1998, For]ele Aeriene Rom#ne au participat cu dou` elicoptere [i trei 

avioane C-130. |n acest an, Rom#nia a deplasat \n teatrul de opera]ii al exerci]iului 

dou` elicoptere IAR-330 SOCAT [i un avion C-130. A mai fost planificat` 

participarea la exerci]iu a dou` avioane MIG-21 Lancer, dar, cum acestea au fost 

oprite temporar de la zbor dup` catastrofa din 21 februarie, ele nu au mai participat 

la exerci]iu. 

Acum patru ani, personalul [i tehnica de lupt` din cadrul Statului Major 

al Avia]iei [i Ap`r`rii Antiaeriene au fost dislocate pe baza aerian` portughez` 

Montijo, cu excep]ia elicopterului IAR-316, care a fost \mbarcat la bordul distrug`torului 

“M`r`[e[ti”, de unde a [i ac]ionat pe timpul exerci]iului. Misiunea acestui 

elicopter a reprezentat o premier` la acea vreme, av#nd \n vedere durata mar[urilor 

de afluire [i defluire \n [i din teatrul de opera]ii. Cel de-al doilea elicopter, 

un IAR-330, a executat afluirea \n teatrul de opera]ii, tot \n condi]ii de pionerat 

pentru o astfel de aeronav`, travers#nd \n trei zile Europa c`tre una din cele 

mai \ndep`rtate destina]ii posibile ale continentului nostru. Echipajele celor trei 

aeronave C-130 s-au eviden]iat \n misiunea de a transporta \n teatrul de opera]ii 

contingentele Rom#niei, Macedoniei [i Sloveniei, \ntr-un tur de for]` ce s-a \ntins 

pe trei zile, sub metronomul nemilos al sistemului ADAMS al NATO, de monitorizare 

a transporturilor militare. 

Prin compara]ie, se impun c#teva considera]ii privind participarea la aceste 

dou` exerci]ii. Relativ la participarea For]elor Aeriene Rom#ne, primul deta[ament 

a fost mai numeros, cu un aport \nsemnat la desf`[urarea exerci]iului, mai ales 

\n etapele de afluire [i defluire \n [i din teatru. |n 1998, etapele de afluire 

[i defluire au solicitat o planificare [i o execu]ie de ceasornic at#t din cauza 

distan]elor mari dintre teatrul de opera]ii [i ]`rile de origine ale participan]ilor, 

c#t [i a num`rului ridicat de zboruri ce au necesitat scimbarea echipajelor 

dup` fiecare zbor. Anul acesta, afluirea [i defluirea s-au caracterizat printr-un tempo 

mai lent, distan]ele parcurse au fost relativ scurte, aeroporturile de \mbarcare/ 

debarcare au fost mai numeroase, recurg#ndu-se la transportul aerian al tehnicii 

de lupt`, care nu s-ar fi putut executa cu alte aeronave din dotare. Trebuie men]ionat 

faptul c` nu a fost necesar, dar nici posibil s` se ia \n calcul echipaje de rezerv`, 

121


122 


intervalele \n timp acordate pentru sosirea/plecarea din teatrul de opera]ii 

fiind destul de generoase. 

Aminteam de num`rul mai mic de participan]i [i num`rul mai mare de ]`ri 

participante la exerci]iu. Acestea au fost “rezultatul” diminu`rii bugetelor alocate 

for]elor armate din mai toate ]`rile europene, compensate \ns` de dorin]a mai 

multor state de a participa la astfel de ac]iuni militare comune. Aspectul semnalat 

cofirm` o tendin]` politic` din ce \n ce mai pronun]at` \n practica actual`, 

care vizeaz` “interna]ionalizarea” particip`rii la ac]iuni militare menite s` transpun` 

\n via]` rezolu]ii ale ONU [i OSCE, decizii ce vizeaz` implementarea unor decizii 

politice prin mijloace militare. 

O not` distinct` au f`cut ]`ri ca Austria, Suedia [i Elve]ia, care, prin tradi]ie, 

nu participau la astfel de exerci]ii, dar care au avut deta[amente nea[teptat de mari 

\n cadrul exerci]iului din acest an. Suedia, spre exemplu, se distinge printr-o participare 

masiv` \n cadrul ultimelor dou` exerci]ii la care a participat [i \n ]ara noastr`. 

Am inclus aici [i exerci]iul aerian real NATO/PfP “Cooperative Key 2001”, 

desf`[urat \n luna septembrie a anului trecut, \n Bulgaria. 

|n cadrul exerci]iului “STRONG RESOLVE ’98”, misiunile executate 

s-au caracterizat prin durata prelungit` a opera]iei \n sine (pe parcursul a mai bine 

de dou` s`pt`m#ni), dar [i prin programul de lucru prelungit p#n` la 16 ore zilnic, 

cu decolare \n zori [i ultima aterizare pe \ntuneric. O alt` caracteristic` a particip`rii 

la acest prim exerci]iu este legat` de asigurarea disponibilit`]ii tehnice a aeronavelor 

pe timpul exerci]iului. Acest exerci]iu a fost aprobat ca o misiune independent` 

a for]elor deplasate \n teatru, care trebuie s` se sus]in` mai ales prin for]e 

proprii [i mai pu]in prin sprijinul acordat de na]iunea-gazd`. Drept urmare, 

stocul pieselor de schimb pentru aeronave a fost semnificativ, incluz#nd chiar 

un motor [i o elice. 

Echipa tehnic` pentru \ntre]inerea tehnic` a avioanelor C-130 a num`rat 

mai pu]in de 8 persoane \ntr-o vreme \n care echipele tehnice echivalente 

ale NATO num`rau zeci de persoane. Cei cu vechime mai mare \n armat` \[i vor 

aminti poate cazurile \n care, pentru asigurarea logistic` a dou` avioane de lupt`, 

sosea pe aerodrom [i un avion de transport de c#teva zeci de persoane ce aveau 

sarcina s` asigure logistica necesar` oper`rii acestor avioane de lupt`. Raportul 

de deservire cu personal tehnic per avion s-a aflat sub 3, ceea ce a uimit, mai ales 

c#nd aceast` echip` tehnic` redus` a schimbat un motor \ntr-o zi [i jum`tate, 

spre stupoarea gazdelor care deserveau pe acela[i aerodrom aeronave C-130 

cu echipe tehnice considerabil mai mari ! Unul dintre secretele acestui evident 

succes este legat de profesionalismul tehnicienilor rom#ni. |ns`[i depistarea 

unei defec]iuni tehnice \nainte ca aceasta s` produc` un eveniment de zbor 

ni s-a spus ulterior c` a adus lumin` \n anchetarea unor evenimente de zbor 

petrecute de-a lungul timpului \n for]ele aeriene portugheze, canadiene 

[i americane, p#n` atunci neelucidate. Abordarea, \n acest mod, a asigur`rii tehnice



a ]inut de importan]a acordat` particip`rii, dep`rtarea teatrului de opera]ii de ]ara 

de origine a contingentului, de noutatea solicit`rilor acestui exerci]iu, intensitatea 

estimat` a misiunilor de executat [i, poate, nu \n ultimul r#nd, de faptul c` a fost 

folosit` o tehnic` de avia]ie relativ recent intrat` \n exploatare. 

Pe plan interna]ional, din punctul de vedere al sprijinului logistic, se semnaleaz` 

o schimbare de concep]ie privind operarea for]elor proprii \ntr-o ]ar`-gazd`. 

|n decursul a numai patru ani acesta a \nsemnat mutarea centrului de greutate 

de pe asigurarea de c`tre na]iunea generatoare de for]e a celor necesare oper`rii 

for]ei respective pe sus]inerea acelora[i necesit`]i prin intermediul na]iunii-gazd`. 

Aceast` schimbare de optic` a fost determinat` de dou` motive principale. Primul 

este legat de costurile necesare oper`rii. Transportul \n teatrul de opera]ii al \ntregii 

cantit`]i de bunuri [i materiale necesare oper`rii se dovede[te cel mai adesea 

mai scump dec#t achizi]ionarea de pe pia]a local` transformat` ad-hoc, prin negocieri, 

\ntr-un mediu comercial favorabil. Aceasta \nseamn` \ncheierea unui memorandum 

de \n]elegere la nivel strategic \ntre conducerea politico-militar` 

a contingentului ce se constituie, continuat la nivel executiv de \n]elegeri tehnice 

\ntre ]ara-gazd` [i fiecare din ]`rile care genereaz` oferte. Obiectivul acestor 

demersuri politice [i comerciale const` \n facilizarea oper`rii trupelor \n teatrul 

de opera]ii prin asigurarea unor servicii [i produse la pre]uri c#t mai avantajoase, 

de obicei preferen]iale, sub costurile curente din ]ara respectiv`. Desigur 

c` de la aceast` regul` avem uneori [i excep]ii. Un astfel de exemplu se \nt#lne[te 

atunci c#nd ]ara-gazd` nu este \n m`sur` s` asigure serviciile necesare din diverse 

motive (cazul opera]iilor din Afganistan, spre exemplu), na]iunile generatoare 

de for]e afl#ndu-se \n situa]ia de a-[i asigura singure cele necesare \n teatrul 

de opera]ii. 

Un alt motiv este legat de capacit`]ile reduse de transport aerian de care 

dispun ]`rile generatoare de for]e [i de viteza relativ sc`zut` cu care se transport` 

pe mare materialele c`tre teatrul de opera]ii. Aceast` realitate constituie o problem` 

de concep]ie [i op]iune na]ional`, ecua]ie \n a c`rei rezolvare trebuie s` se ]in` 

cont de necesar, suficient [i oportun \n achizi]ionarea mijloacelor de transport 

aerian, mai ales a celor mediu curier. 

Sub aspectul competitivit`]ii tehnicii, \n cazul celui de-al doilea exerci]iu, 

participarea elicopterelor IAR-330 SOCAT [i virtuala prezen]` a avioanelor 

MIG-21 Lancer au demonstrat un salt tehnologic evident [i, totodat`, important. 

Cre[terea capabilit`]ilor aeronavelor are implica]ii diverse asupra particip`rii 

la astfel de opera]ii multina]ionale. Una este legat` de un aspect semnalat 

anterior: m`rimea echipelor tehnice de deservire logistic` a tehnicii de lupt`. 

|n urm` cu numai patru ani, echipele tehnice rom#ne[ti excelau prin num`rul 

redus de personal necesar deservirii. O dat` cu modernizarea avioanelor MIG-21 

[i a elicopterelor IAR-330 au ap`rut, inevitabil, specialit`]i nemai\nt#lnite 

p#n` acum. F`r` a trece \n revist` ace[ti noi speciali[ti veni]i \n familia echipei 

tehnice necesare exploat`rii curente a acestor dou` variante de aeronave, 

123


124 


trebuie precizat c` ei au m`rit minimul echipei tehnice cu p#n` la 20%, ceea ce 

ne aduce \n situa]ia \n care alte ]`ri se aflau \n urm` cu doar patru ani [i pe care 

o aminteam mai sus: pe timpul misiunilor “izolate” se atinge un raport cuprins 

\ntre 10/1 [i 15/1 \ntre num`rul personalului de sus]inere logistic` [i elementul 

efectiv lupt`tor. 

Cea de-a doua implica]ie este legat` de capabilit`]ile aeronavelor participante 

\n for]a \ntrunit` multina]ional`. Se vorbe[te mult [i pe bun` dreptate despre 

“technological gap” dintre for]ele participante \n cadrul unei coali]ii, fie ea [i temporar`. 

Al`turi de “interoperability, interchangeability, and communality”, aceast` 

pr`pastie, diferen]` tenologic` major`, este unul din marile “of-uri” ale NATO 

[i, de fapt, ale oric`rei alian]e. Este motivul pentru care, chiar dac` grup`rile 

de for]e create pentru opera]iile militare desf`[urate \n Golf sau \n cadrul conflictului 

din Kosovo au str`lucit prin “interna]ionalism”, ele au fost \ntunecate de imposibila 

participare efectiv`, cu tehnic` de lupt`, a acelor multe state din for]a multina]ional`. 

Este evident c` nu toate statele dispun de tehnic` de lupt` cu acelea[i performan]e. 

|n opinia mea, a[a ceva nici nu se va \nt#mpla prea cur#nd, dac` se va \nt#mpla 

vreodat` ! Este o problem` greu de rezolvat pentru c` ea este legat` de prea mul]i 

“dac`”. |n primul r#nd, marii [i importan]ii produc`tori de armament se afl` 

sub control na]ional [i, oric#t de dragi ar r`m#ne banii, va triumfa dorin]a de a avea 

avantajul de a fi singurul de]in`tor al unei noi arme, care, cel pu]in \n prima faz` 

a utiliz`rii, s` fie cea mai bun` sau cel pu]in s` nu aib` o contra-arm`. Ca atare, 

chiar \n cazul unei arme realizate prin cooperare interna]ional`, ultima variant` 

sau cea mai nou` arm` se va afla \ntotdeauna \n posesia exclusiv` a produc`torului. 

Poten]ialii beneficiari se vor bucura de ea dup` un minimum de ani \n care va fi 

realizat` urm`toarea arm`, evident mai performant`. Astfel se realizeaz` acest 

perpetuu “technological gap”, o … sabie cu dou` tì[uri. Dac` dore[ti men]inerea 

monopolului unei arme (vezi tehnologia stealht), va trebui s` te \mpaci cu g#ndul 

c` vei fi singurul care o introduce \n lupt` (cu costuri [i riscuri crescute, dar asumate 

singular), iar alia]ii nu te pot sus]ine pentru c` nu de]in respectiva arm`. Faptul 

c` for]ele americane au lansat, folosind avia]ia, peste 90% din rachetele de croazier` 

utilizate pe timpul conflictului din Kosovo [i un procent la fel de mare din muni]iile 

dirijate reprezint` unul din cele mai evidente exemple. Din punctul de vedere 

al superiorit`]ii tehnice, ultimele dou` exerci]ii la care For]ele Aeriene Rom#ne 

au participat au semnificat o schimbare a taberei \n care ne-am aflat. Prezen]a 

la exerci]ii a elicopterelor IAR-330 SOCAT cu posibilit`]ile lor deosebite de lupt` 

ne-au situat, pentru prima dat`, pe un loc binemeritat. A fost evident c` \n tab`ra 

]`rilor PfP [i a unei mari p`r]i din ]`rile NATO nimeni n-a mai avut tehnic` echivalent` 

cu a noastr`, motiv pentru care am [i fost prefera]i pentru misiuni \n care 

n-am avut parteneri de zbor. Lucrurile stau asem`n`tor [i \n cazul avioanelor 

MIG-21 Lancer. Este, desigur, un c#[tig superior, care justific`, cel pu]in 

par]ial, investi]iile financiare pe care Rom#nia le-a f`cut pentru modernizarea 

sau transformarea acestor aparate de zbor.



Conceptul CJTF a fost “inaugurat” la exerci]iul “STRONG RESOLVE ‘98”. 

Dup` patru ani de studii, el a fost supus procesului de validare practic` la STRONG 

RESOLVE 2002. Practic, acest exerci]iu a debutat cu primele preg`tiri \n urm` 

cu mai bine de un an [i jum`tate \nainte de derularea sa efectiv`, marcat` de reunirea, 

pe nava-comandament a grup`rii, a membrilor de baz` ai statului-major. Acestora 

li s-au adùgat, succesiv, ofi]erii de stat-major proveni]i din ]`rile PfP [i NATO 

ce au generat for]e. |n cadrul exerci]iului din acest an, au fost \ncadrate toate 

func]iile necesare pentru ca acest comandament \ntrunit multina]ional s` deruleze 

opera]iile planificate la \ntreaga lor amploare. O etap` important` \n procesul 

de validare a acestui concept care se afla, f`r` \ndoial`, doar la \nceputul istoriei 

sale, a reprezentat-o reac]ia participan]ilor sau a celor implica]i \n promovarea lui, 

pentru a i se aduce ultimele finis`ri \nainte de a deveni un concept opera]ional 

integrat. Primele ecouri \n urma transpunerii sale \n practic` arat` c` el reprezint` 

un succes conceptual [i constituie calea pentru urm`toarele opera]ii militare 

interna]ionale. 

Prezen]a rom#neasc` \n cadrul acestui comandament \ntrunit multina]ional 

a fost printre cele mai masive [i mai importante. Num`rul mare de ofi]eri [i subofi]eri 

rom#ni prezen]i \n compunerea sa a situat Rom#nia printre cele mai bine 

reprezentate ]`ri PfP. Importan]a prezen]ei a fost dat` de func]iile ocupate 

[i de presta]ia avut`: Rom#nia a avut doi generali ce au ocupat func]iile de loc]iitor 

al comandantului for]ei \ntrunite multina]ionale, respectiv loc]iitor al comandantului 

componentei terestre a for]ei \ntrunite multina]ionale. Desigur c` mai sunt [i alte 

aspecte relevante, dar ceea ce este semnificativ este faptul c` acest exerci]iu, fa]` 

de cel de acum patru ani, a avut o amprent` rom#neasc` mult mai evident`. A fost 

un semnal mai mult dec#t grìtor despre percep]ia organizatorilor cu privire 

la poten]ialul militar al Rom#niei [i un salt calitativ relativ la nivelul de preg`tire 

[i de implicare a ofi]erilor rom#ni \n structurile de comand` multina]ionale. 

Din componen]ii deta[amentului rom#nesc care au reprezentat Statul Major 

al For]elor Aeriene, mai mult de o treime au participat pentru prima dat` 

la un astfel de exerci]iu, ceilal]i av#nd experien]a altor exerci]ii. Saltul calitativ 

a fost evident [i \n acest domeniu. Chiar [i \n condi]iile restructur`rii for]elor armate, 

c#nd o serie de cadre au p`r`sit sistemul militar, participarea la ac]iuni 

militare interna]ionale a permis men]inerea [i chiar extinderea \n unele privin]e 

a num`rului celor cu care se poate ac]iona \n condi]ii similare, \ntr-un termen scurt 

de la primirea misiunii. 

Participarea la astfel de misiuni interna]ionale reprezint`, f`r` doar [i poate, 

probele de foc ale oric`rui sistem militar [i, cu at#t mai mult, a unuia care se preg`te[te 

s` fac` parte dintr-o alian]` ale c`rei exigen]e sunt deosebite, dac` nu prin 

natura misiunilor, atunci m`car prin istoricul [i performan]ele sale. Exerci]iul 

din acest an a demonstrat \n multe privin]e c` Armata Rom#niei [i, implicit, For]ele 

sale Aeriene sunt preg`tite pentru a se integra, f`r` a fi o povar`, \ntr-o alian]` 

\n cadrul c`reia va avea un cuv#nt semnificativ de spus. 

125

126 



FOR}ELE 

NAVALE 

Locotenent-comandor Ady LUPA{CU 

E 

xerci]iul STRONG RESOLVE 02 a avut o serie de obiective deosebit 

de importante pentru Alian]`. Primul dintre acestea a constat \n verificarea 

capacit`]ii unui comandament opera]ional NATO, ambarcat pe o nav`, 

de a organiza, coordona [i conduce simultan opera]iunile din dou` teatre de opera]ii. 

Un alt obiectiv, la fel de \nsemnat, a fost validarea noului concept strategic al Alian]ei 

– CJTF, un concept ini]iat în anul 1994 [i fundamentat teoretic pornindu-se de la realit`]ile 

geopolitice post-“r`zboi rece”. Luând în considera]ie faptul c` acest nou concept strategic 

va schimba modul de organizare [i de func]ionare al Alian]ei pentru urm`torii 20-30 de ani, 

precum [i convingerea c` anul acesta este un an hot`râtor pentru România în ceea ce prive[te 

integrarea în NATO, prezen]a militarilor români la exerci]iu a fost o op]iune fireasc` 

[i necesar`. La fel de fireasc` a fost prezentarea cu mijloace [i echipamente specifice 

genurilor de for]e participante, precum [i cu ofi]eri de stat-major în toate componentele 

exerci]iului, ceea ce va asigura, în opinia mea, o mai bun` în]elegere a complexit`]ii 

organiza]ionale a CJTF, atât la e[aloanele tactice, de execu]ie, cât [i la cele opera]ionale, 

de decizie. 

Acum patru ani, nava-amiral a Marinei Militare, fregata – pe atunci distrug`torul – 

“M`r`[e[ti” realiza o premier` româneasc`: participarea unei nave de lupt` române[ti la un 

exerci]iu NATO în Oceanul Atlantic. A fost o misiune extrem de dificil`, nu atât prin prisma 

complexit`]ii exerci]iului, cât, mai ales, din pricina condi]iilor meteorologice foarte aspre. 

Dar, pentru marinari, STRONG RESOLVE a însemnat o provocare [i un test care au fost 

trecute cu bine atât de c`tre nav`, cât [i de c`tre echipaj. 

STRONG RESOLVE 02, cel mai mare exerci]iu NATO deschis ]`rilor partenere, 

a însemnat o nou` provocare pentru conducerea Statului Major al For]elor Navale. Dorin]a 

de a lua parte la exerci]iu [i de a trimite o nav` în Marea Baltic`, la o distan]` dubl` fa]` 

de prima participare, a fost temperat` de c`tre costurile foarte mari, care dep`[eau 

sensibil bugetul alocat acestui exerci]iu, cu toate subsidiile acordate de c`tre partenerii 

americani prin Ini]iativa de la Var[ovia. Având în vedere scopul [i specificul exerci]iului 

– de a exercita comanda [i controlul unor for]e multina]ionale întrunite, mediul preponderent 

maritim în care se desf`[ura exerci]iul, precum [i faptul c` era un prilej deosebit pentru 

a reafirma nu numai dorin]a noastr` de aderare la structurile euroatlantice, dar [i capacitatea 

de a contribui activ [i substan]ial în cadrul Alian]ei –, prezen]a noastr` era mai mult 

dec#t necesar`.


For]ele Navale nu au în compunere numai nave de lupt`, ci [i alte genuri de for]e. 

În consecin]`, a fost luat` decizia de a participa la acest exerci]iu cu un pluton de infanterie 

marin` [i cu o grup` de scafandri minori-deminori. Ceea ce ini]ial a fost considerat` 

o solu]ie de compromis, a reprezentat, în fapt, un real succes, datorit` mai multor elemente 

asupra c`rora m` voi opri în continuare. 

Performan]ele din câmpul tactic, apreciate în termeni laudativi de c`tre partenerii 

de exerci]iu, au ca numitor comun preg`tirea. Nimic altceva nu poate garanta succesul 

îndeplinirii unei misuni în afara unei preg`tiri atente [i continue. Spre exemplificare, preg`tirea 

pentru STRONG RESOLVE 02 a început cu mai bine de [ase luni înaintea afluirii în teatru. 

Aceast` preg`tire a început în primul rând cu selec]ionarea atent` a personalului. Selec]ia 

este o etap` foarte important` a preg`tirii, constituind [i un factor care a motivat tinerii 

militari angaja]i pe baz` de contract [i tinerii ofi]eri. Principiile care au stat la baza selec]iei 

au fost competen]a, transparen]a [i obiectivitatea. Principiul transparen]ei a impus, în primul 

rând, comunicarea clar` [i din timp a condi]iilor necesare particip`rii la exerci]iu, precum 

[i anun]area explicit` a eforturilor suplimentare, deloc neglijabile uneori, presupuse de preg`tirea 

[i participarea la exerci]iu. Cu toate acestea, selec]ia a fost întrucâtva împietat` 

de num`rul relativ sc`zut de militari angaja]i pe baz` de contract existen]i în cadrul 

Batalionului de Infanterie Marin`. 

O alt` component` care a asigurat succesul subunit`]ilor participante la exerci]iu a fost 

preg`tirea descentralizat`, planificat` în acest mod din dou` considerente. Primul dintre 

acestea, [i cel mai important poate, a fost faptul c` desf`[urarea exerci]iului va impune 

la e[aloanele tactice execu]ia descentralizat`, pân` la e[alonul pluton [i grup`. S-a dat 

astfel ocazia tinerilor comandan]i s` î[i formeze [i s` \[i perfec]ioneze un stil de comand` 

[i de lucru cu subordona]ii care s` eficientizeze modul de îndeplinire a ordinelor [i care 

s` reduc` fric]iunile din actul de comand`. Al doilea considerent a fost unul cât se poate 

de practic. Celelalte subunit`]i din cadrul unit`]ii aveau un program clar, stabilit prin planul 

preg`tirii pentru lupt`, iar numai 30% din acesta nu puteau satisface exigen]ele anticipate 

a fi impuse de c`tre exerci]iu. Pe timpul preg`tirii descentralizate au fost efectuate controale 

care au avut drept principal obiectiv ghidarea procesului de antrenare a subunit`]ilor 

participante la exerci]iu. 

Selec]ia [i preg`tirea nu au fost etape dificile, \ntruc#t militarii din ambele unita]i 

au un nivel de preg`tire foarte bun. În primul rând, ei fac parte din unita]i cu specializare 

unic` în marin` [i în Armata României. Am ezitat în a numi unit`]ile respective unit`]i 

de elit`, nu pentru c` nu ar fi adev`rat, din multe puncte de vedere Batalionul 307 Infanterie 

Marin` [i Centrul de Scafandri sunt unit`]i de elit`, ci pentru c` eu cred c` nu specializarea 

ne transform` în militari de elit`, ci performan]a la care ajungem, indiferent cum s-ar numi 

unitatea în care ne afl`m. Batalionul 307 Infanterie Marin` î[i desf`[oar` preg`tirea pentru 

lupt` în trei tipuri de mediu deosebite, fiecare cu specific propriu: Delta Dun`rii, zona 

lagunar` [i zona de coast` a M`rii Negre. Mediul principal în care î[i desf`[oar` 

activitatea scafandrii de lupt` din cadrul Centrului de Scafandri este la fel de specific 

[i de solicitant: adâncurile M`rii Negre. În al doilea rând, to]i militarii selec]iona]i 

sunt profesioni[ti, au deja o experien]` care le permite o adaptare rapid` la situa]ii noi, 

precum [i atingerea în timp scurt a unui nivel de performan]` corespunz`tor cerin]elor 

solicit`rilor exerci]iului. 

127


Anticipând condi]iile de mediu din Marea Baltic` din luna martie [i cerin]ele generale 

ale exerci]iului, a fost conceput un program de preg`tire care a avut câteva componente 

principale. Primele dou`, [i poate cele mai importante, au fost preg`tirea fizic` [i perfec]ionarea 

deprinderilor de execu]ie a unor misiuni specifice opera]iilor de sprijin al p`cii 

în conformitate cu standardele NATO. Pentru a perfec]iona anumite deprinderi [i pentru 

a crea coeziunea necesar` subunit`]ilor, preg`tirea fizic` s-a desf`[urat cu prec`dere 

în cadrul unor exerci]ii tactice. Procedurile NATO au fost studiate [i însu[ite direct în limba 

englez`, traducerea lor efectuându-se numai în situa]iile \n care complexitatea acestora 

a impus acest lucru. 

Cel mai dificil lucru l-a constituit asigurarea material`, cu prec`dere echiparea militarilor. 

Acest lucru a fost realizat la un nivel corespunz`tor, în cele din urm`, dar, totu[i, ar trebui 

identificate c#teva solu]ii pentru simplificarea acestui h`]i[ birocratic, la toate nivelurile, 

care consum` timp, resurse [i nervi. Exerci]iul avea s` dovedeasc`, înc` o dat`, din nefericire 

în mod tragic, cât de important` este echiparea militarilor. Din cauza condi]iilor atmosferice 

dificile, o ambarca]iune care avea la bord marinari germani [i britanici s-a r`sturnat. Echiparea 

corespunz`toare a militarilor britanici le-a salvat acestora via]a, în timp ce marinarii germani 

au murit în câteva minute, din cauza hipotermiei. Iat` cum, uneori, acest echipament face 

diferen]a dintre via]` [i moarte ! Iat` cât de important poate el deveni ! Acest eveniment 

ne-a amintit, în mod dureros [i tragic, de riscurile pe care ni le asum`m, uneori zilnic, 

în calitatea noastr` de militari … 

Dotarea subunita]ilor a fost, de asemenea, corespunz`toare, îns` mai sunt multe 

de f`cut pân` la a ne situa la acela[i nivel cu partenerii no[tri din NATO. 

Participarea în sine la exerci]iu a stat sub semnul incertitudinii pân` în ultimul moment, 

din cauza implic`rii trupelor de infanterie marin` din Statele Unite, Marea Britanie [i Olanda 

în ac]iunile din Afganistan. În ciuda acestor inconveniente, subunit`]ile participante 

[i-au continuat preg`tirea, iar planificatorii din Statul Major al For]elor Navale [i de la Statul 

Major General au întocmit mai multe planuri de afluire, în localita]i [i ]`ri diferite (planuri 

pentru transportul contingentului naval pe aeroporturi din Polonia, Suedia, Marea Britanie), 

ca, în cele din urm`, acestea s` ajung` pe insula Bornholm, în Marea Baltic`, insul` apar]inând 

Danemarcei. Trebuie apreciate, în termeni laudativi, activit`]ile de coordonare întreprinse 

de c`tre Grupul de lucru al exerci]iului, flexibilitatea Statului Major al For]elor Aeriene, 

precum [i sprijinul acordat de c`tre ata[atul militar în Danemarca. Aceste schimb`ri 

de ultim moment au constituit un test util, care a demonstrat c` avem mijloacele, cuno[tin]ele, 

deprinderile [i flexibilitatea de a disloca rapid, la distan]e mari, pe teritoriile altor ]`ri, 

for]e [i materiale. 

Componenta amfibie a exerci]iului, care a constituit [i rezerva opera]ional` a for]ei, 

a avut o alc`tuire inedit`. Din cauza opera]iunilor reale în care au fost angrenate statele 

care au nave [i for]e amfibii importante (SUA, Marea Britanie, Olanda, Spania), componenta 

amfibie a fost constituit` din for]e suedeze [i române[ti, dispuse la bordul navei americane 

USS Tortuga. Statul Major al componentei amfibii a fost unul multina]ional, în cadrul lui 

ac]ionând 36 de ofi]eri din 13 ]`ri membre ale NATO [i partenere. Acestuia i-au fost 

subordonate atât for]e navale [i amfibii reale, c#t [i cele virtuale, capabile s` desf`[oare 

misiuni specifice de sprijin al p`cii, cu trupe lansate/debarcate prin procedeele specifice. 

