2011, nr. 1 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Ştiinţe Medicale
OPȚIUNI ÎN TRATAMENTUL
CHIRURGICAL AL ICTUSULUI
ISCHEMIC CEREBRAL
_______________________________________
Eugeniu Condrea 1 , cercetător științifi c,
Valeriu Timirgaz 2 , dr.hab.med.,
1 USMF ”Nicolae Testemiţanu”,
2 Institutul de Neurologie și Neurochirurgie
Introducere. Frecvenţa medie anuală a ictusului
se majorează odată cu vârsta, aproximativ de două ori
în fi ecare decadă a vieţii. Aceste date sunt caracteristice
tuturor nozologiilor cerebrovasculare, inclusiv
atacul ischemic tranzitor (AIT), ictusul aterotrombotic
și ictusul săvârșit (ischemic sau hemoragic). În
linii generale, anual, ictusul stabilit (săvârșit, în vârsta
cuprinsă între 35 și 49 de ani) este constatat în 5,89
cazuri la 1000 bărbaţi și în 4,91 cazuri la 1000 femei
[1, 6]. Morbiditatea prin ictus este mai mare printre
bărbaţi decât printre femei. Aproximativ 5-13% din
pacienți spre fi nele primului an al maladiei sunt total
dependenți de persoanele înconjurătoare. Mortalitatea
constituie aproximativ 1 la 1000 cazuri pe an. 48-
63% din pacienţi decedează către fi nele primului an
de la debutul maladiei [2, 7, 8].
Factorii de risc. Depistarea factorilor de risc ai
ictusului, informarea despre fi ecare dintre acești factori
și cunoașterea interreacției lor pot contribui la
prevenirea maladiei.
I. Factorii aterogeni:
1. hipertensiunea arterială
2. hipercolesterolemia
3. diabetul zaharat
4. obezitatea
5. prezenţa ictusului în familie
6. majorarea fi brinogenului și alte coagulopatii
7. creșterea nivelului de homocisteină
II. Maladii cardiace:
1. afectarea arterelor coronare
2. fi brilațiile atriale
3. hipertrofi a ventriculului stâng după datele ECG
III. Alți factori:
1. migrena
2. fumatul
3. consumul de alcool
4. consumul de droguri
5. folosirea contraceptivelor orale.
Clasifi carea ictusului ischemic [1]:
1. Ictusul aterotrombotic apare în rezultatul afec-
NEUROCHIRURGIE
199
tării aterosclerotice a arterelor brahiocefaleice sau cerebrale
magistrale. Ictusul aterotrombotic se dezvoltă
după tipul emboliei arterioarteriale, mai rar pe fondul
trombozei arteriale.
2. Ictusul embolic (cardioembolic) este cauzat de
ocluzia arterei cerebrale pe fond de embolie cardiacă.
Diagnosticul este verifi cat prin depistarea sursei emboliei
cardiogene.
3. Ictusul hemodinamic apare pe fondul afectării
stenozante brutale a arterelor cerebrale magistrale în
cazul căderii bruște a tensiunii arteriale sistemice.
4. Infarctul lacunar este condiționat de ocluzia arterelor
penetrante lenticulostriare.
5. Ictusul ischemic după tipul microocluziei, de
regulă, se dezvoltă pe fundalul schimbărilor hemoreologice,
dereglărilor din sistemele hemostazei și fi brinolizei.
Ictusul ischemic. Diagnosticul de ictus ischemic
este bazat pe anamnestic, datele examenelor clinic și
neurologic. Procedeele de diagnostic, inclusiv neurovizualizarea,
trebuie privite ca mijloace instrumentale
ce confi rmă diagnosticul.
Deoarece majoritatea ictusurilor ischemice se
dezvoltă în urma ocluziei arteriale embolice acute,
tabloul clinic se instalează, la fel, acut și rapid. Defi citul
neurologic maxim, de regulă, se dezvoltă imediat.
Totodată, scenariul agravării neurologice continuă pe
parcursul primelor 24 de ore. O astfel de dezvoltare
a simptomaticii neurologice poate fi condiţionată de
insufi cienta circulaţiei colaterale, de embolia repetată,
progresarea trombozei sau dereglările metabolice
pe fundalul focarului ischemic. Aproximativ la ⅓ din
pacienți ictusul apare în timpul somnului [2].
Dereglările de cunoștință, de regulă, nu apar, cu
excepția ictusurilor emisferice masive sau în rezultatul
ocluziei arterei carotide. Accese sunt depistate
la circa 5% din pacienți [7, 8]. Aproximativ 20% din
bolnavi acuză cefalee, care apare mai des în ictusurile
din bazinul arterei circulației posterioare [2, 5, 8].
În general, spectrul dereglărilor neurologice de focar
este destul de larg și depinde de localizarea focarului
ischemic, de dimensiunile zonei ischemizate și de diametrul
arterei ocluzate. În funcţie de localizarea și dimensiunile
afecţiunii, la majoritatea pacienților sunt
înregistrate dereglări motorii, senzoriale și vizuale,
precum și combinațiile acestora.
Tratamentul chirurgical
Tratamentul chirurgical include endarteriectomia
carotidiană, prin care placa aterosclerotică este înlăturată
din lumenul vasului; diverse intervenții anastomotice