nr. 13/2002 - SSI Erasmus – ISHA Bucharest
nr. 13/2002 - SSI Erasmus – ISHA Bucharest
nr. 13/2002 - SSI Erasmus – ISHA Bucharest
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
ERASMUS № <strong>13</strong> / <strong>2002</strong><br />
lipsa de garnizoană romană, libertate şi autonomie, drept de legaţie, din punct de<br />
vedere juridic se afla în afara provinciei, iar nici măcar legatul imperial nu avea<br />
dreptul să intre în oraş fără o aprobare a împăratului58 .<br />
Diferenţa faţă de Callatis şi faţă de celelalte oraşe care dispuneau de un<br />
tratat este că toate aceste drepturi puteau fi retrase de împărat. În acest domeniu,<br />
cazul cel mai bine documentat fiind al Cyzicului, căruia îi este acordată libertate<br />
şi retrasă la intervale foarte scurte de timp, după bunul plac al împăratului59 .<br />
O posibilă evidenţă directă putem identifica în celebrul document din 25<br />
octombrie 100 p.Chr., numit Horothesia Histriei (ISM I 67 - 68) 60 . În afară de<br />
hotărnicia propriu-zisă, sub acest nume se află mai multe documente care fiecare<br />
indică vechile drepturi ale histrienilor în privinţa pescuitului în braţul Peuce, precum<br />
şi drepturile histrienilor oferite de către împăraţi, numite generic: !+$!,-$%&'()-<br />
./01*1 Un drept important este cel de polosire a propriului teritoriu fără nici un fel<br />
de restricţii. De asemenea, indirect şi sub un limbaj diplomatic, afirmaţiile la adresa<br />
Histriei şi a istrienilor din scrisoarea trimisă de Ti. Plautius Silvanus Aelianus.<br />
Chiar dacă nu o dată caracterul său strict vamal a fost pus pe tapet şi faptul<br />
că tocmai acordarea acestui drept de pescuit ar fi o indicaţie a unui statut<br />
nefavorabil61 , credem că Horothesia Histriei indică şi ne lasă să înţelegem că ne<br />
aflăm în faţa unor raporturi între autorităţile romane şi o civitas libera et immunis.<br />
Aceleaşi drepturi acordate, în afara drepturilor iniţiale, întâlnim şi la alte oraşe<br />
greceşti al căror statut este cunoscut din alte surse62 . Un exemplu interesant ne<br />
oferă o inscripţie din vremea împăratului Hadrian de la Aphrodisias în Caria.<br />
Întâmplarea a făcut să cunoaştem şi alte documente unde statutul favorabil al<br />
Aphrodisiei este relevat explicit. Cu toate acestea, Aphrodisias intră în conflict cu<br />
conductorul vămii asiatice pentru taxa pe care aceasta o percepea pe importul<br />
de fier pentru fabricarea cuielor. Hadrian scrie procuratorului care se ocupa de<br />
această problemă pentru ca aphrodisieni să nu mai fie percepută această taxă.<br />
Asta nu implica un statut decăzut al Aphrodisiei, ci scutirea de o taxă pe care în<br />
mod normal trebuiau să o plătească, din moment ce fierul era adus din afara<br />
«teritoriului» oraşului63 .<br />
Alexandru Suceveanu este cel care a susţinut în mai multe rânduri că de<br />
fapt statutul Histriei a fost de civitas stipendiaria, pe baza faptului că legatul imperial<br />
este cel care îi stabileşte hotarele în anul 100 p.Chr. 64 Această iniţiativă a lui<br />
Laberius Maximus, care putea veni de fapt de la împărat, se explică prin apariţia<br />
unui conflict de interese care trebuia rezolvat în avantajul ambelor părţi şi al vămii<br />
malului trac şi al histrienilor65 . Credem că însăşi intervenţia legatului imperial indică,<br />
în mod contrar părerilor lui Suceveanu, un statut favorabil, grija ca nu cumva, prin<br />
activitatea sa, vama Thraciei să atenteze la drepturile şi hotarele histrienilor stabilite<br />
cu mult timp în urmă. Abuzurile concesionarilor vămii fac necesară intervenţia<br />
autorităţii superioare romane, reconfirmând un hotar care fusese confirmat cu<br />
mult timp înainte, dar care fusese uzurpat odată cu trecerea timpului66 .<br />
În final, putem observa chiar o practică ,din partea autorităţilor romane în<br />
întreaga lume elenă,de a reconfirma privilegii şi drepturi, pentru ca ele să nu fie<br />
uitate sau să nu cadă în desuetitudine67 .<br />
Pentru a recapitula, pe baza informaţiilor din două inscripţii de la Histria,<br />
14