128

Activitatea a fost intens`, deoarece intervalul dintre dou` misiuni succesive a fost 

de cel mult o zi. Principala misiune a statului major a constat în elaborarea deciziei comandantului 

for]ei, precum [i \n transmiterea ordinelor c`tre subordona]i. În organizarea 

statului major, doi ofi]eri români au fost încadra]i în compartimentul maritim [i au fost direct 

implica]i în lucrul pentru preg`tirea [i definitivarea documentelor specifice. 

Relativ la grupa de scafandri minori-deminori, toate activit`]ile au avut loc în comun 

cu grupe de scafandri danezi [i suedezi. Principalele activit`]i desf`[urate s-au preg`tit 

[i executat conform procedurilor NATO [i au vizat: 

• controlul contra minelor în raionul de desf`[urare a ac]iunilor amfibii, premerg`tor 

execut`rii unei opera]ii de debarcare; 

• activit`]i de distrugere a unor tipuri de mine, pe cale electric`, folosindu-se material 

real; 

• ac]iuni de cercetare împotriva minelor, a corpului navelor [i a danelor din porturi; 

• cercetarea împotriva minelor a unui pod [i deminarea acestuia, cu folosirea materialului 

de instruc]ie; 

• distrugerea unor înc`rc`turi explozive “descoperite” (marcate) în apropierea locului 

de sta]ionare a trupelor; 

• distrugerea unor înc`rc`turi explozive, “descoperite” (marcate) în interiorul 

unei cl`diri. 

Toate misiunile grupei de scafandri au fost evaluate de arbitri suedezi [i polonezi 

[i apreciate, f`r` excep]ie, cu “foarte bine”. 

Plutonul de infanterie marin` a desf`[urat toate activit`]ile împreun` cu o companie 

de infanterie marin` suedez` (aceast` unitate avea în dotare forma]iuni de logistic`, mijloace 

de transport amfibii, forma]iuni de comunica]ii, mijloace de lupt` împotriva navelor 

[i blindatelor, toate dotate cu tehnologie performant`). 

Nave de debarcare suedeze la bordul 

c`rora s-a preg`tit infanteria Marinei Rom#ne 


Colaborarea cu partea suedez` a fost 

remarcabil`, plutonul românesc fiind, din 

punctul de vedere al preg`tirii, superior 

trupelor suedeze (lucru recunoscut chiar 

de c`tre ei). În ceea ce prive[te echipamentul 

îns`, lucrurile stau cu totul altfel. Nu m` refer 

în primul rând la ambarca]iunile suedeze 

de desant, privite cu admira]ie de c`tre absolut 

to]i participan]ii, inclusiv de infanteri[tii marini 

americani, ci la echipamentul individual 

al infanteri[tilor marini suedezi, apreciat 

din punct de vedere … practic (sac de dormit, 

rucsac, ustensile pentru prepararea [i servitul 

hranei) [i care s-a dovedit a fi fabricat în ... România ! 

Principiul dup` care s-au preg`tit [i desf`[urat toate exerci]iile a fost “integrarea 

complet`” a unit`]ii române[ti în cea suedez`. Principalele activit`]i au fost preg`tite 

[i executate conform procedurilor NATO [i au vizat: 

➫ executarea asaltului amfibiu dinspre mare, folosind ambarca]iuni de desant, în condi]ii 

de temperaturi sc`zute; 

129

130 


➫ asigurarea unei tabere pentru acordarea asisten]ei umanitare; 

➫ antrenament în folosirea tehnicilor de control al demonstra]iilor neautorizate; 

➫ antrenament în patrularea pe timp de zi [i de noapte, în “mediu ostil”; 

➫ antrenament în executarea opera]iunilor la punctele de control ale unei tabere 

de refugia]i. 

Aprecierile conducerii companiei de infanterie marin` suedeze privind activit`]ile 

desf`[urate, atât cele în comun, cât [i cele derulate separat, au fost la superlativ. Acest lucru 

s-a afirmat, pe de o parte, \n situa]ii formale, pe de alt` parte, în cele informale, de c`tre 

arbitrii suedezi [i polonezi. 

Componenta maritim` a exerci]iului STRONG RESOLVE 02 a fost dislocat` în trei 

locuri diferite. Comandantul componentei, comandorul britanic Fanshave, s-a aflat împreun` 

cu o celul` de ofi]eri de leg`tur` la bordul navei-comandant al exerci]iului, USS Mount 

Whitney, conducerea [i planificarea opera]iilor s-au desf`[urat la bordul navei HMS 

Cumberland, iar sprijinul logistic [i de comunica]ii s-a facut de la 2 000 de mile dep`rtare, 

dintr-o baz` naval` britanic`. 

În aceste condi]ii, care nu mai sunt 

deosebite având în vedere sistemele C4I 

de]inute de c`tre majoritatea marinelor 

Alian]ei, conducerea [i coordonarea activit`- 

]ilor s-au realizat cu prec`dere prin intermediul 

Intranetului [i al paginilor de web 

secretizate, la care au avut acces to]i participan]ii. 

Ofi]erii de stat-major de marin` 

au activat atât pe HMS Cumberland, în cadrul 

componentei N3, cât [i în grupul de comand` 

al exerci]iului dispus pe USS Mount 

USS Mount Whitney 

Whitney. Pentru ei, participarea la STRONG 

RESOLVE 02 a fost o real` experien]`. Complexitatea, m`rimea [i natura exerci]iului 

au fost provoc`ri care le-au solicitat intens cuno[tin]ele, deprinderile [i flexibilitatea în gândire. 

Pentru For]ele Navale, participarea la exerci]iul STRONG RESOLVE 02 a fost 

mai mult dec#t benefic`. Mediatizarea de care s-a bucurat componenta naval` româneasc` 

a avut, de asemenea, un caracter pozitiv, demonstra]iile de asalt amfibiu atr`gând reporteri 

[i fotoreporteri din numeroase ]`ri. 

{i în ]ar` mediatizarea a avut un caracter special, \ndeosebi în paginile presei 

militare, lucru care vine s` reconfirme cunoscutele cuvinte, pe care le parafrazez în stil 

dâmbovi]eano-pontic: “Dac` nu apari pe sticl`, nu exi[ti...”. De fapt, fiecare articol [i reportaj 

publicat ne bucur`, pentru c` acestea înseamn` c` ceea ce facem noi înc` are relevan]`. 

Totodat`, prin intermediul lor ne mândrim cu realiz`rile noastre [i ne facem cunoscute 

nevoile [i ne\mplinirile. 

Exerci]iul s-a încheiat. Importante sunt acum concluziile, dar [i m`surile pe care 

le întreprindem pentru valorificarea acestei activit`]i. O bun` parte dintre acestea sunt 

specifice subunit`]ilor participante, îns` foarte multe sunt generale. Dintre acestea, 

m` voi referi numai la câteva, [i anume: 

❖ În vederea accederii la structurile NATO, personalul militar român, în general, 

[i în special cel care particip` la exerci]ii multina]ionale trebuie s` st`pâneasc` foarte bine

limba englez`. Exist` înc` dispropor]ii între ceea ce în]elege [i ceea ce poate exprima 

un militar român, cea din urm` fiind, de regul`, mai sc`zut`. În ceea ce prive[te subofi]erii 

[i militarii angaja]i pe baz` de contract, situa]ia este cu mult mai precar`. De asemenea, 

se poate aprecia c`, pentru mul]i dintre noi, calculatorul este înc` departe de a fi un instrument 

u[or de folosit. 

❖ Este util ca la e[aloanele de conducere ale categoriile de for]e armate s` existe 

structuri corespunz`toare care s` se ocupe permanent de monitorizarea, implementarea 

[i nevoile unit`]ilor subordonate, în ceea ce prive[te documenta]ia pentru preg`tirea teoretic` 

a for]elor. Aceast` documenta]ie, disponibil` în re]eaua Internet, Intranet sau la militarii 

care au absolvit cursuri specifice, s` se tip`reasc` [i s` se distribuie exact acolo unde este 

nevoie de aceasta. 

❖ Se impune ca, în sistemul militar de înv`]`mânt, dar [i în sistemul preg`tirii 

pe parcursul carierei militare, s` existe programe specifice, periodice, cu impact efectiv 

asupra con[tiin]ei profesionale a militarilor de toate categoriile, cum ar fi: 

➣ crearea deprinderilor de lucru în echip` 

pentru to]i ofi]erii; sistemul nostru de selec]ie 

[i de evaluare a performan]elor este unul strict 

individual, c`ruia îi lipse[te componenta motiva- 

]ional` pentru lucrul în comun; 


➣ cursuri de [tiin]a [i filozofia conducerii 

(leadership) – cel mai important rol pe câmpul 

de lupt` îl au comandan]ii, la toate nivelurile; 

➣ desf`[urarea ac]iunilor militare în condi]ii 

[i \n contexte care s` solicite participarea mai multor 

categorii de for]e. 

❖ Limba englez` înv`]at` pe parcursul diferitelor cursuri trebuie s` dep`[easc` 

grani]ele strict literare [i s` pun` accent pe “limba englez` militar`” (cea plin` de termeni 

conci[i, de abrevieri etc). 

❖ Selec]ia particip`rii la activit`]ile interna]ionale (în mod deosebit exerci]ii, planific`ri 

de exerci]ii) s` nu aib` ca fundament numai criterii strict lingvistice [i de specialitate, 

ci [i pe cele apreciate, din p`cate, drept “colaterale”, cum ar fi: cunoa[terea artei militare, 

a istoriei [i geografiei militare [i universale, întrebuin]area cu u[urin]` a calculatorului, 

posibilitatea sus]inerii unei prezent`ri etc. 

❖ Asigurarea de materiale de propagand` [i reprezentare actualizate cu noile schimb`ri, 

tendin]e, dot`ri, realiz`ri etc., în vederea sus]inerii informa]iilor specifice despre Armata 

României, despre categoriile de for]e armate sau, de ce nu, despre genurile de arm`. 

În anul în care se hot`r`[te invitarea României în Alian]a Nord-Atlantic`, participarea 

contingentului românesc la cel mai mare exerci]iu NATO deschis ]`rilor partenere a fost, 

f`r` îndoial`, înc` un semnal care a reflectat dorin]a de integrare a României, profesionalismul 

militarilor ei [i capacitatea de a ac]iona la unison cu for]e ale Alian]ei, folosind acelea[i 

proceduri, în condi]ii de mediu dificile, la mare distan]` de ]ar`. 

Succesul înregistrat la STRONG RESOLVE 02 se datoreaz`, în primul rând, militarilor 

care au preg`tit, planificat [i participat la exerci]iu. Resursa cea mai de pre] pe care o avem 

este cea uman`. Numai investind în ea cu aten]ie, pricepere [i r`bdare, ne vom putea 

îndeplini misiunile. 

131

132 



FOR}ELE 

TERESTRE 

Locotenent-colonel Ion {AM 

R 

eamintind faptul c` scopul principal al exerci]iului l-a constituit verificarea 

abilit`]ii NATO de a conduce dou` opera]ii simultan – o opera]ie de ap`rare 

colectiv`, aflat` sub inciden]a “articolului 5”, [i o opera]ie de r`spuns 

la o situa]ie de criz`, preciz`m c` la primul gen de opera]ie au participat structuri militare 

din cadrul a 12 ]`ri membre ale NATO, iar la opera]ia de r`spuns la o situa]ie de criz` au luat 

parte for]e din 13 ]`ri membre ale NATO [i 11 ]`ri partenere. 

Num`rul total de militari angaja]i în exerci]iu a fost de 14 000 în opera]ia de ap`rare 

colectiv` [i 26 000 în opera]ia de r`spuns la o situa]ie de criz`. 

Participare 

For]ele terestre rom#ne au participat cu 52 de militari, grupa]i în subunit`]i constituite 

sau ca ofi]eri de stat-major, în cadrul diferitor structuri ale componentei terestre, dislocate 

pe teritoriul Poloniei. 

În acord cu structura exerci]iului, Comandamentul Componentei Terestre a fost jucat 

de c`tre Comandamentul Corpului Multina]ional de Nord-Est, dislocat la Szczecin, Polonia. 

Corpul de Armat` Multina]ional de Nord-Est a fost constituit din for]e apar]inând Danemarcei, 

Germaniei [i Poloniei. În structurile de comand` ale componentei terestre au activat 20 

de ofi]eri [i subofi]eri de stat-major, iar în cadrul structurilor de execu]ie au fost integrate 

un pluton de infanterie [i o grup` de para[uti[ti. 

Plutonul de infanterie, constituit din 20 de cade]i din Academia For]elor Terestre, 

comandantul de pluton [i loc]iitorul comandantului de pluton, a fost integrat [i a executat 

misiuni sub controlul opera]ional al comandantului Brig`zii Austriece, dislocate în zona 

localit`]ii Zagan, Polonia. 

Grupa de para[uti[ti, constituit` din 10 lupt`tori apar]inând B. 498 Para[uti[ti, a fost 

integrat` [i a executat misiuni sub controlul opera]ional al comandantului Brig`zii Daneze, 

dislocate în zona localit`]ii Dravsko Pomorske, Polonia. 

O eviden]iere aparte const` \n faptul c`, în cadrul structurilor de comand` ale componentei 

terestre, anumite func]ii de decizie au fost încadrate cu ofi]eri români: loc]iitorul


comandantului Componentei Terestre (CJFLCC Deputy Commander), [eful Centrului 

de Pres` (Chief APIC), loc]iitorul [efului Sec]iei Opera]ii Curente (Deputy DCOS J 3), 

[eful Celulei de Recunoa[tere [i Identificare ]inte (Chief Recce/Tgt.), loc]iitorul [efului 

Sec]iei Planificare Opera]ii (Deputy DCOS Plans). Alte func]ii de ofi]eri de stat major 

încadrate cu ofi]eri români au fost în compartimentele J.2 (r`zboi electronic), J.3 (centrul 

de opera]ii curente, celula de sprijin de artilerie [i centrul de opera]ii aeriene), J.4 (ofi]er 

cu planificarea transporturilor), J.5 (celula de opera]ii psihologice), biroul vizitatori, celula 

de sprijin medical, subofi]eri de stat-major în grupa comandantului, speciali[ti în utilizarea 

computerelor. 

În conducerea componentei terestre, cea mai înalt` pozi]ie încadrat` cu un ofi]er român 

a fost cea de loc]iitor al comandantului, pozi]ie îndeplinit` de c`tre loc]iitorul [efului Statului 

Major al For]elor Terestre. 

Misiuni 

Ofi]erii care au încadrat func]iile repartizate în cadrul comandamentului componentei 

terestre s-au integrat în structura exerci]iului [i în ritmul de lucru impuse de organizatori, 

participând la toate fazele procesului de luare a deciziilor [i de planificare a opera]iilor. 

Plutonul de infanterie a executat ac]iuni de monitorizare a încet`rii focului, misiuni 

de patrulare pe comunica]ii [i supraveghere din puncte fixe, ac]iuni de protec]ie a demnitarilor 

[i de escortare a convoaielor cu ajutoare umanitare [i ac]iuni de cùtare-salvare. 

Grupa de para[uti[ti a executat acelea[i misiuni ca [i plutonul de infanterie, dar, 

în plus, a desf`[urat misiuni de cercetare cu caracter limitat. Subunitatea de para[uti[ti 

a fost planificat` s` execute ac]iuni de cercetare la distan]` mare prin para[utarea acestora 

în zonele de interes, \ns` acest gen de misiuni nu au mai fost solicitate pe timpul desf`[ur`rii 

exerci]iului. 

Aprecieri 

Rapoartele de “prim` impresie“ relativ la integrarea partenerilor în cadrul exerci]iului, 

înaintate de comandantul Corpului Multina]ional de Nord-Est comandantului For]ei de Pace 

(COMPFOR), statueaz` apecierea c` militarii din ]`rile partenere s-au integrat extrem 

de bine în lan]ul de comand`. Un num`r foarte mic de dificult`]i a ap`rut ca rezultat direct 

al cunoa[terii incerte a limbii engleze sau al integr`rii în echipe. 

Principalele aspecte subliniate de organizatori s-au referit la faptul c`: 

• sosirea, în zona de desf`[urare a exerci]iului, a majorit`]ii personalului s-a f`cut 

la timp, cu documenta]ia [i echipamentul prev`zute de organizatori; 

• nivelul general de cunoa[tere a limbii engleze a fost adecvat; chiar dac` limba englez` 

folosit` pe timpul activit`]ilor nu a fost perfect`, participan]ii au reu[it s` comunice foarte 

bine [i s` rezolve la timp sarcinile ce le-au revenit; 

133

134 


• cunoa[terea structurilor NATO/CJTF, a procedurilor de operare standard (SOPs) 

[i a sistemului de comunica]ii [i informatic` (CIS) difer` foarte mult de la un militar la altul; 

ofi]eri din anumite ]`ri partenere sunt foarte familiari cu munca în astfel de comandamente, 

iar în cazul ofi]erilor proveni]i din ]`rile care au mai pu]ine contacte cu Alian]a, lipsa 

de cuno[tin]e [i experien]` sunt evidente; 

• preg`tirea profesional` [i dorin]a de integrare a militarilor din ]`rile partenere 

au fost apreciate de c`tre organizatori la modul superlativ; 

• s-a subliniat aspectul extrem de benefic al desf`[ur`rii unor exerci]ii preg`titoare 

înaintea exerci]iului propriu-zis; 

• relativ la structurile de execu]ie participante la exerci]iu, aprecierile exprimate 

anterior sunt aplicabile [i acestora. În plus, organizatorii au accentuat necesitatea armoniz`rii 

logisticii multina]ionale, a mijloacelor de comunica]ii [i informatice, a suportului logistic 

real, în conformitate cu prevederile SOFA. 

Concluzia, general exprimat`, este c` activitatea s-a constiuit \ntr-unul dintre cele mai 

reu[ite exerci]ii sub aspectul integr`rii [i armoniz`rii lucrului militarilor din ]`rile membre 

ale NATO [i din cele partenere.


ORGANIZAREA 

SISTEMULUI 

DE COMUNICATII , REAL 

Maior R`zvan VASILE 

C`pitan Dan }IG~NU{ 

E 

xerci]iul multina]ional STRONG RESOLVE 2002 se traduce prin cea 

mai complex` activitate NATO de verificare a conceptului CJTF, înainte 

de implementarea acestuia, cu o arie întins` de desf`[urare pe continentul 

european, angajând aproximativ 65 000 de participan]i. La acest exerci]iu de tip LIVEX, 

România a avut o participare important` în personal [i tehnic`, contingentul na]ional 

încadrând structuri de comand` [i de execu]ie cu subunit`]i apar]inând celor trei categorii 

de for]e armate, precum [i structurilor de cercetare [i de ac]iuni psihologice subordonate 

nemijlocit Statului Major General. 

Desf`[urarea unui astfel 

de exerci]iu presupune proiectarea 

[i dezvoltarea unui 

sistem de comunica]ii real adecvat, 

care constituie suportul 

opera]ional în sprijinul conducerii 

for]elor proprii în teatrul 

de opera]ii. În scopul 

realiz`rii conceptuale [i al imple- 

ment`rii sistemului de comunica]ii 

real au fost parcurse 

c#teva etape, primordiale, de altfel, \n atingerea parametrilor procesului propus. 

Dintre acestea, ne-am oprit la prezentarea urm`toarelor: 

• participarea speciali[tilor în comunica]ii [i informatic` la [edin]ele de planificare 

organizate pentru stabilirea condi]iilor de ordin tehnic [i tactic de specialitate (condi]ii 

de interoperabilitate, interfe]e, locuri de dispunere a punctelor de comand`, nevoi 

de leg`tur`, num`r [i tipuri de sta]ii, puncte de retransla]ie etc.); 

• informarea asupra factorilor de clim` [i de relief, precum [i asupra condi]iilor 

de propagare a undelor electromagnatice, specifice teatrului de opera]ii; 

• studierea caracteristicilor sistemelor de comunica]ii [i informatic` utilizate de c`tre 

]ara gazd`, a caracteristicilor tehnico-tactice ale tehnicii de comunica]ii [i informatic` 

135

136 


din dotarea armatelor ]`rilor participante, 

precum [i a modului de organizare a comunica]iilor 

la diferite niveluri ierarhice; 

• preg`tirea operatorilor privind lucrul 

cu mijloacele de comunica]ii [i informatic`, 

precum [i utilizarea procedurilor [i a terminologiei 

NATO; 

• coordonarea activit`]ilor între cei care 

r`spund de comunica]iile reale din ]`rile 

participante, pentru definirea clar` a cerin- 

]elor opera]ionale impuse de fiecare activitate desf`[urat` în comun; 

• managementul frecven]elor radio proprii, pentru care s-a solicitat autoriza]ie 

de utilizare pe teritoriul ]`rii gazd`; 

• planificarea utiliz`rii mijloacelor de comunica]ii [i informatic` pentru satisfacerea 

nevoilor proprii, a exigen]elor de conducere 

[i cooperare impuse prin planul general al 

comunica]iilor întocmit de c`tre organizatori; 

• integrarea mijloacelor proprii în sistemul 

de comunica]ii [i informatic` planificat 

de c`tre organizatori. 

În etapa de planificare a sistemului 

de comunica]ii real s-au avut în vedere: obiectivele 

fundamentale ale sistemului de comunica]ii 

real; principiile sistemului de comunica]ii 

pentru conducerea for]elor proprii; 

responsabilit`]ile comandan]ilor for]elor 

lupt`toare pentru sistemul de comunica]ii real propriu, precum [i capabilit`]i obligatorii 

ale sistemului de comunica]ii real. 

Obiectivele fundamentale ale sistemului de comunica]ii real au constat, 

din perspectiva oportunit`]ii sistemice [i a fiabilit`]ii structurale, \n: producerea unit`]ii 

de efort; exploatarea capabilit`]ilor 

totale a for]elor; pozi]ionare corect` 

a elementelor na]ionale în teatrul 

de opera]ii – informa]ii critice; fuziunea 

informa]iilor; transmiterea oportun` 

a informa]iilor din aria de responsabilitate 

na]ional` c`tre comandamentele 

întrunite 

Pentru conducerea for]elor 

proprii, sistemul de comunica]ii real 

a fost astfel creat, \nc#t, \n procesul 

exploat`rii, s` r`spund` oportun, 

eficient [i principial urm`toarelor 

exigen]e opera]ionale: s` fie


interoperabil, flexibil, receptiv, mobil, disciplinat, 

capabil s` supravie]uiasc` [i rezistent. 

Responsabilit`]ile comandan]ilor 

for]elor lupt`toare, pentru sistemul 

de comunica]ii real propriu, constau, \n principal, 

\n faptul c`: 

➫ asigur` orientarea comenzilor subordonate 

pentru a garanta interoperabilitatea 

sistemelor C2 de comand`, extinse, 

necesare pentru îndeplinirea func]iilor 

opera]ionale ordonate; 

➫ \nainteaz` propunerile comenzilor pentru cerin]ele sistemelor C2, în vederea valid`rii 

de c`tre Statul Major Întrunit; 

➫ desemneaz` un manager al loca]iei pentru comunica]iile comune atunci când dou` 

sau mai multe componente ale comenzii sunt localizate în aceea[i zon` geografic`; 

➫ asigur` raportarea sistemelor C2 c`tre comandamentele întrunite pentru acele 

sisteme aflate sub autoritatea proprie de comand` sau control opera]ional. 

Capabilit`]ile minimale ale sistemului 

de comunica]ii real, configurat de exigen]ele 

opera]ionale ale exerci]iului STRONG 

RESOLVE ‘02, s-au reg`sit \n: 

➣ sprijinul tuturor activit`]ilor de-a lungul 

gamei misiunilor ordonate; 

➣ facilitarea unei tranzi]ii u[oare, ordonate, 

de la etapa de preg`tire a exerci]iului 

la cea de execu]ie a acestuia; 

➣ monitorizarea [i evaluarea statutului for]elor [i a resurselor for]elor proprii; 

➣ asigurarea colect`rii, proces`rii [i a transmiterea informa]iilor c`tre comandamentele 

întrunite prin intermediul elementelor de interfa]` din sistemul de comunica]ii integrat real; 

➣ sus]inerea reconstituirii [i aloc`rii resurselor pentru for]ele proprii. 

|n continuare, vom prezenta at#t infrastructura sistemului de comand` [i control 

realizat` potrivit concep]iei exerci]iului, \n special pentru componenta terestr`, c#t [i compunerea 

sistemului de comunica]ii [i informatic` real organizat [i realizat de c`tre noi, speciali[tii 

de comunica]ii rom#ni, \n sprijinul 

contingentului na]ional participant la activitate. 

Pe l#ng` aceste leg`turi de comand` 

create la nivelul subunit`]ilor s-au realizat 

[i au func]ionat dou` direc]ii radio de antrenament 

\ntre subunit`]ile de infanterie [i cele 

de opera]iuni speciale aflate \n Teatrul 

de Opera]ii (Polonia) [i unit`]ile proprii aflate 

\n locurile de dislocare la pace din Rom#nia. 

Desf`[urarea celui mai amplu exerci]iu 

NATO din acest an, cu participarea 

137

138 


unui num`r de ]`ri membre ale NATO 

[i partenere, a dus la o mai bun` cunoa[tere 

[i conlucrare \ntre diferitele arme [i specialit`]i 

militare din ]`rile invitate, desprinz#ndu-se 

unele aspecte [i concluzii, dintre care am 

men]iona, pe de o parte, aspectele pozitive, 

pe de alt` parte, ne\mplinirile existente: 

❖ aspecte pozitive 

• comunica]iile planificate pentru conducere 

[i cooperare, \n sprijinul for]elor rom#ne[ti, au func]ionat \n permanen]`; 

• leg`turile de antrenament realizate cu ]ara (unit`]ile de dislocare la pace – Sibiu, 

Buzù) efectuate de subunit`]ile de infanterie [i opera]ii speciale au func]ionat la cote 

\nalte, fiind posibile comunic`ri \n voce [i date; 

• a fost valorificat` posibilitatea lucrului \n comun, dovedindu-se compatibilitatea tehnicii 

de comunica]ii rom#ne[ti folosit` la exerci]iu cu cea a ]`rilor membre ale NATO, at#t la nivel 

tactic, c#t [i pe timpul unor opera]iuni speciale [i psihologice, utiliz#ndu-se standardele 

de lucru NATO; 

• tehnica de comunica]ii [i informatic` 

din dotarea contingentului rom#nesc a asigurat, 

\n bune condi]ii, nevoile de conducere 

[i cooperare ale subunit`]ilor participante; 

• lucrul \n echipe multina]ionale s-a realizat 

\n bune condi]ii, fiind remarcat` calitatea 

actului de comand` [i buna organizare 

a lucrului, at#t pe timpul acestui exerci]iu, 

c#t [i \n perioada celui preg`titor, desf`[urat 

anul trecut; 

❖ aspecte negative 

• neparticiparea unor speciali[ti de comunica]ii [i informatic` la [edin]ele de planificare 

ale exerci]iului a dus la o insuficient` cunoa[tere a posibilit`]ilor specifice ale sistemelor 

de comunica]ii ale ]`rii gazd`; 

• nu s-a putut ob]ine, \n timp util, o prognoz` radio pentru zona de desf`[urare 

a exerci]iului [i pentru perioada derul`rii acestuia, \n func]ie de care s` fie solicitat` aprobarea 

folosirii unor frecven]e optime, \n vederea unei bune calit`]i a comunica]iilor radio; 

• din cauza faptului c` nu a existat o structur` central` care s` se ocupe cu managementul 

frecven]elor radio, solicitarea de utilizare a acestora s-a f`cut \n mai multe etape, 

defalcat, pe structuri (dup` ce s-a realizat 

[i expediat centralizat, din septembrie 2001, 

a[a cum prev`d instruc]iunile), aprobarea 

pentru utilizare venind foarte t#rziu [i fragmentat; 

• prin sistemul de comunica]ii militar organizat 

de c`tre NATO nu s-a putut comunica 

\n mod eficient cu comandamentul CJTF,


\mbarcat pe nava Mount Witney, [i \n special 

cu componenta amfibie (un singur post 

telefonic), \mbarcat` pe nava USS Tortuga, 

nav` pe care [i-au desf`[urat activitatea 

plutonul rom#n de infanterie marin` [i echipa 

de scafandri; 

• ca urmare a dispunerii defectuoase 

a unor noduri din re]eaua local` de comunica]ii 

au existat interferen]e cu radare 

apar]in#nd ap`r`rii antiaeriene poloneze, 

ceea ce a f`cut ca, la un moment dat, s` existe 

disfunc]ionalit`]i \n asigurarea schimbului informa]ional efectuat prin mijloacele de comunica]ii; 

• re]elele locale 

pentru transmiteri 

de date au func]ionat 

bine, dar accesul la 

informa]ii a fost restrictiv, 

pe motive 

de securitate (excesiv`, 

uneori). 

}in#nd cont de toate 

aceste aspecte, avem 

convingerea c` participarea 

Rom#niei, ca invitat 

sau ca ]ar` gazd`, 

la activit`]i viitoare 

de acest fel se va situa 

la cote maxime 

de angajare [i de \ndeplinire 

a misiunilor \ncredin]ate. Prin presta]ia reprezentan]ilor sì la acest exerci]iu, 

Armata Rom#niei a demonstrat, \nc` o dat`, c` este preg`tit` [i poate executa, cu rezultate 

remarcabile, orice misiune al`turi de partenerii sì din Alian]a Nord-Atlantic`. 

