Istorie pentru romanii de sud de Dunare rom-srb

More documents

Recommendations

Info

Valentin Băluţoiu „ Istorija za Rumune sa južne strane Dunava Ličnosti. Tračani su imali značajne ličnosti, sa važnom ulogom u antičkoj istoriji i kulturi. Neki od njih su stvarne, dok su drugi legendarne, mitološke ličnosti. Bog Dionis, bog vina i vinove loze, bio je tračanskog porekla. Za vreme ceremonija održavanih u njegovu čast, u antičkoj Grčkoj su nastale tragedija i komedija, i na taj način stvorena je osnova pozorišta. Još jedna legendarna figura, koja se takođe pojavljuje u grčkoj, a kasnije i u rimskoj mitologiji, bio je Orfej. U antici su ga smatrali zaštitnikom muzičara, pošto je pevao toliko lepo da su se stene pomerale sa svojih mesta. Svirao je liru. Veliki umetnik je bio zaljubljen u prelepu Euridiku. Nju je usmrtila zmija otrovnica. Očajan, Orfej je ušao u pakao, gde je svojim muzičkim talentom ubedio Hada, mračnog boga podzemnog sveta, da oslobodi Euridiku. Trebalo je da zadovolji samo jedan uslov: da na putu do zemlje ne gleda u Euridiku. U jednom trenutku, pre nego što je stigao do cilja, Orfej nije mogao više da izdrži i, očaran ljubavlju, okrenuo je glavu prema svojoj voljenoj, izgubivši je ponovo - zauvek. Nakon njegove smrti liru su mu uzeli bogovi sa Olimpa i pretvorili je u sazvežđe. Mit o Orfeju predstavlja izvor inspiracije mnogim značajnim ljudima evropske kulture (Claudio Monteverdi, Monte Verdi, Goeuthe, Jacques Offenbach, Jean Cocteau, Jean Anouilh, Mihai Eminescu). Spartak (D) je bio istinita ličnost, vođa najveće pobune robova koja je podignuta protiv Rimljana u antici. Spartak je bio gladijator, tačnije čovek koji se borio na smrt sa drugim gladijatorom radi razonode gledalaca. On je za dve godine (73 - 71 p.n.e.) porazio izuzetne vojskovođe i bio najveći neprijatelj Rimljana, koji su uz veliki napor uspeli da ga pobede. Spartak je umro časno u odlučujućoj bitci. On je postao simbol bitke za slobodu u svim istorijskim epohama. Njegova pojava inspirisala je istoričare, kulturologe itd. Jesam li vas uverio u to kakvo uzbuđenje stari Tračani priređuju nakon 2000 godina? 1.Tračani su, posle Inda, najveći narod na svetu. Da su imali jednog poglavara i da su bili složni, oni bi, prema mom mišljenju, bili nepobedivi i najjači narod na svetu. Ali, oni su za to nesposobni i to kod njih ne može da se dogodi, pa su zato slabi... Trauzi pak u svemu ostalom postupaju isto kao i svi drugi Tračani, samo prilikom rođenja i smrti imaju ovakve običaje. Rođaci posedaju oko novorođenčeta i kukaju zbog nevolja koje će ono u budućnosti morati da preživi, pa nabrajaju sve ljudske nevolje, dok samrtnika sahranjuju uz igru i veliko veselje i pominju muke koje je preživeo dok nije dospeo u večno blaženstvo... Ostali Tračani imaju običaj da prodaju svoju decu u inostranstvo...Tetoviranje je kod njih znak plemstva, a onaj koji nije tetoviran potiče iz prostog staleža. Besposlica je kod njih nešto najlepše, a zemljoradnja nešto najgore. Živeti od rata i pljačke kod njih je najveća dika. (Herodot Istorija, Matica Srpska, prevod Milan Arsenić). 26
