Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Concepþii în psihiatrie
A avut o viaþã fericitã ºi armonioasã, ca puþini alþi psihiatri ºi psihologi.
Preocupãrile lui au fost mult mai largi decât ale oricãrui alt psihiatru. A
fost un om de culturã (religii comparate, ºtiinþe oculte, magie, indianisticã,
parapsihologie). Mircea Eliade a fost la el ºi s-a considerat influenþat printro
fericitã apropiere de Jung.
Jung porneºte de la Freud ºi admite cã într-adevãr inconºtientul
explicã normalitatea ºi boala mintalã. Dar diferenþa ºi disidenþa începe
când Jung considerã cã omul nu se poate explica prin libido, prin instinct
sexual, cã nu e suficientã aceasta explicaþie. El descoperã (noþiune
introdusã de el) un strat mai profund, cel mai profund, al
inconºtientului, pe care îl numeºte inconºtient colectiv. Freud e
proprietarul doar al inconºtientului personal. Inconºtientul personal e
deci de la naºtere la moarte; chiar de la naºtere avem engramat un
inconºtient colectiv. Prin urmare, Jung pune problema ereditãþii,
transmisibilitãþii, moºtenirii psihologice. Prin inconºtientul colectiv,
omul nu mai rãmâne o individualitate colectivã ci e o parte programatã
a unei colectivitãþi mai mari ºi nu numai a familiei ci a neamului, patriei,
poate a întregului univers. Jung este deci un universalist.
Acest inconºtient moºtenit, social, se mai numeºte ºi obiectiv, în contrast
cu cel personal, subiectiv. Dovada sunt studiile etnografice comparate
care aratã cã comunitãþi fãrã legãturi geografice, politice, istorice, etc. au la
bazã aceeaºi mitologie, aceleaºi reprezentãri, deci au o misticã comunã
(tematica lui Eliade). Aceastã lume primitivã foloseºte deci ca model al
comunitãþii universale, ca dovadã a acesteia, iar toate celelalte pedigriuri,
linii deosebite, rase, etc. sunt lucruri secundare faþã de cel primar constatat
de Jung. La baza lumii ar fi deci un mecanism mistic; de unde ºi o mulþime
de critici de-a lungul anilor.
Acest inconºtient colectiv se exprimã prin arhetipuri, adicã tipuri vechi,
originare. Acestea sunt:
• simbolurile arhetipale
• umbra
• anima ºi animus
• sinele (self-ul)
• persona
Aproape toate fixãrile afective ale fiecãrui om þin de arhetipuri, adicã de
prototipuri universale. Exemple sunt mama, tatãl; toate mitologiile au un
principiu matern ºi unul patern de origine, precum ºi explicaþii pentru
geneze, pentru toate genezele, chiar dacã se cheamã foarte diferit.
Arhetipurile se leagã foarte mult între ele.
37