139

140 



PSYOPS 

ROMÂNESC 

C`pitan Viorel MIH~IL~ 

C`pitan Valentin VASILE 

E 

xigen]ele [i constrângerile, nu în ultimul rând de ordin financiar, impuse 

de reforma organismului militar na]ional determin` un efort constant 

de raportare a posibilit`]ilor proprii la solu]ii moderne, de ordin organizatoric 

[i procedural, aplicate în sensul dezvolt`rii interoperabilit`]ii Armatei României cu armatele 

]`rilor membre ale NATO. Aceast` tendin]` este evident` [i în cazul modalit`]ilor uzitate 

pentru preg`tirea, planificarea [i desf`[urarea campaniilor de opera]iuni psihologice. 

Structurile de profil din Armata Român`, Sec]ia Ac]iuni Psihologice [i Centrul Tehnic 

de Ac]iuni Psihologice, au reu[it, pân` în prezent, printr-o continu` evolu]ie calitativ`, 

s` contracareze efectele involu]iei numeric-cantitative, constanta reducere de personal, 

în contextul în care nu doar armatele noilor ]`ri membre ale Alian]ei Nord-Atlantice 

î[i înfiin]eaz`, opera]ionalizeaz` sau dubleaz` efectivele unit`]ilor similare. 

Argumente puternice în favoarea aser]iunii conform c`reia Sec]ia Ac]iuni Psihologice 

[i Centrul Tehnic de Ac]iuni Psihologice beneficiaz` de o recunoa[tere de facto a interoperabilit`]ii 

lor cu structurile de opera]iuni psihologice (PSYOPS) din armatele ]`rilor membre 

ale NATO sunt [i rezultatele, calificativele, aprecierile de care acestea se bucur` în urma 

particip`rii, cu personal [i tehnic`, la peste 15 aplica]ii NATO-PfP sau sub comandament 

na]ional, în ]ar` [i peste hotare, inclusiv în dou` misiuni reale, în Albania [i în Kosovo. 

Preliminariile integr`rii |n … PSYOPS 

Consecin]` benefic` a semn`rii de c`tre România a Documentului-cadru de asociere 

la Parteneriatul pentru Pace 1 , intensificarea cooper`rii militare bi- [i multilaterale a avut 

ca efect [i interoperabilizarea structurilor de ac]iuni psihologice din Armata Român` 

cu structurile PSYOPS din armatele ]`rilor membre ale NATO. 

În acest sens, f`r` a ne propune s` insist`m asupra multiplelor “secven]e PSYOPS” 

ale PfP, amintim vizita de documentare întreprins` \n SUA, la Fort Brag, \n anul 1994, 

de c`tre ofi]eri ai Sec]iei Ac]iuni Psihologice, ca oaspe]i ai Grupului IV (Aeropurtat) 

de Opera]iuni Psihologice. O vizit` similar` a fost efectuat` în anul urm`tor în Germania. 

Începea astfel un proces de redefiniri conceptuale [i structurale, de rafinare a experien]ei 

na]ionale în domeniul opera]iunilor psihologice printr-un efort de adaptare la standardele 

[i procedurile americane [i germane, dominante, de altfel, în NATO.


Opera]iunile psihologice apar în agenda PfP, pentru prima dat`, în anul 1996, 

pe parcursul etapelor exerci]iului Cooperative Guard 1997, desf`[urat în Germania. 

Premiera respectiv` avea ca protagoni[ti ofi]eri PSYOPS din SUA, Germania, Danemarca 

[i România, care au constituit, în cadrul comandamentului exerci]iului, o celul` de r`spuns 

opera]iuni psihologice. În derularea sa, scenariul exerci]iului a solicitat acestei celule 

s` planifice [i s` conduc` desf`[urarea a cinci campanii de opera]iuni psihologice în sprijinul 

p`cii, jucând, la modul concret, elemente ale Batalionului 950 german de Informare Operativ` 

[i, la modul ipotetic, no]ional, elemente ale Grupului IV (Aeropurtat) american de Opera]iuni 

Psihologice. 

La exerci]iile organizate de c`tre Comandamentul Protec]iei Civile – Ia[i 1995, 

Vâlcea 1996 [i Cooperative Rescue 1997, care î[i propuneau s` optimizeze interven]ia 

autorit`]ilor publice în cazul unor calamit`]i (seisme, avarii la combinate petrochimice, 

catastrofe aviatice etc.), utilizând mijloacele tehnice aflate \n dotare (capacit`]ile tipografice 

mobile, sta]iile de radio pe unde medii [i scurte, sta]iile de amplificare mobile), 

Sec]ia Ac]iuni Psihologice [i Centrul Tehnic de Ac]iuni Psihologice au îndeplinit misiuni 

de informare a popula]iei din “zonele calamitate”. Se experimentau astfel modalit`]i 

de ac]iune care s` previn` extinderea panicii [i care s` induc` popula]iei comportamente 

dezirabile, de natur` s` nu stânjeneasc` ac]iunile de cùtare-salvare, de acordare a primului 

ajutor [i de evacuare. 

În anul 1997, conform scenariului exerci]iului Cooperative Determination ’97, 

desf`[urat în România, Sec]ia Ac]iuni Psihologice [i Centrul Tehnic de Ac]iuni Psihologice 

s-au angajat cu for]e [i mijloace în proiectarea [i desf`[urarea unor campanii de opera]iuni 

psihologice în sprijinul p`cii. La nivel tactic, aceste campanii au fost materializate 

prin diseminarea, din elicopter, a mai multor tipuri de manifeste, prin realizarea [i difuzarea 

unor mesaje audio de c`tre autosta]iile de radioamplificare din dotarea Centrului Tehnic 

de Ac]iuni Psihologice. Circumscrise atât necesit`]ii inform`rii generale a opiniei publice, 

cât [i specificului unui exerci]iu multina]ional derulat în baza unui scenariu propriu 

unei misiuni de peace-keeping, obiectivele campaniilor de opera]iuni psihologice au urm`rit 

popularizarea principalelor date despre exerci]iu, despre rolul, misiunile, durata prezen]ei 

[i modalit`]ile de ac]iune specifice unei for]e multina]ionale de men]inere a p`cii. 

În anul urm`tor, Strong Resolve ‘98, exerci]iu NATO-PfP de tip LIVEX (atât cu structuri 

de comandament, cât [i cu trupe), preg`tit pe parcursul celor trei faze ale exerci]iului 

anterior, Unified Endeavour ‘97, confirma importan]a valorific`rii poten]ialului opera]iunilor 

psihologice la pace, criz` sau r`zboi, ca “multiplicator de for]`” în cazul ac]iunilor de lupt` 

propriu-zise, dar [i ca “reductor de violen]`” în misiuni de restabilire [i men]inere a p`cii. 

Unul dintre scopurile principale ale exerci]iului a fost verificarea conceptului CJTF. 

Prin urmare, în Comandamentul For]ei Întrunite Opera]ionale Multina]ionale pentru Criza 

de Sud, aflat la bordul navei USS Mount Whitney, mai precis în structura C2W – r`zboi 

de comand` [i control 2 , s-a constituit un element de sprijin opera]iuni psihologice, 

în compunerea c`ruia, al`turi de militari germani [i francezi, au intrat [i trei ofi]eri români 

din Sec]ia Ac]iuni Psihologice [i Centrul Tehnic de Ac]iuni Psihologice. 

Pe timpul exerci]iului, elementul men]ionat a planificat [i desf`[urat opera]iuni 

psihologice în sprijinul îndeplinirii misiunilor For]ei Opera]ionale Întrunite Multina]ionale. 

141

142 


Astfel, au fost derulate mai multe campanii de opera]iuni psihologice, al c`ror scop a constat 

\n informarea oportun` [i suficient` a tuturor mijloacelor de comunicare în mas` implicate 

în mediatizarea crizei. În plus, incidentele inerente oric`rui scenariu de exerci]iu au solicitat 

elementului PSYOPS s` planifice [i campanii de opera]iuni psihologice pentru contracararea 

efectelor propagandei ostile, acestea având un caracter de strict` specialitate. La Strong 

Resolve ‘98, întreaga activitate a elementului de sprijin opera]iuni psihologice s-a desf`[urat 

în conformitate cu “Politica NATO privind opera]iunile psihologice”, document elaborat 

în urma Deciziei MC 402, din aprilie 1997, a Comitetului Militar al Alian]ei Nord-Atlantice. 

Participarea ofi]erilor români de ac]iuni psihologice la aplica]ii multina]ionale 

NATO-PfP, pe func]ii specifice domeniului lor de activitate, acumul`rile documentare, 

inevitabilele discu]ii teoretice, din principiu contradictorii, asupra posibilelor modele 

de dezvoltare structural` au determinat concretiz`ri de excep]ie, cum ar fi exerci]iile 

de ac]iuni psihologice Floare de Col] ’98 (iunie-iulie 1998), desf`[urat la Miercurea Ciuc, 

[i Ceahlù ‘99, desf`[urat la Piatra-Neam]. Cu ocazia acestor exerci]ii au fost verificate 

atât coeren]a Regulamentului ac]iunilor psihologice, ap`rut în anul 1999, cât [i modalit`]ile 

concrete de cooperare cu alte structuri ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, în special 

cu cele de r`zboi electronic, dar [i cu structuri apar]inând Ministerului de Interne [i Serviciului 

Român de Informa]ii. 

În Cehia, la Cooperative Guard ’99, Sec]ia Ac]iuni Psihologice a asigurat încadrarea 

a dou` func]ii în cadrul Grupului Operativ Întrunit de Opera]iuni Psihologice (CJPOTF 

– Combined Joint Psychological Operations Task Force) al CJTF, o func]ie în compartimentul 

de planificare a campaniilor de opera]iuni psihologice [i cealalt` func]ie, de ofi]er de leg`tur` 

cu CJTF-ul. Cooperative Guard ’99 a oferit ofi]erilor români posibilitatea de a exersa 

procedurile de planificare PSYOPS specifice NATO [i de a în]elege rela]ion`rile structurilor 

de opera]iuni psihologice la nivel CJTF. 

For]a 2000 consemneaz`, de asemenea, integrarea ac]iunilor psihologice în concep]ia 

general` a aplica]iei, Sec]ia Ac]iuni Psihologice [i Centrul Tehnic de Ac]iuni Psihologice 

probând în fa]a invita]ilor, oficiali de rang înalt, ata[a]i militari, jurnali[ti, români [i strìni, 

prezen]i în poligonul Cincu, capacit`]ile lor ac]ionale în cazul unor situa]ii concrete, 

cum ar fi, de exemplu, demotivarea insurgen]ilor dintr-o grupare paramilitar` separatist`, 

prezentând ilegitimitatea revendic`rilor lor pentru a-i lipsi de credibilitate, pentru a le reduce 

accesul în mass-media [i a-i determina s` renun]e la lupt` [i s` depun` armele. 

{i |n … misiuni reale 

Participarea militarilor din Sec]ia Ac]iuni Psihologice [i din Centrul Tehnic de Ac]iuni 

Psihologice la exerci]iile multina]ionale NATO-PfP men]ionate, precum [i la misiuni reale, 

indirect, în Angola, Somalia [i Bosnia, fiind reprezenta]i de elemente PSYOPS, [i direct, 

pe teren, în Albania [i în Kosovo, a probat compatibilit`]ile conceptuale [i procedurale 

în domeniul opera]iunilor psihologice, a permis acumularea unei experien]e unice, a c`rei 

valorificare este mai mult decât imperioas`. 

În Albania, în sprijinul îndeplinirii misiunii Deta[amentului tactic “Sfântu Gheorghe”, 

care a ac]ionat în cadrul For]ei Multina]ionale de Pace din Albania pe timpul Opera]iunii 

Alba (aprilie-iulie 1997), Sec]ia Ac]iuni Psihologice [i Centrul Tehnic de Ac]iuni Psihologice


au ac]ionat … psihologic, realizând [i difuzând afi[e, manifeste, foi volante 3 , în baza 

unei concep]ii integral române[ti. Modul favorabil în care popula]ia local` a receptat 

con]inutul informativ al acestor materiale tip`rite, bineîn]eles în limba albanez`, precum 

[i anun]urile difuzate prin intermediul posturilor locale de radio relev` calitatea analizei 

grupurilor de audien]` (“]int`”) realizate la Bucure[ti de ofi]erii Sec]iei Ac]iuni Psihologice, 

care au reu[it “… s` surprind` esen]a fenomenelor violente [i nonviolente din societatea 

albanez`” 4 . În esen]`, ac]iunile psihologice în zona de responsabilitate a Deta[amentului 

“Sfântu Gheorghe” au urm`rit s` faciliteze inser]ia acestuia în teatrul de opera]ii 

[i s`-i asigure libertatea de mi[care necesar` îndeplinirii misiunilor sale, promovând imaginea 

pozitiv` a Armatei Române, cu efecte imediate în ceea ce prive[te securitatea fizic` 

a militarilor români. Reamintim aici aprecierile generalului italian Giglio Giloramo, 

comandantul brig`zii mecanizate “Friuli”, care constata, cu nedisimulat` surprindere, 

c` militarii români au fost singurii care, pe timpul Opera]iunii Alba, au desf`[urat ac]iuni 

psihologice, “… activit`]i deosebit de necesare pentru misiunile de men]inere a p`cii” 5 . 

În Kosovo, începând cu aprilie 2000, doi ofi]eri din Sec]ia Ac]iuni Psihologice 

[i o echip` tehnic`, având în compunere un ofi]er [i patru mai[tri militari/subofi]eri 

din Centrul Tehnic de Ac]iuni Psihologice, î[i desf`[oar` activitatea în cadrul 

Elementului de Sprijin Opera]iuni Psihologice al Comandamentului principal al KFOR. 

Elementul de Sprijin Opera]iuni Psihologice, structur` de comand` [i concep]ie 

PSYOPS la nivelul teatrului, contribuie decisiv la implementarea unui mediu de securitate 

stabil în Kosovo printr-o informare echilibrat` a popula]iei locale, prin promovarea 

unor teme [i linii de persuasiune adecvate modific`rilor atitudinal-comportamentale 

dezirabile. În acest scop, Elementul de Sprijin Opera]iuni Psihologice utilizeaz` tehnici 

specifice atât redac]iilor multimedia, cât [i agen]iilor de publicitate, având ca vectori principali 

Radio KFOR, TV KFOR, ziarul propriu, Dialogue, [i inserturile difuzate prin intermediul 

ziarelor locale. Cu o încadrare de excep]ie – psihologi, sociologi, jurnali[ti, lingvi[ti, graficieni 

etc., prin intermediul propriilor capacit`]i mediatice, dar [i cu ajutorul celor locale, 

Elementul de Sprijin al KFOR este în m`sur` s` planifice [i s` desf`[oare simultan 

mai multe campanii de informare a popula]iei locale, campanii sus]inute printr-o ofert` 

diversificat` de programe, realizate [i difuzate în limbile albanez`, sârb`, turc` [i englez`. 

Prin campaniile informative pe care le planific` [i le desf`[oar`, Elementul de Sprijin 

urm`re[te îmbun`t`]irea comunic`rii dintre KFOR [i popula]ia local`, dar [i a comunic`rii 

interetnice, în special între apartenen]ii comunit`]ilor albanez` [i sârb` din Kosovo. Acestea 

sunt de fapt obiective primordiale ale Elementului de Sprijin Opera]iuni Psihologice, întrucât, 

cel mai adesea, lipsa comunic`rii se afl` la originea crizelor [i a conflictelor. 

Mul]i dintre oficialii NATO, trecând pragul Elementului de Sprijin Opera]iuni 

Psihologice al KFOR, au fost surprin[i “s` descopere” c` ofi]eri români încadreaz` 

func]ii-cheie, cum ar fi, de exemplu, [eful planific`rii opera]iunilor psihologice ([i adjunct 

al [efului Elementului de Sprijin), [efi ai compartimentelor de analiz` a grupurilor de audien]`, 

de contracte [i diseminare, dar [i în staff-ul tehnic, ofi]erii români aflându-se, succesiv, 

la conducerea Radio KFOR [i TV KFOR. Surpriza era cu atât mai mare când constatau 

rezultatele de excep]ie [i eficien]a activit`]ii militarilor români. 

Astfel, în urma vizitei desf`[urate în Kosovo, în luna august 2001, [eful Departamentului 

pentru Opera]iuni Psihologice din cadrul SHAPE, locotenent-colonelul american Steven 

Collins, adresa o scrisoare [efului Sec]iei Ac]iuni Psihologice, colonelul dr. Marian Mitea, 

143

144 


în care aprecia contingentul PSYOPS românesc ca fiind “coloana vertebral` 

a Elementului de Sprijin Opera]iuni Psihologice al Comandamentului Principal 

al KFOR”. Referindu-se la ofi]erii români pe care i-a cunoscut cu aceast` ocazie, 

locotenent-colonelul Steven Collins preciza c` “i-am descoperit ca fiind adev`ra]i 

profesioni[ti, foarte bine preg`ti]i în domeniul opera]iunilor psihologice”. Aceste afirma]ii 

sunt confirmate, de altfel, [i de calificativele “Outstanding” (“excep]ional”), precum 

[i de medaliile NATO pentru o contribu]ie meritorie la efortul multina]ional în Kosovo, 

acordate tuturor militarilor români care au activat în structura Elementului de Sprijin 

Opera]iuni Psihologice al Comandamentului principal al KFOR. 

… {i la Strong Resolve 2002 

Precedat de numeroase conferin]e de planificare, de exerci]iile Joint Spirit 2001 

[i Baltic Confidence 2001, exerci]iul STRONG RESOLVE 2002, a c`rui preg`tire a început 

în anul 2000, marcheaz`, din punctul de vedere al opera]iunilor psihologice, o nou` etap`. 

În cadrul generos al exerci]iilor NATO-PfP, faptul c` la STRONG RESOLVE 2002 

opera]iunile psihologice au fost jucate real la nivel tactic ar putea fi considerat o premier` … 

Aceasta doar dac` n-ar fi existat antecedentul Cooperative Determination ‘97, exerci]iu 

desf`[urat în România, la care Sec]ia Ac]iuni Psihologice [i Centrul Tehnic de Ac]iuni 

Psihologice au preg`tit [i desf`[urat ac]iuni psihologice [i la nivel tactic. 

STRONG RESOLVE 2002 r`mâne o premier` pentru noi to]i, întrucât am participat 

pentru prima dat`, peste hotare, cu echipe tactice de ac]iuni psihologice la un exerci]iu 

de o asemenea anvergur`. 

PSYOPS-ul românesc a fost reprezentat de ofi]eri, mai[tri militari [i subofi]eri 

din Sec]ia Ac]iuni Psihologice [i din Centrul Tehnic de Ac]iuni Psihologice, care au încadrat 

func]ii atât la nivel de comand`, cât [i la cel de execu]ie, astfel: trei func]ii în cadrul 

Grupului Operativ Întrunit de Opera]iuni Psihologice (CJPOTF – Combined Joint 

Psychological Operations Task Force) – loc]iitor al [efului de stat major, ofi]er planificator 

PSYOPS [i ilustrator, o func]ie de ofi]er planificator PSYOPS în cadrul diviziunii J5 

a Comandamentului Componentei Terestre (CJLCC – Combined Joint Land Component 

Command), o func]ie în cadrul comandamentului unei brig`zi multina]ionale, singura func]ie 

PSYOPS din statul major al brig`zii respective. La nivel de execu]ie, Armata Român` 

a participat cu dou` echipe tactice de ac]iuni psihologice, a câte trei militari fiecare, aceste 

echipe constituind, de fapt, nucleul elementului de sprijin opera]iuni psihologice al unei 

brig`zi multina]ionale. 

Pentru a se asigura buna desf`[urare a misiunii [i o participare remarcabil` 

a PSYOPS-ului românesc la STRONG RESOLVE 2002, anterior exerci]iului s-a planificat 

[i executat un program de preg`tire teoretic` [i practic` menit s` confere militarilor români 

nivelul de competen]` cerut de c`tre func]iile pe care le-au încadrat. Experien]a ob]inut` 

în misiunile reale la care structurile de opera]iuni psihologice române[ti au participat 

(UNAVEM, ALBA, SFOR, KFOR) a fost folosit` din plin pentru “compatibilizarea” cerin]elor 

preg`tirii teoretice cu provoc`rile unei misiuni reale. Dac`, în ceea ce prive[te procedurile 

de planificare, interoperabilitatea structurilor de ac]iuni psihologice române[ti cu structurile 

de opera]iuni psihologice (PSYOPS) din armatele unor ]`ri membre ale NATO este deplin`, 

din punctul de vedere al execut`rii misiunilor la nivel tactic, în cadrul unei brig`zi multina]ionale,

s-au impus îns` cu necesitate clarific`ri, redefiniri, renegocieri. Încadrate în categoria celor 

mai eficiente [i, totodat`, a celor mai sensibile instrumente pe care comandantul de brigad` 

le are la dispozi]ie la nivel tactic, stabilirea misiunilor echipelor tactice de ac]iuni psihologice 

la STRONG RESOLVE 2002 a presupus abord`ri oarecum distincte. Un prim punct câ[tigat 

a fost faptul c` activitatea celor dou` echipe tactice de ac]iuni psihologice române[ti a fost 

condus` de c`tre un specialist român, care a ocupat func]ia de ofi]er planificator PSYOPS 

în cadrul structurii de opera]ii a brig`zii multina]ionale. El a consiliat comandantul de brigad` 

în domeniul opera]iunilor psihologice [i a propus cele mai potrivite variante de exploatare 

a posibilit`]ilor oferite de resursele PSYOPS de care dispune. Coordonate [i sprijinite 

de la nivelul comenzii CJPOTF (prin loc]iitorul [efului de stat major al acestei structuri), 

de la nivelul compartimentelor INFO-OPS [i PSYOPS ale diviziunilor J3 [i J5 ale Comandamentului 

Componentei Terestre, echipele tactice de ac]iuni psihologice române[ti au fost 

în m`sur` s`-[i îndeplineasc` misiunile specifice la STRONG RESOLVE 2002, 

demonstrând înc` o dat` valoarea cunoscut` [i recunoscut` a PSYOPS-ului românesc. 

Pentru Sec]ia Ac]iuni Psihologice [i Centrul Tehnic de Ac]iuni Psihologice, invita]ia 

de a participa la STRONG RESOLVE 2002 eviden]iaz` atât eforturile f`cute în ultimii ani 

de c`tre speciali[tii PSYOPS din Armata Român`, cât [i interoperabilitatea cu armatele 

]`rilor membre ale NATO în spectrul opera]iunilor psihologice. 

Acest statut, odat` câ[tigat, ne oblig` la performan]` continu`, la presta]ii de valoare, 

la identificarea unor noi modalit`]i de conjugare a acumul`rilor conceptuale, teoretice 

cu experien]a misiunilor reale, a exerci]iilor NATO-PfP, în scopul valorific`rii optime 

a poten]ialului opera]iunilor psihologice, vector semnificativ al r`zboiului informa]ional. 

Referin]e bibliografice 


1. La 26 ianuarie 1994, la Bruxelles, la sediul NATO, România este prima ]ar` care, al`turi de reprezentan]i 

ai celor 16 membri ai Alian]ei, semneaz` Documentul-cadru de asociere la Parteneriatul pentru 

Pace. La 28 aprilie 1994, România depune Documentul de prezentare [i, ulterior, la 14 septembrie 1994, 

este agreat [i semnat primul Program Individual de Parteneriat dintre România [i NATO. Tot în cursul lunii 

septembrie 1994 au fost semnate Codul de conduit` [i Acordul de securitate între NATO [i Guvernul 

României. 

2. Sintagma “r`zboi de comand` [i control” desemneaz` folosirea integrat` a tuturor mijloacelor 

militare, a r`zboiului electronic, opera]iunilor psihologice [i m`surilor de mascare, exploatarea tuturor 

surselor de informa]ii secrete [i a sistemului de comunica]ii [i informare pentru a se asigura protec]ia 

capacit`]ii de conducere proprii [i, în acela[i timp, pentru a influen]a, perturba [i degrada capacitatea 

de conducere a adversarului. Pentru informa]ii suplimentare, vezi “Politica NATO privind opera]iunile 

psihologice”, INFOCOM, nr. 2 (26), iunie 1997, p. 35 [i nr. 3 (27), noiembrie 1997, p. 35. 

3. Sec]ia Ac]iuni Psihologice a fost reprezentat` în “Opera]iunea Alba” de maiorul (pe atunci) Eugen 

Lungu. Pentru detalii despre ac]iunile psihologice desf`[urate în sprijinul acestei misiuni de men]inerea 

p`cii, vezi articolul “Aspecte privind utilizarea materialelor tip`rite în cadrul Opera]iunii Alba”, ap`rut 

sub semn`tura d-lui Eugen Lungu în buletinul INFOCOM, nr. 4 (27), decembrie 1997, p. 50-56. 

4. Articolul citat anterior, p. 51. 

5. Idem, p. 55. 

145

146 



ASIGURAREA JURIDIC| 

A AC}IUNILOR 

ÎN SPRIJINUL P|CII 

SAU ÎN SCOPURI UMANITARE 

Locotenent-colonel Marian ILIE 

E 

xperien]a acumulat` de Armata României în peste zece ani de participare 

la opera]iuni în sprijinul p`cii sau în scopuri umanitare constituie unul dintre 

multiplele argumente care o situeaz` în rândul principalelor state care î[i propun 

s` adere la Alian]a Nord-Atlantic`. Ca o recunoa[tere a competen]ei [i profesionalismului 

dovedite de c`tre personalul Armatei, România a fost invitat` s` participe la STRONG 

RESOLVE 2002, un complex exerci]iu NATO deschis ]`rilor partenere, desf`[urat 

simultan în Norvegia, Germania [i Polonia, în perioada 06.02-15.03.2002. Complexitatea 

a constat, în principal, în scopurile propuse a fi îndeplinite pe timpul ac]iunilor [i, în subsidiar, 

în conducerea unitar` a opera]iunilor desf`[urate în zone dispersate, pe o arie foarte extins`. 

Ca obiective, exerci]iul [i-a propus, pe de-o parte, conducerea simultan` a opera]iunilor 

de respingere a atacurilor împotriva unui stat membru al NATO (ac]iuni desf`[urate 

în temeiul art. V din Tratatul Atlanticului de Nord) [i a celor în sprijinul p`cii, sub mandat 

ONU (în afara limitelor articolului V, deci sub inciden]a dispozi]iilor cap. VII din Carta 

Na]iunilor Unite) [i, pe de alt` parte, opera]ionalizarea conceptului de For]` Multina]ional` 

Întrunit` (CJTF), care urmeaz` a fi adoptat de c`tre conducerea NATO. 

Pentru desf`[urarea acestui exerci]iu, pre[edintele României a aprobat, în temeiul 

art. V, alin. 4 din Legea ap`r`rii na]ionale a României nr. 45/1994, modificat` prin Ordonan]a 

de urgen]` a Guvernului nr. 13/2000, aprobat` cu modific`ri prin Legea nr. 398/2001, 

participarea armatei cu efective [i tehnic` de lupt`. 

Componenta juridic` s-a reg`sit, a[a cum este [i firesc, în activit`]ile de asigurare 

a cadrului legal necesar pentru preg`tirea [i desf`[urarea acestui complex exerci]iu 

[i a vizat urm`toarele aspecte: 

❖ Statutul personalului. Pe timpul desf`[ur`rii exerci]iului STRONG 

RESOLVE ‘02, statutul personalului a fost reglementat de urm`toarele documente: 

• Acordul între statele p`r]i la Tratatul Atlanticului de Nord [i celelalte state 

participante la Parteneriatul pentru Pace cu privire la statutul for]elor lor, încheiat 

la Bruxelles la 19 iunie 1995 (NATO-SOFA/PfP), ratificat prin Legea nr. 23/1996. 

• Protocolul Adi]ional Suplimentar la Acordul dintre statele p`r]i la Tratatul 

Atlanticului de Nord [i celelalte state participante la Parteneriatul pentru Pace cu privire


la statutul for]elor lor, adoptat la Bruxelles la 19 decembrie 1997, ratificat prin Ordonan]a 

Guvernului nr. 12/2000, aprobat` prin Legea nr. 153/2000. 

• Protocolul cu privire la statutul Cartierelor Militare Interna]ionale sub comanda 

NATO, semnat la Paris, la 28 august 1952. 

• Memorandumul de în]elegere între Guvernul Republicii Polonia [i Comandamentul 

Suprem Aliat al Atlanticului (SACLANT) referitor la prevederile sprijinului Na]iunii 

Gazd` acordat ]`rilor NATO [i PfP pe timpul exerci]iului STRONG RESOLVE ‘02, 

semnat la 8 noiembrie 2001, la care Ministerul Ap`r`rii Na]ionale a aderat, f`r` rezerve, 

printr-o scrisoare de acceptare. 

• Acordul tehnic dintre Ministerul Ap`r`rii din Polonia [i Comandantul Flotei 

de Lovire din Atlantic (CSFLA) referitor la sprijinul logistic al Na]iunii Gazd` acordat 

]`rilor NATO [i PfP pe timpul exerci]iului, la care Ministerul Ap`r`rii Na]ionale a aderat, 

de asemenea, printr-o scrisoare de acceptare. 

• Aranjamentele de implementare dintre Na]iunea Gazd` Polonia (HN) [i Na]iunea 

Trimi]`toare România (SN) pentru asigurarea sprijinului logistic \n timpul desf`[ur`rii 

exerci]iului STRONG RESOLVE ‘02, aplicabile în zonele de dislocare a trupelor române. 

❖ Asisten]a legal` a personalului, pentru solu]ionarea situa]iilor cu care s-au confruntat 

militarii români (inclusiv problemele personale ale acestora), a fost asigurat` astfel: 

➫ pentru componentele deta[amentului românesc, prin participarea unui consilier 

juridic din Direc]ia Juridic` a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale în cadrul Structurii Na]ionale 

de Sprijin (NSE), dislocat` în localitatea Szczecin; 

➫ pentru elementele CJTF, prin grupul de juri[ti militari din compunerea flotei, a c`rei 

conducere s-a aflat pe Nava USN “Mount Whitney”; 

➫ pentru componentele dislocate în comandamentele multina]ionale, prin consilierul 

juridic NATO aflat, de asemenea, \n localitatea Szczecin. 

