Revista-3.pdf

24
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2002
{i alte ]`ri, ]inte ale imigra]iei, s-au g`sit în situa]ii asem`n`toare. Argentina, de exemplu,
dup` cel de-al doilea r`zboi mondial, a întâmpinat mari greut`]i în admiterea sa în ONU,
deoarece a opus rezisten]` presiunilor de la Washington în a declara r`zboi Axei.
Buenos Aires a declarat, într-adev`r, r`zboi Germaniei, îns` a refuzat s` declare r`zboi
Italiei, explicând c` acest lucru era imposibil pentru o ]ar` în care aproximativ jum`tate
din popula]ie era de origine italian`.
Probleme de “dubl` loialitate” sau de “loialitate incert`” s-au manifestat în Statele
Unite [i în vremuri destul de recente. Acest lucru s-a v`zut în timpul r`zboiului din Insulele
Falkland, când sprijinul american acordat Marii Britanii a fost comb`tut cu violen]` de c`tre
comunitatea hispanic`. S-a reg`sit, de asemenea, în raporturile dintre Washington [i Pretoria,
deoarece importan]a strategic` a Africii de Sud era puternic contrabalansat` de ostilitatea
popula]iei americane de culoare, potrivnic` oric`rei colabor`ri între Statele Unite [i ]ara
“apartheid”-ului.
Un alt aspect esen]ial al modelului “rigid” este acela al contribu]iei pe care imigran]ii
sunt solicita]i s` o dea, prin serviciul militar, ]`rii de adop]ie. De exemplu, \n Fran]a, ]ar`
european` care a fost, pentru mai mult de un secol, principala destina]ie a mi[c`rilor
migratorii, obiectivul principal at#t al politicii migratorii, cât [i al celei coloniale, în parte,
era tocmai acela de a garanta resurse umane într-o suficient` m`sur`, pentru a contrabalansa
Germania, rival` în ceea ce prive[te capacitatea de recrutare.
Ierarhia militar` este, a[adar, principalul grup de interes care îndeamn` la o politic`
rigid`, adic` de integrare definitiv` a imigran]ilor în societate, în a[a fel încât ei s` poat` servi
for]elor armate [i s` contribuie la revigorarea demografic` a ]`rii.
În acela[i timp, în raport cu imigra]ia, armata avea s` desf`[oare, împreun` cu [coala
public` [i, fire[te, cu activit`]ile productive, o esen]ial` func]ie educativ` [i de integrare
a imigrantului în societatea francez`.
Chiar [i în ziua de azi, serviciul voluntar în for]ele armate din unele ]`ri, ]inte predilecte
ale imigra]iei, r`mâne un expedient pentru dobândirea cet`]eniei.
Armata, adic` institu]ia care, pentru a satisface acele necesit`]i specifice, [i-a format
progresiv un ansamblu de politici [i de reglementari administrative (care circul` generic
sub denumirea de “model rigid”), devine în acest mod una dintre c`ile privilegiate de acces
la cet`]enia deplin`.
Tocmai de aceea, pu[i în fa]a unei mari presiuni de str`ini dornici s` intre în pia]a
de munc` a ]`rilor mai bogate, pe de o parte, precum [i nevoia de personal pe care for]ele
armate nu reu[esc mereu s` o satisfac`, în situa]ia în care predomin` tot mai mult armata
de profesioni[ti fa]` de cea format` din recru]i, pe de alt` parte, aceasta este, probabil,
calea care va trebui extins` în urm`torii ani.
“Strategiile
flexibile”
“Modelul flexibil” const`, în principal, în men]inerea unei
situa]ii, nu numai prin lege, dar [i de fapt, apte s` dea
imigrantului impresia c` poate intra [i ie[i dup` dorin]` \n [i din
]ara de destina]ie [i din pia]a sa de munc`.
Practic, este vorba de modelul care se aplic` între Mexic [i Statele Unite. To]i mexicanii
[tiu c` Rio Grande poate fi trecut f`r` dificultate, prin foarte multe puncte nesupravegheate,