Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
LA PATRIE DAL FRIÛL _ ZENÂR - FEVRÂR 20<strong>07</strong> _ 8<br />
Speciâl Slovenie<br />
LEO VIRGILI<br />
<strong>La</strong> Lubiane di scoltâ<br />
<strong>La</strong> capitâl slovene e je un centri culturâl mitteleuropean li che si pues cjatâ<br />
un grum di ocasions se si à fam di culture.<br />
<strong>La</strong> veretât e je che noaltris o sin convints di<br />
jessi ancjemò di cheste bande <strong>dal</strong> ocident<br />
disvilupât…<br />
Si sintìn cuiets e tutelâts di un confin e une leç<br />
che nus salvin des slavis sdrumis barbarichis<br />
prontis a fâ fagot e maridâsi cul nestri model<br />
evolût. Dispès si fevele di un Friûl<br />
mitteleuropean, di une tiere di confin vierte e<br />
miscliçade, ma cui che al fevele di chescj<br />
concets si imberdee inevitabilmentri te<br />
retoriche. Se sul plan economic i slovens nus<br />
fasaran prest mangjâ il polvar, sul plan culturâl<br />
e artistic a viazin a un altri ritmi za di 20 agns.<br />
Lubiane e je une capitâl europeane che no à<br />
nuie a ce viodi cu la nestre piçule realtât<br />
provinciâl; un puest dulà che la int di dutis lis<br />
etâts e fevele trê o cuatri lenghis, une citât<br />
plene di students cun realtâts come Radio<br />
Student, il centri sociâl Metelkova o une<br />
Galarie di Art Moderne dulà che si podin viodi<br />
e scoltâ lis novitâts plui frescjis e inovativis des<br />
avanguardiis artistichis. Lûcs come chescj nus<br />
metin denant ae evidence che il centri de<br />
Mitteleurope al è spostât 200 chilometris plui a<br />
est di ce che o pensìn nô e la art e la musiche, ancje se a fasin<br />
riferiment a un plan emozionâl e su le cjarte pôc concret, nus<br />
tornin a puartâ inevitabilmentri a chest paradòs. Par tant che al<br />
rivuarde l’ambit musicâl i <strong>La</strong>ibach (Lubiane par todesc) a son di<br />
Lubiane e je une capitâl<br />
europeane che no à nuie a<br />
ce viodi cu le nestre piçule<br />
realtât provinciâl<br />
Se sul plan economic i<br />
slovens nus fasaran prest<br />
mangjâ il polvar, sul plan<br />
culturâl e artistic a viazin a<br />
un altri ritmi za di 20 agns.<br />
sigûr la bande che à vierzût la strade a une<br />
concezion plui vierte e sperimentâl te<br />
maniere di fâ musiche. Za tai agns 80 il lôr<br />
sunôr crût e industriâl al profetizave un<br />
imagjinari stât indipendent, miscliçant<br />
fantapolitiche e situazionisim delirant.<br />
Pôcs agns plui tart il grup 2227 al met<br />
dongje il jazz e il punk cul sunôr di un dai<br />
violiniscj classics cun plui talent de Slovenie<br />
creant une misture che e fasarà il zîr de<br />
Europe. Ma lis musichis plui gnovis e<br />
interessantis si podin scoltâ te schirie di<br />
festivals, tacant cul folk gnûf e sperimentâl<br />
<strong>dal</strong> Druga Godba o <strong>dal</strong> Lent di Maribor.<br />
Restant te capital, si pues ancje “contentâsi”<br />
de ordenarie programazion <strong>dal</strong> Krizanke, un<br />
auditorium tal viert, cuviert di une struture<br />
une vore moderne dulà che dilunc la<br />
programazion estive si riscje di ingomeâsi<br />
cun dutis lis novitâts <strong>dal</strong> mont <strong>dal</strong> rock e <strong>dal</strong><br />
jazz, ma ancje cu lis plui impuartantis<br />
orchestris classichis e sinfonichis <strong>dal</strong> planete.<br />
Ben, la minorance furlane che e à fam di<br />
culture e je usade a masanâ chilometris di<br />
autostrade cence savê che dut chest ben di diu al è a un pas di<br />
cjase nestre. Forsit chê tindine di fier e je ancjemò masse alte e al<br />
è evident che chest confin bielzà viert ai scambis economics, al<br />
reste <strong>dal</strong> dut blindât cuant che si fevele di culture.<br />
DI TRENTAMARLBORO<br />
Cartuline<br />
di Lubiane<br />
http://trentamarlboro.splinder.com<br />
Ce ti restial, ae fin, di Lubiane?<br />
<strong>La</strong> sô modernitât vivarose.<br />
Il so impuartant gust estetic, un pôc<br />
baroc e un pôc secession vienese,<br />
che al insuaze cun afiet il spissul<br />
popolâr dai mercjâts e des barachis.<br />
I siei ristorantuts. I siei cjantons biei<br />
di fâ pôre, scuasit parigjins, che a<br />
puntinin cence mai semeâ<br />
moscardins jù pes rivis <strong>dal</strong> flum... ma<br />
scugnint propit sielzi ce che ti reste,<br />
e nol è facil, o disarès che di Lubiane<br />
ti reste une ciertece: i spagnolets a<br />
costin pardabon pôc.<br />
www.si<br />
SLOVENIE TE RÊT<br />
Daûr di une ricercje une vore resinte, il sît<br />
internet par sloven plui popolâr al è il<br />
motôr di ricercje Najdi.si cun 710 mil<br />
contats tal mês di Otubar <strong>dal</strong> 2006. I plui<br />
popolârs dopo di Najdi a son il sît di notiziis<br />
24ur.com cun 487 mil contats, il sît<br />
leât al plui pandût provider sloven<br />
Siol.net, il sît di aste Bolha.com e il sît<br />
dedicât ai motôrs avto.net. Daûr di cheste<br />
ricercje il 60% dai slovens tra i 10 e i 75<br />
agns al à navigât su internet tal mês di<br />
Otubar. Il 75% dai slovens tra i 10 e i 44<br />
agns al dopre la rêt cun regolaritât.