❖ Jurisdic]ia s-a aplicat în conformitate cu dispozi]iile art. VII din Acordul 

NATO-SOFA. Astfel, membrii for]ei române puteau fi subiect al jurisdic]iei HN Polonia 

sau al SN România, în func]ie de fapta s`vâr[it` de c`tre ace[tia [i de c`tre prevederile 

legisla]iei române sau poloneze aplicabile în spe]`. Suplimentar fa]` de prevederile Acordului 

NATO-SOFA, care constituie norma special` în materie, dispozi]iile art. 4 din Codul penal 

român reitereaz` principiul potrivit c`ruia legea penal` na]ional` se aplic` infrac]iunilor 

s`vâr[ite în afara teritoriului ]`rii de c`tre f`ptuitorii cet`]eni români. Renun]area la jurisdic]ia 

Na]iunii Gazd` Polonia se aprob`, la cererea Na]iunii Trimi]`toare România, de c`tre 

procurorul general ([ef) din cadrul Ministerului Justi]iei din Republica Polonia. 

❖ Desp`gubiri. Pentru solicit`rile privind eventuala acordare de desp`gubiri au fost 

g`site urm`toarele solu]ii: 

• pentru p`r]ile v`t`mate (Na]iunea Gazd` Polonia, localnici sau participan]i la exerci]iu 

din cadrul altor for]e armate), în conformitate cu prevederile art. VIII din NATO-SOFA, 

în cazul producerii daunelor în timpul opera]iunilor derulate conform ordinului de opera]ii 

(OPLAN); 

• pentru personalul român care a suferit prejudicii sau dac` tehnica din dotare a fost 

avariat` (distrus`), ca urmare a ac]iunilor altor membri din cadrul for]ei participante 

la exerci]iu, au fost aplicabile acelea[i dispozi]ii din NATO-SOFA. 

Legisla]ia român` prevede posibilitatea acord`rii de desp`gubiri pentru cazurile 

de invaliditate sau de deces numai personalului participant la opera]iuni în sprijinul p`cii 

147

148 


sau în scopuri umanitare. Pe cale de consecin]`, pentru accidente sau catastrofe produse 

pe timpul disloc`rii/redisloc`rii/desf`[ur`rii exerci]iului, personalul militar român (membrii 

de familie) a putut solicita desp`gubiri potrivit dispozi]iilor dreptului comun în materie, 

respectiv al dreptul civil român. Pentru a se evita producerea unor situa]ii conflictuale între 

personalul militar (membrii de familie) [i Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, de competen]a 

instan]elor de judecat`, se impune ca pentru orice misiune executat` în ]ar` sau în strìn`tate, 

care implic` disloc`ri [i redisloc`ri de trupe [i tehnic` militar`, s` se încheie asigur`ri 

facultative de persoane [i de r`spundere civil`, în beneficiul personalului participant. 

De lege ferenda, se impune modificarea cadrului legal existent (Legea nr. 70 din 29 

aprilie 1997 privind acordarea desp`gubirilor pentru cazurile de invaliditate sau de deces 

produse grada]ilor [i solda]ilor din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale ca urmare a unor misiuni 

în cadrul for]elor interna]ionale destinate men]inerii p`cii ori constituite în scopuri umanitare 

[i H.G. nr. 846/1996 privind acordarea desp`gubirilor pentru cazurile de invaliditate 

sau de deces produse cadrelor militare, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea 

evenimente intervenite în timpul [i din cauza unor misiuni în cadrul for]elor interna]ionale 

destinate men]inerii p`cii ori constituite în scopuri umanitare) pentru acordarea de desp`gubiri 

personalului militar [i civil (membrilor de familie ai acestora) care particip` la exerci]ii 

multina]ionale, în ]ar` sau în strìn`tate. 

❖ Dreptul opera]ional. Regulile de angajament (ROE) au fost cele stabilite de c`tre 

organizatorii exerci]iului prin OPLAN. În aplicarea acestora, personalul român a trebuit 

s` respecte normele generale de drept al conflictelor armate, de drept interna]ional umanitar, 

precum [i pe cele referitoare la gestionarea rela]iilor de criz`. Aceste norme sunt, în principal, 

stabilite prin conven]ii interna]ionale, astfel: Conven]iile de la Haga privind regulile 

[i obiceiurile r`zboiului din 1899 [i 1907, Conven]iile de la Geneva din 1949 (GI-GIV), 

precum [i Protocoalele adi]ionale nr. I [i II (1977). 

❖ Alte aspecte 

• Informa]ii despre Na]iunea Gazd` (HN)- Polonia: 

Constitu]ia Republicii Polonia, intrat` în vigoare la 2 aprilie 1997, dispune: 

➫ Republica Polonia este stat suveran, 

democratic [i unitar; 

➫ puterea suprem` apar]ine na]iunii poloneze; 

➫ limba oficial` este limba polonez`, culorile 

drapelului na]ional sunt alb [i ro[u, Imnul na]ional 

este “Dabrovski’s Mazurka”; 

➫ sistemul de guvernare este bazat pe separarea 

[i echilibrul puterilor statului (puterea executiv`, 

legislativ` [i judec`toreasc`); 

➫ puterea legislativ`: Sejm [i Senat; 

➫ puterea executiv`: pre[edintele Republicii 

Polonia [i Consiliul de mini[tri; 

➫ puterea judec`toreasc`: Curtea Constitu]ional` 

[i instan]ele judec`tore[ti (Curtea Suprem`, 

tribunale comune, administrative [i tribunale 

militare); 

➫ organizarea administrativ-teritorial`: comuna 

(gmina - unitate de baz`); district (regiune - powiat 

sau poviat); 16 provincii (wojwodzva, wojewoda 

sau voivod); 

➫ poli]ia este organizat` astfel: la nivel central – 

comandantul Poli]iei, aflat sub autoritatea ministrului 

de interne; la nivel teritorial, unit`]i corespunz`toare 

unit`]ilor administrativ-teritoriale 

men]ionate; 

➫ libertatea individual` [i religioas` sunt garantate 

de c`tre stat; 

➫ raporturile dintre Republica Polonia [i 

Biserica romano-catolic` sunt stabilite printr-un 

tratat interna]ional cu Sfin]ia Sa, Papa Ioan Paul 

al II-lea; 

➫ re]inerea persoanelor nu poate dep`[i 

48 de ore f`r` emiterea unui ordin judec`toresc 

de arestare; 

➫ personalul for]elor armate trebuie s` fie neutru 

cu privire la partidele [i problemele politice; 

➫ toate persoanele (n.n. inclusiv participan]ii 

la exerci]iu) au fost obligate s` cunoasc` [i s` respecte 

legile pe teritoriul Republicii Polonia.


• Protec]ia mediului 

Responsabilit`]ile Na]iunii Trimi]`toare România au fost, în general, urm`toarele: 

➫ coordonarea activit`]ilor împreun` cu coman- ➫ remedierea de urgen]` a oric`ror atingeri 

dantul militar al zonei de dislocare [i desf`[urare aduse mediului înconjur`tor, restabilind situa]ia 

ini]ial`; 

a exerci]iului; 

➫ informarea, cu prioritate, în cazul producerii 

➫ luarea celor mai eficiente m`suri pentru unui eveniment caracteristic, a inspectorului 

evitarea producerii de dezastre sau catastrofe de protec]ie a mediului [i reprezentantul Ministe- 

naturale; 

rului P`durilor din zona de exerci]iu. 

Detaliile privind obliga]iile participan]ilor pentru protejarea mediului, punctele de 

contact la care puteau fi anun]ate orice atingeri aduse acestuia, precum [i informa]iile 

referitoare la zonele protejate prin lege, situate în zona de dispunere a taberelor militare, 

au fost comunicate comandan]ilor de deta[amente. 

• Portul [i uzul de arm` 

Armamentul din dotare a putut fi utilizat numai în zona de desf`[urare a exerci]iului, 

pentru derularea opera]iunilor aprobate prin OPLAN. 

Dreptul la autoap`rare nu trebuie afectat de dispozi]iile sus-men]ionate, dac` se exercit` 

în limitele prev`zute de lege. Soma]iile prev`zute de legea român` se reg`sesc [i în cerin]ele 

impuse de HN Polonia. 

• Consumul de alcool [i substan]e halucinante (droguri) a fost interzis pe toat` perioada 

de desf`[urare a exerci]iului, precum [i pe timpul disloc`rii [i redisloc`rii trupelor în/din 

teatrul de opera]ii. 

• Controlul asupra armamentului [i echipamentului militar utilizat de deta[amentul 

na]ional a fost exercitat de c`tre reprezentan]i OSCE, înso]i]i de oficiali NATO 

[i de reprezentan]i ai HN Polonia [i SN România. 

Personalul deta[amentului românesc a fost scutit de formalit`]ile privind înregistrarea 

strìnilor la intrarea/ie[irea în/din teritoriul Republicii Polonia. Legitimarea personalului 

militar român s-a efectuat, în fa]a autorit`]ilor civile, cu pa[aportul individual. La solicitarea 

autorit`]ilor militare poloneze, militarii români au prezentat [i Ordinul de deplasare (Travel 

Order) individual sau colectiv, precum [i Certificatul de securitate (Security clearance 

certificate), dup` caz. 

Membrii deta[amentului românesc au cunoscut cerin]ele minimale ale Constitu]iei 

Republicii Polonia, ale legilor HN Polonia, precum [i obiceiurile locului. Orice situa]ie 

care putea afecta imaginea Armatei României sau a statului român (abateri disciplinare, 

accidente, afectarea mediului, re]ineri sau arest`ri [.a.) ori poate genera interesul 

mass-media putea fi adus` la cuno[tin]a Structurii de Sprijin Na]ional (NSE), localizat` 

în Szczecin, în cel mai scurt timp. 

Potrivit art. 17 din Constitu]ia României, cet`]enii români în strìn`tate (n.n. inclusiv 

participan]ii la exerci]iu) se bucur` de protec]ia statului român. 

Contractarea suplimentar` de bunuri [i servicii s-a efectuat numai cu acordul NSE, 

structur` care are delegare de competen]` pentru a angaja cheltuielile strict necesare 

bunei desf`[ur`ri a exerci]iului. 

149

150 



E 

xerci]iul NATO deschis 

]`rilor partenere STRONG 

RESOLVE ‘02 este unanim 

apreciat ca un moment important în recunoa[terea 

progreselor Armatei Române 

pentru realizarea standardelor de interoperabilitate 

cu armatele statelor din Alian]a 

Nord-Atlantic`. Diversitatea func]iilor 

încadrate de militarii români pe verticala 

structurilor de comand` [i pe orizontala 

celor de execu]ie, complexitatea misiunilor 

primite [i profesionalismul cu care acestea 

au fost executate constituie argumentele 

sus]inerii acestei aprecieri. Cuantificarea 

exact` a rezultatelor fiec`rei echipe [i, dup` 

caz, a presta]iilor individuale reprezint` 

condi]ia necesar` pentru ca analiza 

s`-[i p`streze luciditatea necesar`, iar sinteza 

s` genereze cu claritate coordonatele 

viitoarelor ac]iuni. 

Activit`]ile desf`[urate ca ofi]er de rela]ii 

publice în Centrul Aliat de Pres` al exerci- 

]iului pot fi considerate repere semnificative 

în m`sura în care lec]iile înv`]ate în aceast` 

perioad` aduc un plus de eficien]` devenirii 

profesionale. Considerentele care vor fi aduse 

în sprijinul acestei afirma]ii concretizeaz` 

reflec]iile unui participant care-[i asum` 

riscurile exprim`rii deschise a unei experien]e 

personale într-un domeniu unde 

lucrurile importante sunt de mult spuse. 

ÎN AVANPOSTURILE 

COMUNICÃRII MEDIATICE 

Maior Liviu FLUTUR 

Principiile structurale [i opera]ionale ale activit`]ii 

de rela]ii publice sunt general valabile, 

particulare fiind nivelul preg`tirii celor care 

le aplic` [i strategiile de ac]iune adoptate. 

Func]ionarea Centrului Aliat de Pres` 

a fost determinat` de imperativul, unanim 

recunoscut, al promov`rii unei inform`ri 

publice active privind obiectivele [i condi]iile 

de desf`[urare ale exerci]iului 

SR-02: “ra]iunea înfiin]`rii [i func]ion`rii 

unui centru de pres` este de a promova, 

într-o manier` activ`, propriile obiective 

de comunicare, propria strategie adoptat` 

cu privire la un eveniment; acest lucru 

înseamn` c`, în general, centrul de pres` 

va fi interesat nu doar în promovarea 

agresiv` a informa]iilor publice pe m`sur` 

ce ele apar, ci chiar în crearea unor evenimente 

[i a unor oprtunit`]i de pres` menite 

s` stimuleze interesul public” * . 

Instalat în s`lile de conferin]e ale Hotelului 

Radisson, situat în centrul ora[ului Szczecin, 

Centrul Aliat de Pres` a fost organizat 

pe structuri modulare, cu o mare capacitate 

de ac]iune în situa]ii diferite. Este cunoscut 

faptul c`, într-un exerci]iu multina]ional, 

participan]ii joac` rolurile stabilite de un scenariu 

apar]inând lumii virtuale. Centrul 

de pres` este lentila care traduce derularea 

acestui conflict, care, în fapt, nu exist`, 

[i îl focalizeaz` în lumea real` în evenimente 

de interes public. 

* George David. Rela]ii publice – garan]ia succesului. Editura Oscar Print, Bucure[ti, 2002, p. 284.

Ca urmare, misiunile personalului 

care ac]ioneaz` în acest avanpost al comunic`rii 

mediatice sunt definite de necesitatea 

elabor`rii unor mesaje simple [i adev`rate, 

permanent adecvate orizontului de a[teptare 

al unor publicuri diverse [i eterogene. 

Din aceast` perspectiv`, Coalition Press 

Information Centre (CPIC) a func]ionat 

ca o entitate profesional`, de[i a fost încadrat 

cu militari de toate gradele din Austria, 

Bulgaria, Danemarca, Germania, Olanda, 

Polonia, Portugalia, România, SUA [i 

Uzbekistan. Echilibrul dintre caracterul relativ 

strict al procedurilor NATO referitoare 

la public affairs [i culoarea specificului na]ional 

poate fi considerat liantul unei structuri 

constituite ad-hoc, c`reia i-a conferit omogenitate 

[i flexibilitate ac]ionale. 

Întrebat fiind de un reporter cum poate 

fi caracterizat` activitatea unui ofi]er 

de rela]ii publice dintr-o ]ar` partener` 

în CPIC, am r`spuns c` am avut responsabilit`]i 

[i am primit misiuni la fel ca to]i ceilal]i, 

a[a încât chestiunea apartenen]ei, la acel 

moment, avea relevan]` doar din perspectiv` 

profesional`. 

Noutatea pe care consider c` exerci]iul 

SR 02 a adus-o, din punct de vedere procedural, 

este intrarea în drepturi depline 

a conceptului political correctness în domeniul 

inform`rii publice. Altfel spus, a devenit 

regul` minu]iozitatea cu care sunt analizate 

[i evaluate, sub toate aspectele, în]elesurile 

unui cuvânt înainte de a fi scris într-un comunicat 

de pres`. Acela[i lucru se întâmpl` 

cu o fotografie. Sunt evaluate, din cât mai multe 

unghiuri, posibilele implica]ii Pierderea 

vitezei de reac]ie este compensat` printr-o 

organizare, la fel de atent`, a tuturor 


activit`]ilor. Orice ie[ire în spa]iul public 

este preg`tit` astfel încât majoritatea 

reac]iilor s` fie predictibile. Reu[ita este 

v`zut` din perspectiva cre[terii procentajului 

acestei majorit`]i. 

Eforturile se concentreaz` pe identificarea 

elementelor cu o desf`[urare aleatorie 

în situa]ii incerte. Criza mediatic` este v`zut` 

nu ca o consecin]` imediat` a unui eveniment, 

ci ca o gestionare necorespunz`toare 

a variabilelor care aduc perturba]ii în sistem. 

Accidentul tragic, petrecut pe timpul unui 

exerci]iu de transbordare a unei ambarca- 

]iuni între dou` nave, în urma c`ruia doi 

militari germani au decedat prin hipotermie, 

este un exemplu în acest sens. Recunoa[terea 

imediat` a situa]iei, delimitarea 

cauzelor [i asumarea integral` a responsabilit`]ilor 

au determinat ca evenimentul 

s` fie men]inut, [i sub aspect mediatic, 

sub control. {i asta în condi]iile în care presa 

oblig` la o abordare realist` a situa]iei. 

Jurnali[tii sunt, ca peste tot, insisten]i, 

ar]`go[i [i foarte convin[i de importan]a 

misiunii lor. Ie[irea la b`taie a fost, dincolo 

de aparenta necesitate, hot`rât` la momentul 

când r`spunsurile la întreb`rile 

jurnali[tilor fuseser` elaborate, iar situa]ia 

se afla sub control. Ac]iunea integrat` 

a echipei este factorul care a decis cursul 

unei astfel de confrunt`ri, unde raportul 

“câ[tig – pierdere” cap`t` conota]ii 

deosebite. 

Experien]a dobândit` în urma particip`rii 

la un exerci]iu multina]ional este important` 

prin clarific`rile pe care le aduce demersurilor 

cotidiene de informare public` privind 

capacitatea Armatei Române de a-[i îndeplini 

toate misiunile care \i revin. 

151

152 


“ROM@NIA MILITAR~” 

FONDATOR ISTORIC 

AL 

“G@NDIRII MILITARE ROM@NE{TI” 

- Restituiri - 

EVOLU}IA ORGANIZ~REI ARMATEI 

ROM@NE |N LUMINA LEGIUIRILOR 

CONSTITU}IONALE (1831-1931)(I)* 

C`pitan Valeriu {ELESCU 

… Secolul XV-lea poate fi numit al “armatelor na]ionale” \n ]`rile rom#ne. 

|n acest secol, situa]ia era cea descris` mai jos. 

Recrutare. Conducere. Nu era armat` permanent`. “Cetele” erau unit`]i 

de r`sboiu, neomogene nici ca form`, nici ca num`r de “voinici”; se deosebesc 

totu[i 5 feluri de “cete”: 

1.“Cetele boerilor“, apar]ineau boerilor curteni (acei cari ocupau func]iuni 

la curtea domnesc`). Serviciul lor este dat \n schimbul veniturilor slujbei sau 

ale mo[iilor date de Domn. 

2.“Cetele boerilor dela ]ar`, ale m`n`stirilor [i episcopiilor“ erau mai 

mici dec#t primele [i inegale (dup` num`rul [i m`rimea satelor st`p#nite). 

3.“Cetele p#rc`labilor [i staro[tilor”, erau compuse din s`tenii a[eza]i pe 

teritoriile cet`]ilor [i din str`jile acestora. 

4.“Cetele t#rgurilor [i ora[elor f`r` cet`]i“ erau formate din locuitorii acestor 

t#rguri [i ora[e (t#rgove]i de toate breslele). 

5.“Mercenarii strìni“ sunt angaja]i foarte rar. 

* |n revista Rom#nia Militar` nr. 9, septembrie 1931, p. 103-111; nr. 10, octombrie 1931, p. 30-38; 

nr. 2, februarie 1932, p. 87-100.

Istoria, nume cu nume, 

a g#ndirii militare 

rom#ne[ti (I)* 

1864 

C`pitan de geniu G. BOR~NESCU 

C`pitan de artilerie A. ANGELESCU 

C`pitan de stat-major E. PENCOVICI 

C`pitan de stat-major E. BOTEANU 

C`pitan G. SL~NICEANU 

C`pitan de stat-major A. GRAMONT 

Maior H.HERCT 

N. DABIJA 

C`pitan de stat-major E. ARION 

1865 


N. DABIJA 

C`pitan de stat-major G. CANTILLI 

Maior H. HERCT 

C`pitan de stat-major E. ARION 

C. BARO} 

B.P. HAJDEU 

1866 

N. DABIJA 


1891 

Locotenent-colonel Remus BOTEANU 

Maior Al. IARCA 

C`pitan Al. AVERESCU 

Maior G. TEI{ANU 

C`pitan C. MIH~ESCU 

C`pitan N.C. CONSTANTINESCU 

C`pitan TARNOVSKY 

C`pitan M. GHICA 

C`pitan I.D. TOPLICESCU 

Maior L. MAVROCORDAT 

Locotenent Gr. BASSARABESCU 

Colonel RO{IANU 

C`pitan G.D. SOLACOGLU 

C`pitan I. POPOVICI 

1892 

Maior Al. IARCA 

C`pitan I.D. TOPLICESCU 

C`pitan N. NICULESCU 

Locotenent E. PRETORIAN 

Locotenent-colonel P.V. N~STUREL 

Maior Th.C. GHEORGHIU 

Locotenent Gr. BASSARABESCU 

Dr. de BACKER 


* Amintim, \ncep#nd cu acest num`r, cronologic, 

pe cei care, \n aproape un secol [i jum`tate de trud` 

cùt`toare, au dat identitate [i consisten]` g#ndirii 

militare rom#ne[ti \n paginile revistei “Rom#nia 

Militar`”. 

Restituiri 

|n timp de r`sboiu, cetele boerilor dela ]ar`, 

ale m#n`stirilor [i episcopiilor, precum [i cetele 

t#rgurilor [i ora[elor f`r` cet`]i, se alipeau 

de cetele p#rc`labilor [i staro[tilor. 

Cetele se grupau \n p#lcuri, iar p#lcurile 

constituiau oastea (cuv#nt provenit dela 

“hostes”, oastea inamic`; prin analogie s’a dat 

acest nume [i oastei proprii). 

|n }ara Rom#neasc` situa]iunea erau cam 

aceia[. 

Din cele descrise mai sus iese \n relief 

str#nsa leg`tur` dintre proprietatea de p`m#nt 

[i slujba militar`; proprietarul de p`m#nt, care 

refuz` s`-[i fac` datoria de osta[, era acuzat 

de tr`dare – “hiclenie”. 

Aceast` leg`tur` dispare, [i odat` cu ea \ncepe 

dezorganizarea o[tirei: “Domnii g`seau mai 

nimerit a aduna banii \n l`zi dec#t a-i cheltui cu 

oastea”. D. Cantemir, “Descriptio Moldaviae”. [...] 

Dezorganizarea armatei – sau mai bine zis 

lipsa de organizare a armatei, \[i ajunge culmea 

sub fanario]i, c#nd slujba militar` era privit` 

“de ocar`”. 

Boerii \ncetaser` a mai fi o clas` militar`.[...] 

La \nceputul sec. 19, mi[carea lui Tudor 

Vladimirescu – care constituie o reac]iune 

la “etheria” – greceasc` reu[e[te, mai ales, 

pentru c` Turcii s’au convins c` nu mai pot conta 

pe Greci. 

Se \ntemeiaz` domniile p`m#ntene. 

Prima \ncercare de introducere a sistemului 

constitu]ional este f`cut` de boerii moldoveni 

(boeri mai mici) \n 1882, sub domnia lui Ioni]` 

Sandu Sturza; aceast` \ncercare nu reu[e[te; 

ea este sintetizat` prin proectul de Constitu]ie, 

cunoscut sub numele de “Proectul c`rvunarilor”, 

\ntocmit la 3 Septembrie 1822. [...] 

|n ceeace prive[te organizarea armatei, 

g`sim la “pontul” 40. 

Din analiza acestui “pont”, reiese: 

a) Hatmanul – [eful armatei – avea \n grij` 

sa at#t paza frontierelor c#t [i lini[tea intern`. 

Restituiri 

153

154 


Locotenent KASTRI{ 

C`pitan Gr. BUNESCU 

Maior Gh. TEI{ANU 

Adjunct cl. I CIOBANU 

C`pitan TARNOSKY 

1893 


Maior Gh. TEI{ANU 

C`pitan TRANOSKY 

C`pitan C. ANASTASIADE 

C`pitan I. COST~CHESCU 

C`pitan Gh. BUNESCU 

C`pitan Constantin TOPLICESCU 

C`pitan I. BASSARABESCU 

C`pitan N. ROVINARU 

C`pitan Constantin A. T~N~SESCU 

Locotenent V.B. BUTZ~ 

C`pitan I. POPOVICI 

Maior D. RUJA 

Locotenent ANASTASIU 

Locotenent Al. THEODORESCU 

C`pitan medic Roberto APROSIO 

C`pitan Gh. A. CHRISTODULO 

Maior N.C. CONSTNTINESCU 

C`pitan GRIGORESCU 

Locotenent PETRARU 

1894 

Locotenent-colonel Al. IARCA 

C`pitan A. ROMALO 

C`pitan S. NAVASART 

C`pitan G. NESTORIAN 

Locotenent C. PETRARU 

C`pitan Gh.A. CHRISTODULO 

C`pitan N. ROVINARU 

Locotenent D. BR~NDU{I 

General de divizie adjutant 

{t. I. F~LCOIANU 

Locotenent-colonel BOTEZ 

C`pitan I. HERESCU 

1895 

C`pitan I. HERESCU 

General de divizie adjutant 

{t. I. F~LCOIANU 

Locotenent-colonel Al. IARCA 

Maior M.G. GHICA 

C`pitan C.G. PETRARU 

Sublocotenent Constantin SERBESCU 

Colonel C.I. BR~TIANU 

C`pitan Al. CORN~}EANU 

Locotenent E. BECU 

C`pitan VASILESCU 

C`pitan Octav I. BOIAN 

Locotenent M. DIMITROVICI 

Maior C. TOPLICESCU 

C`pitan I. OPRESCU 

b) Aceast` misiune trebuia \ndeplinit` 

numai cu “plè[ii [i slujitorii ]arei, iar nu 

cu altfeliu de oameni strìni”, cu alte cuvinte, 

ap`rarea ]arei este bazat` oarecum pe principiul 

armatei na]ionale. 

Proectul de constitu]ie nu ne spune 

– dar desigur c` ace[ti “plè[i [i slujitori ai ]arei” 

erau \n num`r foarte mic [i c` rolul lor 

la frontier` nu putea fi dec#t un rol de gr`niceri, 

sau – mai pu]in \nc` – de agen]i vamali, 

dac` m` pot exprima astfel. 

c) Hatmanul avea \ns` sub comand` direct` 

numai pe c`pitanii “marginilor”; \n ceeace 

prive[te c`pitanii din interior, ace[tia ascultau 

de “nezamul” ispravnicilor; \n consecin]`, 

c`pitanii din interior cu oamenii ce-i aveau sub 

comand` erau – cum am zice azi – un fel de 

jandarmi, depinz#nd de organele administrative. 

d) Domnul avea comandamentul suprem 

[i organizarea ap`r`rei ]arei – “r#nduiala p`zirei 

marginilor, cum s` se urmeze” – trebuia hot`r#t` 

oarecum prin legi, c`ci “hatmanul hale era supus 

poruncilor Domnului st`p#nitor [i pov`]uirei 

sfatului ob[tesc”. [...] 

Regimul Regulamentelor Organice 

Aceste regulamente pun baze noui 

organiz`rei militare; ele se inspir` din 

organizarea armatelor puterilor militare de pe 

acea vreme [i \n special din organizarea armatei 

ruse. [...] 

Art. 1 al Regulamentului Ost`[esc* arat` 

deasemeni c` scopul armatei este: 

“ 1. Spre paza grani]elor pe c#t se atinge de 

nego] [i carantine; 

2. Spre paza bunei or#nduieli [i ob[te[tei 

lini[tiri \n Principate”. [...] 

Art. 2 al zisului Regulament Ost`[esc arat` 

c` “Mili]ia se com`ndue[te \ntru mai mare 

de c`tre Sp`tarul [i se alc`tue[te din O[tiri 

de pedestrime [i cavalerie, \mp`r]it` \n trei 

polcuri”. 

* Regulamentul Ost`[esc face parte din Regulamentul 

Organic, are 65 articole [i este cuprins \n acesta de la art. 379 

la art. 443. 

Restituiri

Restituiri 

Art. 3. “Fiecare polc se alc`tuie[te din 2 batalioane [i 2 escadroane”. 

Art. 5. “Sp`tarul va fi ajutat de un {tab (stat major)”. 

Art. 9. “Efectivul unui batalion: 1 maior, 4 c`pitani, 8 porucici, 16 iunc`ri, 

48 unt`rofi]iri, 8 tobo[ari, 480 solda]i de r#nd, 1 doctor, 12 solda]i de ner#nd; 

586 peste tot ”. [...] 

La art. 11. Regulamentul permite ca ulterior, dac` nevoile vor cere, 

s` se m`reasc` acest efectiv cu 576 oameni \n Infanterie [i 1356 oameni, f`r` 

a se m`ri [i num`rul de Polcuri. 

Art. 12. (Art. 390 din Regulamentul Organic ) arat` modul de recrutare: “\nrolarea 

for]at`”, p#n` ce starea actelor civile va permite a se recurge la \nrolare prin sor]i. 

Art. 14 prevede desfiin]area Slujitorilor, Catanelor [i Plè[ilor [i \nlocuirea 

lor cu Mili]ie. 

Art.15 spune c` v#rsta de recrutare este 20-30 ani; recru]ii sunt furniza]i 

numai de clasele contribuabile [i numai de indigeni. 

La articolele urm`toare Regulamentul prevede c` durat` serviciului militar 

este de 6 luni. 

|ncorporarea se face pe efectivul vacant, dup` propunerile Departamentului 

R`sboiului. 

Principele d` ordine Departamentului Internelor care execut` \ncorporarea. 

Privilegii : militarul c`s`torit este scutit de impozite pe tot timpul serviciului 

– at#t el c#t [i familia sa. Cei care fac 3 termene, scutesc de impozite pentru 

\ntreaga via]`, so]iile, p`rin]ii [i copii lor. [...] 

Art. 24 se ocup` de \naint`rile gradelor inferioare: “Solda]ii ce vor ar`ta 

vrednicie \n slujba lor, se vor \n`l]`, la vacan]ele \nt#mpl`toare \n rangurile 

de c`prari [i de unterofi]eri”. [...] 

Art. 29. Pentru formarea cadrelor o[tirei (ofi]eri), care acum lua fiin]`, 

art. 29 constitue, ni[te dispozi]iuni tranzitorii pentru recrutarea lor: “Boerii 

[i feciorii de boeri se primesc \n slujb` [i primesc feluri de comenzi r#nduite 

lor, dup` m`sura, dup` s`muirea rangurilor ce le au”. [...] 

