2011, nr. 1 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

22
la prelevarea preparatului cerebral, leziunile axonilor
au anumite particularităţi:
• Dacă supravieţuirea a fost scurtă (zile), se
constată numeroși bulbi de retracţie care au aspect
diferit, în funcţie de coloraţia folosită: hematoxilineozina
le conferă un aspect de mase eozinofilice;
coloraţiile argentice – de umflături argentofilice.
Aceste umflături pot fi puse în evidenţă și prin
tehnici de imunohistochimie. Ei apar mai ales în
substanţa albă parasagitală, în corpul calos, capsula
internă, nucleii bazali, în fasciculele trunchiului cerebral
și tractul corticospinal.
• Dacă timpul de supravieţuire a fost intermediar
(săptămâni), se pot observa un mare număr
de clusteri de microglie, răspândiţi la nivelul
substanţei albe a emisferelor cerebrale, cerebeloase
și a trunchiului cerebral. Aceste aglomerări de
microglie sunt asociate cu astrocitoză difuză și cu
celule macrofage încărcate cu incluziuni lipidice.
Se mai constată o creștere a volumului ventriculilor
cerebrali, din cauza reducerii volumului substanţei
albe.
• Dacă pacientul a supravieţuit o perioadă
lungă de timp (luni), se pot detecta, folosindu-se
tehnica Marchi, produși de degradare ai mielinei
la nivelul substanţei albe a emisferelor cerebrale și
cerebeloase, al tracturilor lungi ascendente și descendente
din trunchiul cerebral și măduva spinării
(degenerare walleriană a tracturilor lungi).
DAI de gradul 2
Leziunilor generalizate axonale din gradul 1 li se
adaugă o leziune focală la nivelul corpului calos care,
de obicei, se întinde pe o suprafaţă anteroposterioară
de câţiva centimetri, interesând frecvent septul interventricular,
și care este asociată câteodata cu hemoragie
intraventriculară. Această leziune de la nivelul
corpului calos este vizibilă macroscopic pe cupele
anatomopatologice, dar și in vivo pe unele imagini
tomografi ce.
DAI de gradul 3
Leziuni generalizate axonale, acompaniate de
leziuni focale calosale (grad 1+grad 2), la care se
adaugă leziuni focale de dimensiuni variabile în cadranul
dorsolateral al regiunii rostrale a trunchiului
cerebral, adiacente pedunculilor cerebeloși superiori.
Dacă pacientul a supravieţuit numai câteva zile
după traumatism, leziunile specifice gradului 2 și 3,
au aspect hemoragic. Pe măsură ce crește timpul de
supravieţuire, aspectul macroscopic al acestor leziuni
se modifică, devenind mai întâi moi și granulare,
ca ulterior să formeze cicatrice contractile sau,
uneori chistice.
Buletinul AŞM
Criterii ale tomografi ei computerizate în diagnosticul
leziunilor axonale difuze. Semiologia imagistică
TC care acompaniază DAI este reprezentată, în
principal, de mici hiperdensităţi (focare hemoragice)
situate la nivelul joncţiunii substanţei cenușii cu substanţa
albă, la nivelul corpului calos și al trunchiului
cerebral [18].
Wang și coaut. (1998) [13] propun sistematizarea
leziunilor vasculare cu expresie TC din DAI în cinci
categorii:
1. mici focare hemoragice, unice sau multiple, cu
diametrul < 2 cm, situate intraparenchimatos la nivelul
emisferelor cerebrale;
2. hemoragie intraventriculară;
3. focar hemoragic la nivelul corpului calos;
4. mici focare hemoragice cu diametrul < 2 cm,
adiacente ventricolului 3;
5. focar hemoragic la nivelul trunchiului cerebral.
Wasserman și Koenigsberg (2008) [14] semnalează,
însă, că 50-80% din pacienţii cu DAI au la internare
imagini TC normale.
S-a remarcat o incongruenţă frapantă între aspectul
imagistic tomografi c (care relevă o gravitate
minimă/ moderată a leziunilor cerebrale posttraumatice)
și clinica acestor pacienţi (de o severitate extremă,
care refl ectă, în esenţă, amploarea leziunilor microscopice
axonale difuze).
Rezonanţa magnetică nucleară în leziunile
axonale difuze. Imageria prin rezonanţă magnetică
IRM este investigaţia care, comparativ cu
TC, oferă o vizualizare mai fidelă a leziunilor din
DAI.
În general, la pacienţii cu traumatism craniocerebral
imaginile în secvenţe T 2 sunt folosite
pentru depistarea leziunilor vasculare, iar cele în
secvenţe T 1 – pentru precizarea locaţiei anatomice
a acestora. Secvenţele în ecogradient (T 2 ) pot furniza
semnal anormal și în zonele în care imaginile
T 1 și T 2 sunt normale. Din acest motiv, secvenţele
în ecogradient sunt constant utilizate la diagnoza
leziunilor din DAI. Mai semnalăm că modificarea
semnalului din acest tip de imagine IRM poate
persista mai mulţi ani după traumatismul craniocerebral.
Tehnica IRM are, însa, limite importante, care
sunt legate de contraindicaţiile generale (implante
metalice iatrogene, pacemaker, corpuri străine
metalice etc.) și cele particulare (bolnavii cu DAI
sunt cu stare generală deosebit de gravă, intubaţi
OT și ventilaţi mecanic de cele mai multe ori).
Tomografi a computerizată cu emisie fotonică
unică (SPECT) în leziunile axonale difuze. SPECT
nu are rol de diagnostic de rutină la pacienţii cu po-