Rezumatul tezei de doctorat - USAMV Cluj-Napoca

INTRODUCERE
Saprolegnioza constituie una din cele mai importante cauze ale pierderilor economice
din acvacultură, infecŃiile cu fungi secondând doar bolile bacteriene ca importanŃă
economică. InfecŃiile fungice sunt în general cronice, provocând pierderi constante.
Saprolegnia afectează un număr mare de peşti teleostei, cum sunt: somnul, ştiuca, bibanul,
babuşca, crapul, salmonidele, sturionii, barramundi, tilapia; fiind implicată în infestaŃii şi la
specii de peşti tropicali: gurami, guppy, platy.
În Japonia rata anuală de mortalitate la somonul Coho (Oncorhynchus kisuth) cauzată
de Saprolegnia parasitica Coker este de 50%. Acelaşi procent se înregistrează şi la anghilă
(Anguilla anguilla), tot în Japonia. În ScoŃia, saprolegnioza provoacă pierderi economice
importante îndeosebi în crescătoriile de somoni. În sudul Statelor Unite ale Americii
pierderile înregistrate la somn au fost de 50%, iar pierderea economică de 40 milioane de
dolari.
În România nu există până la ora actuală o evaluare ştiinŃifică a pierderilor din
crescătoriile piscicole generate de saprolegnioză.
CAPITOLUL I
IPOTEZA EXPERIMENTALĂ, OBIECTIVELE CERCETĂRII,
DISPOZITIVUL EXPERIMENTAL, MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRU
I.1. IPOTEZA EXPERIMENTALĂ ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII
Studiul bibliografic asupra saproleniozei la peşti în general, şi ciprinidelor în special,
indică faptul că în lume datorită diferenŃelor generate de diversele tipuri de apă, ca şi de
solul pe care îl străbat sau în care sunt localizate, de temperaturile medii anuale, de gradul de
populare şi speciile piscicole existente, boala este generată de numeroase specii de
Saprolegnia, care au specificitate şi patogenitate diferite, în funcŃie de factorii mai sus
enumeraŃi.
Literatura de specialitate prezintă preocupări actuale privind identificarea şi
clasificarea diverselor specii şi subspecii de Saprolegnia, saprofite şi condiŃionat patogene la
4