Romanii din Timoc

lin de?
Triunghiul teritorial cu baza la nord, pe Dunăre, pe
!-icgmcntul cuprins între localităţile româneşti Baziaş şi Calafat
şi care are drept reper principal râul Timoc (în prezent graniţă
Intre Bulgaria şi Serbia- n.m., O.H.), situat în miezul său, este
spaţiul care adăposteşte comunitatea studiată. Sau, în termenii
lui George Vâlsan: Românii din Bul}{aria se intind in grup
fi.mrte compact pe malul Dunării. Între oraşul Vidin şi râul
Timoc .. fiind, astfel, În continuare cu românii din Serbia.
Acea.rlă bucată de pământ cu adevărat românească in privinţa
populaţiei, cuprinde 36 de sate curat româneşti" (Vâlsan, 1913
led.lOOJ/, 257). {La rândullor,J ,.românii din Serbia locuiesc
compact, lân~:ă hotarul judeţului Mehedinţi, un ţinut care
cuprinde a şasea parte din toată Serbia. Au pământ feluri! in
care se află câmpii şi terase cu cereale, coaste cu vii minunate
şi munţi cu păduri i"ntinse, cu mine de cărbuni, cupru şi fier, cu
marmoră şi ape minerale. La apus se întind până la Morava,
râul care taie in jumătate ţara sârbească, la miazăzi trec de
frumoasa piramidă a muntelui Rtanu şi reprezintă, asţ(el, Krupul
cel mai inaintat spre sud-vest al Krupului etnic daco-român.
Cât priveşte numărul de sate locuite de români în
Serbia, datele rămân extrem de aproximative 1 , fiind, însă,
oricum, vorba despre mai multe zeci de localităţi aflate pe
teritoriul a patru regiuni: Timoc, Morava, PoZ.arevac şi Craina.
Partea cea mai interesantă a demersului geografic al lui Vâlsan
vine dinspre aplicarea propriei metode, aceea de înţelegere a
geografiei ca o ştiinţă a marilor ansambluri teritoriale. Din
această perspectivă autorul observă că: Regiunea din jurul
Porţilor de Fier, .fie ea in Oltenia, in Banat sau în Craina.
geograficeşte e cu totul ;dentică. Formele de teren se continuă
de pe un mal pe alful, ca şi când n-ar exista un fluviu atât de
mare. ( 'arpaţii nu se opresc la Dunăre, ci la Timl)(:, iar
1
În Serbia există 485 de localităţi locuite de români, dintre care, in
/65 IIUmărullor este însemnat (Georgevici, 1905)
X