Valentin Băluţoiu „ O istorie pentru românii de la sud de Dunăre Personalităţi. Tracii au avut personalităţi remarcabile, cu un rol important în istoria şi cultura antichităţii. Unele sunt reale, altele sunt legendare, mitologice. Zeul Dionysos, divinitatea vinului şi a viţei de vie, era de origine tracică. În timpul ceremoniilor în cinstea lui Dionysos, în Grecia antică au luat naştere tragedia şi comedia, punându-se, în acest mod, bazele teatrului. O figură legendară a tracilor, pătrunsă de asemenea în mitologia grecilor şi apoi a romanilor, a fost Orfeu. Anticii îl considerau protectorul muzicienilor deoarece cânta atât de frumos, încât până şi stâncile erau mişcate din locul lor. Instrumentul la care Orfeu cânta era lira. Marele artist era îndrăgostit de preafrumoasa Euridice. Aceasta a murit, fiind muşcată de un şarpe veninos. Desperat, Orfeu a intrat în Infern, unde cu talentul lui de muzician, l-a convins pe Hades, întunecatul zeu al lumii de dincolo, să o elibereze pe Euridice. Lui Orfeu i-a fost pusă o singură condiţie: ca pe drumul de întoarcere spre pământ, să nu o privească pe Euridice. Cu o clipă înainte de a ajunge la destinaţie, Orfeu nu s-a mai putut abţine şi, curprins de dragoste, a întors capul spre iubita sa, pierzând-o din nou, de astă dată definitiv. După moartea sa, lira i-a fost luată de zeii din Olimp care au transformat-o într-o constelaţie. Mitul lui Orfeu a reprezentat o sursă de inspiraţie pentru mari oameni de cultură europeni. (Claudio Monteverdi, Goethe, Jacques Offenbach, Jean Cocteau, Jean Anouilh, Mihai Eminescu) Spartacus (D) a fost un personaj istoric real, conducătorul celei mai mari răscoale a sclavilor din antichitate, revoltaţi împotriva romanilor. Spartacus era un gladiator, adică luptător care se bătea pe viaţă şi pe moarte cu un alt gladiator, pentru distracţia spectatorilor. Timp de 2 ani (73-71 î.Hr.), el a dovedit excepţionale calităţi de comandant militar şi a fost cel mai mare inamic al romanilor, care cu mari eforturi au izbutit să-l învingă. Spartacus a murit cu onoare în bătălia decisivă. Spartacus a devenit un simbol al luptei pentru libertate pentru toate epocile istorice. Figura lui luminoasă a inspirat istoricii, oamenii de cultură etc. V-am convins în legătură cu fascinaţia pe care vechii traci o exercită încă după 2000 de ani? Surse: 1. Tracii, veniţi de curând, se află în marginea oastei; Resos li-i Domnul, odrasla lui Eloneu, şi-i acolo. Caii văzutu-i-am eu, n-au seamăn de mari şi de mândri. Albi ca zăpada sunt ei şi la fugă sunt repezi ca vântul. Şi ferecat îi e carul cu aur şi argint, şi mai are Arme grozave de aur ce par la vedere o minune. (Homer, Iliada, traducere de George Murnu) 2. După indieni, neamul tracilor este cel mai mare dintre toate popoarele; dacă ar avea o singură conducere şi ar fi uniţi în cuget, ei ar fi, după părerea mea, de neînfrânt, cu mult cei mai puternici dintre toate neamurile pământului. Dar unirea lor e cu neputinţă şi nu-i chip să se înfăptuiască, de aceea sunt ei slabi... Trauşii, în toate privinţele au aceleaşi datini ca ceilalţi traci, numai că la naşteri şi la înmormântări 27
Page 1 and 2: Valentin Băluţoiu „ O istorie p
Page 25: Valentin Băluţoiu „ O istorie p
Page 77 and 78:
Valentin Băluţoiu „ O istorie p
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
Page 197 and 198:
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
Page 215 and 216:
Page 217 and 218:
Page 219 and 220:
Page 221 and 222:
Page 223 and 224:
Page 225 and 226:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Page 239 and 240:
Page 241 and 242:
Page 243 and 244:
Page 245 and 246:
Page 247 and 248:
Page 249 and 250:
Page 251 and 252:
Page 253 and 254:
Page 255 and 256:
Page 257 and 258:
Page 259 and 260:
Page 261 and 262:
Page 263 and 264:
Page 265 and 266:
Page 267 and 268:
Page 269 and 270:
Page 271 and 272:
Page 273 and 274:
Page 275 and 276:
Page 277 and 278:
Page 279 and 280:
Page 281 and 282:
Page 283 and 284:
Valentin Băluţoiu „ Istorija za
Page 285 and 286:
Page 287:
show all

Istorie pentru romanii de sud de Dunare rom-srb

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?