nr. 13/2002 - SSI Erasmus – ISHA Bucharest

ERASMUS № 13 / 2002
Evoluţia stemei judeţului Alba
în perioada 1918 - 1992
Vlad Vlad Lucian Lucian POPESCU
POPESCU
Marea Unire din 1918 a însemnat, pe lângă împlinirea demersurilor politicii
externe din ultima jumătate de secol, şi confruntarea statului român cu o serie de
probleme de integrare a noilor provincii. Deoarece unificarea administrativă
devenise o problemă ce nu se putea rezolva într-un termen scurt, s-a preferat,
într-o primă fază, adoptarea unor soluţii de provizorat. În cazul Ardealului, Decretul
de organizare a provinciei Transilvania din 11/24 decembrie 1918, ce punea
serviciile publice sub conducerea Consiliului Dirigent 1 , completat cu Ordonanţa
Consiliului Dirigent din 2/15 ianuarie 1919 referitoare la împărţirea teritoriului în
23 de judeţe conduse de prefecţi 2 , a funcţionat până la intrarea în vigoare a noii
Constituţii din data de 29 martie 1923. Însă adevărata unificare şi reorganizare
administrativă a avut loc după intrarea în vigoare a Decretului din 7 octombrie
1925. 3 Unele judeţe, cum este şi cazul judeţului Alba, au beneficiat şi de prevederile
Decretului Regal nr. 2465 din 25 septembrie 1925 prin care au fost declarate
municipii 17 comune urbane şi schimbate capitalele unor judeţe. 4 Pentru judeţul
Alba, aceasta a însemnat mutarea capitalei de la Aiud la Alba-Iulia. 5
Unele dintre problemele apărute au fost cele legate de blazoanele judeţelor
nou create şi de unificarea sistemului teritorial heraldic românesc, care se
compunea la acea dată din stemele Vechiului Regat şi din vechile steme austroungare
şi ruseşti. Prin urmare, s-a decis crearea unui organism cu puteri depline
în ceea ce priveşte stabilirea herburilor judeţelor şi localităţilor. Astfel, prin articolul
3 al decretului din iunie 1921 în care se stabileau armele României, este înfiinţată
Comisia Consultativă Heraldică de pe lângă Ministerul de Interne, regulamentul
de desfăşurare a acesteia urmând a fi stabilit mai târziu. 6 Comisia era alcătuită
din 7 membri numiţi pe 5 ani prin decret regal cu posibilitatea reînnoirii mandatului
acestora. 7 Totodată s-a stabilit că hotărârile comisiei erau valabile dacă participau
cel puţin 5 membri. Acest lucru era necesar, având în vedere faptul că în anul
1922 componenţa comisiei era următoarea: Dimitrie Onciul-preşedinte, Paul Gore,
Alexandru Crăsnaru, Mihai Seulescu -, membri 8 , având ca secretar pe Virgil
Drăghicescu. Desigur, la activitatea comisiei au contribuit şi alţi heraldişti precum
Al. Lapedatu, Emanoil Hagi-Moscu, Emil Vârtosu etc. 9
În ceea ce priveşte judeţul Alba, stema sa a intrat în categoria acelora
42