Revista-3.pdf

Management militar
pentru prest`ri de servicii în interes public, în situa]iile prev`zute în prezenta lege, se fac
de c`tre centrele militare jude]ene [i al municipiului Bucure[ti”, iar art.16, din acela[i
act normativ, arat` c` “mijloacele de transport auto [i tehnica de constuc]ii vor fi preluate
cu [oferii [i, respectiv, cu mecanicii conductori”. Aducerea persoanelor în fa]a r`spunderii
juridice de tip militar este îns` cel mai bine relevat` în art.18 din Legea 132/1997: “În timpul
mobiliz`rii sau pe timp de r`zboi, persoanele chemate pentru prest`ri de servicii în interes
public sunt supuse regulamentelor, disciplinei [i jurisdic]iei militare”. Ideea în care legiuitorul
a dispus este [i mai mult înt`rit` de prevederea de la paragraful 3 al aceluia[i articol: “Persoanele
care nu au fost luate în eviden]` militar` sunt considerate militari cu gradul de soldat”.
Calea logico-juridic` de interpretare a legisla]iei este completat` de determin`rile
pragmatice ale locului [i rolului celorlalte autorit`]i [i organe militare din jude] care sunt
în mod cert angajate cu alte sarcini decât cele pe care le preg`te[te [i le ordon` centrul militar.
Acestea sunt numai o parte din premisele care stabilesc, f`r` dubiu, pe comandantul centrului
militar în func]ia de comandant militar al jude]ului, respectiv al municipiului Bucure[ti.
În baza principiului de drept care spune c` “cine poate mai mult poate [i mai pu]in”,
prevederea din legea 132/1997 – privind rechizi]iile de bunuri [i prest`rile de servicii
în interes public de la art. 6 al. (4) “În mod excep]ional în timp de r`zboi, orice comandant
de subunitate sau unitate militar` similar` sau superioar` batalionului (…) este autorizat
s` hot`rasc` rechizi]ionarea de bunuri (…)” denot` c` autoritatea [i competen]ele
comandantului centrului militar sunt superioare celor ale unui comandant de batalion.
Concluzia se sprijin` [i pe autoritatea comandantului centrului militar de a ordona achizi]ionarea
unui num`r mult mai mare de resurse [i, mai ales, pe abilitarea de a ordona persoanelor
fizice [i juridice civile.
Aceast` dimensiune a centrului militar impune, mai ales acum, când rolul resurselor
care urmeaz` a se asigura din societatea civil` a crescut, în]elegerea faptului c` organele
militare teritoriale nu înseamn` numai recrutare-încorporare [i eviden]a rezervi[tilor
[i veteranilor. Ele desf`[oar`, dincolo de acestea, activit`]i care ]in de rela]iile cu societatea
civil` [i de efectuarea fluxurilor de asigurare cu resurse atât pentru beneficiarii militari
din “zona A”, cât [i pentru entit`]ile civile din “zona B”.
Controlul societ`]ii civile asupra autorit`]ii
militare la nivel local
Fluxul de asigurare cu bunuri prev`zute a se rechizi]iona [i persoanele care urmeaz`
a fi chemate pentru prest`ri de servicii, conform hot`rârii Comisiei mixte de rechizi]ii
[i reparti]ie pentru entit`]ile civile prev`zute a func]iona la r`zboi, din cadrul Serviciului
de Mobilizare a Economiei [i Preg`tire aTeritoriului pentru Ap`rare (SMEPTA), se materializeaz`
[i se “garanteaz`” prin activitatea centrului militar. Metodologia de executare
a rechizi]iilor [i prest`rilor de servicii (capitolul V din H.G. 11/1998) precizeaz`
c` “(2) Serviciul de mobilizare a economiei [i preg`tire a teritoriului pentru ap`rare
trimite centrului militar reparti]ia astfel stabilit`, în vederea întocmirii ordinelor de predare
[i de chemare”, activitate pentru care, de regul`, este necesar` o cantitate mult mai mare
de resurse decât pentru beneficiarii militari. |n consecin]`, efortul din partea centrului
63