Revista-3.pdf

comunicare [i criz\ • comunicare [i criz\ • comunicare [i criz\
38
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2002
Cel mai bine sintetizat aspect al “randamentului comunic`rii” mi se pare
cel al lui D. Ungureanu, care invoc` [apte trepte ale “permeabilit`]ii informa]ionale”,
perfect compatibile comunic`rii de tip militar. Între surs` (manager, leadership,
comandant) [i receptor (executant de ordine [i raportor de “feed-back”) exist`
un anume “ce” explicativ, multiplicat pentru surs` de dou` ori (ce dore[te s` comunice,
ce comunic` real), iar pentru receptor, de cinci ori (ce aude, ce ascult`, ce în]elege,
ce accept`, ce re]ine). {i, desigur, în cazul procesului comunica]ional militar,
în situa]ie de încordare, un indispensabil alt “ce”: ce reac]ie (oportun`, a[teptat`,
rapid`, eficace, costisitoare, valoroas`, acceptat` etc.) are acel receptor (executant).
Putem concluziona c`, a[a cum exist` o m`iestrie a transmiterii de mesaje
emo]ional-persuasive, trebuie s` existe [i o art` (o apeten]` constant`) a recept`rii
[i ac]iunii. Altfel, între surs` [i beneficiar nu exist` doritul canal deschis (hot line)
activ, eficace, bi- [i multilateral accesibil.
În arhitectura comunica]ional`, piatra de temelie o constituie, indubitabil,
informa]ia. Pentru a atrage aten]ia asupra noii abord`ri militare a informa]iei
(component` determinat` a r`zboiului clasic, parte preponderent` a conflictelor
moderne), unii speciali[ti militari invoc` patru aser]iuni (legi ale informa]iei
din arsenalul atribuit inginerului Edward A. Murphy jr. din For]ele Aeriene ale SUA),
astfel: “Informa]ia pe care o ai nu este cea pe care o vrei”; “Informa]ia pe care
o vrei nu este cea de care ai nevoie”; “Informa]ia de care ai nevoie nu este cea
pe care o po]i ob]ine”; “Informa]ia pe care o po]i ob]ine cost` mai mult decât
po]i s` pl`te[ti”.
Acest aspect ludic-amar arunc` o lumin` difuz` asupra încerc`rii de revolu]ionare
a domeniului militar na]ional prin programe [i strategii de imediate]e [i perspectiv`
(Joint Vision 2010, de pild`) în cuno[tin]` de faptul c` tr`im “durerile facerii, dac`
nu cumva lehuzia de dup` na[terea unui nou tip de r`zboi”, numit metaforic de un
militar american “Pearl Harbor-ul electronic” 8 sau, dup` experien]a “Furtun`
în de[ert” (r`zboiul din Golf), infowar. {i, dac` “informa]ia este cheia r`zboiului
modern”, atunci putem vorbi de o nou` ordine informa]ional` (succesoare a ordinii
economice, superioar` acesteia [i dinamizând noua ordine) politic`.
Considerat de anali[ti drept “al treilea r`zboi mondial”, “r`zboiul rece” s-a încheiat,
fiind câ[tigat de cei cu bani mul]i, informa]ii sigure [i cu arme de descurajare.
Domeniul banilor [i al armamentului fiind evident [i de tip “no comment”, se cuvine
abordat, sub aspect sintactic, semantic [i pragmatic, domeniul informativ. În investigarea
fenomenului militar din punct de vedere comunica]ional, unii speciali[ti 9
consider` c` actul informa]ional, analizat din perspectiva celor trei aspecte amintite,
pune în eviden]` [i o alt` valen]` important` a transferului de informa]ii – valoarea,
care r`mâne un concept pragmatic. Judecat` (de autorii cita]i) ca “succesiune
de evenimente ce pot fi înscrise cu ajutorul simbolurilor, capabilitate de a extrapola
esen]e mai presus de întâmpl`ri [i date, din care se pot trage concluzii originale”,
informa]ia este prezentat`, pentru uzul militar, în cinci ipostaze de studiu, ca energie,
mesaj, eveniment, marf` [i ca rol de cunoa[tere.