“Dup` formarea Mili]iei, recrutarea ofi]erilor se face numai \n gradul 

de Iunc`r iar \n`l]area \n grad are loc dup` vechime, ]in#ndu-se seama 

[i de [tiin]ele trebuincioase”. 

Art. 31. “C#nd form`luirea va ajunge \ntru deplin` s`v#r[ire, \n`l]area {tab 

[i Ober ofi]erilor se va urma dup` r#ndul vechimei”. [...] 

Art. 34 este relativ la scopul Armatei: “Paza grani]elor, a carantinelor 

[i v`milor, cordonul de s`n`tate, slujba poli]iei ora[elor [i jude]elor, privigherea 

lucr`toare pentru \mplinirea d`jdiilor, sunt \ncredin]ate Mili]iei”. [...] 

Art. 57 (art. 435 din Regulamentul Organic). Se accentuiaz` asupra 

provizoratului modului de recrutare al ofi]erilor: la \nceput diferite grade militare 

ofi]ere[ti se vor da boerilor dup` rangurile de boerie ce le au, urm#nd ca apoi 

to]i ofi]erii s`-[i \nceap` cariera cu gradul de Iunc`r, care r`m#ne totu[i deschis` 

numai pentru noble]e. [...] 

|n ceiace prive[te “Trupele neregulate”, ele sunt dup` Regulamentul Organic 

al Munteniei de 2 feluri: gr`niceri [i doroban]i. 

Restituiri 

155

156 


1. Gr`nicerii. Trecerile frontierelor sunt p`zite fie de Mili]ie, fie de Gr`nicerii 

furniza]i de satele din apropiere. 

Armele acestora sunt date de Guvern. 

Privilegiile gr`nicerilor constau \n faptul c` sunt scuti]i de recrutare [i de unele 

impozite. [...] 

2. Doroban]ii, sunt organiza]i \n 2 corpuri, sub ordinele a 2 inspectori, 

lua]i dintre ofi]erii superiori ai O[tirei. 

Efectivul : 2 inspectori, 4 ajutori, 17 c`pitani, 17 ajutori, 457 caporali, 

4202 doroban]i. [...] 

Recrutarea: 1 doroban] pentru 50 de familii, din fiecare sat care nu furnizeaz` 

gr`niceri. 

Termen de serviciu: 6 ani. 

Dup` 21 ani de serviciu, sunt scuti]i de orice impozit c`tre Stat. 

Regulamentul Organic al Moldovei, organizeaz` armata moldoveneasc` \n 

mod sensibil asem`n`tor celei muntene[ti. 

Exist` totu[i oarecari deosebiri, de exemplu: efectivul armatei regulate 

– compus` [i ea tot din infanterie [i cavalerie – este numai de 1 regiment. [...] 

Recrutarea. Jandarmii [i pompierii sunt recruta]i prin angaj`ri voluntare. 

Restul trupelor este recrutat ca [i \n Muntenia – prin \nrolare for]at` – [i numai 

din clasele contribuabile; deasemeni recrutarea se face exclusiv, dintre na]ionali. 

V#rsta de recrutare, termenul de serviciu, privilegiile acordate osta[ilor, 

organizarea judiciar` erau ca [i \n Muntenia. 

Trupele regulate erau formate \n Moldova din gr`niceri, organiza]i \n 4 companii. 

Ofi]erii erau lua]i de la trupele de linie. 

Recrutarea se face prin angaj`ri voluntare la administra]ia districtelor 

respective sau la comandamentele de sectoare de frontier`. 

Durata serviciului : 3 ani. 

Aceast` analiz` a Regulamentelor Organice – din punctul de vedere 

al organiz`rei armatei – ne duce la urm`toarele concluziuni: 

a) Trupele muntene [i moldovene erau destinate men]inerei ordinei 

\n interior, pazei frontierelor \n ceeace prive[te comer]ul [i – \n special – pazei 

carantinelor [i form`rei cordonului sanitar. [...] 

b) Se remarc`: 

- neegalitatea \n fa]a legei de recrutare (\nrolare for]at`, la \nt#mplare), 

neegalitate accentuat` prin faptul c` gradele ofi]ere[ti nu puteau fi ob]inute 

dec#t de boeri; 

- fa]` de neor#nduiala administrativ` a ]`rilor rom#ne (lipsa de acte 

de stare civil` \n regul`) pe acea vreme [i mai ales fa]` de faptul c` ambele 

regulamente declar` c` modul de recrutare prin \nrol`ri for]ate este 

provizoriu (\n leg`tur` cu organizarea administrativ` a ]arei), putem afirma 

c` totu[i exist` o tendin]` spre mai bine. [...] 

d) O chestiune important` este desigur a cerceta efectivul armatelor 

Munteniei [i Moldovei \n 1831-1832 fa]` de num`rul locuitorilor. 

Restituiri

Muntenia. 

Popula]ia: 1.500.000 locuitori (aproximativ). 

Efectivul armatei: total 4673; num`r de recru]i anual: 655. 

Rezult`: - efectivul total al armatei reprezenta 0,30 % din popula]ie; 

- efectivul anual de recru]i reprezenta 0,05 % din popula]ie. 

Moldova. 

Popula]ia: 1.500.000 locuitori (aproximativ). 

Efectivul total al armatei: 1129; num`r de recru]i anual: 170. 

Rezult`: - efectivul total al armatei reprezenta 0,08 % din popula]ie; 

- efectivul anual de recru]i reprezenta 0,01 % din popula]ie. 

Regulamentul organic se resimte astfel \n toate alc`tuirile sale de ap`sarea 

spiritului rusesc. 

St`p#nitorii ru[i, cari au condus principatele rom#ne, nu au consim]it 

niciodat` ca \n aceste ]`ri s` se organizeze armate puternice spre a nu periclita 

interesele Rusiei \n Orient. 

Restr\ngerea efectivelor armatei noastre \n timpul Regulamentului Organic 

mai avea \nc` scopul de a nu se creia la hotarele Rusiei, la Prut, un obstacol 

militar, care ar fi produs greut`]i \n manifest`rile politice ruse[ti. 

Dar nu numai efectivele armatei, ci chiar [i instruc]ia trupelor, era predat` 

\n cadrul de interese ale st`p#nitorului. 

Nu se \ntrez`re[te nicèri \n legiuirile regulamentului inten]ia de a se da 

armatei o preg`tire militar` potrivit` cu idealul [i aspira]iunile noastre na]ionale. 

Armata reprezint` vigoarea, m#ndria [i, instrumentul cel mai puternic, 

pentru ap`rarea drepturilor unui popor. 

Deaceia \n afara \ndatoririlor sale de a men]ine ordinea \nùntrul ]`rii, 

armata mai are \nalta misiune de a reac]iona \mpotriva du[manilor din afar`, 

cari i-ar \nc`lca teritoriul, drepturile [i independen]a na]ional`. 

Armata Regulamentului Organic nu era prin urmare nici preg`tit`, nu era 

nici destul de numeroas` [i nu avea nici libertatea de a se desvolta [i preg`ti 

\n armonie cu spiritul [i aspira]iunile poporului. [...] 

Regulamentul Organic nu vorbe[te nimic despre modul cum ]ara ar putea 

s` procedeze \n cazul unor amenin]`ri din afar` cum bunòar` s’a ar`tat mai 

t#rziu \n legiuirile constitu]ionale \ntemeiate pe ideia libert`]ii [i drepturilor 

noastre na]ionale. 

Restituiri 

Restituiri 

Regulamentele Organice nu introduc dec#t \n parte regimul constitu]ional; 

\n adev`r: 

- suveranitatea na]ional` nu este introdus` dec#t implicit – prin \nfiin]area 

Ob[te[telor Adun`ri cari ]`rmuresc puterea absolut` a Domnului, colabor#nd 

cu acesta; 

- separa]iunea puterilor este – singur` introdus` explicit; 

- c#t despre drepturile individului de libertate [i egalitate – men]in#ndu-se 

\mp`r]irea \n clase – nici vorb`; repercursiunea \n organizarea armatei…. 

este recrutarea ofi]erilor cari se face numai dintre boeri [i recrutarea trupei 

care se face numai din clasele neprivilegiate [i prin \nrolarea for]at`. 

157

158 


Proectul de constitu]ie dela 1848. 

|ncercarea dela 1848, de introducere a regimului constitu]ional integral, 

\n Moldova nu reu[e[te de loc; \n Muntenia se men]ine Guvernul provizoriu – 

apoi Locotenen]a Domneasc` – dela 11 Iunie la 13 Septemvrie. 

|n privin]a organiz`rei armatei, proectul de Constitu]ie de la 1848, con]ine 

numai dezideratul infiin]`rei unei “G`rzi na]ionale”, desigur pe baza principiului 

egalit`]ei… [...] 

Tratatul dela Balta-Liman – 19 Aprilie 1849 – constitue un pas \napoi pentru 

mersul c`tre idealul de libertate, fa]` chiar de ceeace fusese \nainte de 1848: 

Ob[te[tile Adun`ri sunt \nlocuite prin Divanuri ai c`ror membrii erau numi]i 

de Domni, cari sunt [i ei numi]i de Sultan pe 7 ani. (Sub regimul Regulamentelor 

Organice domniile erau pe via]`). 

Iat` cum se exprim` tratatul amintit (Balta-Liman) la art. 2: 

“Ob[te[tile Adun`ri cari nu odat` au dat na[tere la conflicte deplorabile 

[i chiar la acte de insubordonare (! ?), sunt suspendate”. 

|n privin]a organiz`rei armatei, dispozi]iunile Regulamentelor Organice 

continu` a se aplica cu mici modific`ri \n privin]a efectivelor, modific`ri 

pe care le-am ar`tat la analiza acestor Regulamente. 

Epoca lui {tirbei-Vod`. 

Este caracterizat` prin influen]a austriac` ce se exercit` [i \n privin]a 

organiz`rei armatei. [...] 

|n ceeace prive[te administra]ia militar`, \nc` sub Regulamentele 

Organice exista la fiecare din cele 2 ministere de r`sboiu c#te o sec]ie a acestui 

serviciu. [...] 

Administra]ia \n corpurile de trup` l`sa \ns` de dorit. 

Voiu sublinia tendin]a, foarte explicabil` de altfel, de a sustrage armata 

dela rolul de paza carantinelor [i frontierelor din punct de vedere al comer]ului 

[i asigurarea lini[tei interne, pentru a intra \n rolul [i misiunea ei normal`. 

|n adev`r, \n [edin]ele dela 10 [i 27 Iunie 1850 “Jurnalurile Divanului Ob[tesc 

al Munteniei ” au \nscrise urm`toarele 2 proecte: 

Restituiri 

Proectul Nr. 78. (Reorganizarea Doroban]ilor). 

Comandantul Doroban]ilor trece sub ordinele Departamentului Trebilor 

din Lùntru, r`m#n#nd sub ordinele Inspectorului Polcovnic numai din punct 

de vedere al disciplinei. 

- Se cere a se \ncuviin]a at#rnarea Inspectorului, de Vornicie [i nu de Sp`tar; 

- Se cere ca tot militarul ce ve e[i din slujba o[tirei \n viitor, s` fie dator 

a sluji al]i 6 ani \n doroban]i, cu avantajul “de a fi ap`rat cu des`v#r[ire de orice” 

(impozit). 

- Se cere ca ofi]erii de doroban]i a se lua din ofi]erii o[tirei. 

Proectul Nr. 81, pentru organizarea gr`nicerilor tinde deasemeni a \nlocui 

armata c#t mai complect pe frontiere.

Restituiri 

|n ceeace prive[te Justi]ia Militar` ea este reorganizat` \n 1852 prin: 

a )Condica penal` ost`[easc`. 

b) Procedura criminal` ost`[easc` (cu un supliment asupra st`rei de asediu 

care putea fi decretat` de Domn cu avizul Divanelor – dac` acestea fuc]ionau). 

Conform acestor legiuiri, tribunalele militare erau: 

- Comisia corec]ional` permanent`, la fiecare regiment; 

- Comisia judec`toreasc` pentru pricini criminale (la {tabul O[tirei); 

- Sfatul de revizie (la {tabul O[tirei).[...] 

Conven]iunea dela Paris, 19 August 1858. 

Art.42. “Armatele regulate ce exist` actualmente \n ambele principate vor 

primi o organizare identic` pentru a se putea la nevoe uni [i forma o singur` 

Armat`. 

“Pentru aceasta va fi o singur` lege comun` relativ` la organizarea ambelor 

Armate. 

“Se va proceda anual – la inspec]iuni executate de Inspectori Generali numi]i 

\n fiecare an – alternativ – de fiecare Hospodar.” 

“Ace[ti Inspectori vor fi \ns`rcina]i s` vegheze la aplicarea \n \ntregime 

a dispozi]iunilor destinate s` conserve Armatelor caracterele a 2 corpuri 

din o singur` Armat`”. [...] 

Art. 43. “Armatele vor trebui s` fie reunite ori de c#te ori siguran]a intern` 

sau extern` va fi amenin]at`”. 

“Reuniunea va putea fi provocat` de un Hospodar sau altul, dar ea nu va 

putea avea loc dec#t \n urma acordului prealabil dintre ace[tia [i nu se va fi 

primit avizul Cur]ii Suzerane”. 

“Dup` propunerea Inspectorilor, Hospodarii vor putea, de asemeni, s` reuniasc`, 

\n total sau \n parte, ambele Armate pe c#mpurile de manevr` sau pentru 

a fi trecute \n revist`”. 

Art. 44. “Comandantul suprem va fi desenat alternativ, de fiecare Hospodar, 

atunci c#nd va avea loc reuniunea Armatelor. El va trebui s` fie Moldovean sau 

Muntean prin na[tere. El va putea fi revocat de c`tre Hospodarul care l-a numit. 

|n acest caz, noul Comandant Suprem va fi numit de c`tre cel`lalt 

Hospodar.” [...] 

|n adev`r : 

- egalitatea \n fa]a legilor militare – ca [i \n fa]a celorlalte legi – este \n fine 

realizat`; 

- \ntrebuin]area armatei \n contra du[manilor din afar` este ar`tat` \n mod 

explicit. [...] 

Restituiri 

Documentare [i selec]ie texte: 

Locotenent-colonel Alexandru HRISTESCU 

159

160 


“Avem capacitatea 

[i disponibilitatea 

de a rqspunde adecvat 

provocqrilor strategice 

ale secolului XXI” 

Interviu cu comandor prof. univ. dr. Florian R@PAN, 

Academia de |nalte Studii Militare 

S-a n`scut la 2 octombrie 

1955 în comuna Balaci, 

jude]ul Teleorman. 

În anul 1977 a absolvit 

cursurile {colii Militare 

de Ofi]eri Activi de Avia]ie 

“Aurel Vlaicu”. Între anii 1983 

[i 1985 urmeaz` cursurile 

Academiei de Înalte Studii 

Militare, dup` care, \n anii 

care au urmat, absolv` Cursul 

postuniversitar de perfec]ionare 

pentru cadrele didactice, 

Cursul de limba englez`, 

Cursul pentru Cooperare 

[i Securitate European` 

– Oberammergau, RFG, 

Colegiul de Studii Strategice 

[i Economia Ap`r`rii din 

cadrul Centrului “George 

C. Marshall” – Garmisch 

Partenchirchen, RFG. 

A îndeplinit func]iile 

de navigator [i [ef Punct 

Comand` la Regimentul 

91 Avia]ie Vân`toare. 

În anul 1987 este numit 

asistent în cadrul Catedrei 

◆ Cum se v`d, domnule comandor, transform`rile 

consistente petrecute \n institu]ia 

militar` na]ional` de la “baza” Catedrei 

de Avia]ie din Academia de |nalte Studii 

Militare ? 

• Este o realitate incontestabil` c` Armata Român`, 

ca de altfel întreaga societate, parcurge o perioad` 

de profunde schimb`ri [i înnoiri subordonate imperativelor 

moderniz`rii structurale sociale, dezvolt`rii institu]iilor 

statului de drept [i integr`rii europene [i euroatlantice. 

Percep]ia noastr` este aceea c`, de[i aceast` restructurare 

[i modernizare a “pornit” acum mai bine de doisprezece 

ani, ea a c`p`tat consisten]` [i amploare începând cu anul 

2001 când factorii decizionali [i-au concentrat efortul asupra 

unor priorit`]i clare în modelarea sistemului militar 

românesc în raport direct cu cerin]ele na]ionale ale ap`r`rii 

armate [i cu evolu]iile semnificative din mediul european 

de securitate. Nu este mai pu]in adev`rat c` tot acest proces 

s-a prelungit nejustificat de mult ca urmare a unei anumite 

doze de inconsecven]`, instabilitate [i ambiguitate generate 

atât de factori subiectivi, cât [i de o serie de factori 

perturbatori ce au avut drept consecin]` prelungirea 

în timp a proceselor [i cre[terea exponen]ial` a costurilor 

umane, financiare [i materiale.

de Avia]ie din Academia 

de Înalte Studii Militare. 

În perioada 1987-1999 

urc` toate treptele didactice 

ale înv`]`mântului militar 

superior. În prezent, este [eful 

Comisiei didactice de avia]ie 

din cadrul Catedrei For]e 

Aeriene a Facult`]ii Interarme. 

În anul 1998 a ob]inut 

titlul de doctor în [tiin]e militare, 

iar din acest an este 

conduc`tor de doctorat. 

Este membru în Consiliul 

Director al Asocia]iei “George 

C. Marshall – România” 

[i membru asociat al Academiei 

Oamenilor de {tiin]` 

din România. 

A publicat peste 60 de comunic`ri 

[tiin]ifice, studii [i 

articole în reviste de specialitate. 

Este autor a cinci apari]ii 

editoriale, printre care 

se num`r`: “Tendin]e de întrebuin]are 

a avia]iei în cadrul 

strategic actual”; “For]ele 

aeriene în ac]iuni militare 

altele decât r`zboiul”; “Avia]ia 

în r`zboiul modern”, pentru 

ultima ob]inând premiul 

na]ional “General de corp 

de armat` ION SICHITIU”, 

oferit de revista “Gândirea 

militar` româneasc`”. 

Dialoguri “GMR” 

◆ Cum [i-a pus amprenta nevoia 

de schimbare radical` a organismului 

militar na]ional asupra procesului de \nv`]`m#nt 

pe care \l gestiona]i, nu m` feresc 

s` o spun, cu o indubitabil` autoritate ? 

• Indiscutabil, schimb`rile fundamentale survenite 

în osatura organismului militar, din punct de vedere 

structural, conceptual, func]ional, ac]ional etc., trebuie 

s` se reflecte în procesul de înv`]`mânt desf`[urat în cadrul 

Academiei de Înalte Studii Militare, inclusiv la nivelul 

catedrelor de profil. Particularizând, trebuie spus 

c` eforturile celor de la Catedra de For]e Aeriene au fost 

canalizate pe dou` direc]ii majore: formarea [i perfec]ionarea 

cadrelor didactice conform noilor cerin]e [i preg`tirea, 

organizarea [i desf`[urarea actului didactic în sine. 

Referitor la primul aspect, trebuie relevat faptul 

c` aproape în totalitate cadrele din catedr` au urmat colegii 

sau cursuri în strìn`tate ori posed` o preg`tire postuniversitar` 

realizat` în ]ar`. De asemenea, to]i sunt foarte buni 

cunosc`tori ai unei limbi strìne de circula]ie interna]ional` 

– cu prec`dere limba englez`, prioritate, de altfel, pentru 

întreg personalul Armatei. Acest fapt ne ajut` foarte mult 

în în]elegerea [i aprofundarea direct de la “surs`” a unor 

standarde [i proceduri utilizate în armatele moderne. 

Cel de-al doilea aspect – actul didactic – este cunoscut 

ca un proces complex [i elaborat. Aici se emit [i se argumenteaz` 

teoriile [i concep]iile care stau la baza desf`[ur`rii 

înv`]`mântului cu ofi]erii studen]i din Facultatea Interarme 

sau cursan]ii din colegiile Academiei de Înalte Studii 

Militare. Au fost stabilite obiective unitare pe niveluri de preg`tire, au fost abordate, 

într-o manier` modern`, con]inutul [i calitatea cursurilor [i a manualelor, s-a pus accent 

pe însu[irea procedurilor NATO, pe problemele specifice structurilor militare în func]ie 

de locul [i rolul acestora în compunerea For]elor Armate. Este cunoscut faptul c` în sistemul 

de instruire se opereaz` cu programe de înv`]`mânt pe termen scurt. Anterior, aceste 

programe aveau un ciclu de cinci ani; acum ele sunt elaborate pe o perioad` de doi ani, 

perioad` ce corespunde duratei de preg`tire a unei serii de ofi]eri studen]i. Este important 

s` men]ion`m faptul c`, datorit` dinamismului transform`rilor radicale în domeniile enun]ate, 

suntem nevoi]i s` intervenim în con]inutul acestor programe chiar pe parcursul desf`[ur`rii 

anului de înv`]`mânt universitar. 

Desigur, ne a[tept`m la noi op]iuni [i imperative în cadrul catedrei o dat` cu intrarea 

în func]iune, în viitorul apropiat, a Universit`]ii Na]ionale de Studii de Ap`rare [i Securitate, 

provoc`ri c`rora consider`m c` le vom r`spunde cu succes. 

161

162 


◆ S` \n]eleg c` r`spunde conving`tor provoc`rilor imediate 

ale secolului XXI ? 

• Nu doresc s` dau dovad` de un optimism exagerat, dar am ferma convingere 

c` avem capacitatea [i disponibilitatea de a r`spunde adecvat acestor provoc`ri. 

Suntem con[tien]i c` “lumea” se afl` într-o mi[care accelerat`, iar evolu]iile în mediul strategic 

sunt [i ele extrem de rapide. For]ele aeriene, în general, [i avia]ia, în special, au un parcurs 

ce face s` deplaseze centrul de greutate al ac]iunilor militare spre componenta aerospa]ial`. 

Noi, cel pu]in din punct de vedere teoretic, dorim s` anticip`m aceste tendin]e, s` le cuantific`m 

[i s` le introducem în procesul de înv`]`mânt pentru a asigura o bun` preg`tire 

managerial` [i de specialitate atât ofi]erilor studen]i, cât [i cursan]ilor. 

Utilizând o nou` strategie de instruire, ne propunem s` preg`tim o nou` genera]ie 

de lideri în domeniul tehnicilor [i procedurilor de aplicare a puterii aeriene conform armatelor 

moderne, apt` s` încadreze func]ii în structurile de conducere ale Ministerului Ap`r`rii 

Na]ionale [i ale Alian]ei Nord-Atlantice. 

◆ Este larg recunoscut c` avia]ia, \n propria-i devenire, concentreaz` 

constant cele mai relevante realiz`ri din domeniul [tiin]ei [i tehnicii, 

dup` cum este la fel de adev`rat faptul c` “absoarbe” cu maxim` oportunitate 

\ntemeierile nodale ale g#ndirii predictive. V` rog s` ne spune]i 

ce tendin]e determin` – conceptual, tehnologic [i profesional – aceste 

eviden]e \n dezvoltarea for]elor aeriene ? 

• Una din legile obiective ale luptei armate este dependen]a acesteia de nivelul 

de dezvoltare al [tiin]ei, tehnicii [i tehnologiei: tehnici noi = tactici noi ! 

Avia]ia este categoria cea mai sensibil` la schimb`rile [tiin]ei [i ale tehnologiilor 

din domeniu, ea îns`[i fiind produsul acestor tehnologii. Experien]a a demonstrat c` inclusiv 

micile [i aparent nesemnificativele inova]ii tehnologice pot avea un impact deosebit asupra 

eficacit`]ii avia]iei. Echipamentele de înalt` tehnologie ce intr` în construc]ia unei aeronave 

solicit` resurse financiare considerabile. Avioanele, dintotdeauna, au ]inut pasul cu tehnologia 

modern`, avansat` [i, din aceast` cauz`, sunt foarte costisitoare. În prezent, un avion 

de lupt` modern cost` circa 50 de milioane de dolari; similar, preg`tirea personalului 

presupune costuri ridicate, toate aceste cheltuieli reg`sindu-se în bugetele pentru ap`rare 

ale statelor. Acestea, la rândul lor, pot sau nu s` sus]in` programele de înzestrare 

sau modernizare ale avia]iei militare. Toate acestea impun ca, în plan opera]ional, avionul 

s` fie utilizat ra]ional astfel încât s` realizeze eficien]a scontat`. 

Sus]inerea opera]iilor [i ac]iunilor aeriene ale ultimelor decenii s-a f`cut cu toat` gama 

de mijloace aeriene, sisteme de conducere, muni]ii, echipamente [i materiale. Practic, 

fiecare opera]ie aerian` a oferit prilejul lans`rii triumfale a unor noi categorii de tehnic` 

(B-1B, B-2, F-117), consacr`rii unora mai vechi (rachetele TOMAHAWK, B-52) sau, 

mai rar, sfâr[itul altora. Pentru unele categorii de tehnic` (A-10, A-6), aceste opera]ii 

au constituit un reviriment, iar în cazul avionului F/A-18 s-a demonstrat valoarea 

avioanelor multirol. 

Aceste opera]ii au adus unele clarific`ri în mai vechea disput` dintre adep]ii ideii 

performan]elor mai mari ale tehnicii care încorporeaz` tehnologii simple [i adep]ii ideii


cre[terii performan]elor în raport cu nivelul de sofisticare al echipamentelor. Adev`rul 

este undeva la mijloc, în sensul nevoii de a g`si un echilibru între scopurile pentru care 

se proiecteaz` tehnica, nivelul tehnologic, mediul în care va ac]iona [i limit`rile de siguran]` 

care se impun. 

◆ Exercit` realit`]ile invocate o presiune real` asupra artei militare, 

\n sensul unor redefiniri esen]iale pe dimensiunea componentelor sale 

fundamentale ? 

• Cred c` este o eviden]`. Viziunile moderne asupra for]elor armate, fie c` este vorba 

de cele ale alian]elor, fie de cele na]ionale, se bazeaz` pe nevoia de a face fa]` provoc`rilor 

viitorului marcat de instabilitate [i incertitudine. În mai toate cazurile, aceste viziuni ofer` 

imaginea unor armate capabile s` lupte [i s` înving`, “dominante în întreg spectrul opera]iilor 

militare, persuasive în timp de pace, decisive în r`zboi [i superioare în orice form` 

de conflict”. 

Pornind de la aceste atribute, arta militar`, în opinia mea, va cunoa[te [i ea unele 

modific`ri radicale la nivelul componentelor sale. Teoria artei militare în lupta armat` modern` 

sus]ine, de altfel, necesitatea definirii unor strategii opera]ionale adecvate fiec`rui mediu 

de desf`[urare a ac]iunii militare, posibilitatea confrunt`rii armate într-un anumit mediu 

în mod independent (distinct), dar [i integrat, precum [i necesitatea definirii rolului principal 

sau preponderent al unor tipuri de ac]iuni pe timpul ac]iunii strategice integrate. 

Dintr-o alt` perspectiv`, promovarea unor concep]ii exclusiviste (numai ac]iuni militare 

integrate sau numai ac]iuni militare într-un anumit mediu) [i transpunerea lor în structura 

[i doctrina for]elor sunt deopotriv` contraproductive [i dùn`toare. În ceea ce ne prive[te, 

recunoscând rolul benefic al diferitelor puncte de vedere [i tendin]a evident` de integrare 

a ac]iunilor militare, sus]inem necesitatea studiului opera]iilor For]elor Aeriene atât în mod 

distinct, cât [i integrat în opera]iile intercategorii de for]e armate. 

◆ V` rog s` puncta]i, \ntr-o abordare general`, principalele misiuni 

ale for]elor aeriene din perspectiva st`rilor fundamentale \n care pot fi 

utilizate – pace, criz` [i r`zboi. 

• Suveranitatea aerian`, reprezentând o stare, se realizeaz` diferen]iat [i e[alonat 

în variatele stadii de dezvoltare ale amenin]`rilor la adresa acesteia sau în raport cu nivelurile 

st`rii conflictuale. 

În timp de pace, realizarea suveranit`]ii aeriene se bazeaz` preponderent pe m`suri 

organizatorice, dar [i pe unele activit`]i [i ac]iuni practice. 

Participarea la opera]ii (ac]iuni) aeriene în sprijinul p`cii sau la opera]ii (ac]iuni) aeriene 

“full combat” sau integrate duce la cre[terea încrederii între state, înt`re[te spiritul de colaborare 

[i descurajeaz` actele de agresiune aerian`. 

Supravegherea sistematic` [i cercetarea spa]iului aerian contribuie substan]ial 

la realizarea suveranit`]ii aeriene; aceast` prerogativ` revine Centrului de Opera]ii (Ac]iuni) 

pentru Suveranitate Aerian`. 

O alt` misiune – denumit` [i “poli]ie aerian`” – const` în men]inerea unor for]e în st`ri 

de alert` care s` le permit` trecerea rapid` la îndeplinirea misiunilor ordonate în cazul 

163

164 


înc`lc`rii suveranit`]ii aeriene sau ordinii în spa]iul aerian na]ional [i reprezint` cel mai credibil 

instrument de descurajare. În situa]ii de criz`, cìle de ac]iune nu difer` substan]ial de cele 

din timp de pace, ele fiind orientate cu prec`dere în direc]ia disponibiliz`rii [i opera]ionaliz`rii 

puterii aeriene necesare r`spunsului la criz`. 

Supravegherea [i cercetarea aerian` cap`t` în situa]ii de criz` o dimensiune nou` 

prin cantitatea de for]e alocate [i prin diversitatea dimensiunilor. Pe m`sura cre`rii poten- 

]ialului de r`spuns la criz`, se realizeaz` echilibrarea [i integrarea ap`r`rii aeriene a obiectivelor 

amenin]ate de starea de criz`. Pe timp de r`zboi, suveranitatea aerian` se realizeaz` 

prin men]inerea unui grad de control asupra spa]iului aerian, care s` garanteze par]ial 

sau total integritatea acestuia. Aceasta se asigur` în cadrul opera]iilor aeriene ofensive 

sau defensive desf`[urate pentru recâ[tigarea (men]inerea) superiorit`]ii aeriene, împiedicarea 

p`trunderii for]elor inamice în zona de lupt` [i a ac]iunilor acestora, recunoa[terea 

[i nimicirea instala]iilor care sus]in aceste for]e, sprijinul for]elor terestre [i al celor navale. 

