Revista-3.pdf

NATO {I UE ÎN BALCANI
– elemente de analiz@ comparativ@ –
Locotenent Daniel C~LIN
“Pentru ca r`ul s` triumfe,
e suficient ca oamenii de bine s` nu fac` nimic”.
Edmund BURKE
alcanii au fost, timp de [ase secole, cu excep]ia celor 45 de ani de comunism
de dup` cel de-al doilea r`zboi mondial, un nesecat izvor pentru conflicte
culturale [i ideologice, interetnice [i religioase, care au degenerat în r`zboaie
sângeroase. Dup` terminarea celui de-al doilea r`zboi mondial, prin “ingineriile etnice”
ale lui Tito, Iugoslavia a fost împ`r]it` în 6 republici, corespunzând tot atâtor “na]iuni”.
Mai mult, în anul 1974, Constitu]ia Iugoslaviei a fost modificat`, prev`zând acordarea unei
autonomii extinse provinciilor Kosovo [i Voivodina (cu o minoritate albanez`, respectiv
maghiar` foarte importante). |n perioada comunismului, dup` ruptura, în anul 1948,
dintre Iugoslavia (Tito) [i URSS (Stalin), Iugoslavia a avut un statut privilegiat în rela]ia
sa cu Occidentul, f`r` a putea îns` exploata acest atu dup` momentul ‘89.
C`derea regimurilor comuniste a dus la distrugerea vechilor leg`turi artificiale dintre
republicile Iugoslaviei lui Tito. Efectul bulg`relui de z`pad` s-a manifestat pe deplin în zon`,
Balcanii afl#ndu-se din nou sub sânge [i cenu[`. Izbucnirea r`zboaielor etnice [i religioase
în aproape toate republicile ex-iugoslave (Slovenia, Croa]ia, Bosnia-Her]egovina, ulterior
chiar în cadrul celei de-a treia Iugoslavii1 B
– în Kosovo) a determinat comunitatea interna]ional`
s` instituie embargouri economice [i militare asupra Iugoslaviei. {i, pentru c` nu a fost
suficient, aceea[i comunitate interna]ional` a trimis în Balcani for]e de interpunere,
apoi de implementare [i de stabilizare sau monitorizare, sub mandatul ONU sau al OSCE.
R`ul a fost f`cut, r`nile sunt adânci [i înc` dor. E nevoie de timp pentru a reînv`]a
cum se poate tr`i împreun`. Pân` atunci îns`, vor fi indispensabile supravegherea [i sprijinul
comunit`]ii interna]ionale [i, mai ales, ajutorul Occidentului pentru dezvoltare. Dup`
un început greoi, caracterizat prin m`suri punitive la adresa ]`rilor din regiune, Occidentul
a început s` lanseze, treptat, o serie de ini]iative în vederea democratiz`rii, stabiliz`rii
[i dezvolt`rii acestei zone.
Din nefericire, pân` în 1994 (când a fost adoptat` Strategia de la Essen a Uniunii
Europene, în care se punea un accent important pe dezvoltarea cooper`rii regionale,
ca o condi]ie necesar` pentru aderarea la acest organism), UE nu a reu[it s` aib` o abordare
coerent` fa]` de Balcani. NATO, la r#ndu-i, a avut o abordare eminamente tehnic`
77