Revista-3.pdf

88
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2002
(“Standing Operating Procedures”). În absen]a oric`ruia dintre aceste atribute, eficien]a
unei opera]iuni de gestionare a crizei este serios pus` sub semnul întreb`rii. Pân` în prezent,
UE a dovedit c` nu dispune decât de voin]` politic` suficient`, dar lucreaz` atât la elaborarea
unor proceduri de lucru în comun, cât [i la crearea capacit`]ilor [i a mijloacelor necesare,
un prim pas în acest sens constituindu-l declararea FRR ca opera]ional` (cu ocazia Consiliului
European de la Laeken/Bruxelles, din decembrie 2001). NATO s-a dovedit, pân` în prezent,
singura organiza]ie capabil` s` îndeplineasc` simultan cele trei condi]ii men]ionate.
Dup` evenimentele de la 11 septembrie 2001 au existat îns` o serie de semnale care
au pus sub semnul întreb`rii prezen]a voin]ei politice suficiente în cadrul NATO,
pentru angajarea în continuare în Balcani (în special, ca urmare a concentr`rii eforturilor
SUA asupra luptei împotriva terorismului interna]ional). Din fericire, conform ultimelor
declara]ii ale oficialilor americani, prezen]a SUA în Balcani pare a fi la fel de sigur` ca [i pân`
acum.
Prin ac]iunile întreprinse în zon` [i pozi]iile adoptate, UE [i NATO au dat na[tere
la o serie de interpret`ri în ceea ce prive[te aparenta lor competi]ie în procesul de stabilizare
a Europei de Sud-Est. Un singur exemplu în acest sens este lansarea, în cadrul Summit-ului
Alian]ei de la Washington (aprilie 1999), a Ini]iativei NATO pentru Europa de Sud-Est
(SEEI), urmat` la scurt timp de materializarea sprijinului UE pentru regiune, în cadrul
Consiliului European de la Köln, prin lansarea Pactului de Stabilitate pentru Europa
de Sud-Est. Desigur, acestea pot fi simple specula]ii, dar, la o analiz` mai atent` a ac]iunilor
celor dou` organiza]ii (în termeni de ac]iune [i r`spuns), se poate ajunge la concluzia
c` adev`rul din documentele prezentate de c`tre oficiali ai UE sau NATO nu e chiar a[a
cum transpare în lumina reflectoarelor.
|nv`]`mintele implic`rii UE [i a NATO în Balcani, în general, [i în gestionarea unei
situa]ii de criz`, în particular, se pot sintetiza astfel: prevenirea conflictelor [i restabilirea
p`cii pot fi eficace doar în cazul unei abord`ri exhaustive care s` cuprind` urm`toarele
domenii – crearea unui mediu de securitate, promovarea unui sistem democratic,
precum [i promovarea bun`st`rii economice [i sociale (aceste activit`]i trebuie s` devin`
component` a unei abord`ri regionale care s` ia în considera]ie preocup`rile legitime
[i capacit`]ile ]`rilor din vecin`tate); cooperarea regional` este o premis` pentru orice
opera]iune de restabilire a p`cii; în vederea implement`rii reformelor necesare [i de multe
ori dureroase, cât [i pentru îmbun`t`]irea cooper`rii regionale, este nevoie de oferirea
unor stimulente suficient de puternice din partea comunit`]ii interna]ionale.
A[a cum arat` exemplele din istoria recent`, problemele sociale [i politice sunt aproape
bizare prin impredictibilitatea lor. S`-l ascult`m deci pe Saint-Exupéry: “În ceea ce prive[te
viitorul, sarcina ta nu este s`-l prevezi, ci s`-l faci posibil”.
BIBLIOGRAFIE
1. |n NEAC{U, A., La prévention des conflits en Europe Centrale et dans les Balkans. Analogies et différences
– essai de méthodologie, Bourse de recherche de l’OTAN 1998-2000, Bureau Affaire Universitaires
de l’OTAN, Bruxelles, 2000; http://www.nato.int/acad/home.htm.