◆ Ce rol revine for]elor aeriene \n confrunt`rile asimetrice de amploare 

strategic` ? 

• Speciali[tii militari apreciaz` c`, în viitor, distinc]ia dintre r`zboi [i pace va deveni 

greu de sesizat, ca urmare a tipologiei conflictelor [i dificult`]ii cu care acestea vor fi încadrate 

în timp [i \n spa]iu. Ele vor fi fragmentate, descentralizate, globalizate [i violente. Pe acest 

fond, paradigma clausewitzian` a r`zboiului pare s` nu mai aib` valabilitate. Ca ultim exemplu, 

agresiunea terorist` împotriva SUA, din septembrie 2001, apreciat` de autorit`]ile americane 

[i cele ale Alian]ei ca o declara]ie de r`zboi, reclam` regândirea cauzalit`]ii [i a perspectivei 

purt`rii r`zboiului. Dezvoltarea strategiilor de ducere a r`zboiului în condi]ii de asimetrie 

trebuie s` constituie o preocupare major` a speciali[tilor militari. În aceste condi]ii, For]ele 

Aeriene vor juca un rol semnificativ ce va viza, în special: realizarea gestion`rii integrate 

a spa]iului aerian na]ional; crearea sistemului na]ional integrat de ap`rare aerian`; 

interna]ionalizarea spa]iului aerian [i extinderea aerului liber – partea aerian` neaflat` 

sub jurisdic]ie na]ional` – la care au acces toate statele, respectând anumite reglement`ri 

interna]ionale; instituirea punitiv` a restric]iilor privind folosirea spa]iului aerian na]ional 

sau a aerului liber prin crearea zonelor interzise de zbor (“NO FLY ZONES”). Bine\n]eles, 

la toate acestea se adaug` atributele de ordin ac]ional ce presupun crearea [i dezvoltarea 

unor for]e aeriene capabile s` opereze atât în spa]iul aerian na]ional, cât [i în cel corespunz`tor 

zonei de criz`/conflict armat (prin opera]ii sau lovituri aeriene), s` descurajeze, s` interzic` 

sau s` limiteze folosirea de c`tre adversar a for]ei sale aeriene ori de alt` natur`. 

◆ Conflictele armate, oricare ar fi amploarea acestora, nu sunt nici 

pe departe de dorit, dar existen]a ca atare a institu]iei militare le situeaz` 

\n spectrul probabilit`]ii. Care crede]i c` sunt temeiurile teoretice care 

influen]eaz` nemijlocit ac]iunea armat`, asupra c`rora trebuie ac]ionat 

(i)novator \n termeni de maxim` urgen]` ? 

• Din considerente metodologice, am putea grupa aceste propuneri pe domenii 

de ac]iune, cu referire direct` la For]ele Aeriene, venind astfel în sprijinul celor care vor 

manifesta preocupare pentru implementarea lor.


Deci, \n domeniul îmbun`t`]irii, complet`rii sau elabor`rii bazei normative a întrebuin]`rii 

For]elor Aeriene în opera]ii, opera]iuni sau ac]iuni aeriene am putea avea \n aten]ie: reanalizarea 

prevederilor Doctrinei For]elor Aeriene [i punerea acestora de acord cu Doctrina 

Ac]iunilor Întrunite ale For]elor Armate prin luarea în considera]ie a situa]iei reale a For]elor 

Aeriene [i a etapelor ce vor fi parcurse pe timpul procesului de integrare în NATO; analizarea 

prevederilor Doctrinei Ac]iunilor Întrunite ale For]elor Armate, în special a celor referitoare 

la For]ele Aeriene, pentru a le pune de acord cu posibilit`]ile reale [i nu cu op]iunile 

mai mult sau mai pu]in justificate ale unor speciali[ti; elaborarea, pe baza Doctrinei For]elor 

Aeriene, a regulamentelor opera]iilor (opera]iunilor, ac]iunilor) aeriene adaptabile la reglement`rile 

specifice NATO. 

În ceea ce prive[te domeniul structurilor necesare gener`rii [i proiec]iei for]elor merit` 

aten]ie: analiza posibilit`]ilor de realizare a unui raport optim între avia]ia de vân`toare 

[i avia]ia de vân`toare-bombardament, cel pu]in pân` la achizi]ionarea unor avioane multirol; 

constituirea For]ei Aeriene române[ti desemnate pentru misiuni în sprijinul p`cii [i umanitare, 

în sistem modular, e[alonat [i pe etape; studierea posibilit`]ii de constituire a For]ei 

Aeriene Expedi]ionare a României (dislocabile) pentru misiuni specifice opera]iunilor 

aeriene combinate (specifice r`zboiului). 

Referitor la domeniul înzestr`rii For]elor Aeriene cu armamente, muni]ii, sisteme 

[i echipamente ne putem referi la: disponibilizarea resurselor necesare reabilit`rii avioanelor 

MIG-29; fabricarea sau achizi]ionarea sistemului na]ional de recunoa[tere “amic-inamic”; 

lansarea, în avans, a unui program de achizi]ionare a cel pu]in 3-6 complexe mobile de rachete 

antiaeriene cu b`taie medie. 

|n sf#r[it, \n domeniul cre[terii capacit`]ii opera]ionale a for]elor în condi]ii de interoperabilitate 

[i compatibilitate cu structurile NATO, apreciez c` sunt prioritare: constituirea 

sistemului informa]ional necesar integr`rii elementelor de conducere a serviciului de lupt` 

în Armata României [i identificarea situa]iilor de criz` care ar putea s` afecteze securitatea 

[i suveranitatea aerian`, precum [i transpunerea acestora în scenarii (variante) de ac]iune. 

◆ Angajarea pe vertical` a confrunt`rilor militare simplific` sau nu 

ecua]ia de ducere a r`zboiului ? 

• R`zboaiele [i conflictele locale ale ultimelor decenii au presupus folosirea for]elor 

aeriene în opera]ii [i ac]iuni specifice. Gradul de participare a fost diferit, în func]ie 

de scopurile [i obiectivele propuse [i tipul conflictului; în unele cazuri, for]ele aeriene 

au avut ponderea [i rolul decisiv, în altele rolul [i ponderea lor s-au aflat în echilibru cu celelalte 

categorii de for]e armate, iar în altele, acestea au avut misiuni secundare, în general 

de sprijin. 

Din analiza pe care am efectuat-o rezult` tendin]a de cre[tere a amplorii confrunt`rii 

în mediul aerian. Extinderea acesteia are loc în mai multe direc]ii. A[adar, putem vorbi 

de cre[terea rolului componentei verticale a r`zboiului; extinderea dimensiunii spa]iului 

de confruntare în mediul aerian atât pe vertical`, cât [i pe orizontal`; cre[terea valorii cantitative 

a for]elor aeriene; dezvoltarea spectaculoas` a tehnologiilor participante la confruntarea 

în mediul aerian; cre[terea valorii opera]iilor (ac]iunilor) aeriene pân` la cote care le asimileaz` 

valorilor ce asigur` supravie]uirea statului în confrunt`rile militare. A[adar, elementele 

165

166 


pe care le iau în considera]ie factorii de decizie politico-militari duc spre ideea c` angajarea 

for]elor aeriene în confrunt`ri de amploare va simplifica r`zboiul ca durat` [i angajare 

de for]e, precum [i în ceea ce prive[te modalit`]ile specifice de atingere a scopurilor 

strategice sau chiar a obiectivelor proiectate. 

◆ Pute]i s` anticipa]i, din perspectiva angaj`rii for]elor aeriene, tabloul 

confrunt`rilor armate ale viitorului, evident ale viitorului imediat, 

ale viitorului situat dincoace de orizonturile de a[teptare [i de \n]elegere 

ale institu]iei militare ? 

• Problematica fizionomiei r`zboiului la începutul mileniului trei preocup` deopotriv` 

anali[tii politici [i speciali[tii militari în tentativa de a da r`spunsuri legate de con]inutul 

r`zboiului [i gradul de angajare, de limitele confrunt`rii nucleare, nivelul r`zboiului 

[i al luptei armate clasice, ca [i de perspectivele r`zboiului [i luptei armate moderne. Exist` 

deja scenarii ale alternativelor globale viitoare din care rezult` posibilitatea ca, în viitor, 

omenirea s` se confrunte cu o gam` larg` de conflicte, mergând de la cele interstatale, 

de intensitate sc`zut`, pân` la r`zboaie majore, cu folosirea redus` a armelor de distrugere 

în mas`. Dar, se poate anticipa aproape cu certitudine extinderea orient`rilor din domeniul 

crimei organizate, terorismului, traficului de droguri etc., ceea ce va duce la proliferarea 

mijloacelor aeriene [i antiaeriene în rândul organiza]iilor generatoare de astfel de amenin]`ri. 

Aceasta va avea drept consecin]` extinderea luptei aeriene [i în afara cadrului cunoscut 

al r`zboiului, ceea ce va necesita criterii [i mijloace de identificare a apartenen]ei ac]iunilor 

pentru a evita gre[elile în domeniul deciziei politico-militare. 

În domeniul strategiilor de ducere a opera]iilor (ac]iunilor) aeriene ofensive [i defensive, 

anticip`m direc]ia extinderii duratei acestora, a ob]inerii scopurilor decisive în urma primelor 

lovituri [i atacuri, iar ulterior dimensionarea efortului în func]ie de evolu]ia situa]iei politice. 

Asigurarea unor niveluri ridicate de control asupra spa]iului aerian (suprema]ie, 

superioritate) va constitui o condi]ie esen]ial` a desf`[ur`rii ac]iunilor ofensive. Este posibil 

ca prima etap` a opera]iilor aeriene ofensive s` o constituie loviturile executate de la distan]e 

mari cu rachete de croazier`, rachete balistice cu înc`rc`turi clasice, avioane de lupt` 

f`r` pilot [i chiar lovituri din spa]iul cosmic. Un rol important în aceast` etap` îl vor avea 

ac]iunile de diversiune în re]elele de calculatoare ale structurilor de conducere. 

◆ Cunoa[te]i, f`r` \ndoial`, calitatea \nv`]`m#ntului militar de altitudine 

din statele care de]in o putere aerian` semnificativ`. Unde situa]i, 

din perspectiva altitudinii teoretice, dar [i din cea a produsului finit, 

[coala militar` rom#neasc` de avia]ie ? 

• De]inem cuno[tin]e despre standardele academice din aproape toate statele 

cu armate moderne. {tim c` institu]ia considerat` cea mai bun` din lume, la ora actual`, 

este Colegiul de R`zboi al Aerului din Alabama, SUA, institu]ie care \i preg`te[te pe conduc`tori 

în angajarea for]elor aeriene. Acolo, ca de altfel în mai multe state, se face o preg`tire 

de nivel strategic: constituirea for]elor, a rezervelor, deplasarea în teatrul de ac]iune [.a.m.d. 

De altfel, strategiile aeriene constituie obiecte de studiu distincte, finalizate cu exerci]ii 

strategice. Desigur, noi nu ne situ`m la acest nivel, pentru c` \nc` nu s-au ivit aceste cerin]e

[i determin`ri; dar, la nivel tactic [i operativ, putem aprecia c` ne apropiem, din punct 

de vedere teoretic, de normele impuse de înv`]`mântul modern de profil prin exploatarea 

tuturor ipotezelor [i solu]iilor propuse de cercetarea în domeniul [tiin]ei militare, apropiindu-ne 

de nevoile investig`rii multicriteriale a ac]iunii militare. 

În alt` ordine de idei, referindu-ne strict la [coala militar` româneasc` de avia]ie, 

dup` anul 1989 aceasta a cunoscut disfunc]ionalit`]i [i inconsecven]e, situa]ie ce s-a resim]it 

asupra preg`tirii personalului ca lupt`tori aerieni. Este, practic, imposibil s` se efectueze 

antrenamente de tehnica pilotajului pentru men]inerea, la întregul personal, a unei baze 

de deprinderi care s` permit`, pe de o parte, cre[terea securit`]ii zborului, iar pe de alt` 

parte, s` creeze condi]ii de trecere la antrenamente superioare [i exerci]ii complexe 

de întrebuin]are în lupt` când se aloc` un num`r redus de ore de zbor fiec`rui pilot. 

Dar, [i în aceste condi]ii, aviatorii no[tri s-au distins la cursurile urmate în strìn`tate 

ori la activit`]ile desf`[urate în comun cu ]`rile Alian]ei. 

◆ V` rog s` ne împ`rt`[i]i câte ceva din agenda preocup`rilor 

dumneavoastr` viitoare. 

• Am în vedere mai multe proiecte; am început documentarea pentru elaborarea unei 

lucr`ri care s` fac` o radiografie a r`zboaielor aeriene postbelice [i care va purta, probabil, 

acest titlu. A[ dori ca aceast` lucrare s` desprind` elemente de esen]` asupra strategiilor 

de întrebuin]are a for]elor aeriene [i s` ofere cititorilor elemente informa]ionale [i imagini 

grafice corespunz`toare paradigmelor de analiz` militar`: fundamente ac]ionale, rolul 

tehnologiilor militare, capacitatea de proiec]ie [i utilizare a puterii aeriene, componente 

[i factori de influen]`, criterii ale planific`rii opera]iilor aeriene etc. Pentru un orizont 

mai îndep`rtat am în vedere traducerea [i adaptarea din limba englez` a lucr`rii lui 

John Warden III – “Campania aerian`”, o lucrare ce a “revolu]ionat” gândirea în abordarea 

strategiei aeriene de c`tre unii speciali[ti [i factori de decizie din domeniu. Dar, dincolo 

de orice, \mi doresc s` fiu s`n`tos. 

◆ V` mul]umesc ! 


A consemnat: 


22 mai 2002 

167

168 


PREMIILE NA}IONALE 

ALE REVISTEI 

G@NDIREA MILITAR~ ROM@NEASC~ 

PENTRU ANUL 2001 

EDI}IA A IV-A – 26 aprilie 2002 

Premiul “Mare[al Alexandru 

Averescu” a fost acordat 

Sec]iei de {tiin]` Militar` 

a Academiei Oamenilor 

de {tiin]` din Rom#nia 

pentru lucrarea “Tratat 

de [tiin]` militar`”. 

Premiul “General de corp 

de armat` Ion Sichitiu” 

a fost acordat comandorului 

dr. Florian R@PAN pentru 

lucrarea “Avia]ia \n r`zboiul 

modern”.

Premiul “General de divizie 

{tefan F`lcoianu” a fost 

acordat generalului de divizie 

(r.) Eugen TEODORESCU, 

generalului de brigad` dr. 

Visarion NEAGOE [i locotenentului-colonel 

dr. Ioan 

MUNTEANU pentru lucrarea 

“Supravegherea aerian` 

– de la mitoloca]ie la radioloca]ie”. 

Premiul “General de brigad` 

Constantin H#rjeu” a fost 

acordat generalului-locotenent 

dr. Eugen B~D~LAN 

pentru lucrarea “Securitatea 

Rom#niei. Actualitate 

[i perspectiv`”. 

Premiul “Locotenent-colonel 

Mircea Tomescu” a fost acordat 

generalului-maior (r.) 

dr. Gheorghe AR~D~VOAICE 

pentru lucrarea “Comandantul. 

Determin`ri [i imperative 

ale conducerii 

eficiente”. 

Premiile na]ionale 

169

170 


Pentru premiile na]ionale 

au mai fost nominalizate: 

Pentru premiul “Mare[al Alexandru Averescu”, 

lucr`rile “Arta operativ` \ntre contrarii. 

Actualitate [i perspectiv`”, autori colonel 

dr. Lucian ST~NCIL~, colonel dr. Gheorghe TOMA, 

colonel dr. Costic` }ENU [i “Elemente de art` 

strategic`”, autori general de brigad` dr. Constantin 

ONI{OR, colonel dr. Gheorghe TOMA, colonel 

dr. Costic` }ENU. 

Pentru premiul “General de divizie {tefan 

F`lcoianu”, lucr`rile “Ac]iunea militar` la grani]a 

dintre milenii”, autori Iosif ARMA{, Cornel 

PURC~REA, Paul D`nu] DU}~ [i “Campanii 

ale Armatei a 4-a “Transilvania”(1916-1919; 

1941-1945)”, autori general de corp de armat` 

Dorin GHEORGHIU, general de divizie dr. Ion CIOAR~, 

colonel (r.) dr. Gheorghe TUDOR-BIHOREANU 

Pentru premiul “General de corp de armat` 

Ion Sichitiu”, lucr`rile “Istoria armei tancuri”, autori 

general de brigad` (r.) Corneliu S@RBU, colonel 

(r.) Ion DR~GAN, colonel dr. Dumitru DOBRE 

[i “Protec]ia mobiliz`rii for]elor terestre”, autor 

colonel dr. Vasile B~E}ELU. 

Pentru premiul “General de brigad` 

Constantin H\rjeu”, lucr`rile “Un regiment 

pentru istorie”, autor domnul colonel 

Ion CER~CEANU [i “Legitimitatea opera]iilor 

militare altele dec#t r`zboiul”, autori 

Cornel PURC~REA, Paul D`nu] DU}~, Iosif ARMA{.

Pentru premiul “Locotenent-colonel Mircea Tomescu”, 

lucrarea “Rela]iile militare rom#no-polone 

\n perioada interbelic`”, autor locotenent-colonel 

dr. Marian Chiriac POPESCU [i “Unele aspecte 

ale problematicii maritime [i fluviale rom#ne[ti”, 

autor viceamiral (r.) Constantin IORDACHE. 

Premiile na]ionale 

Un proiect de excep]ie 

pe frontul publicisticii militare rom#ne[ti 

! 

Experien]a, dar, mai cu seam`, acumul`rile semnificative dob#ndite 

\n truda de fiecare zi pe frontul de idei al elitei militare na]ionale \ng`duie 

redac]iei s` se angajeze \n realizarea unui proiect f`r` precedent \n istoria 

de aproape un secol [i jum`tate a publica]iei noastre: Almanahul revistei 

G#ndirea militar` rom#neasc`. 

{tim c` nu este u[or, dar semnifica]ia [i, de ce nu ?, necesitatea acestei 

\ntreprinderi au capacitat la maxim resursele firavei noastre redac]ii. 

Este un pariu cu noi \n[ine, dar, mai presus de orice, este o datorie pe care 

vrem s` o \mplinim pe m`sura \ncrederii cu care am fost privilegia]i. 

Ecua]ia tematic` a acestei nepre]uite realiz`ri profesionale a fost a[ezat` 

\n coordonatele preliminare ale unui proiect de o asemenea anvergur`. 

A[tept`rile sunt captivante. 

Am pornit la lucru. {tim c` Dumneavoastr`, cei f`r` de care aceast` 

publica]ie nu ar exista, ne pute]i sprijini mult. 

Dorim s` intr`m, plenitudinar, \n rezonan]` cu a[tept`rile [i profilul \mplinirii 

Dumneavoastr` intelectuale. 

A[tept`m, a[adar, sugestiile, opiniile [i, mai ales, efortul Dumneavoastr` 

creativ. Scrisorile, de orice fel, le pute]i trimite redac]iei, pe adresa: U.M. 

02515 G.M., Bucure[ti, str. General Constantin Cristescu, nr. 5, sector 1. 

Pentru recomand`rile dintre … dou` idei v` st`m la dispozi]ie, f`r` restric]ii 

de or` [i timp, la telefoanele: 092.229.400; 092.380.091; 314.50.00/227, 

231, 226. 

V` a[tept`m ! Almanahul revistei G#ndirea militar` rom#neasc` 

nu poate fi dec#t fapta elitei militare na]ionale 

171

172 


UNIVERS 

PUBLICISTIC 

MILITAR 

Bicentenarul Saint-Cyr 

• Asocia]ia jurnali- 

[tilor militari francezi 

la Centrul na]ional 

de preg`tire a trupelor 

de comando – coresponden]i 

de r`zboi 

la antrenament • Opera]iunea 

Pamir. În inima 

deta[amentului francez 

• Sus]inerea opera]iunilor 

din Afganistan: curs` 

contra-cronometru • 

Pe urmele Batalionului 

27 Vân`tori de munte 

Annency în Bosnia- 

Her]egovina • Economatul pentru opera]iuni în strìn`tate 

la Kosovo: \n serviciul solda]ilor • Opera]iuni pe teritoriul 

na]ional (Dosar) • De foc [i de o]el; antrenament cu blindate, 

în Bulgaria • Cuvântul de ordine: discre]ie. Ac]iunile 

Regimentului 2 Blindat de cercetare [i recunoa[tere • 

Versiune franco-german`. Antrenament comun 

la Hammelburg • Securitatea circula]iei în for]ele armate 

britanice: o politic` voluntarist` • Leg`tura armat`-societate 

civil` • Patrimoniu. Generalul Maurice Bourgeois 

în serviciul Fran]ei. De la Verdun la trupele din colonii 

Armada International, Elve]ia, vol. 26, nr. 1, 

februarie-martie 2002 

Tancuri cu turele antiaeriene • Noua doctrin` pune 

accentul pe ap`rarea antiaerian`• Tehnologie adaptat` 

pentru r`zboiul în jungl` • Împu[ca]i mesagerul 

– cu electroni • Cablu din fibre optice pentru înl`turarea 

obstacolelor din calea re]elelor de comunica]ii • Bombele 

dirijate cu laser se perfec]ioneaz` • Muni]ie pentru piesele 

mici de artilerie care au o mare putere de lovire • 

Modernizarea avioanelor de lupt` 

BRUSH UP 

YOUR MILITARY 

ENGLISH 

XX. Tehnologia informa]iei (IT) 

attachment – fi[ier ata[at 

bookmark – marc`, indicator 

browse – “r`sfoitor”; caut` 

bug – eroare de program 

cache – ascuns 

chat – discu]ie 

clipboard – memorie temporar` 

cursor – cursor 

default – prestabilit 

delete – [terge 

download – desc`rcare fi[ier 

e-commerce – comer] electronic 

e-mail – po[t` electronic` 

file – fi[ier 

interface – interfa]` 

keyboard – tastatur` 

(to) link – a lega, a face conexiuni 

network – re]ea 

offline – neconectat la internet 

online – (\n direct) conectat la internet 

provider – furnizor 

root – r`d`cin` 

screen – imagine 

settings – set`ri 

string – [ir 

trouble shooting – service 

subject – subiect; individ 

upload – \nc`rcare fi[ier 

user – utilizator 

Versiunea \n limba rom#n`: 

Adriana-Elena COSTACHE 

* Dup` revista 

"Truppendienst", 1/2002

Armed Forces Journal International, SUA, 

februarie 2002 

Transform`ri la nivel înalt în comandamentele americane 

ale ap`r`rii • Provoc`ri la adresa securit`]ii na- 

]ionale a SUA • Proiect legislativ privind minele 

terestre • America hanibalizat` • Programele 

de construc]ii navale ale marinei militare americane 

• Regândirea spijinului aerian apropiat • Mai multe 

m`suri de prevenire pentru securitatea ]`rii • For]ele 

americane pentru opera]iuni speciale • Puterea 

cuvântului • Comandourile au fost printre primele 

for]e angajate de alia]ii europeni ai SUA în Afganistan 

• Intensificarea luptei în unele zone în Afganistan 

• Contracararea amenin]`rilor iminente • Preg`tirea 

pentru noul r`zboi. Garda de coast` • For]a 

de reac]ie rapid` a alia]ilor europeni • }`rile 

din zona Asia-Pacific colaboreaz` cu SUA în r`zboiul 

împotriva terorismului interna]ional • Reforma 

for]elor de securitate în ]`rile fostului bloc sovietic 

Armées d'aujourd'hui, Fran]a, nr. 268, 

martie 2002 

Dialectica înarm`rii. For]a const` în concentrare • 

Competitivitatea Organiza]iei Reunite de Cooperare 

în domeniul armamentului • Prietenul concurent • 

Actualitatea în armat` • Interviu cu Yves Gleizes, 

delegat general pentru probleme de înarmare • 

De la un Sigem la altul: al doilea seminar al marilor 

[coli militare • Noile m`suri: revalorizarea condi]iei 

militare • Supravegherea nuclear` • Tratatul 

de interzicere complet` a testelor nucleare • Pilo]ii 

for]ei aeronavale franceze, instrui]i dup` modelul 

american • A informa, a sus]ine [i a distra: comunicarea 

opera]ional` de proximitate în serviciul 

popula]iei • Primejdioasa metamorfoz` a marilor 

ora[e • Combaterea catastrofelor • Industria naval` 

de ap`rare în drum spre modernitate • Simplu [i 

eficace: mortierul de nou` genera]ie • Jandarmeria 

în r`zboi: situa]ia în Algeria din 1954 pân` în 1962 

• Mare[alul francez Philippe François Marie Leclerc 

de Hautecloque 

Défense nationale, Fran]a, nr. 4, aprilie 2002 

Ap`rare [i securitate (r`spunsurile a patru candida]i 

la alegerile preziden]iale) • Europa [i mijloacele 

de ap`rare în anul 2001 (sondaj) • Pledoarie pentru 

al doilea port-avion francez • Evolu]ia societ`]ii civile 

[i integrarea militarului • Starea Uniunii 2002, 

Univers publicistic militar 

discurs de r`zboi pentru Statele Unite • Statele 

Unite [i Mediterana • R`zboiul “de neg`sit” • Înv`]`mintele 

r`zboiului dintre Statele Unite [i Al-Quaeda 

(partea a 2-a) • Falun Gong: secta care sfideaz` China 

• Informa]ii umane [i terorism • Politic` [i diploma]ie 

– muta]ia unei ]`ri mari: Mexicul 

Ejercito, Spania, nr. 732, martie 2002 

{ase tipuri de armate • “Scutul antirachet`” – o prelungire 

a “R`zboiului stelelor” ? • Centenarul 

gradului de general (documentar) • Brigada mecanizat` 

ca mare unitate: tip, structur` [i misiuni • 

Artileria de lupt` a marilor unit`]i de infanterie 

mecanizat` [i blindate • Strategia asisten]ei medicale 

în opera]iunile de men]inere a p`cii • Refugia]ii – 

un tragic efect colateral al r`zboiului 

Conflictul din 

Orientul Apropiat 

[i Irakul • 

Washingtonul 

î[i prezint` politica 

nuclear` • 

Noul vehicul de 

lupt` modular al 

trupelor terestre 

germane: transportorul 

blindat SPz 3 

• Un an de la 

crearea Comandamentului 

armatei 

germane de sprijinire 

a for]elor 

armate • Atentatele sinuciga[e, arma ultimativ` 

a lui Arafat ? • Ap`rarea împotriva armelor de distrugere 

în mas` [i misiunile de protec]ie în armat` 

• Charter sau leasing ? Solu]ia intermediar` pentru 

noile avioane de transport • Standarde [i criterii 

de convergen]` în perfec]ionarea for]elor armate 

europene • O privire spre America. Briefing-urile 

Pentagonului • For]ele armate interna]ionale 

din Kosovo – un model pentru Afganistan ? • 

Asigurarea p`cii în America Latin` 

Foreign Affairs, SUA, vol. 81, nr. 2, 

martie-aprilie 2002 

Lupta pentru suprema]ia pe pia]a energiei • 

C`derea Argentinei • Urm`toarea oprire, Bagdad ? 

Viitorul politicii islamice • Noi prieteni, noi amenin]`ri 

în Asia Central` • Salvarea refugia]ilor 

173

174 


din Afganistan • Dincolo de diploma]ia intern` • 

Criz` HIV în China • R`zboiul din Sudan • Adev`r 

[i consecin]e 

Géopolitique, Fran]a, nr. 77, ianuarie-martie 2002 

În est din nou. Tratatul ruso-chinez • China: o economie 

în cre[tere confruntat` cu probleme interne 

considerabile • Diaspora chinez` [i patria mam` • 

Fenomenul Koizumi, atentatele de la 11 septembrie 

[i politica extern` a Japoniei • Trebuie oare s` îngrop`m 

Japonia ? (Criza economic` în Japonia) • 

Un secol [i jum`tate de dispute în jurul Insulelor 

Kurile • Afganistan-Pakistan-India. O semilun` periculoas` 

• Islamul în Statele Unite • Lumea porne[te 

la r`zboi • Perspectivele ader`rii statelor baltice 

la Uniunea European` 

IFDT (Information für die Truppe), Germania, 

nr. 1, ianuarie-martie 2002 

Împreun` împotriva terorismului interna]ional • 

B`t`lia terorii în Asia Central` • Un nou partener. 

Cooperarea americano-indian` în domeniul 

securit`]ii • Preg`ti]i pentru viitor. Baza solid` 

a viitorului comuniunii de valori transatlantice • 

Tribunalul constitu]ional federal german a validat 

guvernul respingând contesta]ia frac]iunii Partidul 

Socialist Democrat din Parlamentul german • 

Opera]iunile externe. Atitudinea germanilor fa]` 

de opera]iunile externe ale armatei germane dup` 

11 septembrie 2001 • Preg`tirea managerilor 

la Centrul de Preg`tire Moral-Psihologic` al armatei 

germane • Pira]ii de la Tripolis. Primul r`zboi 

al SUA împotriva despo]ilor orientali • P`rintele 

democra]iei în America. Thomas Jefferson, al treilea 

pre[edinte al SUA 

Jane’s International Defense Review, 

Marea Britanie, vol. 35, martie 2002 

Armata britanic` achizi]ioneaz` vehicule dotate 

cu sisteme de protec]ie împotriva minelor • Ap`rarea 

antirachet` – puncte de vedere noi • Misiuni 

noi pentru submarine • Sistemele de lovire a ]intei 

– precizie mai mare atât ziua, cât [i noaptea • Vehiculul 

elve]ian “Eagle” – solu]ia pentru supravegherea 

câmpului de lupt` • În Singapore se produc vehicule 

blindate u[oare [i pentru Irlanda 

Military Technology, Germania, vol. 26, nr. 2, 2002 

Rela]iile SUA-Pakistan: trecut, prezent [i viitor (?) 

