LEXICON BOTANICUM POLYGLOTTUM - MEK

VIA LI s
viabilité; életképesség; жизнеспособность]
107 VI ALIS, VIARIUS, VIATICUS,
de drum, care creşte de-a lungul
drumurilor [roadside growing; wegwachsend,
wegeliebend; poussant sur
les routes; utakon tenyésző; придорожный]
108 VIBRATILIS, VIBRATORIUS, vibratil,
care se mişcă vibrînd (cil ~^
[vibratile ; schwärmend, schwingend,
zitterig; vibratile, vibratoire; rajzó,
mozgékony, rezgő ; вибрирующий]
109 VICARIUS, vicariant, care înlocuieşte
un alt organ sau funcţiile acestuia
(Grozier) [vicarious, Aicarial; vikariierend,
stellvertretend; vicariante; vikariáns,
egymást helyettesitő ; викарирующий,
замещающий] *
110 VICINISMUS m, vicinism 1. Variaţie
de creştere la plantele cultivate
datorită vecinătăţii imediate cu
o altă planta (De Vries). 2. Polenizare
străină accidentală [vicinism;
Vicinovariieren ; vicinisme ; vicinizmus;
вицянизм]
111 V ICI NU S, vecin, învecinat [neighbouring,
adjacent; nachbar; voisin,
avoisinant ; szomszédos ; соседний]
112 VICUS m, sat (prope vicum lîngă
sat j [village ; Dorf ; village ; falu ;
деревня]
113 VIDEO ν, a vedea (vide vezi; vide
supra vezi mai sus ; vide retro vezi
mai în urmă; vidi (!) am \'ăzut
(originalul) ; vidi ipse eu însuşi am
văzut-o ; vidi plantam vivam et siccam
am văzut planta vie şi uscată ;
vidi in herbaria am văzut planta ia
ierbar; mihi videtur mie mi se pare)
[to see; sehen; voir; látni; видеть]
114 VIDUUS —»· fatuus, vacuus
115 VIGENS (vigeo), viu, care trăieşte
[living, thriving; lebend; vivant; éíö;
живой, здоровый]
TEMPUS VICE Ν DI duralio
116 VIGILIAE f pl, veghea plantelor,
durata zilnică de timp dintre deschiderea
şi închiderea florii (Linné)
[watch of plants; Wachen der Pflanzen;
veille des plantes; növények
ébrenléte; бдение растения]
117 VIGOR m -»• vitalitás
118 VILLOSITAS f, vilozitate, părozitate
viloasă [villosity, shaggyness;
Zottigkeit; villosité; bolyhosság, bozontosság
; ворсинчатость]
бСО
119 VILLOSIUSCULUS, VILLOSULUS,
viloziuscul, eu peri viloşi fini [finelyvillose;
feinzottig; finement velu;
finoman bolyhos; коротковорснстый]
120 VILLOSUS, VILLIFER, VILLI-,
vilos, cu peri lungi, lînoşi, moi şi
deşi f'tulpina la Vicia villosa) (villicarpus,
villicaiäis) [villose, villous,
shaggy ; zottig, zottel- ; velu, villeux ;
bolyhos, szöszös, bozontos ; ворсистый,
мохнатый, ворсо-]
121 V IMIN ALIS, VI MI Ν EU S 1. Care
produce nuiele (Salix viminalis). 2. în
formă de nuia [viminal, rod-shaped,
twig-shaped, bearing twigs, switchlike;
rutonförmig, gertenartig; semblable
à un osier ; л'^еззгозгеги ; прутовидный]
122 VIN ACE US, viaaceu, de culoarea
roşie purpurie a vinului roşu [vinaceous,
wine-colour, purplish red ; weinrot
; rouge pourpré ; vörösbor színű ;
ВИННО -красный]
123 VI NE ALI S, din vii, de podgorii,
care creşte prin vii [growing in vineyards;
Weingarten bewohnend; des vignobles
; szölöskerti ; виноградниковый]*
124 VINEUS, VINICOLOR ~* vinaceus
125 VIOLACEUS, VIOLACINUS, VIO-
LEUS, violaceu, violet, de culoarea
violetă а unor specii de Vii.la [violet,
violaceous; violett, violettfarbig, veilchenfarbig,
veilchenblaxi ; \'iolet, violacé;
ibolyaszínű, ibolyakék; ф5юлетовый]
-^ ianthinus, iodinus
126 VIOLASCENS, violascent, aproape
violet [violascent, becoming violet ;
violettwerdend, veilchenbläulich; violascent
; kékeslila; почти фиолгговый]
127 VI REELUS, VI REN S, VIRES-
CENS, virescent 1. Verzui. 2. Care
înverzeşte [virent, virescent, greenish,
turning green, becoming green; grünlich,
grünend, vergrünend, grümverdend;
verdâtre, verdissant, verdoyant ;
zöldes színű, zöldülő; зеленоватый,
зеленеющий] —· chlorescens, viridans,
viridescens
128 VIRESCENTIA f, virescenţă, inverzirea
anormală a organelor obişnuit
de altă culoare (de ex. a petalelor)
[virescence, chloranthy; Vireszenz,
Vergrünung, Grünblütigkeit, Grünblühen
; virescence, verdissement, verdissage,
chloranthie ; vireszcencia, elzoidülés,
virágzöldülés ; позеленение, зелено
цветковность] —• chloranthia
129 VIRGATUS 1. Virgat, prevăzut cu
ramuri sterile de forma unor nuiele