Revista-3.pdf

MANAGEMENTUL PROCESULUI
COMUNICA}IONAL ÎN SITUA}II DE CRIZ|
Colonel ing. Nicolae ROTARU
omunicarea uman`, chiar atunci când prezint` sau sus]ine disputa, diferendul,
conflictul, criza, dar [i repercusiunile acestora, este un liant social, un modus
vivendi ([i operandi !) al societ`]ii, evoluând în “corsete” argumentative,
\n superprofesionalizare [i … mondializare. Invita]ia la dialog reprezint` preferin]a
(recomandarea) unanim` ce accede disensiunilor care evolueaz` spre violen]`,
demonstrându-se astfel virtutea de factor social coeziv al comunic`rii.
Comunicabilitatea [i comprehensibilitatea, desigur, mai ales în situa]ii de criz`,
presupun, pentru o analiz` social` benefic`, dihotomiz`ri legate de domeniul evolu]iei
[i al rela]iilor statornicite în societatea uman`.
O prim` separa]ie o reprezint` cuplul de factori (diada existen]ial-rela]ional`)
“comunicare-informa]ie”, depinzând, la urma urmei, de instrumentul indispensabil prin care
gândirea ac]ioneaz` asupra realit`]ii obiective, asupra revel`rii “lumii” înconjur`toare,
adic` limbajul. Acesta, fie c` e oral, fie c` e scris, trebuie s` fac` posibil (audio-vizual
[i mintal-imaginativ) drumul comunica]ional cu patru puncte obligatorii de trecere: indiciul,
semnul, simbolul [i semnalul.
F`r` informa]ie, comunicarea nu presupune acel “praxis cognitiv” într-un raport
simbiotic cu acea cultur` de care vorbea Edgar Morion1 , eficien]a acesteia fiind dat`,
pe de-o parte, de existen]`, completitudine, vehiculare [i vitez`, iar pe de alt` parte,
de înrâurirea rela]ional` asupra comunic`rii în organizarea social` [i de efectul (informa]ional,
interpretativ, culturalizator, recreativ etc.) avut în plan func]ional. De aici, necesitatea binar`
a unui sens [i a unei referin]e, cum spune Iulian Popescu2 , analizând tipologiile
comunica]ionale (activ-pasiv, pasiv-activ, activ-activ [i pasiv-pasiv) propuse de Denis McQuail
“pentru a revela rela]ia complementar`, complex`, interac]ional` dintre structurile
comunica]ionale [i organizarea social`”.
Cu atât mai mult, în situa]ii de criz`, cunoa[terea mecanismului interac]ional informa]ie-comunicare,
în func]ie de norme [i rela]ii de putere, este o necesitate.
“Comunicarea r`mâne factorul coagulant al grupului, spune autorul citat3 C
, chiar
[i în momentul când în aceast` structur` închis` (cum sunt [i subunit`]ile militare – n.m.)
apar diferen]e de opinii, situa]ii conflictuale care pot conduce la marginalizare, la scoatere
în afara grupului a disiden]ilor. Dar, ceea ce trebuie remarcat, este faptul c` aceste grupuri
mici, în care informa]ia circul` orizontal, î[i creeaz` totu[i “obi[nuin]e” care dau na[tere
unor “linii de influen]`” ce coreleaz`, dirijeaz` [i imprim` activit`]ii o anumit` direc]ie.
De[i nu sunt înc` institu]ionalizate, aceste “linii de influen]`” anticip` în mod “natural”,
la nivel micro-social, structurile de for]` care ac]ioneaz` la nivelul macro-social al societ`]ilor,
33