• Acordul cadru al celor [ase state (Fran]a, 

Germania, Italia, Spania, Suedia, Marea Britanie) 

[i tehnologia de ap`rare european` • Prezentul 

[i viitorul vehiculelor militare de transport • 

Proiectele de modernizare a avionului MiG-29 

urm`resc vânz`rile la export • Programul de supraveghere 

terestr` al NATO: înc` o dat`, înc` o încercare 

• Conceptele sistemelor de arme inteligente 

• For]ele aeriene în Asia de Sud-Est • O nou` 

organizare a sistemului de achizi]ie în domeniul 

ap`r`rii în India • Simularea [i instruc]ia în avia]ia 

militar` a SUA • Programe [i cerin]e ale navelor 

de patrulare în Asia de Sud-Est • Asisten]` pentru 

companiile britanice de ap`rare • Achizi]iile în ap`rare 

[i parteneriatul industrie-ministerul ap`r`rii 

în Marea Britanie • Thales, ca “o companie a NATO” 

• Senzori moderni pentru avioanele de lupt` 

Revue militaire suisse, Elve]ia, nr. 3, martie 2002 

“Managementul schimb`rii” – aplicabil în reforma 

for]elor armate ? • Riscuri [i amenin]`ri la începutul 

secolului al XXI-lea: o nou` ordine mondial` ? (4) • 

Impactul terorismului asupra securit`]ii [i ap`r`rii 

Uniunii Europene • Câteva reflec]ii despre “tortura” 

în cadrul r`zboiului din Algeria • Israelieni [i 

palestinieni • Strategia aerian` în Kosovo (1) • 

C`tre armata virtual` (2) • “CRONOS” – supravegherea 

militar` a re[edin]elor diplomatice (1) • 

Era “r`zboiului-fulger” psihologic • Muzeul for]elor 

armate ucrainene 

Amenin]`ri noi, 

strategii noi • 

Corpul de armat` 

italian al NATO 

(Part. 1) • Europa 

securit`]ii [i dezvolt`rii. 

Interviu 

cu prof. Romano 

Prodi • Comandamentul 

de Sud- 

Vest al NATO • 

Letonia. Noile 

for]e armate • 

Rolul spa]iului

în strategiile militare • Cooperarea dintre civili 

[i militari în gestionarea crizelor • For]ele de rezerv` 

(Part. 1) • Curtea interna]ional` de justi]ie 

Survival, Marea Britanie, vol. 44, nr. 1, 

prim`vara 2002 

Contraterorismul, armata [i legile r`zboiului • 

11 septembrie [i viitorul rela]iilor americano-chineze 

• Asia de Sud-Vest dup` c`derea regimului 

taliban • Documente ale talibanilor • Problemele 

monedei unice europene • Criza continu` din Asia 

• Diploma]ia chinez` în problema petrolului • 

Infrastructura tehnologic` – o provocare pentru Asia 

• SIDA [i securitatea interna]ional` • Clinton, 

Bush [i Planul Columbian 

Truppendienst, Austria, nr. 2 (261), 

aprilie-mai 2002 

Perfec]ionarea ofi]erilor din serviciul de trup` 

în armata austriac` • Terorismul “ante portas” • 

Univers publicistic militar 

Fa]a hidoas` a terorii • Profilul [i antrenarea atentatorilor 

sinuciga[i islami[ti • “Spiritul cavaleresc” 

– baz` a dreptului interna]ional umanitar [i mijloc 

de impunere a acestuia • Bazele juridice ale opera- 

]iunilor KFOR • Versiunile LAV III (ma[ini blindate 

pe ro]i) pentru armata de uscat a SUA • Ofi]erii 

austrieci de stat major în comandamentele NATO • 

Mul]imi, refugia]i [i for]e mecanizate: tactic`, 

principii de folosire [i procedee 

World Policy Journal, SUA, vol. 18, nr. 4, 

iarna 2001-2002 

Dup` 11 septembrie: dimensiunea european` • 

Tentativa de cooperare dintre Bush [i Putin • Lupta 

împotriva terorismului – unde se situeaz` NATO ? 

• Îngr`direa libert`]ilor – legile antiteroriste 

britanice • Spania dup` Franco – lec]ii de democratizare 

• A-]i face prieteni [i a salva vie]i • Problema 

drepturilor omului în secolul 21 • Caracteristicile 

democra]iei islamice • Minoritatea romilor 

din Europa de Est 

Selec]ie [i traducere: 

Ioana MANAFU, Octavian MIHALCEA, 

Ecaterina NICULESCU, Delia PETRACHE, 

Mihai POPESCU, Liviu VI{AN 

Biblioteca Militar` Na]ional` 

175

176 


& 

EVENIMENTE 

EDITORIALE 

“De la anticii hopli]i la trupele de asalt. Primele 

for]e [i opera]ii neconven]ionale”; “Precursorii trupelor 

speciale aeropurtate”; “Al doilea r`zboi mondial: atunci 

a \nceput legenda”; “Trupele aeropurtate \n perioada 

postbelic`”; “Crize [i conflicte de mic` intensitate”; 

“Doctrina opera]iilor speciale la \nceputul anilor '80”; 

“Saltul de la cump`na dintre milenii”; “For]ele speciale 

2000”; “Arsenal hich-tech” – acestea sunt punctele 

fierbin]i ale lucr`rii For]ele speciale. Comandouri 

aeropurtate \n ac]iune, apar]in#nd domnului 

colonel Vasile SOARE, “un ofi]er care, aidoma multor 

colegi de breasl` euroatlantici, pornind de la meseria 

sa de-o via]`, a scris o carte izvor#t` din experien]a 

profesional`”.(C`lin Hentea) 

O carte despre strategia pierderilor “zero”, despre 

opera]iile integrate desf`[urate \ntr-un spa]iu de lupt` 

din ce \n ce mai “fluid”, despre “mintea [i inima adversarului”. De la comandan]ii de o[ti 

care urm`reau, \n schemele marilor b`t`lii, s`-[i amplaseze trupele \n pozi]ii avantajoase, 

prin folosirea unei variate game de procedee de lupt` dinamice, cu scopul de a-l surprinde 

pe adversar [i a-i dejuca planurile, p#n` la For]ele speciale de la \nceput de mileniu III, 

autorul ne supune aten]iei o “poveste” fascinant`, cu eroi de ieri [i de azi, pigmentat` 

de propria-i trìre. 

URSS, Italia, Fran]a, Marea Britanie, SUA, Germania … |n]eleg#nd rolul extrem 

de important pe care avia]ia avea s`-l joace, aceste ]`ri [i-au dezvoltat trupele aeropurtate. 

Astfel, anul 1939 a consemnat prima angajare efectiv` \n lupt` a unei mari unit`]i tactice 

aeropurtate sovietice destinat` s` participe, \mpreun` cu alte for]e, \n Manciuria, la respingerea 

for]elor japoneze care atacaser` Mongolia; italienii, beneficiind de excelenta 

para[ut` Salvator, cu deschidere automat`, au executat prima lor para[utare \n mas` 

la 6 noiembrie 1927. Nici rom#nii nu s-au l`sat mai prejos. Primul salt cu para[uta 

dintr-un avion a fost f`cut la 19 septembrie 1925, c#nd avia]ia militar` rom#n` a fost 

\nzestrat` cu para[ute Heineke. {i exemplele ar putea continua … 

Lucrarea, ap`rut` la Editura Ziua, \n colec]ia “Istorie”, captiveaz` [i a[teapt` parc` 

r`spunsurile noastre. |n cele peste patru sute de pagini, completate cu o serie de fotografii

Evenimente editoriale 

rupte din realit`]ile vie]ii – Vietnam, Indochina, Insula Pebble sau Entebee, autorul 

“radiografiaz`” starea actual` a for]elor speciale, subliniind necesitatea absolut` a acestora 

\n structura de for]e a oric`rei armate moderne. Are nevoie Rom#nia de for]e speciale ? 

R`spunsul pare a ni-l oferi chiar autorul: “Pe plan interna]ional, lumea traverseaz` o situa]ie 

f`r` precedent, fiind profund marcat` de ac]iunile atipice ale unor for]e ce promoveaz` 

terorismul ca mijloc de divizare a comunit`]ii interne [i interna]ionale [i de sl`bire a stabilit`]ii 

mondiale, \n general. (…) L`rgirea spectrului de riscuri neconven]ionale, 

diversificarea tipologiei crizelor [i conflictelor genereaz` provoc`ri multiple, care necesit` 

reac]ii multidirec]ionale, bazate pe mobilitate, diversitate, coeren]` [i complementaritate, 

at#t \n spa]iul intern, c#t [i \n cel interna]ional”. 

Terorismul a existat \nc` de la \nceputurile istoriei. 

Dar termenul, ca atare, a ap`rut relativ t#rziu, \n anul 

1796, \n Dic]ionarul Robert. 

De-a lungul timpului, terorismul a cunoscut diverse 

transform`ri, \ntr-o direc]ie ascendent`, desigur, dar cele 

\nregistrate la sf#r[itul secolului al XX-lea par s` aib` 

o pondere semnificativ` asupra omenirii, c`p`t#nd 

o specificitate care ne determin` s` credem c` putem 

vorbi despre un sf#r[it al terorismului clasic. 

“Sf#r[itul terorismului ? Greu de sus]inut, greu 

de realizat ! Cu siguran]`, el va dìnui, cu metamorfozele 

deja cunoscute, at#t timp c#t factorii [i condi]iile care 

i-au determinat apari]ia [i evolu]ia, l-au stimulat 

[i alimentat, vor exista”. Plec#nd, probabil, de la aceste 

considerente cu iz reotric, autorii lucr`rii Sf#r[itul 

terorismului ? – domnii general de divizie (r.) dr. Gheorghe AR~D~VOAICE, 

general de brigad` dr. Gheorghe NAGHI [i locotenent-colonel dr. Dan NI}~ – vin 

s` ne demonstreze, prin diverse [i numeroase exemplific`ri, amploarea terorismului, 

at#t cantitativ`, c#t, mai ales, calitativ`, persisten]a acestuia [i acuitatea lui. 

Din retrospectiva istoric` derulat` \n primul capitol al lucr`rii am spicuit c#teva 

exemple: zelo]ii reprezentau o ac]iune politico-religioas` cunoscut` pentru fanatismul 

cu care a rezistat domina]iei romane \n Iudeea; hitti]ii au avut un rol esen]ial at#t \n dezvoltarea 

tacticii [i strategiei militare, a tehnicii de lupt`, c#t [i \n domeniul r`zboiului psihologic, 

adev`ra]i a[i \n perfec]ionarea [i utilizarea terorii instrumentale ca mijloc de lupt` 

neconven]ional`; intimidarea grup`rilor-]int` \n Evul Mediu se realiza prin amenin]`ri, 

completate, de cele mai multe ori, cu acte violente (“noaptea Sf. Bartolomeu”). Dar, folosirea 

modern` a conceptului “teroare” \[i are r`d`cinile \n timpul Revolu]iei franceze. |n acest 

sens, Melven Rihter sublinia: “Un nou tip uman, format de revolu]ia total` a fost destinat 

s` joace un rol proeminent \n politica secolelor XIX [i XX. Revolu]ionarul de profesie 

promitea s` pun` \n practic` doctrina mi[c`rii lui \n toat` puritatea acesteia”. 

Partea a doua a lucr`rii trateaz` fenomenul din perspectiva … unui prezent c#t se poate 

de actual, dac` \mi permite]i aceast` formulare. Terorismul “zilelor noastre” a suferit 

177

178 


o muta]ie major`, noul terorism sau superterorismul particulariz#ndu-se fa]` de formele 

clasice, autorii exemplific#nd prin atacurile de la World Trade Center ('93), Dar-es-Salam 

[i Nairobi ('98), Dhabram, Arabia Saudit`, sau cele \mpotriva infanteriei marine a SUA. 

Perioada post-“r`zboi rece” a adus \n prim-plan tehnologia informa]ional`: internetul 

[i cyber-spa]iul devin noile c#mpuri de lupt` ale r`zboiului secret. Astfel, \n iunie 1997, 

un grup de separati[ti vene]ieni au trimis un program virusat unor cotidiene care criticaser` 

ocuparea de c`tre ace[tia, la \nceputul anului, a unei clopotni]e. Sau, un alt caz, \n Japonia, 

unde grup`rile teroriste au atacat sistemul computerizat de control al traficului feroviar, 

paraliz#nd, pentru c#teva ore, marile ora[e. 

Despre cele enumerate, [i multe altele, pute]i afla din paginile acestei lucr`ri “dedicate” 

terorismului, acestui “du[man de o ambi]ie nem`surat`”, care \[i difuzeaz` informa]ia rapid, 

prin medii electronice, astfel \nc#t atentatele devin mesaje de amenin]are \n sine. Un periplu 

istoric, [i nu doar at#t, lucrarea ap`rut` la Editura Antet, pe care v` invit s-o parcurge]i 

\n clipele dumneavoastr` de … odihn` creativ` ! 

Crea]ie a lui Napoleon Bonaparte (1802), 

reorganizat` sub “auspiciile” mare[alului de Saint-Cyr 

(1817), {coala Special` de la Saint-Cyr s`rb`tore[te 

\n acest an dou` secole de existen]`. Ocazia de a afla 

mai multe despre aceast` [coal` de renume ne-o ofer` 

doamna Maria GEORGESCU, cercet`tor [tiin]ific 

principal \n cadrul Institutului pentru Studii Politice 

de Ap`rare [i Istorie Militar`, care a purces la o prezentare 

a acestui l`ca[ de \nv`]`m#nt \n lucrarea 

Cade]i rom#ni la Saint-Cyr/Cadets roumains 

à Saint-Cyr, traducerea \n limba francez` apar]in#nd 

doamnei Anne-Marie Hillerin Codrescu. 

O [coal` \n care a[a-numitul “spirit saint-cyrian”, 

caracterizat prin onoare, curaj, dreptate, camaraderie, 

nu s-a estompat, \n pofida schimb`rilor, a convulsiilor [i \ncerc`rilor prin care aceast` institu]ie 

a trecut de-a lungul timpului. 

Seriozitatea preg`tirii, respectarea disciplinei militare [i obi[nuin]a cu constr#ngerile 

vie]ii de militar f`ceau parte din principiile curente ale educa]iei [i ale vie]ii cotidiene 

\n {coala de la Saint-Cyr: “Fran]a a ocupat de-a lungul istoriei un loc deosebit \n con[tiin]a 

rom#neasc`, a fost privit` ca o ]ar`-pilot a romanit`]ii, un punct de sprijin nu numai 

intelectual [i [tiin]ific, dar [i militar. Pentru unii rom#ni, Fran]a a fost o a doua patrie”. 

Lucrarea \nm`nuncheaz` elementele monografice cu biografiile [i c#teva dintre opiniile 

celor care au p`[it pragul acestei [coli. De fapt, partea a doua a lucr`rii este axat` 

pe prezentarea rom#nilor care au studiat la {coala Special` Militar` de la Saint-Cyr. 

Afl`m, astfel, c` primul elev strìn al acestei [coli, \ncep#nd cu anul 1847, a fost un rom#n, 

prin]ul Grigore Bibescu Basarab-Br#ncoveanu, fiul cel mare al domnitorului }`rii Rom#ne[ti, 

Gheorghe Bibescu.

Evenimente editoriale 

“|nceputuri modeste, dar curajoase”; “Av#nt [i declin”; “Realiz`ri [i iluzii”; “|nghe]” 

[i “dezghe]”; “Normalitate [i parteneriat strategic” – acestea ar fi punctele nodale ale lucr`rii 

ap`rute la Editura Militar`, prin sprijinul B`ncii Rom#ne pentru Dezvoltare – Groupe 

Societé Générale. 

Form#nd caractere, consolid#nd prietenii, [coala francez` a contribuit la educarea 

mai multor genera]ii de tineri, favoriz#nd [i eviden]iind valori durabile care dau for]` 

unei armate [i apropie na]iunile. 

Pentru colonelul Georgel Mihail, promo]ia 125 “Cea mai mare Fran]`”/1939, de exemplu, 

{coala de la Saint-Cyr a \nsemnat “o forma]ie a caracterului, o ambian]` de remarcabil` 

camaraderie [i stimularea unei extraordinare iubiri de patrie”. Generalul de avia]ie 

Laz`r L`z`rescu – promo]ia 117 “Joffre”/1932 – considera c` tradi]iile au avut o influen]` 

benefic` asupra educ`rii tinerilor, iar c`pitanul Iulian Costea, promo]ia 178 “{ef de batalion 

de Cointet”/1994, subliniaz` c` aceast` [coal` este “\n primul r#nd o [coal` de caractere, 

\n care cuvinte frumoase precum onoare, cinste, spirit de sacrificiu se \ntrupeaz` nu \ntr-o 

meserie, ci \ntr-un mod de via]`”. 

{i \n prezent elevii sunt recruta]i printr-un concurs exigent. {coala continu` tradi]ia 

unei preg`tiri temeinice, adapt#ndu-[i programa de \nv`]`m#nt noilor cerin]e ale artei 

[i [tiin]ei militare. Preg`tirea viitorilor ofi]eri urm`re[te trei aspecte: militar (preg`tire 

fizic`, intelectual` [i psihologic`); academic (ob]inerea unor diplome universitare) [i practica 

exercit`rii autorit`]ii, specific` [colii de la Saint-Cyr. 

Lucrarea este cea dint#i abordare din istoriografia militar` rom#neasc` relativ la prezen]a 

rom#nilor la Saint-Cyr [i la contribu]ia ulterioar` pe care ace[ti elevi au avut-o la dezvoltarea 

Armatei Rom#ne. Iar dup` lectura acestei c`r]i nu po]i spune dec#t c`, \ntr-adev`r, deviza 

\nscris` pe drapel – “Ils s’instruisent pour vaincre. Premier Bataillon de France. Honneur 

et Patrie !” – [i-a g`sit exprimarea faptic \n via]a [i activitatea fiec`ruia dintre absolven]ii 

acestei [coli. 

Selec]ie [i argumente editoriale: 

Alina UNGHEANU 

179

180 


GLOSAR NATO DE TERMENI (III) 

FA – Frontal Aviation – Field Artillery 

FAAWC – Force Anti-Air Warfare Commander 

FAC – Forward Air Controller 

FACA – Force Air Coordination Area 

FACP – Forward Air Control Post 

FAG – Force Allotment Group 

FAI – Final Acceptance Inspection 

FAMS – Force Assessment and Management 

System 

FASC – Forward Air Support Centre 

FASWC – Force Anti-Submarine Warfare 

Commander 

FBA – Flighter-Bomber Attack 

FBM – Fleet Ballistic Missile 

FBS – Flighter-Bomber Strike 

FC – Flighter Controller – Fire Control 

FCA – Functional Configuration Audit 

FCS – Fire-Control System 

FCU – Fuel Consumption Unit 

FCZ – Forward Combat Zone 

FDC – Fire Direction Centre 

FDM – Frequency Division Multiplexing 

FEB – Forward Employment Base 

FEBA – Forward Edge of the Battle Area 

FER – Force Efectiveness Report 

FEZ – Fighter Engagement Zone 

FFS – Funded Feasability Study 

FG – Force Goal 

FGA – Fighter Ground Attack 

FGL – Force Generation Level 

FH – Frequency Hopping 

FI – Finland/FIN 

FICV – Future Infantry Combat Vehicle 

FIR – Flight Information Region 

FIS – Flight Information Service 

FIVEATAF – Fifth Allied Tactical Air Force 

Southern 

FJ – Fiji 

FL – Flight Level 

F 

FLET – Forward Line of Enemy Troops 

FLEX – Fleet Exercise 

FLIP – Flight Information Publication 

FLIR – Forward-Looking Infra-Red (System) 

FLO – French Liaison Officer 

FLOT – Forward Line of Own Troops 

FLS – Forward Logistic Site/LSS/NFLS/NALSS 

FMBT – Future Main Battle Tank 

FMC – Framework Multinational Corps 

FMDZ – Forward Missile Deployment Zone 

FMM – French Military Mission 

FMS – Foreign Military Sales 

FMT – Frequency-Managed Training (nets) 

FNA – Final Network Acceptance 

FNCS – Full Naval Control of Shipping 

FNS – Full NAEGIS Site 

FNSA – French National Safety Area 

FOB – Forward Operating Base/FOL/MOB 

FOC – Full Operational Capability 

FOD – Foreign Object Damage 

FOL – Forward Operating Location 

FOM – Figure of Merit 

FORACS – Fleet Operational Readiness Accuracy 

Check Site 

FORECAP – Force Combat Air Patrol 

FORMETS – Message Text Formatting System 

FORMEX – Exercise Forms 

FOURATAF – Fourth Allied Tactical Air Force 

Central Europe 

FP – Force Proposal 

FPB – Fast Patrol Boat 

FQR – Final Qualification Review 

FR – France 

FRF – French Franc 

FRP – Financial Rules and Procedures 

FS – Flight Safety 

FSA – Forward Support Area 

– Final Site Acceptance

FSC – Fire Support Coordinator 

– Forward Scatter 

FSCC – Fire Support Coordination Centre 

FSCL – Fire Support Coordination Line 

FSE – Fire Support Element 

FSG – Forward Support Group 

FSK – Frequency Shift Keying 

FSN – French-Speaking Nation 

FSS – Forward Scatter System 

FSU – Former Soviet Union 

G/G – Ground-to-Ground 

GA – Gabon/GAB/GB – General Alert 

– Ground Attack 

GAR – General Assessement Report 

GAT – General Air Traffic 

GB – United Kingdom/GBR/UK 

GBP – Pound Sterling 

GCA – Ground-Controlled Approach 

GCI – Ground-Controlled Intercept 

GCOS – General Chief Of Staff 

GCU – Guidance and Control Unit 

GD – Grenada/GJ/GRD 

GDP – Gross Domestic Product 

GE – Georgia/GEO/GG – Germany 

– Ground Environment 

GEADGE – German Air Defence Ground 

Environment 

GEM – Ground Effect Machine 

GEO – Geostationary Orbit 

GEOREF – World Geographic Reference System 

GEP – Generic Plan 

GFA – Gun-Fire Area 

GFR – Gap-Filler Radar 

GH – Ghana/GHA 

GIN – Guinea/GN/GNI 

GIP – Generic Intelligence Plan 

GIUK – Greenland, Iceland, United Kingdom (gap) 

GLCM – Ground-Launched Cruise Missile 

HA – Haiti/HT 

HAA – Heavy Anti-Aircraft Artillery 

HAG – Helicopter Action Group 

HAGC – Helicopter Action Group Commander 

HAR – Helicopter Assault Regiment 

G 

H 

Glosar NATO 

FTC – Force Track Coordinator 

FTC-A – Force Track Coordinator Air 

FTC-S – Force Track Coordinator Surface 

FTC-SS – Force Track Coordinator Subsurface 

FTP – Final Technical Proposal 

FTX – Field Training Exercise 

FUM – Follow-Up Meeting 

FWC – Fleet Weather Centre 

FY – Financial Year – Fiscal Year 

– Former Yugoslavia/FYR 

GLONASS – Global Navigation Satellite System 

GMT – Greenwich Mean Time 

GNB – Guinea Bissau/GW/PU 

GNP – Gross National Product 

GNR – General Nuclear Response 

GOB – Ground Order of Battle/GROBAT 

GOF – Group of Forces 

GOP – Guidelines for Operational Planning 

GOS – Grade of Service 

GPALS – Global Protection Against Limited Strikes 

GPF – General Purpose Forces 

GPGS – General Political Guidelines 

GPS – Global Positioning System 

– Global Protection System 

GQA – Government Quality Assurance 

GR – Greece/GRC 

GRD – Drachma 

GRU – Grid Reference Unit 

– Military Intelligence Main Directorate 

GS – General Staff 

GSE – Ground Support Equipment 

GSM – Global System for Mobile Communications 

GSO – Geostationary Orbit 

GSP – General Strike Plan 

GT – Guatemala/GTM 

GTS – Global Telecommunications System 

GW – Guided Weapon 

GZ – Ground Zero 

HARM – High-Speed Anti-Radiation Missile 

HAS – Hardened Aircraft Shelter 

HAZCON – Hazardous Conditions 

HCU – Helicopter Control Unit 

HDC – Helicopter Direction Centre 

181

182 


HE – High Explosive 

HEC – Helicopter Element Coordinator 

HEL – High-Energy Laser 

HEP – High-Explosive Plastic 

HESH – High-Explosive Squash Head 

HET – Heavy Equipment 

HF – High Frequency (Decametric Waves) 

HFA – Helsinki Final Act 

HICAP – High Combat Air Patrol 

HIDACZ – High-Density Airspace Control Zone 

HIFR – Helicopter In-Flight Refueling 

HILEX – High-Level Exercise 

HIMEZ – High Missile Engagement Zone 

HINS – Helicopter Integrated Navigation System 

HIPAR – High-Power Acquisition Radar 

HIPIR – High-Power Illumination Radar 

HIR – Hydrostatic Impact Rocket 

HIS – Hostile Intelligence Service 

HLG – High-Level Group 

HLTF – High Level Task Force 

HLTF/R – Reinforced High Level Task Force 

IAG – International Auditing Guideline 

IAP – Instrument Approach Procedures 

IAPC – International Auditing Practices Committee 

IAR – Intelligence Area of Responsibility 

IAS – International Accounting Standard 

– Indicated Air Speed 

IAU – Infrastructure Accounting Unit 

IBA – International Board of Auditors for NATO 

IBERLANT – Iberain Atlantic Area/IBL 

IC – Iceland/IS/ISL 

ICAO – International Civil Aviation Organization 

ICAOC – Interim Combined Air Operations Centre 

ICAPS – Integrated Command Anti-Submarine 

Warfare 

ICB – International Competitive Bidding 

– International Call for Bids 

ICBM – Intercontinental Ballistic Missile 

ICM – Improved Conventional Munitions 

ICP – Infrastructure Capability Package 

– Inventory Control Point 

ICT – International Call for Tenders 

ICV – Infantry Combat Vehicle 

ID – Indonesia/IDN 

I 

HLTFST – High Level Task Force Support Team 

HLWG – High Level Working Group 

HN – Host Nation – Honduras/HND/HO 

HNIP – Host Nation In-Place (forces) 

HNS – Host Nation Support 

HOB – Height of Burst 

HOD – Head of Delegation 

HOJ – Home-on-Jam (Capability) 

HPA – High-Power Amplifier 

HPPS – High-Pressure Pump Station 

HQ – Headquarters 

HQ NORTH – Headquarters Allied Forces 

North Europe 

HRP – Helicopter Reference Point 

HSSV – High-Speed Surface Vessel 

HU – Hungary/HUN 

HUD – Head-Up Display 

HUMINT – Human Intelligence 

HUNTEX – Minehunting Exercise 

HVAC – Heating, Ventilation, Air Conditioning 

HVU – High Value Unit 

IDF – Interceptor Day Fighter 

IDS – Intrusion Detection System 

IED – Improvised Explosive Device 

IEG – Information Exchange Group 

IEPG – Independent European Programme Group 

IEPR – Initial Exercise Press Release 

IFAC – International Federation of Accountants 

IFB – Invitation For Bids 

IFCS – Improved Fire-Control System 

IFF – Identification Friend or Foe 

IFL – International Frequency List 

IFR – Inflight Refueling 

IFV – Infantry Fighting Vehicle 

IHSC – International HQ & Support Command 

IJMS – Interim JTIDS Message Standard 

IL – Israel/IS/ISR 

ILDP – Inter-Look Dormant Period 

ILS – Integrated Logistic Support 

– Instrument Landing System 

IM – Interceptor Missile 

IMAT – Independent Maritime Analysis Team 

IMC – Instrument Meteorological Conditions 

IMINT – Imagery Intelligence 

IMM – Integrated Materiel Management

IMP – Initial Military Programme 

IMREP – Implementation Report 

IMS – International Military Staff 

IMSAT – Imagery Satellite 

IN – Inertial Navigation – India/IND 

INAS – Inertial Navigation and Attack System 

INF – Intermediate (-range) Nuclear Forces 

INS – Inertial Navigation System 

– Improved Nadge Station 

INT – Intelligence 

INTREP – Intelligence Report 

INTREQ – Intelligence Request 

INTSUM – Intelligence Summary 

INVITEX – National exercises to which forces of other 

nations may be invited to participate 

IOC – Intergovernmental Oceanographic 

Commission 

– Initial Operational Capability 

IOSS – Inter-Organisations Study Section 

on Salaries & Prices 

IP – Initial Point 

IPACE – Intelligence Policy ACE 

IPAR – Improved Pulse Acquisition Radar 

IPC – Initial Planning Conference 

IPG – International Planning Group 

IPIR – Initial Programmed Interpretation Report 

IPPC – Infrastructure Payments and Progress 

Committee 

IQ – Iraq/IRQ 

IR – Iran/IRN – Infrared 

JA – Japan/JP/JPN 

JMCC – Joint Movements Coordination Centre 

JMEX – Joint Movements Exercise 

JMP – Joint Movement Plan 

JO – Jordan/JOR 

JOC – Joint Operations Centre 

JOINTEX – Joint Exercise Involving Forces of More 

Than One Service of the Same Nation 

JP – Jet Propellant 

JPAS – Joint Pension Administrative Section 

JPIC – Joint Precision Interdiction Concept 

JPWHQ – Joint Primary War Headquarters 

JRC – Joint ATAF/Army Group Reconnaissance 

Centre 

J 

Glosar NATO 

IRBM – Intermediate-Range Ballistic Missile 

IRCC – International Radio Consultative Committee 

IRCM – Infrared Countermeasure(s) 

IRCS – International Radio Call Sign 

IRDS – Infrared Detection System 

IRF – Immediate Reaction Force(s) 

IRLS – Infrared Linescan System 

IRP – Interference Reporting Point 

IRRB – Infrastructure Requirements Review Board 

IS – Information System – International Staff 

ISA – Integrated Support Area 

ISCOMICELAND – Island Command of Iceland 

ISDR – International Ship(ping) Destination Room 

ISK – Iceland Krona 

ISMO – Information System Management Office 

ISO – International Standardisation Organisation 

ISP – Identification Safety Point 

ISR – Identification Safety Range 

IT – Italy/ITA 

ITEC – Improved Theatre Nuclear Forces Emergency 

ITL – Italian Lira 

ITSEC – Information Technology Security 

ITU – International Telecommunications Union 

IUKADGE – Improved UK Air Defence Ground 

Environment 

IVC – Immediately Vital Cargo 

IVSN – Initial Voice Switched Network 

IW – Individual Weapon 

IWT – Inland Waterways Transport 

– Joint Rescue Centre 

JRCC – Joint Rescue Coordination Centre 

JRMS – Joint Reception and Movements System 

(now called ADAMS) 

JSC – Joint Steering Committee 

JSTARS – Joint Surveillance and Target Attack 

Radar System 

JSTPS – Joint Strategic Target Planning Staff 

JTAA – Joint Action Area 

JTFP – Joint Tactical Fusion Programme 

JTIDS – Joint Tactical Information Distribution 

System 

JTLS – Joint Theatre-Level Simulation 

JWG – Joint Working Group 

183

184 


KAU – Kilo Accounting Unit 

– Thousands of Accounting Units 

KAZ – Kazakhstan/KZ 

KDC – Key Distribution Centre 

KE – Kenya/KEN 

KG – Kirgyizstan/KGZ – Kyrgnyz Republic 

KI – Kiribati/KIR/KR 

LCSS – Land Combat Support System 

LDS – Launch Detection Satellite 

LE – Lebanon 

LEO – Low Earth Orbit 

LF – Low Frequency – Landing Force 

LH – Lithuania/LT/LTU 

LI – Liechtenstein/LIE/LS – Liberia 

LIDAR – Liant Detection and Ranging 

LIP – Long Term Infrastructure Programme 

LIVEX – Live Exercise 

LJF – Least-Jammed Frequency 

LLAD – Low-Level Air Defence 

LLLTV – Low-Light-Level Television 

LLP – Leased Long Lines Programme 

LLRS – Low-Level Radar System 

K 

L 

KMC – Key Mission Component 

KN – St. Christopher-Nevis/KNA/SC 

– Korea (North)/KP/PKR 

KOR – Korea (South)/KR/KS 

KU – Kuwait/KW/KWT 

KZ – Kazakhstan/KAZ 

LLTR – Low-Level Transit Route 

LMCC – LOCE Mobile Communications Centre 

LMG – Light Machine-Gun 

LNO – Limited Nuclear Option 

LO – Slovakia/SK/SVK – Liaison Officer 

LOAC – Laws of Armed Conflicts 

LOC – Lines Of Communications 

LOCE – Linked Operational Intelligence Centres 

Europe 

LOCPOD – Low-Cost Powered Dispenser 

LOG – Logistics 

LOGASREQ – Logistic Assistance Request 

LOGASSESSREP – Logistic Assessment Report 

LOGDEFICIENCY – Logistic Deficiency 

LOGEX – Logistic Exercise 

Selec]ie [i prezentare: 

Alina UNGHEANU

A NE |NTOARCE LA ADEV~R 

| 

ncerc s` aduc în aten]ia cititorilor 

o buc`]ic` de c`rbune 

[i un diamant. C#t` diferen]` ! 

