Revista-3.pdf

84
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2002
Criza
din Kosovo
Când NATO a lansat, la 24 martie 1999, campania aerian`
împotriva Republicii Federale Iugoslavia, situa]ia din Kosovo
se caracteriza prin violen]` etnic` în continu` cre[tere, înc`lc`ri
flagrante ale legii [i ordinii, abuzuri în domeniul drepturilor omului [i refuzul guvernului
de la Belgrad de a c`uta (sau a accepta) o solu]ie politic`.
Majoritatea popula]iei albaneze, reprezentând circa 90% din popula]ia provinciei, fusese
nevoit` s` aleag` calea exilului. Misiunea OSCE de verificare (Kosovo Verification Mission
– KVM) a trebuit s` se recunoasc` dep`[it`. For]ele paramilitare albaneze (Armata
de Eliberare din Kosovo – UCK), precum [i for]ele sârbe[ti, deveniser` tot mai active.
Obiectivele NATO în campania aerian` au fost:
➫ s` asigure încetarea tuturor ac]iunilor militare precum [i a violen]elor;
➫ s` asigure retragerea din Kosovo a for]elor militare, de poli]ie [i paramilitare;
➫ s` conving` regimul de la Belgrad s` fie de acord cu prezen]a unei for]e militare
interna]ionale, s` permit` întoarcerea refugia]ilor, s` fac` dovada dorin]ei de a respecta
[i aplica prevederile Acordurilor de la Rambouillet.
Principiile avute în vedere de Alian]` în desf`[urarea campaniei aeriene de bombardament
au fost foarte “generoase”, dou` dintre acestea fiind extrem de importante:
❖ Selectarea ]intelor tactice (puncte de comand` de artilerie [i infanterie, vehicule
militare etc.) sau strategice (cl`diri guvernamentale, rafin`rii, c`i de acces). Bilan]ul
eficacit`]ii loviturilor aeriene ale NATO este destul de controversat, la aceast` situa]ie
contribuind [i e[ecurile înregistrate prin bombardarea ambasadei Chinei la Belgrad,
precum [i a unor convoaie de refugia]i kosovari.
❖ Minimalizarea riscurilor în rândul popula]iei civile (“collateral damages”). Dup`
estim`rile NATO, num`rul victimelor din rândul popula]iei civile se ridic` la 488-527 de persoane,
în timp ce estim`rile iugoslave sunt mult mai “generoase”: 1 200-5 700 de persoane 10 .
Cu siguran]`, adev`ratul num`r va fi greu de aflat, dar, indiferent de valoarea sa, va constitui
o nou` m`rturie a faptului c` nu exist` conflicte f`r` victime nevinovate.
Primele elemente ale For]ei din Kosovo condus` de NATO (KFOR) au p`truns
în provincie pe 12 iunie 1999. KFOR cuprindea ini]ial aproximativ 50 000 de militari.
În prezent, KFOR num`r` circa 46 000 de militari, inclusiv un contingent rusesc de aproximativ
3 150 de militari.
Realiz`rile KFOR pot fi sintetizate astfel:
➫ circa 1 400 000 de refugia]i au revenit în Kosovo (840 000 din Albania, 550 000
din FYROM);
➫ opera]iuni de deminare;
➫ protec]ia popula]iei minoritare (de data aceasta … sârbi, ]igani).
Desigur, prezen]a trupelor NATO în Kosovo a însemnat [i confruntarea permanent`
cu o serie de provoc`ri, printre care:
• descurajarea izbucnirii unui nou conflict în regiune (criza din FYROM s-a dovedit a fi
o urmare oarecum fireasc` a momentului Kosovo);
• crearea unui mediu sigur din punct de vedere multietnic [i multicultural – s-a dovedit
a fi extrem de dificil de realizat, chiar [i în prezent existând fric]iuni între comunitatea sârb`,
mult redus` numeric, [i popula]ia albanez`;