nr. 13/2002 - SSI Erasmus – ISHA Bucharest

ERASMUS № 13 / 2002
dominante, judeţele componente ale ţinutului, în timp ce coroana de oţel evocă
faptul că pe teritoriul ţinutului se află oraşul Alba-Iulia, unde a avut loc încoronarea
M.S. Regelui Ferdinand I şi a M.S. Reginei Maria, ca suverani ai României Mari. 17
După cum se observă, în prim-planul atenţiei nu mai stă ideea de stat, ci cea de
monarhie. Acest lucru era normal în contextul politic de atunci, când M.S. Regele
Carol II căuta să-şi promoveze viziunea politică prin orice mijloc mediatic posibil.
De aceea, se poate concluziona că stema ţinutului Mureş era una elaborată pentru
a sluji propagandei regale.
Întregul sistem heraldic interbelic a fost efectiv anulat odată cu instalarea
comunismului în România.
După proclamarea Republicii Populare Române judeţele au fost desfiinţate
prin Legea nr. 5/ 6 septembrie 1950 a Marii Adunări Naţionale, locul lor fiind luat
de raioane. 18 Astfel a fost curmată o veche tradiţie heraldică, deoarece raioanele
foloseau numai stema R.P.R. pe actele lor, neavând dreptul la stemă, care era
considerată o rămăşiţă feudală. Prin acest proces s-a reuşit şi o mai mare
centralizare a ţării şi a sporirii puterii statului. Practic, orice simbol regional a fost
desfiinţat, astfel că singura stemă rămasă în vigoare fost cea a statului. Această
stare de lucruri a rămas valabilă până în anul 1968, când prin Legea nr. 1 din 16
februarie s-au modificat unele articole din Constituţia R.S.R. , fiind reînfiinţate
judeţele. 19 Simbolurile nou-reînfiinţatelor judeţe au fost instituite prin Decretul
Consiliului de Stat nr. 503 /16 decembrie 1970. 20 De data aceasta stemele au
fost elaborate de Comitetele executive ale Consiliilor populare judeţene şi
municipale21 , nu de o comisie centrală. Totuşi, pentru a asigura o concepţie unitară
a funcţionat pe toată durata elaborării stemelor un colectiv de lucru alcătuit din
mai mulţi specialişti. 22 Stemele astfel elaborate au fost aprobate prin Decretul
302 din 25 iulie 1972 de către Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România23 ,
oficializând astfel noua direcţie heraldică oficială. Însăşi reînfiinţarea stemelor
arăta noua turnură luată de politica internă. Comunismul clasic internaţionalist,
cu o aversiune puternică faţă de orice simbol provincial şi naţional, a fost treptat
înlocuit de naţional-comunism, regim care permitea într-o anumită măsură
exprimarea ataşamentelor locale. Însă, chiar şi introducerea acestor steme ale
judeţelor a fost făcută într-o manieră care îmbina vechile simboluri cu unele total
artificiale şi nereprezentative pentru istoria locurilor respective. În fapt, avem dea
face cu o rescriere a istoriei după modelul naţional-comunist.
Astfel, toate aceste noi steme au anumite caracteristici ce le diferenţiază
de vechile blazoane interbelice. În primul rând dispariţia coroanelor murale ce
făceau diferenţierea între judeţe şi municipii şi înlocuirea lor prin forme diferite
ale scuturilor (rectangulare cu vârful în ogivă pentru judeţe şi cu scobituri laterale
simetrice după modelul Renaşterii central-europene pentru municipii) 24 .
Introducerea acestor modele de scuturi, bazată pe justificarea îndoielnică că ele
ar fi fost folosite des în Evul Mediu, reprezintă încă o formă de ştergere a vechilor
tradiţii. Apariţia unei devize roşii cu litere de aur pe care este scris numele judeţului
sau al municipiului sub vârful scutului este o altă inovaţie adusă de comunişti25 ,
împreună cu introducerea unui scut în abis cu armele României şi cu cele ale
Partidului Comunist Român.
44