Revista-3.pdf

G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2002
La aceast` distan]`, ap`r`torul a identificat direc]iile de ofensiv` ale inamicului [i poate pune
\n aplicare deciziile pe care le-a luat.
Raportul dintre for]ele locale [i cele globale joac` un rol decisiv \n modelarea luptei.
De aceea este important s`-i cunoa[tem semnifica]ia [i s` lucr`m cu cifre ferme. Pentru
Huber [i al]i exper]i, raportul K* = 3:1 \n favoarea atacatorului ([i perechea sa, K = 1:3 2
\mpotriva contraatacurilor posibile ale ap`r`torului) reprezint` valoarea minim`
pentru succesul unui atac. O valoare K* = 6:1 corespunde unei probabilit`]i de succes
1F
de circa 75%. Pentru ap`r`tor, este necesar` o \nt#rziere a ofensivei \nainte de eventuala
sosire a rezervelor. Aceste estim`ri se bazeaz` pe experien]a de lupt` [i pe modelarea
pe computer. Aprecierea occidental` asupra statisticilor sovietice date de Kop\tko arat`,
de asemenea, c`, pentru un raport de for]e de 3:1, pierderile atacatorului [i ale ap`r`torului
sunt egale (circa 15%), \n timp ce pentru o superioritate de 5-6:1, acestea sunt de 6%,
respectiv 20% pentru \ntreaga opera]ie. {ansele de succes ale unei opera]ii depind direct
de pierderile \n oameni [i tehnic` de lupt`, iar valorile men]ionate corespund unei probabilit`]i
de succes de 70-80%, ceea ce \nseamn` c` ipotezele lui Huber sunt apropiate de realitate.
De asemenea, \n opinia mea, cred c` trebuie s` se acorde aten]ie [i recentului studiu
rusesc asupra abilit`]ii trupelor de a-[i \ndeplini misiunea de lupt` \n func]ie de pierderile
suferite. Nivelul admisibil al pierderilor \nainte ca trupele s`-[i diminueze capacitatea
de lupt` este foarte puternic dependent de moralul trupelor. La acest factor trebuie ad`ugat
timpul necesar pentru refacerea capacit`]ii ini]iale de lupt`.
Moralul
Excelent Bun Satisf`c`tor Slab Rezultatul model`rii depinde
trupelor
de diferi]i factori pe c#mpul de lupt`
Pierderi
70-80% 40-50% 30-40% 10-20%
acceptabile
(l`]imea frontului, viteza de deplasare
Nivelul acceptabil al pierderilor \n func]ie de moral a forma]iilor V [i V , valoarea for]elor
A B
p`strate \n rezerv` R etc.) care confer` analizei o anumit` flexibilitate. {ansa unei ofensive
D
reu[ite poate fi legat`, de asemenea, de raportul de for]e dintre atacator [i ap`r`tor
M/N (un exemplu pentru str`pungerea diferitelor tipuri de ap`rare cu o probabilitate
de cel pu]in 75%). Acest exemplu ofer` o ilustrare concret` a diferen]ei dintre o ap`rare
pur static` [i o ap`rare mobil` cu rezerve operative. |n acest ultim caz, atacatorul trebuie
s`-[i sporeasc` poten]ialul de trei ori pentru a atinge acela[i grad de succes. Ca o concluzie,
preliminar`, fire[te, consider c` mobilitatea ap`r`torului sau postura sa static` va juca un rol
important \n evaluarea raportului de for]e care garanteaz` suficien]a defensiv` [i deci
securitatea colectiv`.
32