C`rbunele murd`re[te; aprins, absoarbe 

oxigenul [i eman` gaz asfixiant. Diamantul, 

în schimb, este limpede, scânteietor: prime[te 

lumina pân` în profunzimea sa 

[i o retrimite, mai frumoas` ca la început; 

apoi, este puternic` [i, totodat`, fragil`. 

De aceea este nevoie s` o protej`m. Iat` 

pre]ul sù. Ca orice lucru frumos [i pre]ios, 

cost` ! 

C`rbunele [i diamantul sunt f`cute 

\ns` din acela[i element: carbonul. Diamantul 

este carbon pur, c`rbunele este carbon 

Preot colonel Florin BUHALEA 

amestecat cu mai multe impurit`]i; dac` ar fi 

purificat, [i buc`]ica de c`rbune ar deveni 

un diamant. Pentru a elibera carbonul 

de impurit`]i [i a-l face diamant pur este 

nevoie de existen]a unor temperaturi 

foarte mari în cuptoarele speciale. 

Din punctul de vedere al p`catului, 

omul este un c`rbune (Ps. 50, 7), dar este 

f`cut s` fie diamant. Pentru a se purifica, 

necesit` o temperatur` ridicat`, care este 

dat` cu ajutorul lui Dumnezeu [i a implic`rii 

proprii: “Dumnezeu, care ne-a creat f`r` 

de noi, nu a voit s` ne mântuiasc` f`r` 

de noi” (Sf. Augustin). Iat` secretul [i minunea 

de a fi un pre]uit diamant ! 

Sântem c`rbune: este important s` o [tim ! 

Se afl` \n tipar o carte provocatoare 

a sociologului francez Flahault. Firul ro[u 

al acestei c`r]i este rùl, o chestiune 

ignorat` de gândirea contemporan`, 

deoarece este influen]at` de spiritul iluminist 

[i al umanismului progresist din ultimele 

dou` secole. 

Sensul p`catului, al rùlui, dispare atunci 

când se pierde sensul lui Dumnezeu: atunci 

când este rupt raportul personal eu (omul) 

– Tu (Dumnezeu). De aici se pierde sensul 

moral [i distinc]ia între bine [i rù. 

Filosoful Sartre condenseaz` aceast` 

dram` contemporan` scriind: “Nu exist` 

nici bine, nici rù [i nu exist` nimeni 

care s`-mi dea ordine, apoi eu sunt 

un om, fiecare om trebuie s`-[i inventeze 

propria strad`”. De aceea[i p`rere 

este [i Nietzsche: morala supraomului 

are ca fundament un teren unde nu exist` 

distinc]ie între bine [i rù. {i Paul Claudel, 

voind s`-[i ajute prietenul, pe André Gide, 

s` se întoarc` pe calea cea dreapt`, 

îi scrie: ”Un lucru este s` p`c`tuie[ti 

îndurerându-te, [tiind c` se ac]ioneaz` rù, 

dorind de a face mai bine; [i un alt lucru este 

s` crezi c`, ac]ion#nd bine, se ac]ioneaz` 

bine, spun#nd-o [i lùd#ndu-te”. 

Aceasta este condi]ia omului din timpurile 

noastre: a numi bun ceea ce ne place, 

a identifica binele prin cùtarea egoist` 

a instinctului. Numai c`, a trì ca [i cum 

Dumnezeu nu ar exista sau nu ar intra 

în calculele noastre, genereaz` întunecarea 

sensului responsabilit`]ii personale [i deci 

a libert`]ii; ceea ce se întâmpl`, se spune, 

este un incident, o fatalitate. 

185

186 


Elsa Morante, cu un pesimism f`r` 

speran]`, spune c` oamenii [i animalele 

se mi[c` aproape domina]i de un destin 

orb, care îi duce c`tre distrugere; nu este 

nimic de f`cut, intr` ca ni[te ro]i într-un 

angrenaj, din care este imposibil s` ie[i. 

Sigmund Freud, de asemenea, vorbe[te 

despre rù; pentru el, izvorul rùlui este 

incon[tientul, sensul p`catului este deci 

o boal` a psihicului, de care trebuie 

s` ne vindec`m. Pentru Marx, rùl 

nu este în om, ci în structurile perverse 

ale societ`]ii; pentru aceasta trebuie 

schimbate structurile. Astfel, sociologii 

v`d omul ca un produs al societ`]ii, 

un element în totalitate condi]ionat de presiunea 

social` [i a elementelor ambientale. 

Existen]iali[tii, în schimb, percep 

omul ca pe ceva abandonat curentului 

timpului; pentru aceasta, omul nu mai 

este o fiin]` liber`. |n consecin]`, p`catul 

nu mai exist`. Se paseaz` comod responsabilitatea 

fa]` de rù, se descarc` de tot, 

asupra omului singur. Profetul Isaia 

spune: “Vai de cei care numesc bine rùl, 

care schimb` întunericul în lumin` 

[i lumina în întuneric” (Is. 5.20). Suntem, 

a[adar, oameni-“c`rbune” [i, adesea, de prea 

multe ori chiar, nu vrem s` o recunoa[tem. 

Putem fi diamante: important este s` vrem ! 

“Exist` o tenta]ie care dintotdeauna întinde 

curse – scrie Papa Ioan Paul al-II-lea – 

... aceea de a gândi c` rezultatele depind 

de capacitatea de a face [i de programare. 

Desigur, Dumnezeu ne cere o real` colaborare 

cu harul sù [i deci ne invit` s` investim 

toate resursele noastre de inteligen]` 

[i de operativitate. Dar, vai, s` uit`m 

c` “f`r` Cristos nu putem face 

nimic”... S` ne întoarcem la adev`rul 

despre om, la adev`rul lui Dumnezeu, 

la Crucea lui Cristos, la lumina ra]iunii, 

acesta este drumul purific`rii pentru 

a deveni diamante”. 

Libertatea este o not` esen]ial`, o dimensiune 

interioar` a omului, care îl face capabil 

s` r`spund` de actele sale; o asemenea 

libertate nu este numai o scutire de leg`turile 

externe, ci capacitatea de a ac]iona 

corect, conform unei sc`ri de valori \nscrise 

în natura omului, în inima omului. Aici, singuri 

cu Dumnezeu, va r`suna vocea con[tiin]ei, 

sinteza între libera orientare a voin]ei 

[i normele [i valorile pentru o ac]iune uman`. 

Dou` lumini str`lucesc: ra]iunea [i revela]ia. 

Spune Conciliul Vatican II: “Cristos 

reveleaz` în mod deplin omul omului 

[i îi manifest` înalta sa voca]ie” (Gaudium 

et spes, 22). Iat` deci c` “omul are o lege scris` 

de Dumnezeu în inima sa: din a asculta 

de ea rezult` demnitatea sa”. 

Omul este corupt de p`cat – r`d`cina 

tuturor relelor. Dac` se vindec` omul, 

vom avea structuri bune, rela]ii bune, 

armonie în crea]ie. “Dac` tu ai merge 

în ascultarea lui Dumnezeu, spune profetul 

Baruh, vei fi mereu în pace”. Pentru aceasta, 

omul trebuie “s`-[i deschid` m`car pu]in 

u[a propriei inimi…, restul îl va face 

Dumnezeu” (M. Winowska). Numai a[a inima 

noastr` va fi mai pu]in nelini[tit`.

CALENDAR ECUMENIC 

IULIE 

1.L. + Sf. Ier. Leontie de la R`dù]i; Sf. doctori f`r` de argin]i Cosma [i Damian 

Sf. Gal, episcopul 

2.M. +A[ezarea ve[mântului N`sc`toarei de Dumnezeu în Vlaherne; + Sf. Voievod {tefan cel Mare 

Sf. Otto, episcopul [i Sf. mc. Blandiana 

3.M. Sf. Mc. Iachint; Sf. Anatolie, patriarhul Constantinopolului 

Sf. Ap. Toma 

4.J. Sf. Andrei, episcopul Cretei; Sf. cuv. Marta 

Sf. Elisabeta a Portugaliei 

5.V. + Sf. cuv. Atanasie din Aton; Sf. cuv. Lampadie; Sf. cuv. mc. Ciprian 

Sf. Anton Maria Zaccaria, preotul; Sf. Filomena 

6.S. Sf. cuv. Sisoe cel Mare; Sf. mc. Lucia; Sf. Arhip [i Filimon 

Sf. Maria Goretti, fecioara 

7.D. Sf. M. mc. Chiriachi; Sf. cuv. Toma din Maleon [i Acachie de la Scara; Duminica a 2-a dup` Rusalii 

Sf. Felix; Duminica a 14-a de peste an 

8.L. Sf. M. mc. Procopie; Sf. mc. Epictet [i Astion 

Sf. Aquilla [i Priscilla; Sf. Virginia 

9.M. Sf. sfin]i]i mc. Pangratie [i Chiril; Sf. mc. Andrei [i Prov 

Sf. Veronica Giuliani, fecioara 

10.M. Sf. 45 de Mucenici din Nicopolea Armeniei, Sf. cuv. Antonie de la Lavra Pecerska 

Cei 7 fii ai sf. Felicitas fecioara; Sf. Anton Pecerskij 

11.J. Sf. M. mc. Eufimia; Sf. Olga, împ`r`teasa Rusiei; Sf. mc. Marcian 

Sf. BENEDICT, abate, patron al Europei 

12.V. Sf. mc. Proclu [i Ilarie; Sf. Veronica 

Sf. Ioan Gualberto, abate 

13.S. Soborul sf. Arhanghel Gavriil; Sf. cuv. {tefan Savaitul 

Sf. Henric împ`ratul; Sf. Eugen episcopul 

14.D. Sf. ap. Achila; Sf. cuv. Just [i Iraclie; Duminica a 3-a dup` Rusalii 

Sf. Camil de Lellis, preotul; Duminica a 15-a de peste an 

15.L. Sf. mc. Chiriac [i Iulita; Sf. cuv. Iosif, arhiepiscopul Tesalonicului 

Sf. Bonaventura, episcopul; Sf. Vladimir 

16.M. Sf. sfin]it mc. Antinoghen [i cei 10 ucenici ai lui; Sf. Avudin [i Faust 

Sf. Fec. Maria de pe Muntele Carmel 

17.M. Sf. M. mc. Marina; Sf. Eufrasie, episcopul Ienopolei 

Sf. Alexie; Sf. Marina 

18.J. + Sf. mc. Emilian de la Durostor; Sf. mc. Iachint 

Sf. Frederic episcopul 

* Prin str`dania Sec]iei Asisten]` Religioas` din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, continu`m prezentarea 

devenirii cre[tine \n fundamentele ei, ortodox` [i romano-catolic`. 

187

19.V. 

20.S. 

21.D. 

22.L. 

23.M. 

24.M. 

25.J. 

26.V. 

27.S. 

28.D. 

29.L. 

30.M. 

31.M. 

1.J. 

2.V. 

3.S. 

4.D. 

5.L. 

6.M. 

7.M. 

8.J. 

9.V. 

188 


Sf. cuv. Dia [i Teodor, episcopul; Sf. cuv. Macrina, sora Sf. Vasile cel Mare 

Sf. Arsenie, pustnicul 

+ Sf. M`ritul Prooroc Ilie Tesviteanul 

Sf. Ilie, profetul; Sf. Aurel, episcopul 

Sf. cuv. Simeon cel nebun dup` Hristos [i Ioan; Sf. prooroc Iezechiel; Duminica a 4 a dup` Rusalii 

Sf. Lauren]iu din Brindisi; Sf. Daniel profetul; Duminica a 16-a de peste an 

Sf. Mironosi]` [i întocmai cu apostolii Maria Magdalena; Sf. cuv. Marcela 

Sf. Maria Magdalena 

Aducerea moa[telor Sf. sfin]it mc. Foca; Sf. mc. Trofim [i Teofil 

Sf. BRIGITTA, c`lug`ri]a, patroan` a Europei 

Sf. mc. Hristina; Sf. mc. Ermoghen 

Sf. Cristina, fecioara 

Adormirea Sfintei Ana; Sf. Olimpiada [i Eupraxia 

Sf. IACOB, apostolul; Sf. Valentina, fecioara 

Sf. sfin]it mc. Ermolae; Sf. mc. Parascheva 

Sf. Ioachim [i Ana 

+ Sf. M. mc. [i t`m`duitor Pantelimon; Sf. cuv. Antuza; Sf. cuv. Marcel 

Sf. Pantelimon, medicul 

Sf. apostoli [i diaconi Prohor, Nicanor, Timon [i Parmena; Duminica a 5-a dup` Rusalii 

Sf. Victor I [i Inocen]iu I, papi; Duminica a 17-a de peste an 

Sf. mc. Calinic, Veniamin [i Mamant; Sf. mc. Teodota 

Sf. Marta 

Sf. apostoli Sila, Silvan, Crescent [i Andronic; Sf. mc. Iulita (L`sata secului pentru Postul Sfintei Marii) 

Sf. Petru Crisologul episcopul 

Sf. [i dreptul Evdochin; Sf. Iosif din Arimateea (Începutul Postului Sfintei Marii) 

Sf. Igna]iu de Loyola 

AUGUST 

Scoaterea Sfintei Cruci; Sf. 7 mucenici Macabei 

Sf. Alfons de Ligouri, episcopul 

Aducerea moa[telor Sf. Întâi Mucenic [i Arhidiacon {tefan; Binecredinciosul Împ`rat Justinian 

Sf. Eusebiu de Vercelli, episcopul; Sf. Petru Iulian Eymard, preotul (Por]icuncula) 

Sf. cuv. Isachie, Dalmat [i Faust; Sf. mironosi]` Salomeea 

Sf Lidia, ucenica sf. Paul 

Sf. 7 tineri din Efes; Sf. cuv. mc. Evdochia; Duminica a 6-a dup` Rusalii 

Sf. Ioan Maria Vianney, preotul; Duminica a 18-a de peste an 

Înaintepr`znuirea Schimb`rii la Fa]`; + Sf cuv. Ioan Iacob de la Neam] 

Sfin]ire Bazilicii “Sf. Maria cea Mare” 

+ Schimbarea la Fa]` a Domnului (Dezlegare la pe[te) 

SCHIMBAREA LA FA}~ A DOMNULUI 

+ Sf. cuv. Teodora de Sihla; Sf. mc. Dometie Persul; Sf. Narcis, Arhiep. Ierusalimului 

Sf. Sixt al II-lea, pap`; Sf. Caietan 

Sf. Emilian M`rturisitorul, episcopul Cizicului; Sf. Miron, episcopul 

Sf. Dominic, preotul 

Sf. ap. Matia; Sf. mc. Antonin 

SF. TEREZA BENEDICTA A CRUCII (Edith Stein), fecioara, patroan` a Europei

10.S. 

11.D. 

12.L. 

13.M. 

14.M. 

15.J. 

16.V. 

17.S. 

18.D. 

19.L. 

20.M. 

21.M. 

22.J. 

23.V. 

24.S. 

25.D. 

26.L. 

27.M. 

28.M. 

29.J. 

30.V. 

31.S. 

Calendar ecumenic 

Sf. mc. Lavren]ie, arhidiaconul, Xist [i Ipolit 

Sf. LAUREN}IU, diaconul 

+ Sf. Nifon, Patriarhul Constantinopolului; Sf. mc. Arhidiacon Evplu; Duminica a 7-a dup` Rusalii 

Sf. Clara, fecioara; Duminica a 19-a de peste an 

Sf. mc. Fotie [i Anichit; Sf. Pamfil 

Sf. Anicet, pap` 

Mutarea moa[telor Sf. cuv. Maxim M`rturisitorul; Sf. cuv. Xenia (Odovania Praznicului 

Schimb`rii la Fa]`) 

Sf. Pon]ian, pap`; Sf. Hipolit, preotul 

Înaintepr`znuirea Adormirii Maicii Domnului; Sf. Prooroc Mihea 

Sf. Maximilian Kolbe, preotul 

+ Adormirea Maicii Domnului 

+ ADORMIREA MAICII DOMNULUI; Sf. Tarciziu, mc. 

Sfânta Mahram` a Domnului; Sfin]ii Martiri Brâncoveni Constantin Vod` cu cei patru fii ai sì, 

Constantin, {tefan, Matei [i sfetnicul Ianache 

Sf. {tefan, rege 

Sf. sfin]it mc. Miron; Sf. mc. Straton, Ciprian [i Tirs 

Sf. Iacint, preotul 

Sf. mc. Fluor [i Lavru; Sf. Polien; Duminica a 8-a dup` Rusalii 

Sf. Iuliana, muceni]a; Duminica a 20-a de peste an 

Sf. mc. Andrei Stratilat; Sf. Timotei, Agapie [i Tecla 

Sf. Ioan Eudes, preotul 

Sf. Prooroc Samuel; Sf. mc. Eliodor [i Sever 

Sf. Bernard, abatele 

Af. Ap. Tadeu; Sf. Donat diaconul, Romul preotul, Silvan, diaconul, [i Venust 

Sf. Pius al X-lea, pap` 

Sf. mc. Agatonic, Antuza, Zotic, Irineu [i Or 

Sf. Fecioar` Maria, Regin` 

+ Sf. Mc. Lup; Sf. mc. Irineu, episcop de Lugdunum (Odovania Praznicului Adormirii Maicii Domnului) 

Sf. Roza de Lima, fecioara 

Sf. sfin]it mc. Eutihie; Sf. Tation 

Sf. BARTOLOMEU, apostolul 

Aducerea moa[telor Sf. Bartolomeu; Sf. Ap. Tit; Duminica a 9-a dup` Rusalii 

Sf. Ludovic, rege; Sf. Iosif de Calasanz, preotul; Duminica a 21-a de peste an 

Sf. mc. Adrian [i Natalie; Sf. mc. Atic 

Sf. Cezar de Arles, episcopul 

Sf. cuv. Pimen; Sf. mc. Eutalia; Sf. mc. Fanurie [i Osie, episcopul 

Sf. Monica 

Sf. cuv. Moise Etiopianul; Sf. mc. Diomid; Sf. Ana Prooroci]a 

Sf. Augustin, episcopul 

+ Tìerea Capului Sf. Prooroc Ioan Botez`torul; Sf. cuv. Teodora (post) 

Martiriul Sf. Ioan Botez`torul 

Sfin]ii Alexandru, Ioan [i Pavel cel nou, Patriarhii Constantinopolului 

Sf. Felix, preotul 

Punerea în racl` a brâului Maicii Domnului 

Sf. Raimund Nonnatus, cardinal 

189

190 


A B S T R A C T S 

War and post-modernity 

• LTC Costinel PETRACHE 

The possible influences of post-modernity on war through its theoretical infrastructure – military 

art • Making the relation between the globalizing reality and the reaction to it the most favourable 

one • Rediscovering military art within the post-modernity equation 

Operational requirements concerning the structure of the Romanian Armed Forces 

for counter risks and asymetrical threats 

• BG Ph D Visarion NEAGOE 

Set up of fighting structures • Set up of joint operational commands • Military structures’ 

flexibility • Structures–nucleus • Directions of action 

Synergy of forces – requirement and result of the set up of modern military systems 

• COL Vasile VARTOLOMEI 

• MAJ Dorel BEJAN 

Optimization of the force groupings functioning • Self-organization capability • Synchronic 

and efficient cooperation • Action initiation and planning • Set up of the grouping designated 

for operation conduct 

Migratory movements. Their consequences on the security of the West European 

countries 

• BG Ph D Giovanni SULIS 

Characteristics of the phenomenon • Absence of the oposition between culture and religion • 

Pendulons character of the Eastern migrations • “Rigid” strategies • “Flexible” strategies • 

Eastern wave 

Considerations on the revolution in the military art 

• LTC Crì[or-Constantin IONI}~ 

Preconditions of RAM – doctrine, organization/culture, technology • “Signs” of the first revolution 

in the military art • RAM characteristics during the history • Golf War – between experiment 

and applications 

The pattern of strategic operation on a theatre 

• BG (ret) Ph D Gheorghe BALABAN 

Forces structure and plans • Geographical characteristics of the military actives theatre • 

Combat capabilities when calculating the ratio of forces • Operational shaping

Abstracts 

Management of the communication process during crisis situations 

• COL Eng Nicolae ROTARU 

The complexity of the communications process • Managerial control of the information given • 

The PR specialist – “the main actor” of the operations theatre • Communication abilities • 

Phases of the “informational permeability” 

The specific character of the joint military operation planning process in the North- 

Atlantic Alliance 

• COL Ion CER~CEANU 

• MAJ Mihai BURLACU 

Operational planning system • Political-military estimation process • Potential military options 

of answer • Planning initiation • Plans’ development and approval • Force activity and plan’s 

execution 

Early warning and surveillance forces 

• COL Octavian DUMITRESCU 

Active forces – componence and missions • Territorial forces • Credible defensive capacity • 

Eary warning and surveillance forces – structure, procedures, operational techniques 

Territorial military bordies competence in emergencies 

• LTC Georgel RUSU 

Dimensions of the military bordies competence • The civil society control over military 

authority • Completion and mobilization by means of good requisition • Normative regulations 

• The service of economy mobilization and the territory preparation for defence 

The conflict in Afganistan. Procedures for military actions conduct and air and air 

defence engagement 

• LT Commander Florinel-Dumitru ZAI} 

Air campaign • Objectives of the military actions • Cruise missiles • Strategie air raid • Fighter 

bombers • Air and air defence • Engagement procedures 

Military actions in the aerial environment 

• COL Gheorghe MOTOC 

Air war • Characteristics of the military actions conducted in the aerial environment • Air space 

– war relation • Outer space – observation and research • Special forces and means 

NATO and UE in the Balkans. Elements of comparative analysis 

• LT Daniel C~LIN 

Conflicts in the Balkans • Balladur Pact • Contact Group and its plan for peace • System 

of Albanian “financial pyramida” • EU implication in South-Eastern Europe • NATO in the Balkans 

• Kosovo crisis • FYROM crisis 

191

192 


From “no dead people” concept to regionale intervention 

• Ion C|NDEA 

Hybrid structure of uni-multipolarity • Modern form of the “powers’ concert” • “No dead people” 

concept and technology of the military actions • Risks against security of SUA 

Main factors of the air defence structures set up within the operational groupings 

• LTC Marian ANDRONE 

Operational grouping – concept and characteristics • Air defence actions at peace time • Types 

of actions conducted during the air counterstroke • Action modular entities – factors and criteria 

• Specific features of an air defence system of the operational grouping 

Information war in the modern armed conflicts 

• LTC Mircea {UTEU 

Conceptual developments • Information technology • Settlement of conflicts • Aim of information 

war • Action leves • Fields of activity and objectives 

• NATO and PfP (XI) – Member states: Össtereich, Poland, Portugal 

NATO and PfP – realities of the geopolitical and geostrategic area • European political 

and military solidarity • NATO and PfP – the truth of the new European and Euroatlantic 

architecture 

The opportunity of competence 

• LTC Ioan CUCEA 

Exercise scenario • Exercise planning process • Specific functions • Contingents’ training • 

Main criteria of the functions’ negotiation process • Romania’s delegation 

Romanian Air Force in the Combined Joint Task Force 

• CPT Commander Lauren]iu SIMIONESCU 

Deployment and redeployment phases – planning and execution • Reduced air transport capabilities 

• Long working schedule • Technical competitivity • Airship capabilities – “technological 

gap” 

Naval Forces 

• LTC Commander Ady LUPA{CU 

Competence, transparency, objectivity • Discentralized training • NATO procedures • 

Amphibious component • Reconnaissance actions • Complete integration • Maritime 

component 

Land Forces 

• LTC Ion {AM 

Decision positions in the commanding structures • The monitorization actions • Limited reconnaissance 

missions • Standard operating procedures • Logistic support

Abstracts 

The actual communications system organization 

• MAJ R`zvan VASILE 

• CPT Dan }IG~NU{ 

Fundamental objectives • Operational exigences • Commanders responsabilities • Minimal 

capabilities • Actual communications and informatics system characteristics 

Romanian PSYOPS 

• CPT Viorel MIH~IL~ 

• CPT Valentin VASILE 

Preliminaries of PSYOPS integration • NATO/PfP combined exercises • Real missions • 

Support element in the psychological operations – command and concept structure • 

Clasifications, redefinition, negotiations 

Juridical provisions for the peace support or humanitarian actions 

• LTC Marian ILIE 

Statute of the personnel • Legal assistance • Jurisdiction • Operational law • Informations 

on Host Nation • Environment protection • Arm possession and using • Self-defence right 

Avantgarde of media communication 

• MAJ Liviu FLUTUR 

Allied Press Center • Structural and operational principles of PR activity • Active public 

information • National specific character • Correctness of information 

“Military Romanian” – Restitutions: Evolution of the Romanian Armed Forces’ organization 

within the constitutional framework 

• CPT Valeriu {ELESCU 

Land property and military service • Disorganization of the Armed Forces • Earthly reigns • 

Regime of the Organic Regulations • Regular troops • Epoch of {tirbei Ruler 

The return to truth 

• COL Priest Florin BUHALEA 

The man between coal and diamond • I (man) – you (Good) relation • Good and selfishness • 

Unconscionsness – spring of evil • Reason and revelation 

Versiunea \n limba englez`: 

Adriana-Elena COSTACHE 

193

194 


|n aten]ia colaboratorilor 

no[tri de-acum [i viitori ! 

V` rug`m ca textele trimise redac]iei spre a fi publicate s` fie \nso]ite 

de \nregistrarea lor magnetic`, s` con]in` maximum 8 pagini, 

s` fie redactate \n Word, font Century sau TimesRomanR, size 14, spa]iate 

la un r#nd [i jum`tate, utiliz#nd op]iunea justify; ilustra]ia grafic` 

(scheme, figuri, h`r]i, imagini) s` fie realizat` cu ajutorul programului 

CorelDraw. 

Spa]iul tipografic de care dispunem, destul de generos de altfel, 

nu poate suporta presiunea unui num`r exagerat de pagini, fapt care 

ne \mpiedic` s` public`m produc]ii publicistice, altminteri valoroase. 

Pentru optimizarea colabor`rii cu Dumneavoastr`, o dat` cu trimiterea 

articolelor, v` rug`m s` preciza]i [i modalit`]ile operative prin care putem 

lua leg`tura (telefon, fax, e-mail, adresa institu]iei etc.). 

Articolele se trimit pe adresa redac]iei revistei G#ndirea militar` 

rom#neasc`. 

Reamintindu-v` c` manuscrisele nu se \napoiaz` [i mul]umindu-v` 

pentru \n]elegere, a[tept`m \n continuare cu interes [i speran]` 

elabor`rile Dumneavoastr`. 

Redac]ia

Revista-3.pdf

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?