Revista-3.pdf

86
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2002
UE mai are înc` multe de înv`]at [i de realizat (opera]ionalizarea For]ei de Reac]ie Rapid`
European` – FRR fiind un prim pas în aceast` direc]ie).
Momentul Kosovo – 1999 a dat un impuls decisiv atât pentru elaborarea [i implementarea
PESA, cât [i pentru creionarea unei strategii coerente a UE fa]` de Balcani. Probabil,
una dintre lec]iile care trebuie înv`]ate în urma campaniei din Kosovo se refer` la faptul
c` procesul decizional la nivelul UE în domeniul PESC trebuie simplificat (nefiind suficient
de clar delimitate atribu]iile Secretarului General [i Înalt Reprezentant pentru PESC al UE,
ale Comisarului pentru Rela]ii Externe al UE, ale Pre[edintelui Comisiei Europene,
ale Consiliului UE). În plus, înc` mai exist` tendin]e ale unor state membre ale UE de a avea
abord`ri proprii fa]` de anumite probleme. De altfel, nici NATO nu este scutit` de astfel
de probleme, pozi]iile unor state membre în timpul crizei din Kosovo fiind destul de elocvente
în acest sens.
La începutul crizelor din Balcani, au fost câ]iva factori care au influen]at în mod decisiv
evolu]ia acestora, [i anume:
➫ transform`rile profunde din cadrul sistemului
interna]ional: pr`bu[irea comunismului, sfâr[itul
“r`zboiului rece” [i dispari]ia bipolarit`]ii;
➫ lipsa unei strategii clare a comunit`]ii interna-
]ionale fa]` de situa]ia creat`;
➫ apari]ia [i persisten]a unor neîn]elegeri
în sânul UE (de exemplu, pozi]ia separat` a Germaniei
fa]` de recunoa[terea Croa]iei [i a Sloveniei); acest
proces a fost dublat [i de reforma Comunit`]ii
Europene care se preg`tea s` devin` UE;
➫ transformarea Alian]ei Nord-Atlantice, care
s-a v`zut brusc lipsit` de inamicul tradi]ional
pentru contracararea c`ruia fusese creat`;
➫ pozi]ia re]inut` a SUA fa]` de o eventual`
interven]ie în zon`, motivat`, totu[i, de angajarea
acestei ]`ri pe frontul din Golful Persic;
➫ incapacitatea Rusiei de a mai sus]ine o ma[in`
de r`zboi artificial` [i c`derea acestui stat din pozi]ia
de superputere;
➫ fo[tii sateli]i ai URSS au început s` priveasc`
insistent c`tre Vest [i au uitat s` mai coopereze,
ignorând totodat` rolul pe care ar putea [i ar trebui
s` îl joace în stabilizarea regiunii;
➫ conduc`torii RFY nu se pot adapta la noua
situa]ie post-“r`zboi rece”.
Gestionarea eficace [i solu]ionarea unei situa]ii de criz` depind în mod decisiv
de respectarea urm`toarelor principii 14 : nevoia de implicare a comunit`]ii interna]ionale
înc` din perioada ini]ial` a crizei; necesitatea existen]ei unui coordonator/lider care
s`-[i asume responsabilitatea [i care s` urm`reasc` evitarea duplic`rii inutile a eforturilor;
politicul sprijin` eforturile militare, for]a sprijin` diploma]ia; nevoia de acorduri ferme
[i de capacit`]i credibile pentru implementarea acestora; acordarea aten]iei cuvenite
[i rezolvarea posibilelor contradic]ii care pot ap`rea între integritate teritorial`, suveranitate,
autodeterminare, drepturile omului.
Care sunt perspectivele particip`rii UE [i NATO în Balcani, în special în contextul
evolu]iilor post-septembrie 2001 ? Printre posibilele situa]ii care pot ap`rea pot fi men]ionate
urm`toarele:
• diminuarea prezen]ei SUA în Balcani (sau, la extrem, chiar retragerea);
• sporirea rolului UE sau al statelor din regiune în stabilizarea Balcanilor (conform
principiului “regional ownership” 15 [i a necesit`]ii de a demonstra credibilitatea acestora
ca factori de stabilitate [i furnizori de securitate); UE ar putea lansa, în acest context,
o strategie comun` 16 pentru Balcani, având ca element pivotal Procesul de Stabilizare
[i Asociere;