algoritmulterapeutic la pacien ii tineri edenta i par ... - "Gr.T. Popa" Iasi

obţinerii unui spaţiu protetic optim aplicării terapiei protetice, varianta implantară deţinând
supremaţia în paleta de alternative de tratament în acord cu vârsta pacientului şi arhietipul
morfo-funcţional ce caracterizează câmpul protetic.
Forma clinică cea mai întâlnită în practica stomatologică este reprezentată de
hipodonţie, dinţii interesaţi, în ordinea incidenţei absenţei acestora pe arcadă, sunt reprezentaţi
de molarul 3, considerat emblematic pentru evoluţia filogenetică a speciei umane, urmat de
incisivul lateral superior şi premolarul doi.
Reprezentativ pentru problematica abordată este un caz clinic cu agenezie de lateral,
etiologie a edentaţiei, ce a atras modificări în plan orizontal, redimensionarea spaţiului protetic
potenţial prin terapie ortodontică constituindu-se într-un obiectiv prioritar al planului de
tratament.
Asocierea incluziei dentare, totale sau parţiale, cu factori colaterali, reprezentaţi de
restaurări incorecte sau diferite tipuri de patologie dobândită, contribuie la extinderea
edentaţiei reduse, transformând-o în una întinsă.
Fig. VI.5. Reprezentarea grafică a lotului studiat în funcţie de clasa de edentaţie
Am analizat de asemenea clasele de edentaţie ale pacienţilor (Fig. VI.5). Cea mai
frecventă situaţie a fost cea a clasei I Kennedy – întâlnită în 35% dintre cazuri, urmată la
egalitate de clasa a II-a Kennedy (23% din cazuri) şi clasa a III-a (25% din cazuri). Un procent
comparabil de pacienţi (17%) au prezentat edentaţie de clasa a IV-a Kennedy, iar incidenţele
cele mai scăzute s-au înregistrat pentru clasele de edentaţie V şi VI (10%, respectiv 5%).
36