Revista-3.pdf

• în ipostaza în care statul român intensific` rela]iile de parteneriat, iar pe baza
consolid`rii acestora, partenerii [i-ar putea asuma anumite obliga]ii în caz de agresiune,
sistemele de ap`rare aerian` vor ]ine cont de urm`toarele condi]ii:
➫ capacitate de interoperabilitate [i compati- parteneri, prin intermediul mijloacelor de înalt`
bilitate cu structuri similare ale posibililor parteneri;
performan]` (sau cosmice);
➫ adaptarea tehnicii specifice [i exploatarea
eficient` a datelor puse la dispozi]ie de c`tre ➫ sus]inere logistic` adecvat`;
• în situa]ia în care statul român este membru al unei alian]e/coali]ii, sistemele
de ap`rare aerian` proiectate vor ]ine cont de urm`toarele determin`ri:
➫ posibilitatea constituirii sistemelor
cu o component` mixt` (componenta aer-aer
[i de r`zboi electronic ale partenerilor; componenta
sol-aer proprie sau o alt` combina]ie posibil`);
➫ probabilitatea constituirii unor sisteme
de ap`rare aerian` care s` se subordoneze conducerii
aliate [i s` ac]ioneze atât în spa]iul/teritoriul
na]ional, cât [i în afara acestuia, cu sus]inere
de pe baze intermediare, aflate pe un alt teritoriu;
➫ posibilitatea proiect`rii sistemelor cu componente
tehnice moderne puse la dispozi]ie de parteneri
[i, în acest caz, necesitatea calific`rii, într-un timp
scurt, a personalului de deservire.
❖ Natura agresiunii stabile[te diferen]e de ordin structural, al conceperii misiunilor
[i al dimension`rii sistemului de ap`rare aerian`, întrucât într-un fel se concepe structura
sistemului în cazul unei agresiuni interne [i \n alt fel în cazul unei agresiuni externe
(în primul caz, majoritare vor fi ac]iunile de descurajare [i de interdic]ie a sprijinului pe calea
aerului din afar`; în al doilea caz, ac]iunile decisive de lovire a adversarului aerian,
de men]inere a suveranit`]ii spa]iului aerian/terestru [i naval, de sprijin al for]elor proprii
[i de ap`rare a obiectivelor stabilite prin misiuni, împotriva loviturilor executate de c`tre
agresorul aerian).
❖ Din compartimentarea geografic` a teritoriului ]`rii decurg atât modul probabil
de ac]iune al inamicului aerian, c#t [i modific`ri în structura sistemelor de ap`rare aerian`
nu numai ca for]e [i mijloace componente, dar [i ca înzestrare cu tehnic` [i sus]inere
logistic`. Ac]iunile desf`[urate în teren muntos, la [es sau la litoral, comport` particularit`]i
distincte, particularit`]i de altfel scoase în eviden]` [i pe timpul ultimelor conflicte.
❖ Natura, num`rul [i importan]a obiectivelor din cadrul spa]iului delimitat, precum [i
din cadrul grup`rii opera]ionale întrunite care intr` în responsabilitatea sistemului de ap`rare
aerian` constituit determin` modific`ri de ordin structural, cantitativ [i calitativ \n proiectarea
sistemelor de ap`rare aerian`. Impun, de asemenea, o conducere [i o coordonare ferm`
a tuturor componentelor, având în vedere diversitatea misiunilor [i caracterul integrat
al ac]iunilor, corespunz`tor obiectivelor stabilite, dar [i ac]iuni independente în compartimente
distincte de teritoriu.
❖ Modalitatea de constituire a grup`rii opera]ionale poate influen]a sistemul de ap`rare
aerian` din cadrul acesteia, astfel:
➫ indiferent de modalitate, sistemul de ap`rare
aerian` trebuie configurat înaintea constituirii
grup`rii opera]ionale, pentru a putea asigura,
din punctul de vedere al ap`r`rii aeriene,
de ansamblu, desf`[urarea activit`]ilor în cadrul
procesului de structurare a grup`rii;
Realitatea militar` interna]ional`
➫ \n cazul constituirii grup`rii opera]ionale
– succesiv; asigurarea coordon`rii for]elor
[i a mijloacelor de ap`rare antiaeriene din organica
For]elor Terestre/Navale ce intr` în compunere
se va executa [i ea în mod succesiv, pe m`sura
ocup`rii dispozitivului operativ, pân` la realizarea
97